You are on page 1of 53

Scurt istoric

n societatea modern este o cretere dramatic a consumului de alcool la toate


vrstele. Alcoolismul reprezint o problem cu implicaii profunde,care depesc aspectele
medicale interesnd i viaa social a colectivitilor n cadru popoarelor din Europa i din
intreaga lume. Se apreciaz faptul c n rile civilizate aproximativ 40% din populaie
consum alcool (n SUA sunt 95milioane butori din care 10% mari butori-dup T.Banciu i
N.Barbu).
Astzi ns penetraia alcoolului este i la vrsta tnr, iniierea deprinderii fcndu-se de la
11-13 ani.Alcoolul este consumat ca un tranchilizant sau ca o motivaie de lubrefiant
social.Cheltuielile pe care le suport societatea pentru consecinele consumului exagerat de
alcool, la care se mai adaug costul tratamentului victimilor rutiere cauzate alcoolului
,reprezint o problem destul de important a fiecrui stat din intreaga lume .Nu exist o
garanie net pn cnd alcoolul devine toxic pentru organism,iar acest fapt este deprimant
ntruct unii butori devin dependeni.
Istoria civilizaiilor arat c din cele mai vechi timpuri oamenii au cutat euforizarea
prin intermediul drogurilor care le-au stat la indemn. Acestea pot fi caracterizate ca
substane inhibitoare ale centrilor nervoi cu strmtarea consecutiv a contiinei i
producerea concomitent a unui efect omiroid (asemntor strii de vis) folosite pentru
obinerea unei stri agreabile.
Mai presus de toate drogurile ca ancestralitate i rspndire se plaseaz alcoolul denumit de
celi wiskyi de gali teau de vie.
Alcoolul n form pur este un lichid incolor cu efect astringent asupra papilelor
gustative, pe care numai un om ajuns n pragul disperrii ar dori s-l bea ca atare. Pentru ca
alcoolul de consum s aib un gust mai plcut el este diluat si aromat. Impuritile derivate
din procesul de fabricare a berii sau de fermentare, sau produse n timpul distilrii produselor
spirtoase, sunt cele ce i dau aroma specific. Odat ce acest drog a fost absorbit prin tubul
digestiv, el se rspndete cu rapiditate prin esuturile organismului. Atunci cnd alcoolul
ajunge n creier, nu exist vreun loc receptor specific pentru moleculele de alcool. Aceast
substan i exercit efectele prin manipularea sistemelor transmitoare naturale ale
creierului .Se pare c alcoolul interacioneaz ntr-un fel sau altul cu un numr mare de
neurotransmitori chimici, printere care serotonia, dopamia i acidul gama-aminobutiric .n
urama acestor inzeraciuni, alcoolul poate avea mai multe tipuri de impact asupra activitii

cerebrale .El poate inhiba i ncetini multe funcii ale creierului, acionnd asemenea unui
sedative.poate afecta judecata, poate induce o detaare de reacie obinuit ateptat de cei
din jur n privina comportamentului butorului i un anumit grad de dezinhibare.
Alcoolul este o otrav ce poate afecta organismul. Fie ca o consecin a efectelor sale
toxice directe, fie din cauza deficienelor nutritive sau vitaminice care nsoesc adesea
consumul intens de bautur. El poate duna creierului, rezultatul fiind dependena. Principalul
organ de intoxicaie cu alcool este ficatul,boala declanat fiind ciroza. Poate aprea o
inflamaie a pancreasului cu consecine dureroase i posibil fatale.
Consumul intens de alcool este o cauz direct a anumitor tipuri de cancer ale cavitii bucale,
faringelui i esofagului. n plus i prin mecanisme nu la fel de directe, alcoolul contribuie la
apariia cancerului mamar n cazul femeilor. Exist un semn de ntrebare n privina gradului
su de implicare n cancerului de colon. n cazul unei populaii cu un consum sporit de
alcool, cum este cea a Franei, aproximativ o treime dintre decesele provocate de cancer sunt
associate consumului de alcool.
Alcoolul este o cauz a rnilor.Ca resultat al efectului su asupra timpului de reacie,
coordonrii i judecii, alcoolul poate amplifca riscul producerii unor accidente .n America
circa 40-50% dintre accidentele rutiere soldate cu victime se produc datorit consumului de
alcool. Un aspect mai puin cunoscut este cel al legturii strnse dintre consumul de alcool i
accidentele fatale de multe alte tipuri :aproximativ 34% dintre necuri, 47% dintre decesele n
urma incendiilor i 28% dintre decesele suvernite ca urmare a unor cderi, valori gsite de
Cheryl Cherpitel, o cercetare american sunt cauzate de consumul de alcool .Butura
sporete, de asemenea i riscul sinuciderilor. Se spune c alcoolul afecteaz serios viaa
personal.
Alcoolul contribuie la comiterea de infraciuni. Spectrul infraciunilor la care
contribuie alcoolul ncepe de la tulburarea linitii publice, la care contribuie semnificativ i se
incheie cu omoruri, n unele ri pn la 30-40% dintre cei condamnati pentru omucideri fiind
bei in momentul comiterii faptei .Oamenii bei, pe lng faptul c au o probabilitate sporit
de a comite infraciuni cu violen, se supun ei nii unui risc crescut de a fi atacai.
Alcoolismul, cunoscut de asemenea drept "dependena de alcool", este o boal care
const ntr-o nevoie puternic de a bea, i nencetarea consumrii buturii n momentul n
care apar probleme provocate de alcool, ca de exemplu pierderea slujbei sau nclcarea legii i
consecinele acesteia.
Dependena de alcool include patru simptome:
- nevoia incontrolabil de a consuma alcool ;

- pierderea controlului - incapacitatea de a se limita la un singur pahar de butur la o


ocazie deosebit;
- dependena psihic - simptome provocate de abinerea de la alcool, ca de exemplu
ameeli, grea, anxietate, tremurturi i transpiraie abundent;
- toleran - nevoia de a crete cantitatea de alcool consumat pentru a-i simi efectele.
Alcoolismul este o boal cronic, de obicei progresiv, cu simptome care include
dorina de a bea alcool, n ciuda efectelor negative. Ca multe alte boli, are un curs n general
previzibil, simptome recunoscute i este influenat de factorii genetici i nconjurtori.
Alcoolismul se transmite din generaie n generaie, abia dup aceea devenind boal, dar
factorii genetici explic parial acest tipar. Cercettorii sunt pe drumul cel bun spre gsirea
genelor care influeneaz vulnerabilitatea ctre alcool, mediul nconjurtor al unei persoane,
ca de exemplu:
- influena prietenilor;
- nivelul de stres ;
- uurina de obinere a alcoolului .
Nu este o regul ns, un copil cu un printe alcoolic, nu l urmeaz neparat, iar o persoana
fr rude cu genul acesta de probleme, poate deveni dependent.
Am ales aceasta temconsumul de alcooldeoarece este o problem social foarte
mediatizat n zilele noastre.
Obiectivul meu este studierea consecinelor sociale ale consumatorului de alcool asupra
mediului social
Dup un caz real:
Povestea lui Ctlin
Sunt un alcoolic ce a renunat la consumul de alcool. Numele meu este Ctlin, am
49 de ani, sunt cstorit i am o fiic. Sunt de profesie inginer mecanic i locuiesc n Sibiu Romnia.
Ca orice poveste, povestea mea ncepe cu: "A fost o dat"
Am nceput s consum alcool prin liceu, cam pe la 16-17 ani, la modul social, cu ocazia unor
evenimente, srbtori etc. La acea dat nimic nu trda evoluia mea ulterioar spre
dependen, poate doar faptul c n anumite ocazii plcerea bahica era urmat de stri de ru
datorate amestecului de buturi. Am fost i sunt o fire emotiv i cteva picturi de alcool

aveau ca efect diminuarea inhibiiilor, m fceau mai sociabil, m acomodam mai repede cu
necunoscui, intram mai repede n atmosfera celor din jur, cptam siguran i dezinvoltur.
La noi n cas s-a consumat alcool i existau discuii cu privire la abuzurile ocazionale ale
tatlui meu care a avut o meserie cu un mare grad de risc n domeniu. Tata o fost medic
veterinar i toat lumea l servea cu un pahar de vin, ns i acum nu consider c dnsul a fost
dependent de alcool. Personal nu sunt un susintor al caracterului ereditar al alcoolismului.
Consider mai degrab c se poate moteni o anumit structur psihic. Eu cred c am avut
propriul meu drum pe care l-am parcurs cu hotrre, ncet dar sigur spre un deznodmnt ce
putea fi tragic. Dup liceu am fcut armata la termen redus fiind admis la facultate. Cu toate
c nu am prea multe amintiri frumoase din armat, aceasta avnd pentru mine un efect destul
de traumatizant, negsind logica multor lucruri la care am fost supui n aceea perioad nu am
avut excese n domeniul consumului de alcool, am fumat mai mult dar de mbtat nu m-am
mbtat. A urmat perioada facultii presrat cu evenimente cu un caracter mai pronunat
bahic, n general dup examene ca o descrcare a tensiunilor acumulate, care se soldau cu o zi
de ru normal oricrui exces. n acea perioad am cunoscut-o pe viitoarea mea soie. Nu i-am
ascuns faptul c consumam alcool i nici faptul c uneori depeam msura.
Ne-am cstorit i avem o fat. O lung perioad de timp am lucrat n aceleai ntreprinderi
am petrecut mult timp mpreun, avnd de obicei subiecte de discuie comune n legtur cu
activitatea profesional. Dup revoluie am lucrat o perioada de cinci ani la o firm particular
iar soia s-a mbolnvit pensionndu-se de boal. Acesta a fost unul din momentele care cred
eu mi-au agravat lunecarea pe drumul dependenei. Soia mea s-a nchis n lumea bolii ei iar
eu m-am retras n munc i alcool. Comunicam tot mai puin. Lucram ore suplimentare i
pentru a face fat stresului i uzurii muncii n nite condiii de slab dotare tehnic i
profesional am nceput s consum din ce n ce mai mult alcool, fr ca eu s contientizez
gravitatea situaiei cu toate c discuiile i certurile cu soia pe tema alcoolului se nteeau.
Apoi n viaa familiei noastre a intervenit un eveniment neprevzut care ne-a zguduit
echilibrul i aa fragil al vieii. n urma unor analize de rutin am aflat cu stupoare c fiica
noastr, n vrst de 17 ani pe atunci, era bolnav de cancer n stadiu mediu al bolii. Au urmat
ase, apte luni de comar cu drumuri sptmnale la Cluj pentru tratament, cu teama venic
de a o pierde, cu senzaia c nu pot face nimic pentru a o salva. mi era groaz de fiecare zi
care urma i din pcate singurul antidot pe care l tiam pentru a-mi alunga strile de panic
era alcoolul. A fost cea mai groaznic perioad a vieii mele i a vieii noastre de familie n
ansamblul ei. Din fericire cu ajutorul lui Dumnezeu i al doctorilor boala a dat napoi
tratamentul avnd rezultate pozitive. Am continuat s facem analize la diverse intervale de

timp iar rezultatele pn n prezent, cnd a ieit din perioada periculoas din punct de vedere
al recidivei, sunt bune. Izbndisem n lupta cu cancerul dar m-am adncit tot mai mult n
lumea dependenei de alcool. Consumam aproape zilnic i n ignorana mea eram chiar
mndru c puteam bea din ce n ce mai mult fr a mi se mai face ru. Certurile cu soia pe
tema abuzului de alcool deveniser tot mai frecvente. Pe undeva n sinea mea simeam c
ceva e n neregul cu consumul de alcool dar nu puteam s fac nimic s m opresc. La
insistenele soiei m-am hotrt s merg la un psiholog. Am fost la trei edine la un cabinet,
dar situaia noastr material nu era strlucit i nici eu nu eram prea convins de eficiena
terapiei aa c am renunat. ns cteva lucruri importante tot am nvat. Terapeuta a reuit
s-mi dea ncredere n faptul c sunt un om puternic ce poate lupta cu alcoolul i m-a sftuit
s ncerc s contientizez ce m determina s consum alcool. Astzi mi place s spun cu un
oarecare umor negru c un an de zile m-am chinuit s contientizez de ce beau i nu am reuit.
Dup cteva luni de consiliere n cadrul centrului de zi i mai ales n urma unei discuii cu
fiica mea care plngea mi-a spus: "Tata dup ce-ai luptat att ca s m salvezi, vrei acum s
m omori cu butura ?", am contientizat c nu m puteam opri din consum singur, fr un
ajutor consistent de specialitate i am acceptat, fr mare entuziasm, s m internez n centrul
de tratament. Am urmat tratamentul la un centru timp de trei luni. Cred c a fost una din cele
mai interesante experiene din viaa mea. Pot spune cu siguran c acolo s-a produs ceva
deosebit, parc m-am nscut a doua oar, am nvat s m cunosc mai bine i s m accept
aa cum sunt, s-mi asum statutul de alcoolic i am nvat cum pot lupta cu falsul meu
prieten - alcool. Astzi cnd scriu aceste rnduri au trecut doi ani i ceva de cnd am ieit din
clinic, de cnd nu am mai consumat alcool. Viaa mea s-a schimbat n bine, relaiile din
familie i-au reintrat n normalitate, trim o via linitit i fericit. Astzi ncerc s ajut i
eu, cum i eu am fost ajutat, pe ali oameni care se confrunt cu alcoolul. Trebuie s v
mrturisesc c sunt mndru de aceast reuit, cred cea mai mare din viaa mea. Cine tie dac
astzi v mai puteam adresa aceste gnduri, cine tie prin ce sanatoriu zceam, cine tieS
tii c ntr-adevr se poate. Nu e uor dar se poate i mai ales merit. Cerei ajutor cci nu
este o ruine s fii bolnav, este ns ruine s nu te tratezi de aceast boal. V doresc sntate
i putere tuturor celor care ai reuit i succes tuturor celor care doresc s biruie alcoolul. i nu
uitai cerei ajutor.
Cine este un alcoolic?

