You are on page 1of 2

CELOBIÓZĂ s. f.

dizaharidă din două molecule de glucoză, rezultând din hidroliza celulozei, pulbere
solidă, solubilă în apă, optic activă.

Prin hidroliză enzimatică celuloza formează celobioza (dizaharida) care, hidrolizată
enzimatic, conduce la glucoză. Organismul uman nu are enzimele necesare hidrolizării
celulozei. De aceea celuloza nu este o substanță nutritivă pentru om.
Unitatea diglucidica constitutiva a celulozei este celobioza. Macromoleculele celulozei sunt
filiforme, dispuse paralel, intre acestea se stabilesc legaturi de hidrogen, care confera
stabilitate macromoleculei si o rezistenta mecanica remarcabila.
Celuloza poate fi degradata hidrolitic, prin fierbere cu acizi tari, pana la β- D-glucoza.
Datorita existentei legaturilor glicozidice de tip β, majoritatea animalelor nu dispun de enzime
necesare scindarii celulozei in glucoza. Degradarea enzimatica se realizeaza in prezenta
enzimei celulaza pana la celobioza si apoi a celobiazei, care desface celobioza in glucoza.
Aceste enzime se gasesc in sucul intestinal al unor animale inferioare (melci, omizi).

Celobioza este diglucida care constituie cărămide de bază a celulozei. Celobioza
este o oligoglucidă nedigerabilă, nonenergetică, deorece organismul nu dispune
de enzimele necesare hidrolizei acesteia. Structura acestei glucide conţine două
molecule de glucoză. Faţă de maltoză care e formată tot din doua molecule de
glucoză, celobioza se diferenţiază prin faptul că e constituit din anomeri β (βD(+)
C6H12O6 ).
Molecular

C12H22O11

formula
Molar mass

342.30 g·mol−1

Appearance

white, hard powder

Odor

odorless

Density

1.768 g/mL

Melting point

203.5 °C (398.3 °F; 476.6 K)
(decomposes)

Solubility in water 12 g/100mL
Solubility

very slightly soluble in alcohol
insoluble in ether, chloroform

log P

-5.03

Acidity (pKa)

12.39

Celobioza se obţine prin
condensarea a două molecule
de: _ maltoză _ α-glucopiranoză
_ α-fructofuranoză _x β-

glucopiranoză .