You are on page 1of 7

Cuprins

:
1.
2.
3.
4.

Premisele apariției criminalității feminine……………………..…...………2
Reglementarea juridică a penitenciarelor pentru femei……………...…….4
Concluzii și recomandări……………………………..………………………6
Bibliografie………….………………………………………………..………..8

1. Premisele apariției criminalității feminine
Dreptul execuțional penal este un sistem de legi și de alte acte subnormative care
reglementează relațiile sociale ce apar în procesul executării pedepsei și al aplicării
față de condamnați a măsurilor de corectare.

1

rata femeilor incarcerate a crescut. așadar. mulți specialiști criminology au încercat să 2 . rata femeilor închise a crescut cu 386%. hotărîrile Guvernului. Statutul executării pedepsei de către condamnați. În SUA. Statutul executării pedepsei de către condamnați. într-o anumită perioadă.02. trecem în revistă noțiuni elementare precum: actul criminal și criminalitatea. ordinele și dispozițiile Ministerului de Justiție și ale altor ministere. de pildă. în ultimul timp ea s-a dovedit a fi în continuă creștere. alte acte normative. astfel încît el devine un fenomen cunoscut cantitativ. lipseau cu desăvîr șire femeile. Legea cu privire la sistemul penitenciar. teorii din care.12. una din 130 femei era închisă. Codul de executare a sancțiunilor de drept penal. constituind nu mai mult de 10% din numărul total al infrac țiunilor. prin totalitatea infracțiunilor săvîrșite pe un anumit teritoriu. pe baza deduc ției. De ce se întîmpla acest lucru? Pentru că numărul femeilor aflate în penitenciare era foarte scăzut.Legislația execuțional penală a Republicii Moldova în vigoare include Codul de executare a sancțiunilor de drept penal. Criminalitatea este reprezentată.1993 și care a intrat în vigoare în ianuarie 1994. adoptat de Guvern la 20. Dacă actul criminal este reprezentat de acțiunile și inacțiunile care intră în conflict cu normele de drept penal create pentru a proteja importante valori sociale. Deși Sigmund Freud afirma faptul că “femeia este o creatură menită să fie iubită. numeric și statistic. adoptat de Parlamentul Republicii Moldova la 22. De-a lungul timpului au fost elaborate numeroase teorii generale privind criminalitatea. Deși infracționalitatea feminină în comparație cu cea a bărbaților este mult mai redusă. [1] Pentru a ajunge la idea de criminalitate feminină. În acest context s-a dezvoltat printre criminologi un interes în ce prive ște ideea de criminalitate feminină. nu înțeleasă”. în timp ce rata bărba ților încarcera ți a crescut cu doar 214%.1996 și care a intrat în vigoare în martie 1997. Teoretic. criminalitatea este cea care îmbracă toate aceste acte sub expresie cantitativă. în anul 1994.06. adoptat la 17. Cu timpul însă. inițial. între 1980-1994.1994 și care a intrat în vigoare în ianuarie 1995. departamente. Legea cu privire la sistemul penitenciar. În statele civilizate se ține o evidență strictă a criminalită ții. Bazele legislației execuțional penale le constituie Constituția Republicii Moldova.

3. dar nu cea din urmă. 3 . 5. succesul și afirmarea în viața publică aparțin bărbatului. este predispusă la crimă. că orice persoană care nu se încadrează într-un anumit timp prestabilit. Un factor care duce la apariția criminalității feminine este reprezentat de caracteristicile biologice și psihologice. Se consideră. peste 7000 de femei sunt omorîte pe conflicte legate de zestre. 2. ușor de impresionat și manipulat. Cele mai multe violențe au loc în Asia. teorie care susține faptul că femeile se află în spatele organizațiilor criminale.înțeleagă fenomenul și să stabilească acele cauze care ar determina o femeie să săvîrșească infracțiuni. Ultima. Astfel. Criminologii Rafter și Stanko au identificat 5 imagini ale femeilor care comit infracțiuni sau care sunt victim ale unor infracțiuni. iar locul firesc al femeii este în familie. Sondaje. practic. în urma sondajelor. unde femeile cred că a fi pălmuite este un lucru normal. cercetări neoficiale arată că o victimă este agresată de cca 35 de ori înainte de a chema poliția. precum: teoria de orientare biologică. Femeia care întruchipează răul absolut. de-a lungul timpului au apărut anumite teorii. În India. vrînd să fie bărbat. Cu privire la acest aspect. este o cauză desprinsă din realitatea obiectivă care duce la apariția criminalității feminine. puterea. teorie în care Freud susținea faptul că femeia criminală se revoltă împotriva feminității. Mai exact. nu de autori. Pe lîngă cauze. dar ele acționează în calitate de instigatori. care acționează intuitiv. Femeia naivă. În multe societăți se creează o puternică discrepanță între imaginea femeii și cea a bărbatului. Femeile slabe care își urmează bărbații în activități ilegale. În Europa mor sau sunt rănite grav mai multe femei prin violență domestică decît totalul victimelor cancerului sau accidentelor rutiere. 4. femeile fiind extraordinare în arta manipulării și teoria psihiatrică – psihologică. s-a dovedit că popula ția din Republica Moldova este semnificativ mai îngăduitoare față de violența în familie decît alte state ale Uniunii Europene. Femeile impulsive. Femeia masculină. s-a stabilit faptul că 62% din crimele săvîrșite de femei în lume se datorează violențelor la care au fost supuse de către bărbați. 1. și anume violența împotriva femeilor.