Un alcoolic este o persoan care sufer de o boal numit alcoolism. Alcoolismul este
o boal n care o persoan continu s consume alcool chiar i atunci cnd butul i creeaz
probleme n via .De asemenea,persoana nu se poate mulumi s bea o cantitate mic de
alcool i apoi s se opreasc. Organismul unui alcoolic se schimb n aa fel nct nu mai
poate funciona fr alcool. Cnd un alcoolic nu bea, el are simptome de renunare. ncepe s
tremure, s aib frisoane i chiar halucinaii. Majoritatea alcoolicilor sunt cstorii, au
serviciu i responsabiliti familiale. Din punct de vedere medical dependena reprezint
consumul compulsiv , obsesiv de droguri inclusiv alcool, care modifica dispoziia.
Dependena este o boal primar progresiv, cronic i fatal caracterizat prin preocuparea
privind alcoolul /drogurile, pierderea controlului, tolerana sporit, consecine duntoare ntrunul sau mai multe domenii de via, negare i iluzie.
Conform definiiei din dicionar noiunea de dependen, reprezint o stare de subordonare,
atrnare,

supunere,

caracterizat

prin

pierderea

anumitor

liberti.

O mpletire a acestor motive se afla ns aproape de fiecare dat la originea instalrii unei
dependene. Aceast afirmaie este susinut de o regul general care spune c dac un
comportament are ca urmare imediat ceva plcut, atunci acest comportament se va repeta.
Iar dac pe viitor, plcerea nu apare dect uneori, comportamentul mai degrab se intensifica
dect se rrete. La ora actual prin noiunea de dependen din punct de vedere psihologic se
nelege manifestarea excesiv a unui mod de comportament anormal i duntor.
Comportamentul dependent apare tot mai frecvent, oferind ns tot mai puin satisfacie. n
cele din urm un alcoolic va constata c butura nu i-a adus nici o satisfacie, aa cum un
workoholic (dependent de munca) nu se va mai interesa de rezultatele muncii sale, astfel
nct comportamentul su nu mai este influenat de succes sau de rezultatul muncii. Aceast
autodinamic a dependentei duce in cele din urm la incapacitatea progresiv de a percepe
plcerea i la pierderea poftei de via. Dependena este de dou feluri : fizic i psihic.
Dependenta fizic este consecina unui consum frecvent i abuziv de substane
nocive i a adaptrii organismului prin modificri metabolice la acesta, obinndu-se o
cretere a toleranei. Drept urmare organismul are nevoie de respectiva substan ca s
funcioneze.
Dependena fizic se manifest ntotdeauna la ntreruperea consumului cnd apar o serie de
fenomene

neplcute

pe

plan

fizic,

numite

fenomene

de

sevraj.

Dependenta psihic apare atunci cnd exist dorin interioar, iar apoi cerina
obsesiv de a consuma n continuare substana nociv. Dependentul psihic folosete acea
substan pentru a obine starea de confort psihic i pentru a rezolva strile de stres sau

indispoziiile. Atunci cnd substana nu este la ndemn, apare disconfortul psihic sau chiar
frica.
Este foarte posibil ca dependena psihic i cea fizica s apar independent una faa de alta.
Caracteristica pentru dependen este dorina nestabilit, continu sau temporar, de procurare
i ingerare a alcoolului, precum i tendina de cretere a dozei. Faptul c dependentul de
alcool este bolnav este evident pentru cei din jur ns nu i pentru el. El crede mult vreme c
nu se comport altfel dect semenii si sau caut vina c bea in alta parte. Face parte din
tabloul bolii faptul c cel n cauz nu accept s fie ajutat nici atunci cnd apar complicaii
organice grave. Puini alcoolici corespund imaginii stereotipe i plin de prejudeci a
beivului jerpelit i deczut. De fapt n majoritatea cazurilor alcoolicul de rnd este un brbat
sau o femeie cu familie, serviciu i rspundere.
Sunt oameni pe care consumul de alcool i-a adus in dependena psihic i/sau fizic, care nu
mai pot s controleze ct beau, nici s judece felul cum se comport atunci cnd beau. Cel
puin temporar, dac nu permanent, ei simt o dorin de nestpnit de a consuma alcool.
Aceast dorin dobndete o importan crescut n viaa lor, pn cnd devine dominant.
Sunt oameni care la un moment dat n viaa lor au nceput s bea la fel cum o face fiecare
dintre cei care beau n societate. Cu timpul, pentru ei, a bea nu mai este o chestiune de
autodeterminare, ci o obsesie. Nu exist un model comportamental care s fie considerat tipic
pentru un alcoolic. Manifestrile acestora fiind diferit de la persoan la persoan, la fel i
consecinele. Unii alcoolici beau zilnic, alii dup anumite intervale, unii beau cantiti
impresionante de alcool, alii foarte puin. Unii alcoolici beau numai bere alii numai vin sau
trie. n timp ce alcoolismul apare la unii n anii tinereii, el se dezvolta la alii pe parcursul
mai multor ani. De aceea putem spune pe bun dreptate c avem de-a face cu mai multe tipuri
de alcoolism. Dependenta de alcool se nscrie n linia general a dependenei de substane
nocive ns are i unele particulariti. n general se vorbete de dependena fizic abia atunci
cnd apar fenomenele de sevraj, dar modificrile metabolice i procesele biochimice cerebrale
au loc mult mai devreme. Din aceasta cauz delimitarea dependenei fizice de cea psihic este
destul de arbitrar.
Cauzele alcoolismului
Cauze ereditare:

n sens direct alcoolismul nu este ereditar, dar toi care tiu c a existat o problem de
alcoolism n familia lor, ar trebui s abordeze alcoolul cu aceeai vigilen pe care o are un
diabetic ereditar fa de zahar. Conform unui studiu american, copiii din familiile de alcoolici
au un risc de patru ori mai mare de a deveni dependeni de alcool. Se pare c unii oameni
reacioneaz diferit fa de alcool n comparaie cu alii i c aceast sensibilitate poate fi
transmis ereditar aa cum au artat unele studii fcute pe gemeni, studii extinse asupra mai
multor rase umane.
Conform unor studii, cercettorii americani susin c adulii care au prini alcoolici se
deosebesc de ceilali prin urmtoarele caracteristici:
- Nu tiu ce nseamn comportament normal i se orienteaz dup alii.
- Au dificulti n a urmri un plan de la nceput pan la sfrit
- Mint i n situaii n care ar fi la fel de simplu s spun adevrul.
- Se iau foarte n serios.
- Caut mereu apreciere i confirmare.
- Sunt impulsivi, au tendina de a se ncurca n aciuni fr a fi analizate n prealabil
alternativele i consecinele.
Aceasta nu nseamn ns c toi copiii de alcoolici vor deveni la rndul lor dependeni.
Cauze organice:
Nu exist o anumit cauz organic responsabil de instalarea alcoolismului i mai
ales nu exist o alergie la alcool care s declaneze dependena deja de la cea mai mic doz.
Mai periclitate sunt persoanele care reacioneaz pozitiv faa de efectele alcoolului fr a
resimi urmri neplcute.
Consumul ridicat de alcool pe termen lung are ca efect punerea n funciune la nivelul
ficatului a unui mecanism suplimentar de catabolizare a alcoolului i anume sistemul
microzonal de oxidare a etanolului (SOME) care va prelua pn la dou treimi din
catabolizarea cantitii crescute de alcool.
Astfel alcoolicii pot metaboliza i suporta cantiti mai mari de alcool. Dar SOME este
declanat, chiar i dup perioade lungi de ntrerupere a consumului, de cantiti mici de
alcool, declanndu-se o dorin puternic de a consuma mai mult butur. Abuzul cronic de
alcool poate reduce cu pana la 50% concentraia endorfinelor, care sunt att de necesare
pentru instalarea unei stri generale tonice. Acest lucru poate fi o explicaie pentru dorina
puternic de a consuma nlocuitorul alcool, intrndu-se de fapt ntr-un cerc vicios.

Cauze psihice:
Nu exist trsturi universale valabile, dar din acest punct de vedere anumite
caracteristici sunt mai des ntlnite la persoanele dependente de alcool :
-Nesigurana de sine i inhibiie;
-Dependena de ceilali;
-Autostpnire exagerat i refuzare a sentimentelor;
- Adesea o proast dispoziie i o stare de confort psihic redus.
Dar aceste trsturi pot fi la fel de bine i consecine ale consumului abuziv de alcool. Se pare
ns ca, n multe cazuri, nu nsuirile de personalitate l fac pe om mai vulnerabil la consumul
de alcool, ci ntreaga atitudine fa de viaa fiecruia dintre noi. O trstur deosebit de
pregnant la aceste persoane este faptul c stau n ateptarea a ceva mai bun. Fie c sperana
lor este real sau nu, ei cred c viaa lor trebuie s fie o continu ascensiune. Dar n realitate
viaa decurge dup o sinusoid mai mult sau mai puin pronunat, iar dispoziia este o suit
de urcuuri i coboruri ntr-o alternan continu. Alcoolicul ncearc s niveleze aceast
sinuozitate a vieii pe cale chimic sau pe ct posibil chiar s-i reduce nivelul.
Cauze profesionale:
Exist diferene considerabile ntre frecvena cu care alcoolismul apare n cadrul
diferitelor grupe profesionale.
Cei care au aa numitele meserii alcoolice adic productorii i distribuitorii de buturi
alcoolice sunt deosebit de periclitai. De asemenea sunt periclitai angajaii n construcii,
angajaii n transporturi n special n transporturi maritime, dar i liberii profesioniti fr
program de lucru clar definit, precum i meseriile cu mult rutin i meseriile cu mult rutin
i fr supervizare tehnic. La femei un grup de risc este cel al soiilor fr serviciu, mai ales
cnd condiia lor economica i social este bun.

Cauze educative:
Prinii care nu au avut nici un rol sau doar unul nensemnat n evoluia dependenei
de alcool a copilului lor sunt chinuii de ndoieli i de sentimente de vinovie. Unii cred c l-

au rsfat prea mult, c au sufocat copilul cu prea mult dragoste i cldura sufleteasc, alii
cred c au fost prea severi, prea reci, c i-au ngduit prea puin libertate i l-au respins prea
tare. Duntoare este i educaia n care copilul este suprangrijit i nu este lsat s devin
independent.
Fiecare dintre aceste moduri de comportament ar putea constitui un element n construirea
zidului numit dependen. De regul nu se va gsi un rspuns simplu de genul cauza-efect. De
aceea aceste ndoieli i temeri i au rostul lor atta vreme ct ajut la nelegerea i rezolvarea
problemei.
Mai simplu este rspunsul n acele cazuri n care unul dintre prini este alcoolic, cnd
cea mai importanta influen este probabil aceea c fiul su fiica nu a nvat de la prini cum
s biruie o problem n mod corect.
Dei tnrul a trit experiena negativ a alcoolismului printelui su poate prelua el nsui
exemplul acestuia pentru a-i rezolva propriile probleme, o nvare dup model.
Cauze conflictuale:
Fiecare conflict n familie sau la locul de munc poate fi declanant pentru abuzul de
alcool. Dar i consumul ridicat de alcool este la rndul su cauza pentru dificulti familiale i
probleme profesionale, astfel nct conflictele cresc i se complic. Devine din ce n ce mai
puternic dorina de a evita aceste conflicte i astfel putem constata cum se nchide acest cerc
vicios, care dup un timp nu mai poate fi rupt dect cu foarte mult efort. Analiznd mai
ndeaproape situaia, de fapt nu conflictul este cel care determina dependena, ci modul cum
este abordat, cel n cauz putnd s-l rezolve sau s-l evite. n acest sens nu conflictul este
problema, ci modul de abordare. Un lucru e cert alcoolul nu ajut la evitarea conflictelor.
Cauze sociale:
Atitudinea publicului larg fa de alcool i implicit fa de alcoolic este echivoc. n
timp ce alcoolicul este dispreuit ca fiind beiv, sunt admirai toi cei care la un chef reuesc s
bea ct mai mult. Un brbat adevrat este cel care suport ct mai mult alcool i dimpotriv
cel ce nu bea de loc sau puin este considerat slab sau sprgtor de chef. Societatea
minimaliznd consumul crescut de alcool l ajut de fapt pe cel ameninat de a deveni alcoolic
s se amgeasc mult vreme ca pericolul n care se afl nu este att de mare.

Efectele consumului de alcool la nivelul organismului


Dup ce alcoolul a fost but, acesta ajunge n stomac i n intestine de unde prin
absorbie este preluat de snge i transmis prin aparatul circulator n tot organismul. Din
aceast cauz sunt afectate cu precdere esuturile puternic irigate de snge. Din punct de
vedere al efectului general al alcoolului asupra organismului acesta este n primul rnd un
toxic celular. El acioneaz ca o otrav pentru celule datorit efectului su higroscopic, adic
alcoolul n concentrai mari sustrage apa. Acest lucru duce la nivel celular la separarea
albuminelor aflate n stare coloidal n protoplasma i n final la coagularea acesteia
distrugnd astfel celula. Din acest punct de vedere nu este de mirare ca celulele corpului
omenesc vor fi grav deteriorate n urma unui consum abuziv i ndelungat de alcool. Pe de alt
parte alcoolul este un factor de stres pentru tot organismul producnd o cretere a tensiunii
arteriale i sunt eliberate n organism n msur mult mai mare substane ca lipide, zaharuri i
cortizon n circulaia sanguin. Abuzul de alcool duce de asemenea la malnutriie, lipsind
organismul de proteine, minerale i vitamine. Excesul de etanol are ca efect reducerea
progresiv a capacitii intestinului subire de a resorbi substane ca proteine i vitaminele A,
B1 si C. Incapacitatea progresiv a intestinului subire de a absorbi substane vitale este
responsabil i de tulburrile nervoase de origina somatic. S-au observat la alcoolici
concentraii sanguine sczute de calciu, fosfai i vitamina D, care se asociaz cu pierderea
nsemnat de masa osoas. Ca urmare crete pericolul apariiei fracturilor. Organismul
folosete o mare cantitate de energie pentru nlturarea alcoolului din organism, energie care
ar fi fost necesar organelor pentru buna lor funcionare. Pentru metabolizarea alcoolului la
nivelul ficatului poate fi consumat pan la 80% din oxigenul disponibil acestui organ. Deci
alcoolul devine un "paralizant metabolic". Celulele cardiace i cele cerebrale care au de
asemenea un consum ridicat de oxigen sufer cel mai mult datorit alcoolului.

