You are on page 1of 41

ORDIN nr.

707 din 13 mai 2014 privind modificarea şi
completarea anexei la Ordinul ministrului muncii, familiei
şi egalităţii de şanse şi al ministrului sănătăţii publice nr.
762/1992/2007 pentru aprobarea criteriilor medicopsihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în
grad de handicap
Forma actualizată la data de 20-ian-2016

www.prostemcell.ro

Având în vedere:
- Referatul de aprobare nr. 9.084 DPPD din 12 mai 2014 al Direcţiei protecţia
persoanelor cu dizabilităţi din Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi
Persoanelor Vârstnice şi nr. 2.848 din 13 mai 2014 al Direcţiei de strategii şi
politici în sănătate din Ministerul Sănătăţii;
- luând în considerare prevederile art. 85 alin. (10) din Legea nr. 448/2006
privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
- în temeiul prevederilor art. 18 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr.
344/2014 privind organizarea şi funcţionarea Ministerul Muncii, Familiei,
Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice privind organizarea şi funcţionarea
Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice,
precum şi pentru modificarea unor acte normative şi ale art. 7 alin. (4) din
Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea
Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,
ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice
şi ministrul sănătăţii emit următorul ordin:
Art. I
- Capitolul 2 "Funcţiile senzoriale" şi capitolul 7 "Funcţiile neuro-musculoscheletice şi ale mişcărilor aferente" din anexa la Ordinul ministrului muncii,
familiei şi egalităţii de şanse şi al ministrului sănătăţii publice nr.
762/1992/2007 pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza
cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap, publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 885/2007, cu modificările şi completările
ulterioare, se modifică şi vor avea cuprinsul prevăzut în anexa care face parte
integrantă din prezentul ordin.
Art. II
Direcţia protecţia persoanelor cu dizabilităţi, Comisia superioară de evaluare
a persoanelor adulte cu handicap din cadrul Ministerului Muncii, Familiei,
Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, serviciile de evaluare complexă a

persoanelor adulte din cadrul direcţiilor generale de asistenţă socială şi
protecţia copilului judeţene, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti,
precum şi comisiile de evaluare a persoanelor adulte cu handicap judeţene,
respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti, vor duce la îndeplinire
prevederile prezentului ordin.
Art. III
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,
Rovana Plumb
Ministrul sănătăţii,
Nicolae Bănicioiu

ANEXĂ:
PARTEA 1: CAPITOLUL 2 - Funcţiile senzoriale
SECŢIUNEA 1: I. Evaluarea persoanelor cu afectarea funcţiilor
vizuale în vederea încadrării în grad de handicap*
PARAMETRI FUNCŢIONALI

DEFICIENŢA MEDIE
HANDICAP MEDIU

Acuitatea vizuală (calitatea
Acuitatea vizuală 1/8 (0,12)
vederii) mono-binoculară (cu - 1/10 (0,10) cu corecţie
cea mai bună corecţie, la
optimă la ochiul cel mai bun
ochiul cel mai bun).
Refractometrie oculară
(autorefractometru dioptron)

DEFICIENŢA ACCENTUATĂ
HANDICAP ACCENTUAT
Acuitatea vizuală 1/12
(0,08) (4
m) - 1/25 (0,04)
(2 m) la ochiul cel mai bun

DEFICIENŢA GRAVĂ
HANDICAP GRAV
VAO < 1/25 sub (0,04) (2
m) cecitate relativă
VAO = pmm, pl, fpl =
cecitate absolută
VAO < 1/25 până la 1/50 grav fără asistent personal
VAO <= 1/50 (0,02) (n.d. la
1 m) - grav cu asistent
personal

*
1.În afecţiunile cronice primar şi secundar oculare, inflamatorii,
heredodegenerative, degenerative, traumatice, tumorale, vasculare cu
evoluţie cronică-progresivă sub tratament specific sau cu sechele
morfofuncţionale; vicii de refracţie (miopie forte; fortisima: 14-15D;
hipermetropie medie +3D -+6D; forte >+6D), de acomodare, nistagmusul.
Nu se încadrează în grad de handicap persoane cu vicii de refracţie dacă
acuitatea vizuală cu corecţie optică este bună şi câmpul vizual în limite
normale.
2.Nu se încadrează în grad de handicap persoane cu afecţiuni reversibile prin
tratament medical sau chirurgical, ca de exemplu, cataracta neoperată, cu
şanse de recuperare a vederii prin intervenţie chirurgicală. Evaluarea se va

face numai după intervenţia chirurgicală, dacă este cazul. Cazurile speciale,
în care intervenţia pentru cataractă este inutilă, de exemplu pacienţii cu
cataractă, dar fără simţ luminos etc., vor fi certificate de minimum 2
oftalmologi.
3.Ochiul unic, chiar cu vedere normală, se poate încadra în grad de handicap
accentuat, timp de 6 luni de la pierderea ochiului - vederii - congener.
Ulterior încadrarea se realizează în raport cu deficienţa vizuală, conform
tabelului.
4.Acuitatea vizuală şi câmpul vizual sunt singurele criterii de încadrare întrun grad de handicap, din punct de vedere oftalmologic (pentru creşterea
acurateţei sunt necesare două referate de specialitate).
PARAMETRI FUNCŢIONALI

