You are on page 1of 2

Octavian Paler (n.

2 iulie 1926, Lisa, județul Făgăraș, actualmente în județul
Brașov – d. 7 mai 2007, București) a fost un scriitor, jurnalist, editorialist și om
politic român.
Publicata initial in 1976, Mitologii subiective este o carte remarcabila, scrisa in
mai multe registre, care invita la reflectie. Diferitelor personaje din mitologia
greaca le este alocat cite un capitol ce imbina descrierea istorica si interpretarea
eseistica: prezentarea secventei mitologice este completata de comentariul
autorului, pasionant, adesea surprinzator, care ne invita la o „aventura
interioara”, mai importanta decit orice excursie turistica.
„Pe tot timpul «derivelor» si melancoliilor eline, Octavian Paler se reconstruieste
si se reinventeaza, dincolo si dincoace de boli, impotriva si in dispretul lor, cu o
tenacitate creatoare comparabila cu a lui Marin Preda. Rezultatul? Aceasta carte
absolut remarcabila, substantiala si grava fara a fi mohorita, gindita intens si
scrisa impecabil, in registre distincte si consonante. intr-unul din cele mai
frumoase fragmente ale cartii, Octavian Paler se confeseaza direct: «Ba da,
exista ceva si mai important decit o dimineata plina de soare, sa nu uit ca o voi
pierde si nu vreau s-o arunc goala pe nisip». Iar intr-altul, isi face un bilant:
«...dintre cele patru conditii puse de Poe fericirii (Viata in aer liber, Iubirea,
Detasarea de ambitiile meschine, Creatia) le indeplinesc acum in mod cert pe
primele doua». La treizeci si trei de ani de la aparitia acestor splendide Mitologii
subiective, sintem in masura sa-l completam pe autorul lor. Nu mai incape dubiu
ca Octavian Paler a indeplinit, prin viata si opera sa, toate cele patru conditii
puse de E.A. Poe fericirii.” (Daniel Cristea-Enache)
“Mi-e greu sa mi-l inchipui pe Sisif fericit, asa cum ne-a propus Camus, dar
aceasta nu inseamna ca trebuie neaparat sa-i punem o masca tragica, socotind
ca singura obligatie ce ne ramane este aceea de a ne induiosa de soarta lui.”
“Sisif nu trebuie sa doreasca sa retina stanca in varf. Unica lui speranta e ca
stanca sa se rostogoleasca din nou. Atunci are dreptul sa coboare iar si sa urce
iar muntele. Mi-l inchipui, chiar, apropiindu-se de varful muntelui cu teama ca
stanca va ramane nemiscata acolo, putrezind dupa ce el va dispare... Sisif suie
mereu stanca pravalita in vale, dar exista numai cat timp face acest lucru.”
“Vad in stanca lui Sisif dovada ca-si atinge cu mainile destinul si nu se inspaimanta de
aceasta. E victoria lui cea mai pura. Nici lui Don Quiqote, un Sisif al himerei, sau lui
Hamlet, un Sisif al melancoliei, nu le cerem altceva decat consecventa cu sine.”





Umbra cuvintelor, 1970
Drumuri prin memorie I (Egipt, Grecia), 1972
Drumuri prin memorie II (Italia), 1974
Mitologii subiective, 1975, (ed. II, 1976)
Apărarea lui Galilei, 1978, (versiune noua, 1997)
Scrisori imaginare, 1979, (ed. II, 1992; ed. III, 1998)

Blaga demonstrează cu exemple din teoriile fizice modul de funcţionare al acestui tip de cunoaştere şi al tensiunii ei interne (urmărirea modului de despicare epistemologică a obiectului) .Trilogia valorilor. a murit în anul 1933 la Sibiu. Cluj) a fost un filozof. Geneza metaforei și sensul culturii 1946 . Prin acestă despicare. profesor universitar. obiectul îşi pierde omogenitatea şi îşi dezvăluie penumbra. Lucian Blaga a marcat perioada respectivă prin elemente de originalitate compatibile cu înscrierea sa în universalitate. Obiectul nu mai este un dat transparent a cărui cunoaştere ar depinde numai de multiplicarea unghiurilor de vedere. plus şi zero cunoaştere). Cea de-a patra. Spre deosebire de intelectul enstatic. intelectul ecstatic. Din ea autorul a publicat un singur volum.” “Numai târându-te te poți ridica. Cunoașterea luciferică. Ana Blaga.Creația sa filosofică este grupată în trei trilogii:     1943 .Trilogia cunoașterii în trei volume: Eonul dogmatic. academician și diplomat român. producându-se o despicare efectivă a obiectului într-o latură fanică (arătată) şi o latură criptică (ascunsă).d. Cenzura transcendentă. comitatul Sibiu . Cea de-a doua funcţie. fără tensiuni. “Lacul oglindește stelele pentru că vrea să fie cer.[2] Mama poetului. Știință și creație.[1] viitorul poet – care se va autodefini mai târziu într-un vers celebru „Lucian Blaga e mut ca o lebădă” – neputând să vorbească până la vârsta de patru ani. după cum mărturisește el însuși.Trilogia culturii în trei volume: Orizont și stil. care ar dezvolta o cunoaştere paradisiacă. două facultăţi cognitive. Misterul este pentru filosoful român o formă paradoxală de cunoaştere. Gândire magică și religie. Personalitate impunătoare și polivalentă a culturii interbelice. Spațiul mioritic. poet. Diferențialele divine. Lancrăm. Trilogia cosmologică. El este scindat chiar în interioritatea lui. Filozofie .Lucian Blaga (n. La Blaga misterul nu este un echivalent al ignoranţei. „sub semnul unei fabuloase absențe a cuvântului”. Copilăria i-a stat. Longin Blaga. Artă și valoare. Blaga susţine că există o dublă natură a intelectului sau o dublă funcţionare a lui dacă nu chiar ar fi vorba de două intelecte. lipsită de tensiuni. poate avea toate cele trei forme (minus. lângă Sebeș. 9 mai 1895. Prima este numită de Blaga intelect enstatic.” “Viața ne învață să cultivăm uitarea.” “A filosofa înseamnă a încerca să răspunzi cu mijloace supermature la întrebări pe care și le pun copiii. traducător. dramaturg. neproblematică şi care întreţine cu cunoaşterea un raport de relaţie liniară. primul din această ultimă trilogie. ca o măsură de consolare a ființei. fratele poetului. 1944 . în vârstă de 74 de ani. a murit de asemenea în Sibiu. 6 mai 1961. jurnalist. Un asemenea intelect enstatic nu poate avea decât o plus cunoaştere.” . În luna august 1949. care serveşte adaptării şi are o funcţie pragmatică. intelectul ecstatic crează o tensiune in obiect. Misterul nu este suma a ceea ce noi nu ştim. a rămas în stadiu de proiect.