Dup

cum

se

poate

observa

alcoolul

afecteaz

toate

organele

organismului

Dei rinichii i plmnii sunt bine irigai de snge, pericolul de a fi lipsii de oxigen nu este
att

de

mare,

fiind

astfel

mai

puin

vulnerabili

la

alcool.

Organul care ntotdeauna este afectat de abuzul de alcool este ficatul. Afeciunile acoper o
palet larg de boli ncepnd de la steatoza hepatic,

cronic, pn la ciroza hepatic.

Atrofierea ficatului poate fi adus la stagnare prin abstinen, dar nu este reversibil. Cam
15% dintre alcoolici sufer de aceast tulburare grav. Complicaiile ei sunt:hemoroizi, varice
esofagiene (care prin ruptur duc adesea la moarte) i ascit (colectarea de lichide n cavitatea
abdominal). Deoarece ficatul nu doare, leziunile nu sunt observate dect trziu i uneori doar
ntmpltor la analize de rutin. La nceput se observ doar o stare de balonare i eructaii
(rgieli) frecvente. De asemenea, apare o presiune sub arcada coastelor drepte sau
meteorism, iar mai trziu se nregistreaz pierderea poftei de mncare,epuizare rapid, uneori
tulburri de potena i de apetit sexual, precum i stare de grea i vom. Prin lezarea
progresiv a celulelor hepatice este prejudiciat sinteza proteinelor, ceea ce duce printre altele
la probleme de sngerare i la scderea imunitii. Traumatismele mici pot declana sngerri

interne

externe

intense,

alcoolicul

devenind

tot

mai

expus

infeciilor.

Afeciunile pancreatice sunt destul de dureroase. De aceea persoana n cauz se prezint rapid
la medic i i impune pauze n consumul de buturi alcoolice. De asemenea, se poate ajunge
la diabet. n general, ntregul aprat digestiv - de la cavitatea bucal, esofag stomac i pn la
intestin poate fi lezat grav. De exemplu, consumul permanent de alcool inducnd un risc de
zece ori mai mare de mbolnvire de cancer esofagian. i alte forme de cancer apar mai des la
persoanele care abuzeaz de alcool. Este vorba de cancerul bucal, laringian, intestinal, iar la
femei cel mamar. Incapacitatea progresiv a intestinului subire de a absorbi substane vitale
(proteine, vitaminele A si C) este responsabil i de tulburrile nervoase de origina somatic.
S-au observat la alcoolici concentraii sanguine sczute de calciu, fosfai i vitamina D, care
se asociaz cu pierderea nsemnat de masa osoas. Ca urmare creste pericolul de apariie a
unor

fracturi.

Afectarea nervilor membrelor (polineuropatie) se exteriorizeaz prin furnicturi, nepturi


sau arsuri la nivelul membrelor inferioare sau superioare. Sub incidenta suferinei intr i
muchiul cardiac (cardiomiopatie). De patru ori mai muli alcoolici mor din cauza tulburrilor
cardiace dect de ciroza. Trebuie inut cont de faptul c majoritatea alcoolicilor sunt i mari
fumtori, astfel nct cauzele mortalitii sunt complexe. Cel mai important organ afectat la
fiecare abuz de alcool este creierul. Celulele nervoase nu se regenereaz. La fiecare consum
puternic de alcool se distrug cteva mii. Deoarece omul dispune de cteva miliarde de
neuroni, distrugerea acestora se face resimit abia dup ctva timp i este observata mai ales
de cei din jurul alcoolicului.
Efectele consumului de alcool
- Crete riscul cancerului de ficat, stomac, pancreas, gura, laringe i esofag..
- Ridic tensiunea arterial i crete riscul unui infarct.
- Ridic nivelul glucozei n snge.
- Crete riscul cirozei i hepatitei.
- Scade nivelul energetic.
Efectele alcoolului asupra creierului si sistemului nervos si psihicului
Din punct de vedere psihic, dependentul de alcool manifest o rceal emoional, o
alterare treptat a sentimentelor, indispoziii frecvente i schimbri brute a opiniilor. Mai pot
s apar:

- nelinite interioar, agresivitate, iritabilitate;


-

tulburri de somn, comaruri;

lacune de memorie (nu-i mai aduce aminte ce a fcut n urm cu dou ore sau dou zile);

depresie, fric, complexe de inferioritate ascunse uneori n spatele unei faade de


grandomanie;

lipsa de voin, promite dar nu-i ine promisiunea;

izolarea i reducerea sferelor de interes;

lipsa de igien, decdere fizic i psihic.


Efectele alcoolului asupra vieii sociale
Dependena de alcool cauzeaz n timp tulburarea relaiilor interpersonale, reducerea

sentimentelor de responsabilitate, neglijarea educaiei copiilor, ntrzierea i absena de la


locul de munc, accidente de munc i de circulaie, delicvena, divor, pierderea locuinei i a
locului de munca.
Consecinele consumului de alcool
Consecinele nefaste sunt problemele legate de alcool sau pierderile suferite n
diferite domenii cum ar fi sntatea fizic (ex., sindromul retragerii, boli de ficat, gastrit,
anemie, disfuncii neurologice) ; activitatea psihologic (ex. pierderea cunotinei, modificri
de comportament i dispoziie) ; activitatea relaional (ex. probleme n csnicie i abuz
asupra copilului, afectarea relaiilor sociale) ; activitatea ocupaional (ex. probleme legate de
coala sau serviciu) ; si probleme legale, financiare sau spirituale.
Negarea este folosit aici nu doar n sensul psihanalitic al unui mecanism unic de
aprare i de negare a semnificaiei evenimentelor, ci ntr-un sens lrgit ce include o serie de
manevre create pentru a reduce contiina faptului c mai degrab consumul de alcool
constituie cauza problemelor unui individ, i nu rezolvarea acestor probleme. Negarea devine
parte integrant a bolii i un obstacol major n calea recuperrii.
Recuperarea din dependen este un proces bazat pe via pe abstinena de la toate
drogurile de schimbare, de dispoziie i un angajament fa de un program de recuperare. n
timpul participrii la programe de recuperare cum ar fi al Crucii Albastre, Alcoolicii
Anonimi sau Al Anon, persoana dependent i familia acesteia nva s triasc influena
alcoolului / drogurilor i s aib o via fericit, sntoas i productiv

Soluii de evitare a consumului de alcool


Toi cunoatem c adesea ni se face poft de anumite lucruri. Cnd ne este foame, ne
sar n ochi peste tot alimente pe care altfel nici nu le-am fi observat, sau mirosul de pine
proaspt dintr-o brutrie ne poate determina s cumprm o pine chiar dac n-am avea
nevoie de ea. Dar, de obicei nu ne urmm fiecare impuls care ne-ar mpinge s ne satisfacem
o poft imediata, mai ales dac ne-ar duna sau dac nu se potrivete situaiei. Fiecare are
strategiile sale de a rezista unor asemenea impulsuri. Este adevrat c exist persoane mai
impulsive care au dificulti mai mari n a se stpni, n timp ce altele nu par s fac mari
eforturi pentru a se abine.
Fiecare alcoolic trebuie s tie c dorina de a bea este un lucru normal, c poate fi declanat
de stri psihice sau de evenimente exterioare. Adesea dorina de a bea este comparat cu un
val care poare crete repede dar care se niveleaz apoi treptat. Este greu s te opui valului
cnd i-a atins fora maxim. Este mai uor, mai elegant i mai puin periculos, la fel ca la not
sau la surf, s rmi pe coama valului pn cnd el se epuizeaz. La fel i n cazul dorinei de
a bea, ea trece de la sine dac nu i te opui. Deci este mult mai profitabil s-i spui: "Observ c
mi se face poft s beau. Poate c se va ntei nc puin pofta asta, dar o s-mi treac.". Pe
parcursul terapiei alcoolicul nva cum poate preveni sau reduce o asemenea poft. Sunt
prezentate

continuare

cteva

metode

utile

astfel

de

situaii:

Mai nti trebuie s-i reaminteasc mereu de ce vrea s reziste poftei i de ce nu-i
poate permite o asemenea slbiciune. El trebuie s-i consulte lista de argumente pro i contra
consumului

de

alcool,

pe

care

singur

i-a

stabilit-o.

n al doilea rnd se poate apela la o metod de relaxare ce a fost n prealabil nvat n


terapie. Se cunosc multe metode de relaxare de la simple exerciii de respiraie la metode mai
complexe n care sunt corelate imagini plcute, pozitive.
n al treilea rnd, in momentele cnd alcoolicul se simte copleit de griji, pot fi utile
monologurile interioare pozitive, n care vor fi reamintite punctele sale forte. De asemenea
caut s-i descarci energia printr-o activitate sportiv. O alergare n aer liber sau un urlet ntro pern pot fi de folos. Mui dintre oameni consider c cea mai mare nfrngere personal pe
care o pot suferi este atunci cnd trebuie s mearg ntr-un centru de consiliere sau de
recuperare pentru persoane dependente de alcool. Prin aceasta este evident c au devenit
dependeni. Dup ce a trecut perioada de ndoial de sine i de neacceptare a destinului i nu

se mai pune problema diagnosticului greit, alcoolicul va vedea i reversul medaliei, va


nelege c boala este de fapt un semnal, c trebuie s schimbe ceva n modul su de via.
Ieirea din dependen poate avea loc fie prin fore proprii, fie cu ajutorul grupelor de
ntrajutorare sau prin asisten de specialitate. Cercettorii americani Prochaka i Di
Clemente au observat i nregistrat cum se elibereaz un dependent din boala sa, indiferent de
ce cale a ales i au constatat o structur de baz comun . Astfel ei au identificat patru faze de
evoluie:
Faza premeditativ n care se consuma alcool refuzndu-se orice observaie pe
aceast tem care poate da de gndit.
Faza meditativ n care dup o perioad mai lung sau mai scurt de timp realitatea
mult evitat ptrunde totui n subcontient.
Faza de aciune n care alcoolicul dup o perioada mai lung sau mai
scurt de cutri gsind nite soluii se hotrte s acioneze chiar dac soluiile gsite sunt
pentru

nceput

modificri

mici

simple

ale

stilului

de

via.

Faza de perseveren n care alcoolicul menine acele soluii gsite care l ajut i se
potrivesc capacitilor sale personale i condiiilor de mediu.
De regul dependentul are nevoie de mai multe ncercri serioase de a se elibera definitiv din
boal. Din pcate aceste eecuri de multe ori sunt pstrate n secret. Pericolul este c fiecare
eec al acestor ncercri secrete scade ansa c alcoolicul s mai ncerce odat revenirea.
Devine demoralizat i respinge unele informaii utile sau oferte de ajutor. Pentru muli
alcoolici prima ncercare se limiteaz la nivelul simptomatic, impunndu-i doar s nu mai
bea.
Abia apoi realizeaz c trebuie s modifice i anumite convingeri i atitudini din viaa lor, s
rezolve situaii sociale, eventuale conflicte i s mbunteasc relaiile cu persoanele
apropiate sau importante. Vor constata c i aceste aspecte au influenat nereuitele
premergtoare. Vor ajunge la concluzia c trebuie s-i analizeze felul tririlor, c trebuie s
se schimbe mai profund.
Abstinena este definit ca fiind abinerea voluntar de la satisfacerea unor necesiti
fiziologice sau a unor plceri. n cazul alcoolismului abstinena este noiunea prin care se
definete renunarea definitiv la consumul de buturi alcoolice sau orice preparat care
conine alcool, constituind o premis indispensabil vindecrii i din aceast cauz reprezint
o msur terapeutic de baz.
Pentru terapia alcoolismului abstinena este condiia de baz, iar capacitatea de a duce o via
mplinit i sntoas este telul ei.

Tratamentul dependenei de alcool are loc n patru etape distincte la care particip
membrii ai diferitelor categorii profesionale, cel mai adesea asisteni sociali, medici,
psihologi, preoi i chiar foti dependeni, succesiunea acestor faze constituind un lan
terapeutic.
Etapa de contact
Etapa de dezintoxicare.
Etapa de dezobinuire
Etapa de readaptare
Cel mai important element al tratamentului alcoolismului sau a altor dependene este discuia
n grup - terapia de grup. Orict de diferit ar fi de la o clinic la alta, acest element nu lipsete
din nici o clinic de specialitate.
Importana terapiei de grup provine n primul rnd din micarea de autoajutorare care
se bazeaz pe ntlnirea ntre persoane care au aceeai problem. Un alt aspect const n
accentuarea aciunii pacientului n eliberarea sa din dependen. Grupul reduce din
responsabilitatea terapeutului pentru schimbrile ce urmeaz s aib loc i stimuleaz
capacitatea de autovindecare a membrilor acestuia.
ansele de succes ale tratamentului sunt considerate de muli dintre concetenii notri
n mod eronat ca fiind reduse, ns situaia nu st de loc aa. Pe termen lung rmn absteneni
circa 50% dintre pacienii unei clinici de recuperare cu terapie de lung durat. Alii 15% au o
recidiv din care i revin prin propriile fore. Cele mai mari anse de succes terapeutic le au
pacienii care s-au hotrt s fac o terapie pe termen lung, pe care o ncheie, dup care se
ataeaz unui grup de ntrajutorare. 70,5% dintre pacienii care au frecventat un grup rmn
absteneni fa de numai 45,5% dintre cei care n-au contactat un asemenea grup.
Succes mai mare nregistreaz cei care triesc nc ntr-un cuplu intact, cu copii, au un
loc de munca i o vrst de circa 40 de ani.
Aceste date statistice confirm ceea ce poate fi lesne dedus: pacientul pstreaz
comportamentul schimbat cu att mai mult perseverent cu ct este mai convins de
necesitatea lui, observ avantajele sale, este sprijinit de alte persoane, triete n condiii
stabile, nu se orienteaz dup valori strine i i ncadreaz noul comportament ntr-o anume
finalitate. Dac un alcoolic nu vrea s primeasc ajutor, este vreo posibilitate sa-l tratam ?
Tratarea dependenei de alcool poate fi o situaie dificil. Un alcoolic nu poate fi forat
s fie ajutat cu excepia unor circumstane, ca de exemplu cnd se petrece un incident violent
ce se termin cu chemarea poliiei sau a cadrului medical. ns asta nu nseamn c trebuie s
atepi o criz pentru a face ceva. Bazndu-se pe experiene clinice, muli specialiti n