DEFICIENŢA MEDIE

DEFICIENŢA ACCENTUATĂ

DEFICIENŢA GRAVĂ

HANDICAP MEDIU

HANDICAP ACCENTUAT

HANDICAP GRAV

Câmp vizual (manual) la
Redus concentric în jurul
Redus concentric în jurul
Tubular, în jurul punctului de
ochiul cel mai bun
punctului de fixaţie la 30-40 punctului de fixaţie la 10-30 fixaţie sub 10 grade
Câmp vizual computerizat** grade la ochiul cel mai bun
grade
Percepţia luminii la stimuli
vizual
Potenţiale vizuale evocate
(PEV).
Electroretinograma
(ERG)***

Normal

Potenţiale modificate
Retina încă funcţională

Lipsă percepţie luminoasă
Traseu stins
Retina nefuncţională

**Câmpul vizual computerizat oferă relaţii privind sensibilitatea retinei cu
modificări specifice structurii funcţiilor vizuale afectate efectiv (are programe
prestabilite în funcţie de diagnosticul clinic).
***PEV şi ERG sunt utilizate în aprecierea stării funcţionale a retinei (teste
obiective).
ACTIVITĂŢI - LIMITĂRI

PARTICIPARE - NECESITĂŢI

HANDICAP MEDIU

Profesiuni care nu comportă periclitate
oculară sau suprasolicitare vizuală
NU permis de conducere de orice tip,
conform legislaţiei din domeniu

Fără restricţii

HANDICAP
ACCENTUAT

Limitări în orientarea spaţială, în
acomodarea la trecerea de la lumină la
întuneric şi invers
Profesiuni care nu comportă periclitate
oculară sau suprasolicitare oculară
INTERZIS permis de conducere de orice tip
conform legislaţiei din domeniu

Optimizarea condiţiilor de mediu (luminozitate,
contrast)
Dispozitive de corecţie optică

HANDICAP GRAV

Dificultăţi majore de orientare în spaţiu
Pot desfăşura activităţi lucrative
Dependenţă parţială sau totală de asistenţa
specializată
INTERZIS permis de conducere de orice tip,
conform legislaţiei din domeniu

Adaptarea trecerilor de pietoni de pe străzile şi
drumurile publice conform prevederilor legale,
inclusiv marcarea prin pavaj tactil
Montarea sistemelor de semnalizare sonoră şi
vizuală la intersecţiile cu trafic intens
Câinele-ghid care însoţeşte persoana cu handicap
grav are acces liber şi gratuit în toate locurile
publice şi în mijloacele de transport
Sisteme informatizate adaptate, tehnologie
asistivă

În funcţie de rezultatul evaluării complexe,
persoana poate fi încadrată în grad de handicap
grav cu asistent personal, în situaţia în care are
pierdută total capacitatea de autoservire,
autoîngrijire şi autogospodărire şi necesită sprijin
permanent sau grav fără asistent personal, atunci
când necesită sprijin parţial pentru unele activităţi
cotidiene

 

SECŢIUNEA 2: II. Evaluarea persoanelor cu afectarea funcţiilor
auditive în vederea încadrării în grad de handicap*
PARAMETRI FUNCŢIONALI

Audiometrie subiectivă tonală liminară, audiometrie vocală, potenţiale
evocate auditive precoce, impedansmetrie şi otoemisiuni acustice

DEFICIENŢĂ MEDIE

HANDICAP MEDIU

Pierdere auditivă bilaterală între 41-70 dB, protezabilă

DEFICIENŢĂ
ACCENTUATĂ

HANDICAP
ACCENTUAT

Pierderea auditivă peste 70 dB care se protezează greu, asociată cu
tulburări psihice şi de limbaj
Surditate congenitală sau dobândită înaintea achiziţionării limbajului
însoţită de mutitate (surdocecitate cu demutizare slabă/nulă), cu
pierdere peste 90 dB (surdităţi profunde şi cofoze).