respectiv. autorul cărții „The criminality of women” spunea că: “bărba ții urăsc să acuze femeile și să le trimită să își execute pedeapsa. procurorilor să le acuze. își execută pedeapsa persoanele condamnate la închisoare sau la detențiune pe viață. penitenciarele de tip semiînchis. ceea ce duce la un grad crescut de risc criminogen. Otto Pollak. regimului stabilit pentru penitenciarele de tip deschis. iar în penitenciarele de tip deschis – sub supraveghere permanentă. de către aceiași părinți. Reglementarea juridică a penitenciarelor pentru femei. penitenciarele de tip închis. g) casele de arest. Speciali știi au spus că acest lucru se întîmplă pentru că bărbații sunt încurajați de părinți să î și asume riscuri. în baza hotărîrii instan ței de judecată. [3] În penitenciarele pentru femei execută pedeapsa condamnatele de sex feminin. La maturitate. femeile sunt implicate mai rar în săvîr șirea de infrac țiuni. h) spitalele penitenciare. se asigură detenția provizorie a persoanelor față de care a fost aplicată măsura arestului preventiv sau sancțiunea arestului contravențional. Femeile gravide și mamele care au cu ele copii în vîrstă de pînă la 3 ani. f) izolatoarele de urmărire penală. polițiștilor nu le place să le aresteze. penitenciarele pentru femei în care este creat și un sector în care execută pedeapsa persoanele de sex feminin care nu au atins majoratul. iar femeile nu. judecătorilor și juraților să le găsească vinovate.Cu toate acestea. Instituții penitenciare sînt: a) b) c) d) e) penitenciarele de tip deschis. semiînchis sau închis. penitenciarele pentru minori. Condamnatele la pedeapsa închisorii care urmează a fi executată în penitenciare de tip semiînchis sau închis sînt deținute sub pază și supraveghere permanentă.” [2] 2. crescuți în același mediu. Un răspuns pentru acest lucru a venit cu timpul. majoritatea bărbaților săvîrșeau crime. Instituțiile penitenciare sîn organele în care. Regimul de deținere a condamnatelor de sex feminin corespunde. condamnate la 4 . după efectuarea unor studii pe cupluri frate – soră.

[4] La regim inițial sînt deținute condamnatele venite în penitenciar după rămînerea definitivă a sentinței. condamnatele aflate în regim inițial pot fi transferate în regim comun de deten ție. iar legăturile fixate să persiste chiar după eliberarea din instituția penitenciară. condamnate periculoase și ocazionale). lucrează în ateliere comune. în literatura de specialitate s-a susținut că regimul de deținere în comun este “o școală de pregătire a crimei”. pericolul social pe care îl reprezintă. iar de tip închis – în zona locativă și încăperile de uz comun ale secției cu regim comun. condamnatele sînt deținute împreună atît ziua. în perioada de la stingere pînă la deșteptare. la decizia administrației penitenciarului. execută pedeapsa în condițiile prevăzute pentru penitenciarul de tip deschis sau semiînchis. condamnatele. sînt ținute în încăperi complet izolate. În intervalul de timp de la deșteptare pînă la stingere. comportamentul deținutei. în funcție de gravitatea faptei comise. însă nu mai mult de o treime din durata pedepsei pentru penitenciarele de tip semiînchis și 9 luni pentru penitenciarele de tip închis – din ziua intrării în penitenciar. moral și social este mai u șor suportabil. Acest regim poate stabili o ierarhie între condamnate. Avantajele: Este un regim ușor de organizat și este mai puțin costisitor din punct de vedere economic. care se încuie. în limitele stabilite de administrația penitenciarului. deoarece păstrează elemente de viață socială. Condamnatelor cu executarea pedepsei într-un penitenciar de tip semiînchis. vîrsta și starea sănătății copilului și a mamei. niște relații de dominare a condamnatelor mai slabe. În regimurile de deținere comun și de resocializare. Ele sînt ținute în încăperi complet izolate. Regimul de deținere comun se caracterizează prin faptul că în institu ția penitenciară. care se încuie. [5] Transferul condamnatelor în regim de resocializare se efectuează cu cel pu țin 6 luni înaintea expirării termenului pedepsei. condamnatele cu executarea pedepsei în penitenciare de tip semiînchis se pot deplasa liber pe teritoriul penitenciarului. Dezavantajele: Acest regim presupune contacte între condamnate de diferite tipuri (condamnate primare și recidiviste. aflate în regim de resocializare. cît și noaptea: iau masa în săli comune. La expirarea termenului de 3 luni pentru penitenciarele de tip deschis. Din punct de vedere psihologic. 6 luni. Din acest caz. condamnatele fiind în contact permanent. li se poate permite deplasarea fără escortă sau înso țire în 5 . luîndu-se în consderare perioada ținerii lor în carantină.pedeapsa închisorii care urmează a fi executată în penitenciare de tip închis. dorm în dormitoare comune.