tratamente pentru alcoolism recomand urmtorii pai pentru a convinge un alcoolic s


accepte tratamentul:
Membrii familiei ncearc deseori s protejeze un alcoolic de consecinele purtrii sale
inventnd scuze pe care le prezint celorlali. Este foarte important s se opreasc orice fel de
ncercri de "salvare" imediat, ca alcoolicul s poat "simi pe pielea sa" efectele duntoare
ale alcoolismului, i astfel s poat fi motivai s se lase de butur
Vorbete cu membrul familiei cu probleme pentru care eti ngrijorat i explic-i c vrei s l
ajui n cptarea ajutorului necesar. Susine-i afirmaia amintindu-i de ultima problem
cauzat de consumul exagerat de alcool. Un prieten care a fost alcoolic dar i-a revenit poate
s fie foarte convingtor explicndu-i ce face alcoolul din viaa unui om, sau mai bine zis cum
o distruge ncetul cu ncetul
Cu ajutorul unui terapist profesionist, ceilali membri ai familiei, mpreun cu alte rude si
prieteni l pot confrunta pe alcoolic ca grup. Aceast abordare poate fi foarte eficient, dar
numai sub ndrumarea unui terapist cu experien n genul acesta de intervenii
Teorii care explic fenomenul consumul de alcool
Exist o multitudine de teorii explicative ale acestui fenomen social. Spre exemplu,
perspectiva funcionalist considera c, de vreme ce drogurile i alcoolul continu s fie
consumate, nseamn c satisfac anumite nevoi sociale.
O alt teorie este cea a imitaiei. Exist un ansamblu de asemnri ntre anumite
comportamente sociale. De exemplu ntr-o familie dac unul dintre prini este alcoolic exist
posibilitatea ca unul dintre copii s ncerce s imite ceea ce vede la tatl sau mama sa. n
unele familii unde unul sau ambii prini sunt alcoolici exista posibilitatea ca i copii lor s
devina alcoolici sau sa devin nite copii ai strzii.
n teoria pierderii practic vorbind nu exist om care s nu piard ceva sau pe cineva
foarte drag, foarte apropiat sufletete, de-a lungul vieii sale, pierdere care s-i provoace
dureri cderi n depresie i stri afective foarte puternice necunoscute pn atunci. Muli
oamenii intr intr-o stare de oc, de disperare, deprimare, retragere n sine, se simte vinovat si
nu accept faptul c a pierdut ceva sau pe cineva drag i cade n patima alcoolului,
consumului de droguri. Teoria pierderii este puternic implicat n ansamblu afectivitilor,
ntruct cea mai mare parte a oamenilor care au suferit pierderi afective cad ntr-o stare de
depresie ori cea de persoan vulnerabil.

Teoria schimbului social consider c ceea ce este profitabil din punct de vedere
psihologic va fi repetat. Cum consumul de droguri i alcool produce modificri ale senzaiilor,
percepiilor (elimin inhibiiile, anxietatea, teama), imaginaiilor i comportamentului
(ncredere exagerat n propria persoan), persoana va tinde ca n situaii similare de
disconfort psihologic s apeleze din nou la drog sau alcool.

CONCLUZII
n urma cercetrilor fcute am ajuns la concluzia c consumul i dependena de droguri i
alcool reprezint o problema sociala reala i devastatoare ce afecteaz n mod special
persoanele tinere . El este o forma fals de adaptare social ce conduce n cele din urm la
excluderea social i chiar la deces.
Romnia se confrunta la ora actual cu nu numr relativ mare de persoane dependente de
droguri i alcool,nregistrate medical, dar numrul real al consumatorilor este mult mai mare ,
n special n zonele defavorizate din marile orae. Alcoolul creeaz senzaii i sentimente
(ncredere de sine exagerat, detaare, euforie) cu urmri uneori grave:depresii, accidente
rutiere, crime, violuri, abuzuri i hruire sexual. Cercetrile realizate de Roy (1986) arat c
80% dintre criminali provin din rndul celor care abuzeaz de alcool, aproximativ 33% dintre
violuri sunt comise de ctre alcoolici, iar 60-80% dintre omoruri i 35% dintre sinucideri
aparin alcoolicilor.

INTERVIUL NUMARUL 1
Brbat, din Vaslui,40 de ani,cstorit,are 2 copii, de profesie muncitor.
-.1: V place alcoolul?
-R.1: Da mi place.
-.2: Ce va determinat s consumai buturi alcoolice?
-R.2: Butura m relaxeaz.
-.3: Bei ca s scpai de griji sau necazuri?
-R.3:Da, alcoolul m face sa uit de necazuri.
-.4: Avei probleme n familie din cauza consumului de alcool?
-R.4: M cert cu nevasta c nu nelege c eu.. nu-s beat.
-.5: Pierdei timp de la serviciu din cauza butului?
-R.5.Da.
-.6: Ce fel de buturi consumai?
-R.6: Mai mult spirtoase.
-.7: Consumai alcool n fiecare zi?
-R.7: Aproape n fiecare zi.
-.8: Care este cantitatea de alcool pe care o consumai?
-R.8: Beau pn m simt bine.
-I.9: Prin ce metode putei fi convins s renunai la consumul de alcool?
-R.9: Pot s m las cnd vreau eu nu trebuie s m conving nimeni.
-I.10: V pierdei controlul cnd suntei sub influena alcoolului?
-R.10: Nu niciodat.

-I.11: V-ai pierdut vreodat memoria din cauza buturii?


-R.11: Eu?..nu
-.12: Ce tii despre alcool?
-R.12: C m face s m simt bine!
-.13: Bei de unul singur?
-R.13: i singur i cu prietenii.
-.14: Credei c suntei dependent de alcool?
-R.14: .nu!
-.15: tii cam ce ar nsemna s fii dependent de alcool?
-R.15: S consum n fiecare zi mult butur
-.16:Considerai consumul de alcool un viciu?
-R.16: Da e un viciu
-.17: Putei s renunai la acest viciu cu uurin?
-R.17: Eu cred c da
-.18: Ai fost vreodat internat sau nchis din motive de ebrietate?
-R.18:Nu, nu am fost internat, dar am avut probleme cu justiia. Mi s-a ridicat carnetul de
conducere pentru c eram n stare de ebrietate.

INTERVIUL NUMRUL 2
Brbat, din Vaslui,19 ani, necstorit, a terminat liceul si acum lucreaz.
-.1: De ce consumai buturi alcoolice?
-R.1: Din obinuin.
-.2: Ce va influenat s consumai buturi alcoolice?
-R.2: Am vrut s fiu i eu ca ceilali prieteni ai mei
-.3: S neleg c dumneavoastr bei numai cu prietenii?
-R.3: nainte da,dar acum beau i singur.
-.4: Cum v simii atunci cnd consumai alcool?
-R.4: Foarte bine.

-.5: Ce fel de buturi consumai?


-R.5: Bere, vin, coniac..
-.6: Consumai alcool n fiecare zi?
-R.6: Cte o bere da, dar sunt zile cnd beau si mai mult.
-.7: V trebuie butur a doua zi dup o beie?
-R.7: Da
-,8: Credei ca exist dependen de alcool?
-R.8: Da cred ca exist.
-.9: V considerai dependent de alcool?
-R.9: Nu.
-.10: tii care sunt efectele alcoolului asupra organismului?
-R.10: Da tiu c atac ficatul, dar te simi foarte bine atunci cnd bei .
-.11: Bei ca s v ctigai ncrederea de sine?
-R.11: Da
-.12: Ce beneficii v aduce faptul c consumaii alcool?
-R.12:M face s m simt mult mai bine.
-.13: Consumul de alcool v poate afecta ntr-un fel cariera si viaa personal?
-R.13: Da.
-.14: Considerai consumul de alcool un viciu greu de renunat?
- R.14:Dac ai voin nu e greu de renunat.
-.15: V pierdei controlul cnd suntei sub influena alcoolului?
-R.15.Nu
-.16: Ai simit vreodat remucri dup ce ai but?

-R.16: Da.
-.17: Ai condus vreodat sub influena alcoolului?
-R.17: Da i din fericire nu am avut probleme cu poliia.

INTERVIUL NUMRUL 3
Brbat,din Vaslui , 45 de ani, divorat cu 3 copii,muncitor.
-.1: De cnd consumai buturi alcoolice?
-R.1:Din tineree.
-.2: Gsii n butura o alinare a grijilor si problemelor?
-R.2: Da.
-.3: Cum v simii atunci cnd consumai alcool?
-R.3: Foarte bine, m simt foarte relaxat.
-.4: Ce fel de buturi consumai?
-R.4: n special buturile spirtoase.
-.5: Consumai alcool zilnic?
-R.5: Da.
-.6: Bei de unul singur?
-R.6: Uneori da, dar beau i cu prietenii.
-.7: Care este cantitatea de alcool pe care o consumai zilnic?
-R.7: Nu am o cantitate anume, beau pan m simt bine.
-.8: Considerai consumul de alcool o prioritate?
-R.8:Da.
-.9: Cum v simii dac nu consumai alcool intr-o zi?
-R.9:Da.
-.10: Admitei ca suntei dependent de alcool?

-R.10:Da.
-.11: tii care sunt efectele alcoolului asupra organismului dumneavoastr?
-R.11: Da. Apare o boal numit ciroz.

-.12: Consumul de alcool va afectat ntr-un fel cariera i viaa personal?


-R.12: Da am fost concediat din cauza consumului de alcool.
-.13: Considerai consumul de alcool un viciu?
-R.13: Da e un viciu greu de renunat.
-.14: V pierdei controlul cnd suntei sub influena alcoolului?
-R.14: Da, devin foarte violent.
-.15: V-ai neglijat familia cnd suntei sub influena alcoolului?
-R.15: Da, de foarte multe ori. Acesta a fost i motivul pentru care am i divorat.
-.16: Credei ca butura v afecteaz reputaia?
-R.16: Da foarte mult.
-.17: V-ar putea convinge cineva s renunai la consumul de alcool?
-R.17: Problema e ca eu nu vreau s renun.
-.18: Ai urmat vreodat sau ai fi de acord s urmai un tratament mpotriva consumului de
alcool?
-R.18: Am urmat un tratament dar nu am rezistat tentaiei i am nceput din nou s beau. Am
fost ntr-un centru timp de trei luni,nu sunt vindecat complet,ns m simt mult mai bine
acum. Dependena de alcool este foarte greu de vindecat dac nu ai voin.

Concluzie:
n urma cercetri s-a constatat,c consumul de alcool exist indiferent de vrst i c
marea majoritate a oamenilor consum alcool pentru a uita de probleme. Unii nu tiu c atunci

cnd consuma cantiti mari de alcool i mai ales zilnic pot deveni dependeni. Multe
persoane atunci cnd au probleme in loc s se gndeasc cum s le rezolve cad n patima
alcoolului Tinerii care nu au nc probleme consum alcool la petreceri, serbri pentru a fi
mai ndrznei, mai sociabili,pentru a-i ajuta s se acomodeze mai repede cu cei
necunoscui,pentru a intra mai repede n atmosfera celor din jur,pentru a cpta siguran i
dezinvoltur.
Prin butur oamenii caut atingerea absolutului.
Intrebari:

Pierdeti timp de la serviciu din cauza butului?


Sunteti nefericit n viata de familie din cauza butului?
Beti pentru c sunteti timid?
Butul v afecteaz reputatia?
Ati simtit vreodat remuscri dup ce ati but?
Ati intrat n dificultti financiare ca rezultat al butului?
Cutati o companie de joas spet sau un mediu inferior atunci cnd beti?
Neglijati bunstarea familiei din cauza butului?
V-a sczut ambitia de cnd beti?
Aveti o poft irezistibil de a bea la anumite ore din zi?
V trebuie butur a doua zi dup o betie?
Aveti insomnii din cauza butului?
V-a sczut randamentul de cnd beti?
V amenint butul serviciul sau afacerile?
Beti ca s scpati de griji sau necazuri?
Beti de unul singur?
Ati avut vreodat o pierdere complet a memoriei ca rezultat al butului?
Ati urmat vreodat un tratament mpotriva butului?
Beti ca s v cstigati ncrederea de sine?
Ati fost vreodat internat sau nchis din motive de ebrietate?

Alcoolismul este o problema in toata lumea..spuneti un popor care nu bea?


...intradevar acolo unde religia este foarte puternica !..zeci de milioane lei este o cura modesta
intr-un spital de psihiatrie pentru un alcoolic. Rezultatele, minime de alt fel, se duc in cateva
saptamani

dupa

ce

intra

in

contact

cu

vechii

prieteni...

Doar in cateva cazuri am vazut rezultate deosibite, cand individul a fost cooptat intr-o
comunitate

religioasa

..ex.evanghelista....rezultatele

fiind

de-a

dreptul

fantastice.

America..sunt statele cu mormoni unde alcoolul departe de a fi o problema, tot america poate
fi data ca ex. de super legislatie impotriva alcoolului..si?....nu se bea decat dupa 21 de
ani!...dar tinerii fac ros de legitimatii false pentru acces in cluburi...englezii traverseaza la
sfarsit de saptamana Canalul pentru vinul ieftin din Franta !..alcoolul, este si va fi, unde este si
omul.."sangele Domnului"..dar cred ca in Romania calitatea bauturilor alcoolice a coborat
mult sub limitile de siguranta a sanatatii. Motivatia....sa satisfaca toate buzunarele !

Si inca ceva as mai avea de adugat, inafara de faptul ca alcoolul paote distruge un om sau o
familie:
paradoxal, la noi in Romania oamenii cu venituri mici/medii beau mult mai mult decat cei cu
venituri mai ridicate, preferand sa renunte pentru bautura (asociata de obicei si cu tutunul) la
mancare, imbracaminte si etc. Si nu in ultimul rand, faptul ca mie mi se pare mult prea ieftin
alcoolul

si

se

gaseste

peste

tot.

Iar sloganul "nu vindem bautura si tigari minorilor sub 18 ani" mi se pare ca nu se aplica
deloc sau aproape deloc. Am vazut nenumarate cazuri
Din

punct

de

vedere

al

modelului

medical:

Dependenta = consumul compulsiv, obsesiv de droguri inclusiv alcool, care modifica


dispozitia: dependenta este o boala primara progresiva, cronica si fatala caracterizata prin
preocuparea privind alcoolul /drogurile, pierderea controlului, toleranta sporita, consecinte
daunatoare ntr-unul sau mai multe domenii de viata, negare si iluzie.(vezi mai jos despre
negare si iluzie).

Modelul moral crestin priveste dependenta ca o forma negativa de comportament invatat iar
dependentul este considerat nu victima a naturii sale biologice, ci persoana direct
raspunzatoare de comportamentul sau. Stoparea dependentei conform acestui model
presupune dezobisnuirea de comportamentul negativ si distructiv si insusirea unui
comportament sanatos si responsabil. Intoarcerea la Dumnezeu.
Definitia de lucru a dependentei: n cazul n care consumul de alcool sau alte droguri este
cauza unei continue distrugeri n viata personala a unui individ, distrugeri fizice, emotionale,
spirituale sau economice, iar acest individ nu nceteaza consumul de substante, atunci el sau
ea

este

dependent(a).

Dependenta fizica: se manifesta sub forma unor stari patologice care constau in necesitatea
organica de a folosi alcoolul / droguri pentru a evita tulburarile ce apar la incetarea utilizarii.
Nu apare la toate tipurile droguri, dar apare mai frecvent la alcool si foarte repede la consumul
de

heroina

si

morfina.

Dependenta psihica: se manifesta prin modificari comportamentale si o stare mentala


particulara insotita de dorinta psihica imperioasa de a consuma alcool (sau de a-si administra
droguri) periodic sau continuu pentru a obtine o stare de bine sau pentru a inlatura
disconfortul psihic. Aceasta dependenta apare la consumul tuturor tipurilor de droguri,
inclusiv de alcool.

Cum

ne

dam

seama

daca

cineva

este

dependent

de

substanta?

4. Patru ntrebari care pot ne pot ajuta sa aflam daca o persoana se ndreapta spre dependenta:
A. Exista preocupare n ceea ce priveste efectul alcoolului sau al drogurilor? Sau o asteptare
crescuta

efectelor

benefice?

B. Exista o rigiditate crescuta cu privire la orele si ocaziile n care persoana s-a obisnuit sa
consume

alcool

sau

alte

droguri?

C. Persoana consuma n mod progresiv cantitati sporite de drog pentru a obtine efectul dorit?
D. Persoana foloseste strategii inteligente pentru a obtine o cantitate mai mare de alcool
/droguri?
Foarte frecvent familia celui dependent are un comportament de co-dependenta:
Co-dependenta = reactia fata de o persoana dependenta ntr-un mod care protejeaza sau
previne persoana fata de consecintele consumului de alcool /droguri. (De exemplu, anuntnd

la birou sau la locul de munca ca el /ea are gripa cnd n realitate persoana este prea mahmura
sau

drogata

pentru

merge

la

munca)

Negarea = refuzul de a crede sau accepta ca un dependent de alcool /droguri are o problema
cu consumul acestora, chiar daca este pus n fata evidentei. Persoana dependenta si persoanele
importante din viata acesteia care au fost afectate de acest consum de alcool /droguri ncearca
sa protejeze persoana si legatura acesteia cu drogurile pretinznd ca nu este nici o problema.
Acest lucru pastreaza informatia critica privind seriozitatea problemei att pentru persoana
dependenta

ct

si

pentru

celelalte

persoane

importante

din

viata

ei.

Iluzia = starea de pierdere a contactului cu realitatea. Ca rezultat al amneziilor (pierderea


memoriei cauzata de consumul de substante), reprimarii (pierderea memoriei psihologic
cauzata de anumite evenimente neplacute, dureroase) si amintirii euforice (amintirea numai a
evenimentelor placute sau acceptabile), persoana dependenta si dezvolta un sistem de
memorare defectuos (un fel de sistem filtru) care l mpiedica sa vada realitatea despre starea
ei.
Comportamente defensive obisnuite: Comportamente pe care le folosim pentru a ne
mpiedica pe noi nsine sa devenim constienti de gndurile sau sentimentele dureroase pentru
a scapa de situatiile amenintatoare; sau pentru a ne proteja fata de consecintele propriului
nostru comportament.

Alte

Negare:

reactii
refuzul

si
de

comportamente
a

recunoaste

intalnite
sau

la
accepta

dependent:
realitatea;

Rationalizare: inventarea scuzelor astfel nct un comportament inacceptabil sa para


acceptabil;
Acuzare: ncercarea de a-i face responsabili pentru comportamentului lor pe ceilalti oameni,
locuri,

evenimente

sau

lucruri;

Minimalizare: ncercarea de a face sa para mai putin importanta problema dect este n
realitate;
Intelectualizare: ncercarea de a face un lucru irational sa para rational prin explicarea
acestuia;
Justificare: ncercarea de a transforma ceva ce este total gresit ntr-un lucru bun
Boala Familiei: Cnd un membru al familiei devine dependent de alcool /droguri, ceilalti
membri ai familiei tind sa reactioneze ntr-un mod necorespunzator (mod codependent), tipic
si previzibil. Pe masura ce dependenta progreseaza, membrii familiei traiesc sentimente de
teama, furie, singuratate, durere, vina si rusine n masura n care ntregul sistem familial
ncepe sa functioneze anormal. Pentru a se proteja pe ei nsisi de sentimente dureroase (cum

ar fi cele enumerate mai sus), fiecare membru al familiei si dezvolta un comportament


defensiv care n cele din urma devine parte a problemei. Membrii familiei persoanei
dependente traiesc deseori puternice suferinte emotionale pentru care solicita consiliere si
terapie. Pot obtine sprijin continuu de la astfel de grupuri de ntr-ajutorare cum ar fi Alcoolicianonimi, Alateen si Copii Adulti ai Grupurilor de Alcoolici.
Interventia in dependenta: Un proces prin care efectele daunatoare, progresive si
distructive ale dependentei de alcool /droguri sunt ntrerupte, iar persoana dependenta este
ajutata sa stopeze acest consum si sa creeze noi modalitati sanatoase de abordare a acestor
probleme sau nevoi. O definitie mai concisa, mai simpla a interventiei: Oameni ngrijorati
care se ntlnesc pentru a prezenta realitatea ntr-un mod receptibil unei persoane care este n
afara

acestei

realitati.

Recuperarea din dependenta: un proces pe viata bazat pe abstinenta de la toate drogurile


de schimbare de dispozitie si un angajament fata de un program de recuperare. n timpul
participarii la programe de recuperare cum ar fi al Crucii Albastre, Alcoolicii Anonimi sau
Al Anon, persoana dependenta si familia acesteia nvata sa traiasca influenta alcoolului /
drogurilor si sa aiba o viata fericita, sanatoasa si productiva

Ce

este

dependenta

de

alcool/alcoolismul?

Alcoolul este un drog in stare lichida, al carui consum conduce in timp la dependenta fizica
si

psihica.

Alcoolismul este manifestarea constienta sau nu, prin care individul cauta satisfacerea
nevoii de a consuma alcool indiferent de mijloace sau consecinte, pentru evitarea sevrajului
sau a starilor psihice neplacute. Consumul este determinat de dependenta fizica si
dependenta psihica. vezi mai multe informatii despre dependenta aici

Boala

primara:

Nu

este

un

simptom

secundar

al

altei

afectiuni.

Boala progresiva: Se nrautateste progresiv. Victima devine bolnava din punct de vedere
psihic,

spiritual,

emotional

si

fizic.

Boala cronica: Nu exista vindecare. Recuperarea trebuie sa fie bazata pe abstinenta de la


substantele

chimice

care

afecteaza

dispozitia.

Boala fatala: boala poate fi doar oprita. Daca nu, persoana va muri din cauza ei.
Alcoolismul este o boala primara, cronica, influentata n dezvoltarea si manifestarile ei de
factori genetici, psiho-sociali si de mediu. Boala este deseori progresiva si fatala. Se
caracterizeaza prin pierderea controlului asupra consumul de alcool, constant sau periodic,
preocuparea fata de alcool, consumul de alcool n ciuda consecintelor nefaste si dereglari

ale gndirii, cea mai importanta fiind negarea.


Primara, se refera la natura alcoolismului ca entitate a bolii, n completarea acesteia si
separat de celelalte stari pato-fiziologice care pot fi asociate cu aceasta. Primara nseamna
ca alcoolismul, ca dependenta, nu este un simptom al unei stari de boala evidentiate.
Boala nseamna un dezechilibru involuntar. Reprezinta suma fenomenelor anormale
manifestate de un grup de indivizi. Aceste fenomene sunt asociate cu un set comun specific
de caracteristici prin care acesti indivizi difera de normal si care i pune n dezavantaj.
Deseori progresiva si fatala nseamna ca aceasta boala persista n timp si ca schimbarile
fizice, emotionale si sociale sunt deseori cumulative si pot progresa pe masura ce consumul
continua. Alcoolismul cauzeaza moartea prematura prin supradoza, complicatii organice
asupra creierului, ficatului, inimii si multor alte organe, contribuind la sinucidere,
omucidere,

accidente

de

masina

si

alte

evenimente

traumatice.

Pierderea controlului nseamna incapacitate de limitare a consumului de alcool sau de


limitare a duratei consumului de alcool cu orice ocazie, a cantitatii consumate si /sau a altor
consecinte

ale

alcoolului

privind

comportamentul.

Preocuparea asociata cu consumul de alcool indica o atentie excesiva, concentrata pe alcool


/drog, efectele si /sau consumul acestuia. Valoarea relativa atribuita astfel de catre individ
alcoolului, duce deseori la o directionare a energiei departe de problemele importante ale
vietii.
Consecintele nefaste sunt problemele legate de alcool sau pierderile suferite n diferite
domenii cum ar fi sanatatea fizica (ex., sindromul retragerii, boli de ficat, gastrita, anemie,
disfunctii neurologice) ; activitatea psihologica (ex. pierderea cunostintei, modificari de
comportament si dispozitie) ; activitatea relationala (ex. probleme n casnicie si abuz asupra
copilului, afectarea relatiilor sociale) ; activitatea ocupationala (ex. probleme legate de
scoala sau serviciu) ; si probleme legale, financiare sau spirituale.
Negarea este folosita aici nu doar n sensul psihanalitic al unui mecanism unic de aparare si
de negare a semnificatiei evenimentelor, ci ntr-un sens largit ce include o serie de manevre
create pentru a reduce constiinta faptului ca mai degraba consumul de alcool constituie
cauza problemelor unui individ, si nu rezolvarea acestor probleme. Negarea devine parte
integranta a bolii si un obstacol major n calea recuperarii.

Cine

este

dependent

de

alcool?

Este dependent de alcool cel care consuma alcool in mod repetat si nu se poate opri din
consum

fara

suferi

stari

fizice

sau

psihice

neplacute.

Diverse

motive

ale

consumului

de

alcool:

Consumul de alcool este o metoda rapida si placuta de a modifica emotiile, sentimentele,


starile de dispozitie in general. In general se apeleaza la consumul de alcool cand apare
teama fata de ceva, in asteptarea unui lucru placut (celebrare, sarbatorire), in asteptarea uni
lucru

neplacut,

temator.

Alte motive des invocate de consumatori sunt: supararea, bucuria, agresivitatea, povara
singuratatii sau povara psihologica a responsabilitatilor, bucuria, imbunatatirea relatiilor cu
ceilalti, socializare, alungarea temporara a stresului, apararea impotriva sentimentelor
neplacute, curajul de a spune ceva, stimulare sexuala temporara, dorinta de recompensare,
placere.

Alcoolul

un

altfel

de

drog

Alcoolul este un alt tip de drog, o substanta psihoactiva si un toxic celular cu efect
tranchilizant asupra sistemului nervos central. Actiunea sa consta in inhibarea transmiterii
impulsurilor nervoase. De exemplu se inregistreaza cresterea vitezei de reactie si slabirea
atentiei, Efectele psihologice le consumului de alcool pot crea impresia depasirii starilor de
teama si inhibare, poate sa faca singuratatea mai suportabila, paote diminua sentimentele de
inferioritate.
Pentru sistemul nervos central alcoolul actioneaza in functie de cantitatea consumata: in
doze mici, pana la 200 ml de bere sau 1 pahar de 100ml de vin, se produce un efect
stimulator (creste debitul verbal, dispar inhibitiile, creste gradul de iritabilitate nervoasa),
dar consumat in doze mai mari are efect inhibitor (reactii slabe la stimuli durerosi,
capacitate

de

discernamant

slaba,

atentie

si

memorie

alterate).

Efecte daunatoare asupra organismului sunt de asteptat in timp cu mare probabilitate, daca
doza

medie

zilnica

depaseste

aproximativ

40

de

grame

de

alcool

pur.

Ca aliment 1 kg de alcool are o putere calorica de 29 kJ, dar nu contine vitamine, saruri
minerale etc). Un litru de bere contine 2000 kJ, acopera 20% din necesarul de energie al uni
barbat ce presteaza o activitate cu eforturi fizice medii.

Efectele

alcoolismului

asupra

organismului.

Seneca (4.i.Hr. 65 dupa Hr.) descria alcoolismul ca fiind nebunie liber consimtita care
permite sa iasa la iveala orice slabiciune. Betia se transforma in cruzime aproape nemijlocit,
caci sanatatea mintii se degradeaza iar cel atins de betie devine dezinteresat, indiferent si

superficial.
Prezentam

Click

aici

unele

pe

dintre

imagini

efectele

pentru

alcoolismului

vedea

asupra

organismului:

imaginile

marite.

Alcoolul este un toxic celular. Ajuns in organismse raspandeste si afecteaza aproape fiecare
celula.
Cele

mai

afectate

sunt

celulele

nervoase.