3.a. (1) art. aflate în regim de resocializare. 2. dacă acest lucru este condiționat de caracterul muncii îndeplinite. 3. prin reorganizarea serviciilor educative. Un “sistem progresiv” prin acordarea oportunităților adecvate cum ar cazarea 6 .afara penitenciarului. 4. de către structurile specializate ale autorității de punere în executare a pedepsei. 257 Cod de executare sub aspectul unificării noțiunilor de regim și de tip de penitenciar și crearea unor regimuri de deten ție care ar corespunde. Acest sistem trebuie să cuprindă diferite recompense și tratament preferențial în cazul în care deținuta se comportă bine. Elaborarea unei abordări multi-organizaționale pentru a atinge obiectivele de reintegrare socială. au dreptul de a se deplasa liber pe teritoriul penitenciarului. precum și cu instruiri comprehensive în domeniul managementului. de facto. tratamentul deținutelor ș. precum și modificarea prevederilor art. este diligent și manifestă ac țiuni pro-sociale. Crearea unui Centru de evaluare și repartizare a condamnatelor (Serviciului de diagnosticare și planificare a executării pedepsei de către condamnate. Introducerea unui “sistem progresiv” pentru tratamentul deținutelor. necesităților procesului de resocializare al deținutelor și altor scopuri ale pedepsei penale. Condamnatele cu executarea pedepsei într-un penitenciar de tip închis. regulilor și procedurilor de evaluare a personalității deținutei și pericolului pe care îl prezintă aceasta. în limitele stabilite de administrația penitenciarului. Unele modificări legislative trebuie să vizeze competențe mai largi și mai multe și o autonomie decizională mai mare pentru instituția penitenciară: 1. î și ispă șesc pedeapsa aproximativ 300 persoane. care să corespundă principiilor de individualizare a executării pedepsei. Această schimbare trebuie introdusă în paralel cu modificarea cerințelor în cadrul concursului la angajare sau promovare în funcția de șef. [4] La penitenciarul Rusca care se întinde pe o suprafață de 4 hectare. psihologice și asistență socială și serviciului regim. 249 – 256 și alin. Concluzii și recomandări Ar trebui să punem accent pe introducerea în Codul de executare a competențelor. Mai multă autonomie la nivel local (instituția penitenciară de la Rusca) și o mai mare putere de decizie pentru șeful de penitenciar.

recompense suplimentare pentru munca grea și asiduă. București. Note de curs Drept execuțional penal. Chișinău. Este important ca Ministerul Justiției și Departamentul Instituțiilor Penitenciare. 2013 7 . 2011 A. în penitenciare. Deficitul de personal cu care se confruntă în present unitățile de detenție din țara noastră împiedică chiar desfășurarea celor mai elementare programe educative și psihosociale și compromite. șansa deținuților de a-și îndrepta conduit și de a se orienta către un mod de viață prosocial. 2008 Legea nr. Ceban. munca în afara penitenciarului și alte bonusuri. 5. contacte mai apropiate sau mai frecvente cu familia și rudele. 583 din 26 mai 2006 cu privire la aprobarea Statului 5) executării pedepsei de către condamnați. în particular. să aloce suficiente resurse financiare pentru a stimuli angajarea. Probleme actuale ale executării pedepsei. Bălan. asistenței sociale și pedagogiei. Este important că pentru o serie de recompense prevăzute de sistemul progresiv nu sunt necesare în mod obligatoriu cheltuieli financiare. ba dimpotrivă sistemul progresiv ar putea aduce beneficii de ordin economic penitenciarului și individei. sociologiei. a specialiștilor calificați în domeniul psihologiei. Bibliografie: 1) 2) 3) 4) O. V. mai multă recreare (sport. Chișinău. Criminalitatea feminină. astfel. 1036 din 17 decembrie 1996 cu privire la sistemul penitenciar Hotărîrea Guvernului nr.Rotaru.într-un regim mai puțin restrictiv. mai multe apeluri telefonice. artă).