I. Alcoolul actioneaza in organism ca factor de stres: creste tesiunea arteriala, sunt eliberate
in

sange,

mai

multe

substante

ca:

lipide,

zaharuri,

cortizon.

II. Organismul foloseste energie pentru inlatuarera alcoolului din organism, energie care ar
fi fost necesara pentru buna lor functionare. Metabolizarea alcoolului la nivelul ficatului,
"fura" 80% din oxigenul necesar functionarii acestui organ. Astfel alcoolul devine un
"parazit metabolic". Celulele cardiace si cele nervoase, au cel mai ridicat consum de oxigen
si

sufera

cel

mai

mult

sub

influenta

alcoolului.

III. Abuzul de alcool, consumul matinal "pe stomacul gol", duce la malnutritie. Organismul
este lipsit de proteine, substante minerale si vitamine. Pe langa reducerea aportului acestor
elemente importante din hrana, excesul de etanol are ca efect reducerea progresiva a
capacitatii intestinului subtire de a resorbi substante importante ca: vitamina B1, acidul
folic,

iar

mai

tarziu

sodiu

si

apa.

IV. Produsii de inalta toxicitate rezultati din descompunerea alcoolului (de ex. acetaldehida)
afecteaza

celulele

nervoase.

Incapacitatea progresiva a intestinului subtire de a absorbi substante vitale bunei functionari


a organismului (vitamine in special A si C, saruri minerale), cauzeaza in timp tulburari
nervoase si tulburari cu origine somatica. Pierderea calciului, a fosfatilor si a vitaminei D ca
urmare a consumului de alcool, duce la pierderea masei osoase si la cresterea pericolului de
fracturare. Inflamatiile mucoaselor gastrice si duodenale, precum si fisurile la nivelul

inferior al esofagului duc la sangerari grave. Consumul permanent de alcool creste de zece
ori

mai

mult

riscul

de

imbolnavire

de

cancer

esofagian.

Sub incidenta suferintei intra si muschiul cardiac. Imbolnavirea acestui muschi se numeste
cardiomiopatie. De patru ori mai multi alcoolici mor din cauza tulburarilor cardiace decat
de ciroza.
Efectele alcoolului asupra creierului si sistemului nervos si psihicului.
Celulele nervoase nu se regenereaza. La fiecare consum de alcool sunt distruse mii de
celule nervoase. Distrugerea treptata a neuronilor se observa in timp, mai ales de catre
persoanele apropiate alcoolicului. Aceasta reducere a numarului neuronilor cauzeaza si
reducerea performantelor creierului, vizibile in scaderea capacitatii de memorizare (apar
lacune de memorie), a capacitatii de gandire, de intelegere, pierderea simtului critic si a
discernamantului. Consumul abuziv poate cauza in timp deteriorari si leziuni organice la
nivelul creierului, ajungandu-se la psihosindromul organic, la convulsii, delirium tremens
sau

la

dementa.

Din punct de vedere psihic, dependentul de alcool manifesta o raceala emotionala, o alterare
treptata a sentimentelor, indispozitii frecvente si schimbari bruste a opiniilor.
Mai

pot

neliniste

sa
interioara,

tulburari

apara:

agresivitate,

iritabilitate

somn,

cosmaruri,

de

- lacune de memorie (nu-si mai aduce aminte ce a facut in urma cu doua ore sau doua zile)
- depresie, frica, complexe de inferioritate ascunse uneori in spatele unei fatade de
grandomanie
-

lipsa

de

vointa,

izolarea
lipsa

promite

si
de

dar

reducerea
igiena,

nu-si
sferelor

decadere

tine

promisiunea

de

fizica

si

interes
psihica

Mai multe informatii despre acest subiectputeti cere pe forum. Puteti pune intrebari legate
de alcoolism.

Efectele

alcoolului

asupra

vietii

sociale

Dependenta de alcool cauzeaza in timp tulburarea relatiilor interpersonale, reducerea


sentimentelor de responsabilitate, neglijarea educatiei copiiilor, intarzierea si absenta de la
locul de munca, accidente de munca si de circulatie, delicventa, divort, pierderea locuintei
si a locului de munca

Cauzele consumului de alcool


Traim intr-o lume in care se bea fara discernamant. Se bea de bucurie, se bea de tristete, se
bea de plictiseala, se bea din obisnuinta, se bea fara motiv, pur si simplu se bea . Panourile
publicitare, mijloacele de transport, ecranele televizarelor sunt invadate de reclame ce
indeamna la consumul de alcool, ca apoi sa fim avertizati cu ipocrizie "concumul excesiv de
alcool dauneaza grav sanatatii". Dar nimeni poate spune unde incepe abuzul asa ca... se bea.
Ar fi exagerat sa consideram ca orice consum de bauturi alcoolice al unui adult ca fiind
periculos.
Conform unor cercetari recente, limita dintre consumul inofensiv si cel daunator sanatatii este
de 40 de grame alcool pur pe zi pentru barbati (aproximativ 0,1 l de tarie, 0,4 l de vin sau 1 l
de

bere)

si

jumatate

din

aceasta

cantitate

pentru

femei.

La adolescenti si tineri primele excese constituie deja un indiciu asupra unor tulburari serioase
ale personalitatii lor sau ale mediului in care traiesc si reprezinta un semnal de alarma.
Dependenta

se

instaleaza

de

regula

mult

mai

repede

la

aceasta

varsta.

Nenumarate persoane dependente de alcool se prezinta tarziu pentru a se supune unui


tratament corespunzator sau nu se prezinta deloc. Aceasta situatie se datoreaza in primul rand
faptului ca, in randul populatiei, cunostintele despre alcool ca fiind un potential drog si despre
alcoolism ca boala, facand parte din grupul toxicomaniilor, sunt inca foarte sumare.
De la bun inceput trebuie sa mentionez ca aceaste pagini nu constituie o lucrare de stricta
specialitate, ci are mai mult are un caracter informativ. Depasirea acestei grave probleme,
dependenta de alcool, trebuie sa porneasca de la cunoasterea fenomenului
Dependenta de alcool
Conform definitiei de dictionar notiunea de dependenta reprezinta o stare de subordonare,
atarnare,

supunere,

caracrerizata

prin

pierderea

anumitor

libertati.

Majoritatea oamenilor considera ca merita sa urmareasca telul de a avea o viata placuta,


usoara, fara monotonie, un statut demn in proprii ochi si in ai celorlalti si pastrarea controlului
asupra

propriei

vieti

si

dispozitii.

O impletire a acestor motive se afla insa aproape de fiecare data la originea instalarii unei
dependente. Aceasta afirmatie este sustinuta de o regula generala care spune ca daca un
comportament are ca urmare imediata ceva placut, atunci acest comportament se
va repeta. Iar daca pe viitor placerea nu apare decat uneori, comportamentul mai degraba se
intensifica decat se rareste.
La

ora

acutala

prin

notiunea

de

dependenta

din punct de vedere psihologic se intelege manifestarea excesiva a unui mod de


comportament anormal si daunator.
comportamentul dependent apare tot mai frecvent, oferind insa tot mai putina satisfactie. In
cele din urma un alcoolic va constata ca bautura nu i-a adus nici o satisfactie, asa cum un
workoholic (dependent de munca) nu se va mai interesa de rezultatele muncii sale, astfel incat
comportamemtul sau nu mai este influentat de succes sau de rezultatul muncii. Aceasta
autodinamica a dependentei duce in cele din urma la incapacitatea progresiva de a percepe
placerea si la pierderea poftei de viata.
Se

disting

doua

feluri

de

dependenta:

cea

fizica

si

cea

psihica.

Dependenta fizica este o consecinta unui consum frecvent si abuziv de substante nocive si a
adaptarii organismumui prin modificari metabolice la acesta, obtinindu-se o crestere a
tolerantei. Drept urmare organismul are nevoie de respectiva substanta ca sa functioneze.
Dependenta fizica se manifenta intotdeauna la intreruperea consumului cind apar o serie de
fenomene neplacute pe plan fizic, numite fenomene de sevraj..
Dezintoxicarea de alcool, adica depasirea dependentei fizice, dureaza in general intre
515

zile.

Despre dependenta psihica se vorbeste atunci cand exista dorinta interioara, iar apoi cerinta
obsesiva de a consuma in continuare substanta nociva, fie pentru a-si procura din nou placere,
fie

pentru

evita

neplacerile.

Depedentul psihic foloseste acea substanta pentru a obtine starea de confort psihic si pentru a
rezolva starile de stres sau indispozitiile. Atunci cand substanta nu este la indemana, apare

disconfortul

psihic

sau

chiar

frica.

Este foarte posibil ca dependenta psihica si cea fizica sa apara independent una fata de alta.
Dezobisnuirea de alcool, adica biruirea dependentei psihice, se stabilizeaza, in general,
dupa

doi

ani

O atitudine gresita tipica exista la viitorul dependent cu mult inaintea instalarii bolii. Pentru
producerea dependentei, nu substanta este atunci decisiva, stand practic la dispozitia tuturor
oamenilor. Decisiva este impulsionarea hotarata a unei persoane de a se folosi de acesta
substanta in vederea obtinerii anumitor efecte, de-abia asta face din om o persoana
dependenta.

Caracteristica pentru dependenta este dorinta nestavilita, continua sau temporara, de procurare
si

ingerare

alcoolului,

precum

si

tendinta

de

crestere

dozei.

Faptul ca dependentul de alcool este bolnav este evident pentru cei din jur insa nu si pentru el.
El crede multa vreme ca nu se comporta altfel decat semenii sai sau cauta vina ca bea in alta
parte. Face parte din tabloul bolii faptul ca cel in cauza nu accepta sa fie ajutat nici atunci
cand

apar

complicatii

organice

grave.

Putini alcoolici corespund imaginii stereotipe si plina de prejudecati a betivului jerpelit si


decazut. De fapt in majoritatea cazurilor alcoolicul de rand este un barbat sau o femeie cu
familie,

servici

si

raspundere.

Sunt oameni pe care consumul de alcool i-a adus in dependenta psihica si/sau fizica, care nu
mai pot sa controleze cat beau, nici sa judece felul cum se comporta atunci cand beau. Cel
putin temporar, daca nu permanent, ei simt o dorinta de nestapanit de a consuma alcool.
Aceasta dorinta dobandeste o importanta cerscuta in viata lor, pana cand devine dominanta.
Sunt oameni care la un moment dat in viata lor au inceput sa bea la fel cum o face fiecare
dintre cei care beau in societate. Cu timpul, pentru ei, a bea nu mai este o chestiune de
autodeterminare,

ci

obsesie.

Nu exisata un model comportamental care sa fie considerat tipic pentru un alcoolic.

Manifestarile acestora fiind diferit de la persoana la persoana, la fel si consecintele. Unii


alcoolici beau zilnic, altii dupa anumite intervale, unii beau cantitati impresionante de alcool,
altii foarte putin. Unii alcoolici beau numai bere altii numai vin sau tarie. In timp ce
alcoolismul apare la unii in anii tineretii, el se dezvolta la altii pe parcursul mai multor ani. De
aceea putem spune pe buna dreptate ca avem de a face cu mai multe tipuri de alcoolism.
Dependenta de alcool se inscrie in linia generala a dependentei de substante nocive insa are si
unele

particularitati.

In general se vorbeste de dependenta fizica abia atunci cand apar fenomenele de sevraj, dar
modificarile metabolice si procesele biochimice cerebrale au loc mult mai devreme. Din
aceasta cauza delimitarea dependentei fizice de cea psihica este destul de arbitrara.
Cauze

ereditatare

In sens direct alcoolismul nu este ereditar, dar toti care stiu ca a existat o problema de
alcoolism in familia lor, ar trebui sa abordeze alcoolul cu aceeasi vigilenta pe care o are un
diabetic

ereditar

fata

de

zahar.

In mod sigur alcoolismul nu se mosteneste atat de evident ca si culoarea albastra a ochilor sau
anumite boli ereditare. Este insa cunoscut faptul ca in unele familii cazurile de alcoolism sunt
mai

dese.

Conform unui studiu american, copiii din familiile de alcoolici au un risc de patru ori mai
mare de a devenii dependenti de alcool. Se pare ca unii oameni reactioneaza diferit fata de
alcool in comparatie cu altii si ca aceasta sensibilitate poate fi transmisa ereditar asa cum au
aratat unele studii facute pe gemeni, studii extinse asupra mai multor rase umane.
De asemenea putem vorbi si de asa numita mostenire sociala, adica de anumite procese de
invatare care probabil nu sunt constientizate vreodata. Copiii din familiile de alcoolici sunt
expusi unor conditii pe care ei le considera a fi normale, iar o persoana din afara poate avea
impresia

ca

nu

il

afecteaza.

Aparentele

insala.

Unele cercetari arata ca fiii alcoolicilor pot suporta in general mai mult alcool decat alte
persoane, inainte de a simti un efect clar sau de a manifesta modificari de comportament.

Deasemenea, se pare ca in familiile din care au provenit alcoolici mamele suferisera de


depresii

intr-o

masura

mai

mare.

Conform unor studii, cercetatorii americani sustin ca adultii care au parinti alcoolici se
deosebesc

de
ce

ceilati

Nu

stiu

inseamna

Au

dificultati

Mint si in

situatii

Se

judeca

in

prin

comportament

urmarii
in

care

un
ar

pe

urmatoarele

normal
plan

fi

de

la fel

ei

caracteristici:

si

se

orienteaza

la

inceput

de simplu

insisi

dupa

pana

la

sa spuna

fara

altii.
sfarsit.

adevarul.

menajamente.

Au dificultati in a se deconecta.(cand toate merg bine o vreme ma cuprinde nelinistea)

Se

Au

iau

dificultati

foarte

in

relatii

intime.(frica

in
de

serios.
a

fi

parasit)

Manifesta surexcitare fata de modificari ale mediului, atunci cand nu le pot controla.

Cauta

Se
Sunt

meru
considera

fie

extrem

apreciere
deosebiti

de

constiinciosi,

si

fata

de

fie

lipsiti

confirmare.
alti
de

oameni.

responsabilitate.

Sunt deosebit de credinciosi si loiali, chiar si atunci cand este evident ca loialitatea lor nu
este

meritata.

Sunt impulsivi. Au tendinta de a se incurca in actiuni fara a fi analizate in prealabil


alternativele

si

consecintele.

Aceasta nu inseamna insa ca toti copiii de alcoolici vor deveni la randul lor dependenti.
Cauze

organice

Nu exista o anumita cauza organica responsabila de instalarea alcoolismului si mai ales nu


exista o alergie la alcool care sa declanseze dependenta deja de la cea mai mica doza.
Mai periclitate sunt persoanele care reactioneaza pozitiv fata de efectele alcoolului fara a
resimti

urmari

neplacute.

Rezultatele unor studii arata ca persoanele care au din nastere o cantitate mai redusa de
endorfina, substanta de tipul morfinei sintetizata de organism si care influenteaza dispozitia,

reactioneaza

pozitiv

fata

de

alcool

si

de

aceea

il

apreciaza

mai

mult.

Consumul ridicat de alcool pe termen lung are ca efect punerea in functiune la nivelul
ficatului a unui mecanism suplimentar de catabolizare a alcoolului si anume sistemul
microzonal de oxidare a etanolului (SOME) care va prelua pana la doua treimi din
catabolizarea cantitatii crescute de alcool. Astfel alcoolicii pot metaboliza si suporta cantitati
mai mari de alcool. Dar SOME este declansat, chiar si dupa perioade lungi de intrerupere a
consumului, de cantitati mici de alcool, declansindu-se o dorinta puternica de a ingera mai
multa

bautura.

Aceasta

impiedica

revenirea

la

consumul

controlat.

O alta explicatie relevata de cercetari recente ar fi faptul ca in anumite etape ale metabolizarii
alcoolului, rezulta asa numitii produsi de condensare dintre acetaldehida si adrenalina sau
dopamina, care actioneaza la nivel cerebral asupra acelorasi receptori ca si opiaceele. Partile
cerebrale asupra carora acestea actioneaza infuenteaza dispozitia si starea de confort psihic inca un indiciu important pentru semnificatia sentimentelor in procesul de instalare al
dependentei

de

alcool.

Abuzul cronic de alcool poate reduce cu pana la 50% concentratia endorfinelor, care sunt atat
de necesare pentru instalarea unei stari generale tonice. Acest lucru poate fi o explicatie
pentru dorinta puternica de a consuma inlocuitorul alcool, intrandu-se de fapt intr-un cerc
vicios.
Cauze

psihice

Nu exista trasaturi universal valabile, dar din acest punct de vedere anumite caracteristici sunt
mai

des

intalnite

la

persoanele

dependente

de

alcool:

Tendinta de a evita problemele indiferent de capacitatea reala de a le rezolva.

Nesiguranta

de

sine

Dependenta

si

inhibitie.

de

ceilalti.

Capacitate redusa de a se stapani, de a suporta neplaceri sau de a astepta o recompensa


(toleranta

redusa

Autostapanire
Dificultati

in

exagerata
satisfacerea

la

frustrare).

si
nevoii

refulare
de

atasament

a
si

sentimentelor.
de

apropiere.

Adesea

Dar

aceste

ale

proasta

dispozitie

trasaturi

pot

fi

si

o
la

consumului

stare
fel

de
de

confort
bine

abuziv

psihic
si

de

redus.

consecinte
alcool.

In multe cazuri, dependenta are la baza automedicatia nereusita a golurilor sufletesti. La femei
se intalnesc des rani psihice din cauza unor abuzuri sexuale sau unor agresiuni.
Frecventa dependentilor este mai mare printre cei care provin din orfelinate sau din familii
dezorganizate. Dar ranile sufletesti nu sunt o conditie necesara sau suficienta pentru instalarea
dependentei.
Se pare insa ca, in multe cazuri, nu insusirile de persoalitate il fac pe om mai vulnerabil la
consumul de alcool, ci intreaga atitudine fata de viata a fiecaruia dintre noi. O trasatura
deosebit de pregnanta la aceste persoane este faptul ca stau in asteptarea a ceva mai bun. Fie
ca speranta lor este reala sau nu, ei cred ca viata lor trebuie sa fie o continua ascensiune. Dar
in realitate viata decurge dupa o sinusoida mai mult sau mai putin pronuntata, iar dispozitia
este o suita de urcusuri si coborasuri intr-o alternanta continua. Alcoolicul incearca sa
niveleze aceasta sinuozitate a vietii pe cale chimica sau pe cat posibil chiar sa-i riduce nivelul.
Pe

termen

lung,

efectul

este

exact

invers.

Cauze

profesionale

Exista diferente considerabile intre frecventa cu care alcoolismul apare in cadrul diferitelor
grupe profesionale. Cei care au asa numitele meserii alcoolice adica producatorii si
distribuirorii

de

bauturi

alcoolice

sunt

deosebit

de

periclitati.

De asemenea sunt periclitati angajatii in constructii, angajatii in transporturi in special in


transporturi maritime, dar si liberii profesionisti fara program de lucru clar definit, precum si
meseriile cu multa rutina si fara program de lucru clar definit si meseriile cu multa rutina si
fara

supervizare

tehnica.

S-a constatat ca solicitatea si suprasolicitarea la locul de munca este adesea biruita cu ajutorul
alcoolului.

Este foarte important sa ai o pregatire de specialitate si sa dispui de un loc de munca ce-ti


corespunde si este sigur. Somajul este un factor de stres cu risc foarte mare.
La femei un grup de risc este cel al sotiilor fara servici, mai ales cand conditia lor economica
si

sociala

este

Cauze

buna.
educative

Parintii care nu au avut nici un rol sau doar unul neinsemnat in evolutia dependentei de alcool
a copilului lor sunt chinuiti de indoieli si de sentimente de vinovatie. Unii cred ca l-au rasfatat
prea mult, ca au sufocat copilul cu prea multa dragoste si caldura sufleteasca, altii cred ca au
fost prea severi, prea reci, ca i-au ingaduit prea putina libertate si l-au respins prea tare.
Daunatoare este si educatia in care copilul este supraingrijit si nu este lasat sa devina
independent.
Fiecare dintre aceste moduri de comportament ar putea constitui un element in construirea
zidului

numit

dependenta.

De regula nu se va gasi un raspuns simplu de genul cauza-efect. De aceea aceste indoieli si


temeri isi au rostul lor atata vreme cat ajuta la intelegerea si rezolvarea problemei.
Mai simplu este raspunsul in acele cazuri in care unul dintre parinti este alcoolic, cand cea
mai importanta influenta este probabil aceea ca fiul sau fiica nu a invatat de la parinti cum sa
biruie o problema in mod corect. Desi tanarul a trait experienta negativa a alcoolismului
parintelui sau poate prelua el insusi exemplul acestuia pentru a-si rezolva propriile probleme,
o
Cauze

invatare

dupa

model.
conflictuale

Fiecare conflict in familie sau la locul de munca poate fi declansant pentru abuzul de alcool.
Dar si consumul ridicat de alcool este la randul sau cauza pentru dificultati familiale si
probleme profesionale, astfel incat conflictele cresc si se complica. Devine din ce in ce mai
puternica dorinta de a evita aceste conflicte si astfel putem constata cum se inchide acest cerc
vicios, care dupa un timp nu mai poate fi rupt decat cu foarte mult efort.
Analizand mai indeaproape situatia, de fapt nu conflictul este cel care determina dependenta,
ci modul cum este el abordat, cel in cauza putand sa-l rezolve sau sa-l evite. In acest sens nu

conflictul este problema, ci modul de abordare. Un lucru e cert alcoolul nu ajuta la evitarea
conflictelor.
Cauze

sociale

Atitudinea publicului larg fata de alcool si implicit fata de alcoolic este echivoca. In timp ce
alcoolicul este dispretuit ca fiind betiv, sunt admirati toti cei care la un chef reusesc sa bea cat
mai mult. Consumul temporar excesiv de alcool, de exemplu cu ocazia diferitelor sarbatri,
este considerat un semn al barbatiei. Un barbat adevarat este cel care suporta cat mai mult
alcool si, dimpotriva, cel ce nu bea de loc sau putin este considerat slab sau spargator de chef.
Prin aceasta larga acceptanta fata de alcool, opinia publica sprijina consumul de alcool si
promoveaza involuntar pericolul instalarii alcoolismului. Societatea minimalizand consumul
crescut de alccol il ajuta de fapt pe cel amenintat de a deveni alcoolic sa se amageasca multa
vreme ca pericolul in care se afla nu este atat de mare.
Efectele consumului de alcool la nivel organismului

Dupa ce alcoolul a fost baut, acesta ajunge in stomac si in intestine de unde prin absorbtie
este preluat de singe si transmis prin aparatul circulator in tot organismul. Din aceasta cauza
sunt

afectate

cu

precadere

tesuturile

puternic

irigate

de

sange.

Din punct de vedere al efectului general al alcoolului asupra organismului acesta este in
primul rand un toxic celular. El actioneaza ca o otrava pentru celule datorita efectului sau
higroscopic, adica alcoolul in concentrati mari sustrage apa. Acest lucru duce la nivel celular
la separarea albuminelor aflate in stare coloidala in protoplasma si in final la coagularea
acesteia distrugand astfel celula. Din acest punct de vedere nu este de mirare ca celulele
corpului omenesc vor fi grav deteriorate in urma unui consum abuziv si indelungat de alcool.
Pe de alta parte alcoolul este un factor de stres pentru tot organismul producand o crestere a
tensiunii arteriale si sunt eliberate in organisn in masura mult mai mare substante ca lipide,
zaharuri

si

cortizon

in

circulatia

sanguina.

Abuzul de alcool duce de asemenea la malnutritie, lipsind organismul de proteine, minerale si


vitamine. Excesul de etanol are ca efect reducerea progresiva a capacitatii intestinului subtire
de a resorbi substante ca proteine si vitaminele A, B1 si C, acidul floric si mai tarziu sodiu si

apa. Incapacitatea progresiva a intestinului subtire de a absorbi substante vitale este


responsabila si de tulbularile nervoase de origina somatica. S-au observat la accoolici
concentratii sanguine scazute de calciu, fosfati si vitamina D, care se asociaza cu pierderea
insemnata

de

masa

osoasa.

Ca

urmare

creste

pericolul

aparitiei

fracturilor.

Organismul foloseste o mare cantitate de energie pentru inlaturarea alcoolului din organism,
energie care ar fi fost necesara organelor pentru buna lor functionare. Pentru metabolizarea
alcoolului la nivelul ficatului poate fi consumat pana la 80% din oxigenul disponibil acestui
organ.

Deci

alcoolul

devine

un

"paralizant

metabolic".

Celulele cardiace si cele cerebrale care au deasemenea un consum ridicat de oxigen sufera cel
mai mult datorita alcoolului.
Efectele alcoolului asupra organismului

Dupa

cum

se

poate

observa

alcoolul

afecteaza

toate

organele

organismului

Desi rinichii si plamanii sunt bine irigati de sange, pericolul de a fi lipsiti de oxigen nu este
atat

de

mare,

fiind

astfel

mai

putin

la

vulnarabili
alcool.

Organul care este intotdeauna afectat de abuzul de alcool este ficatul. Afectiunile acopera o
paleta larga de boli incepand de la steatoza hepatica, hepatita cronica, pana la ciroza
hepatica. Atrofierea ficatului poate fi adusa la stagnare prin abstinenta, dar nu este
reversibila.

Cam

15%

dintre

alcoolici

sufera

de

aceasta

tulburare

grava. Complicatiile ei sunt:hemoroizi, varice esofagiene (care prin ruptura duc adesea la
moarte)

si

ascita

(colectarea

de

lichide

in

cavitatea

abdominala).

Deoarece ficatul nu doare, leziunile nu sunt observate decat tarziu si uneori doar intamplator
la analize de rutina. La inceput se observa doar o stare de balonare si eructatii (ragaieli)
frecvente. De asemenea, apare o presiune sub arcada coastelor drepte sau meteorism, iar mai
tarziu

se

inregistreaza

pierderea

poftei

de

mancare,

epuizare rapida, uneori tulburari de potenta si de apetit sexual, precum si stare de greata si
voma. Prin lezarea progresiva a celulelor hepatice este prejudiciata sinteza proteinelor, ceea
ce duce printre altele la probleme de singerare si la scaderea imunitatii. Traumatismele mici
pot declansa sangerari interne si externe intense, alcoolicul devinind tot mai expus infectiilor.
Consumul ridicat de alcool pe termen lung are ca efect punerea in functiune la nivelul
ficatului a unui mecanism suplimentar de catabolizare a alcoolului si anume sistemul
microzonal de oxidare a etanolului SOME, care va prelua pana la doua treimi din
catabolizarea cantitatii crescute de alcool. Astfel alcoolicii pot metaboliza si suporta cantitati
mai mari de alcool. Dar SOME este declansat, chiar si dupa perioade lungi de intrerupere a
consumului, de cantitati mici de alcool, declansindu-se o dorinta puternica de a ingera mai
multa

bautura.

Aceasta

impiedica

revenirea

la

consumul

controlat.

Afectiunile pancreatice sunt destul de dureroase. De aceea persoana in cauza se prezinta


rapid la medic si isi impune pauze in comnsumul de bauturi alcoolice. De asemenea, se poate
ajunge la diabet. In general, intregul aparat digestiv - de la cavitatea bucala, esofag stomac si
pana la intestin -poate fi lezat grav. Se poate astfel ajunge la boli letale. De exemplu,
consumul permanent de alcool inducand un risc de zece ori mai mare de imbolnavire de

cancer esofagian. Si alte forme de cancer apar mai des la persoanele care abuzeaza de alcool.
Este vorba de cancerul bucal, laringean, intestinal, iar la femei cel mamar.
Incapacitatea progresiva a intestinului subtire de a absorbi substante vitale (proteine,
vitaminele A si C) este responsabila si de tulbularile nervoase de origina somatica. S-au
observat la accoolici concentratii sanguine scazute de calciu, fosfati si vitamina D, care se
asociaza cu pierderea insemnata de masa osoasa. Ca urmare creste pericolul de apareitie a
unor

fracturi.

Afectarea nervilor membrelor (polineuropatie) se exteriorizeaza prin furnicaturi, intepaturi


sau arsuri la nivelul membrelor inferioare sau superioare. Sensibilitatea pielii in aceste zone
poate fi deosebit de mare sau, dimpotriva, poate lipsii total. In final, apare nesiguranta in mers
sau

chiar

incapacitatea

de

merge.

Sub incidenta suferintei intra si muschiul cardiac (cardiomiopatie). De patru ori mai multi
alcoolici mor din cauza tulburarilor cardiace decat de ciroza. Trebuie tinut cont de faptul ca
majoritarea alcoolicilor sunt si mari fumatori, astfel incat cauzele mortalitatii sunt complexe.
La toate acestea se adauga proprietatea de a crea hipertensivitatea alcoolului. Aceasta devine
periculoasa de la 240g pe saptamana in sus, adica peste un litru de bere pe zi.
La barbati se reduce cantitatea de hormon sexual testosteron produsa, astfel incat lipsa
apetitului sexual si impotente ii tulbura viata sexuala. Pierde astfel un intreg domeniu de
placeri

din

viata

si

se

simte

si

mai

legat

de

drogul

sau.

La femei apare alt pericol grav, alcoolul provoaca leziuni grave fatului producand
embriopatia alcoolica. Chiar si "inofensivul" paharel inainte de masa este mult mai periculos
decat se estima. Fatul este cel mai periclitat in primele luni de sarcina. Aproximativ una din
trei femei care abuzeaza episodic de alcool in aceasta perioada, naste un copil cu malformatii.
Malformatiile constau in debilitatea mintala, nanism, modificari ale cutiei craniene. In schimb
femeile dependente de alcool care traiesc abstinent nu trebuie sa se teama pentru zestrea lor
genetica. Ele pot aduce pe lume copii sanatosi la fel ca orice alta femeie, daca nu consuma
alcool.

Cel mai important organ afectat la fiecare abuz de alcool este creierul. Celulele nervoase nu
se regenereaza. La fiecare consum puternic de alcool se distrug cateva mii. Deoarece omul
dispune de cateva miliarde de neuroni, distrugerea acestora se face resimtita abia dupa catva
timp si este observata mai ales de cei din jurul alcoolicului. Psihosindromul organic, cum este
denumita aceasta tulburare, decurge in cele mai multe cazuri nespectaculos, performantele
creierului se reduc treptat, ceea ce se concretizeaza in scaderea capacitatii de memorizare, de
intelegere, precum si de pierderea spiritului critic si discernamantului. Modificarea
caracterului se concretizeaza prin alterarea sentimentelor, prin indispozitii frecvente si o
schimbare brusca a placerilor. Miscarile trupului devin neajutorate si rigide. Expresia fetei
este

nemiscata,

ca

masca.

Tulburarile cerebrale apar la unii pacienti intr-o masura mai acentuata, sub forma de convulsii
si de Delirum tremens. Aceste tulburari apar mai ales in timpul dezintoxicarii.
Este de la sine inteles ca nici sistemul nervos nu este ocolit si din pacate asupra acestuia
alcoolul isi exercita cel mai nociv efect. Datorita complexitatii fenomenelor desfasurate la
nivelul acestuia va propun sa le analizam in pagina urmatoare.
Strategii de evitare a consumului de alcool

Toti cunoastem ca adesea ni se face pofta de anumite lucruri. Cand ne este foame, ne sar in
ochi peste tot alimente pe care altfel nici nu le-am fi observat, sau mirosul de paine proaspata
dintr-o brutarie ne poate determina sa cumparam o paine chiar daca n-am avea nevoie de ea.
Dar, de obicei nu ne urmam fiecare impuls care ne-ar impinge sa ne satisfacem o pofta
imediata, mai ales daca ne-ar dauna sau daca nu se potriveste situatiei. Fiecare are strategiile
sale de a rezista unor asemenea impulsuri. Este adevarat ca exista persoane mai impulsive
care au dificultati mai mari in a se stapani, in timp ce altele nu par sa faca mari eforturi pentru
a

se

abtine.

Fiecare alcoolic trebuie sa stie ca dorinta de a bea este un lucru normal, ca poate fi declansata
de stari psihice sau de evenimente exterioare. Adesea dorinta de a bea este comparata cu un
val care poare creste repede dar care se niveleaza apoi treptat. Este greu sa te opui valului
cand si-a atins forta maxima. Este mai usor, mai elegant si mai putin periculos, la fel ca la
inot sau la surf, sa ramai pe coama valului pana cand el se epuizeaza. La fel si in cazul

dorintei de a bea, ea trece de la sine daca nu i te opui. Deci este mult mai profitabil sa-ti spui:
"Observ ca mi se face pofta sa beau. Poate ca se va inteti inca putin pofta asta, dar o sami

treaca."

Pe parcursut terapiei alcoolicul invata cum poate preveni sau reduce o asemenea pofta. Sunt
prezentate

in

continuare

cateva

metode

utile

in

astfel

de

situatii.

Mai intai trebuie sa-si reaminteasca mereu de ce vrea sa reziste poftei si de ce nu-si poate
permite o asemenea slabiciune. El trebuie sa-si consulte lista de argumente pro si contra
consumului de alcool, pe care singur si-a stabilit-o. Aceasta lista poate exista fizic sub forma
unei carti de credit a abstinentului, un cartonas de marimea unei carti de vizita sau cartele
telefonice usor de pastrat asupra sa, ce are pe o parte avantajele renuntari la butura si pe
cealalta

parte

riscurile

unui

eventual

consum.

In al doilea rand se poate apela la o metoda de relaxare ce a fost in ptrealabil invatata in


terapie. Se cunosc multe metode de relaxare de la simple exercitii de respiratie la metode mai
complexe

in

care

sunt

corelate

imagini

placute,

pozitive.

In al treilea rand, in momentele cand alcoolicul se simte coplesit de griji, pot fi utile
monologurile interioare positive, in care vor fi reamintite punctele sale forte.
In al patrulea rand in cazurile cand apare asa numita dorinta rece, adica gindurile se invartesc
meru in jurul alcoolului, se poate folosi stoparea gandurilor, prin ciupituri puternice,
pleznituri peste coapse sau prin a-ti poruncii stop imaginandu-ti indicatorul de circulatie
STOP.
In al cincelea rand iti pot reorienta atentia executand o actiune concreta.
Daca e posibil cauta discutia cu cineva, asculta muzica, danseaza, viziteaza pe cineva, mergi
la plimbare, admira natura, mergi la cinematograf, la biblioteca, rezolva sarcini de menaj,
scrie o poezie, spune o rugaciune, joaca un joc care sa-ti solicite atentia.
De asemenea cauta sa-ti descarci energia printr-o activitate sportiva. O alergare in aer liber
sau un urlet intr-o perna pot fi de folos.
Solutii pt dependentei de alcool

Multi dintre oameni considera ca cea mai mare infrangere personala pe care o pot suferi
este atunci cand trebuie sa mearga intr-un centru de consiliere sau de recuperere pentru
persoane dependente de alcool. Prin aceasta este evident ca au devenit dependenti. Si fiecere
dintre

noi

isi

doreste

sa

nu

fie.

Dupa ce a trecut perioada de indoiala de sine si de neacceptare a destinului si nu se mai pune


problema diagnosticului gresit, alcoolicul va vedea si reversul medaliei, va intelege ca boala
este de fapt un semnal ca trebuie sa schimbe ceva in modul sau de viata.
Iesirea din dependenta poate avea loc fie prin forte proprii, fie cu ajutorul grupelor de
intrajutorare

sau

prin

asistenta

de

specialitate.

Cercetatorii americani Prochaska si Di Clemente au observat si inregistrat cum se elibereaza


un dependent din boala sa, indiferet de ce cale a ales si au constatat o structra de baza comuna
ca in figura urmatoate

Astfel

ei

au

identificat

patru

faze

de

evolutie:

Faza premeditativa in care se consuma alcool refuzandu-se orice observatie pe aceasta tema
care

poate

da

de

gandit.

Faza meditativa in care dupa un perioada mai lunga sau mai scurta de timp relitatea mult
evitata patrunde totusi in subconstient, clipa din care alcoolicul incepe sa mediteze si sa-si
propuna

schimbari

profunde.

Faza de actiune in care alcoolicul dupa o perioada mai lunga sau mai scurta de cautari gasind
niste solutii se hotataste sa actioneze chiar daca solutiile gasite sunt pentru inceput modificari
mici

si

simple

ale

stilului

de

viata.

Faza de perseverenta in care alcoolicul mentine acele solutii gasite care il ajuta si se
potrivesc

capacitatilor

sale

personale

si

conditiilor

de

mediu.

De regula dependentul are nevoie de mai multe incercari serioase de a se elibera definitiv din
boala.
Avantajul acestui model consta in faptul ca incercarile esuate, obisuite la iesirea din
dependenta, sunt prezentate ca surse de invatare si nu ca obiceiuri proaste care nu mai ofera
perspectiva progresului. Din pacate aceste esecuri de multe ori sunt pastrate in secret.
Pericolul este ca fiecare esec al acestor incercari secrete scade sansa ca alcoolocul sa mai
incerce odata revenitea. Devine demoralizat si respinge unele informatii utile sau oferte de
ajutor.
Pentru multi alcoolici prima incercare se limiteaza la nivelul simptomatic, impunandu-si doar
sa nu mai bea. Abia apoi realizeaza ca trebuie sa modifice si anumite convingeri si atitudini
din viata lor, sa rezolve situatii sociale, eventuale conflicte si sa imbunatateasca relatiile cu
persoanele apropiate sau impotrante. Vor constata ca si aceste aspecte au infuentat nereusitele
premergatoare. Vor ajunge la concluzia ca trebuie sa-si analizeze felul trairilor, ca trebuie sa
se

schimbe

mai

profund.

Abstinenta este definita ca fiind abtinerea voluntara de la satisfacerea unor necesitati


fiziologice

sau

unor

placeri.

In cazul alcoolismului abstinenta este notiunea prin care se defineste renuntarea definitiva

la comsumul de bauturi alcoolice sau orice preparat care contine alcool, constituind o
premisa indispensabila vindecarii si din aceasta cauza reprezinta o masura terapeutica de
baza.
Pentru terapia alcoolismului abstinenta este conditia de baza, iar capacitatea de a duce
o

viata

implinita

si

sanatoasa

este

telul

ei.

Tratamentul dependentei de alcool are loc in patru etape distincte la care participa
membrii ai diferitelor categorii profesionale, cel mai adesea asistenti sociali, medici,
psihologi, preoti si chiar fosti dependenti, succesiunea acestor faze constituind un lant
terapetic.
Etapa de contact in care accentul cade pe stabilirea diagnosticului si evaluarea complicatiilor
organice, clarificarea situatiei sociale precum si pe incurajarea motivatiei pacientului de a se
trata.
Acesta faza se poate desfasura in centre de consiliere ambulatorii, unde pot obtine rezultate
dependentii

forte

motivati.

Etapa de dezintoxicare este indicata atunci cand sunt de asteptat simtome de sevraj severe si
se

desfasoara

in

spitale

de

psihiatrie

sub

supraveghere

medicala.

Etapa de dezobisnuire are ca scop reducerea pana la disparitie a dependentei psihice si


consolidarea unei abstinente stabile, desfasurandu-se de regula in centre de tratament
stationar, atunci cand nu se obtin rezultate in tratamentul ambulatoriu sau cand mediul social
nu

sustine

cauza.

Etapa de postcura si readaptare are ca scop stabilizarea dezobisnuintei in care participarea


la

grupuri

abstinente

este

de

mare

importanta.

Cel mai important element al tratamentului alcoolismului sau a altor dependente este discutia
in grup - terapia de grup. Oricat de diferit ar fi de la o clinica la alta, acest element nu
lipseste

din

nici

clinica

de

specialitate.

Importanta terapiei de grup provine in primul rand din miscarea de autoajutorare care se
bazeaza pe intalnirea intre persoane care au aceasi problema. Un alt aspect consta in
accentuarea actiunii pacientului in eliberarea sa din dependenta. Grupul reduce din

responsabilitatea terapeutului pentru schimbarile ce urmeaza sa aiba loc si stimuleaza


capacitatea de autovindecare a membrilor acestuia. Un alt motiv pentru cresterea ponderii
terapiei de grup il constiruie tendinta de tagaduire a problematicii. Aceasta poate fi diminuata
de prezenta altor persoane afectate de aceleasi griji. Intelegerea manifestata de ceilalti
contracareaza in mare masura risinea care se ascunde in spatele tagaduirii si care ar inhiba
altfel

orice

proces.

Sansele de succes ale tratamentului sunt considerate de multi dintre concetatenii nostri in mod
eronat

ca

fiind

reduse,

insa

situatia

nu

sta

de

loc

asa.

Pe termen lung raman abstinenti circa 50% dintre pacientii unei clinici de recuperare cu
terapie de lunga durata. Alti 15% au o recidiva din care isi revin prin propriile forte.
Prin comparatie, daca s-ar aplica aceleasi etaloane severe la verificarea masurii in care s-a
schimbat viata unui cardiac sau a unui diabetic de exemplu, am inregistra mult mai multe
recidive. Recidiva alcoolicului este insa mai evidenta, deoarece au loc modificari de
personalitate

si

este

mult

mai

dramatica.

Cele mai mari sanse de succes terapeutic le au pacientii care s-au hotarat sa faca o terapie pe
termen lung, pe care o incheie, dupa care se ataseaza unui grup de intrajutorare. 70,5% dintre
pacientii care au frecventat un grup postcura raman abstinenti fata de numai 45,5% dintre cei
care

n-au

contactat

un

asemenea

grup.

Succes mai mare inregistreaza cei care traiesc inca intr-un cuplu intact, cu copii, au un loc de
munca

si

varsta

de

circa

40

de

ani.

Aceste date statistice confirma ceea ce poate fi lesne dedus: pacientul pastreaza
comportamentul schimbat cu atat mai multa perseverenta cu cat este mai convins de
necesitatea lui, observa avantajele sale, este sprijinit de alte persoane, traieste in conditii
stabile, nu se orienteaza dupa valori straine si isi incadreaza noul comportament intr-o
anume finalitate.