*În afecţiunile cronice auditive de cauză diversă: inflamatorie, infecţioasă,
toxică, vasculară, heredodegenerativă, traumatică, tumorală - congenitale
sau dobândite precoce - copilărie/adolescenţă - însoţite de hipoacuzie - tip
transmisie, neurosenzorială, mixtă, protezabile sau neprotezabile ori cu
surditate (cofoză), cu sau fără tulburări de comunicare (surdomutitatesurdocecitate).
Evaluarea complexă va fi centrată pe aprecierea capacităţii de comunicare şi
relaţionare socială şi identificarea tulburărilor psihice şi de limbaj.
ACTIVITĂŢI - LIMITĂRI

PARTICIPARE - NECESITĂŢI

HANDICAP MEDIU

Nu sunt recomandate activităţi ce implică
siguranţa altor persoane - conducerea unor
vehicule de mare tonaj, autobuze,
microbuze, avioane, trenuri etc. - sau
activităţi operative în profesii ce necesită
standarde de auz - poliţie, armată, aviaţie
etc.

Protezare auditivă

HANDICAP
ACCENTUAT

Nu sunt recomandate activităţi ce implică
siguranţa altor persoane - conducerea unor
vehicule de mare tonaj, autobuze,
microbuze, avioane, trenuri etc. - sau
activităţi operative în profesii ce necesită
standarde de auz - poliţie, armată, aviaţie
etc., activităţi de comunicare cu publicul,
telecomunicaţii.

Asigurarea unor sisteme optice de semnalizare
înlocuindu-le pe cele sonore
Protezare auditivă
Asigurare de interpreţi mimicogestuali în
instituţiile publice

OBSERVAŢII:
În cazul deficienţei auditive există atât afectare cantitativă, cât şi calitativă a
sistemului auditiv, de aceea, protezarea auditivă are limitări în unele situaţii,
precum cele legate de localizarea spaţială sonoră sau înţelegerea vorbirii în
zgomot. De asemenea, o persoană cu handicap auditiv protezată depinde de

. DEFICIENŢĂ ACCENTUATĂ HANDICAP ACCENTUAT Afectare vestibulară obiectivată prin teste Ortostatismul este posibil dar dificil de menţinut. însoţit de tulburări vegetative... Restricţie pentru activităţile care se desfăşoară la înălţime sau în mişcare HANDICAP ACCENTUAT Permise activităţi statice Adaptarea locului de muncă... Tulburări funcţionale echivalente cu 80-100% Pentru perioade limitate de 6-12 luni. Probele spontane şi provocate (dacă se pot practica) sunt pozitive.. DEFICIENŢĂ GRAVĂ HANDICAP GRAV Afectare vestibulară obiectivată prin teste Ortostatismul este imposibil în criză. NOTE: În general tranzitoriu. în situaţia în care are pierdută total capacitatea de autoservire... .NECESITĂŢI HANDICAP MEDIU Locuri de muncă: nu pot conduce vehicule.electronistagmografie .. Evaluarea persoanelor cu afectarea funcţiilor vestibulare în vederea încadrării în grad de handicap* PARAMETRI FUNCŢIONALI Evaluarea reflexelor: .vestibulospinal ..integritatea şi funcţionarea unui dispozitiv electronic.. persoana poate fi încadrată în grad de handicap grav cu asistent personal. echipamente industriale..LIMITĂRI PARTICIPARE ...posturografie dinamică computerizată sau craniocorpografie.. tulburări funcţionale echivalente cu 60-80%. Nistagmus spontan prezent sau deviaţii nete... îngrijire şi autogospodărire în activităţile de bază ale vieţii de zi cu zi pentru perioada în care ortostatismul şi mobilizarea nu se pot realiza. tulburările vestibulare periferice au un caracter pasager. . autoîngrijire şi autogospodărire şi necesită sprijin permanent sau grav fără asistent personal.. Tulburările de echilibru survin când există o diferenţă funcţională mai mare de 20-30% între cele două vestibule. DEFICIENŢĂ MEDIE HANDICAP MEDIU Diferenţa între cele două vestibule la probele provocate depăşeşte 30%. Necesită asistenţă de specialitate În funcţie de rezultatul evaluării complexe...Funcţiile scheletice şi ale mişcărilor aferente neuro-musculo- .sau VNG videonistagmografie.. atunci când necesită sprijin parţial pentru unele activităţi cotidiene.. SECŢIUNEA 3: III...... HANDICAP GRAV Sprijin pentru autoservire.. în funcţie de durată şi reversibilitatea tulburărilor majore de echilibru la acţiunile de recuperare *În afecţiunile cronice vestibulare.. a cărui continuitate în funcţionare este supusă imprevizibilului. PARTEA 2: CAPITOLUL 7 .... astfel încât să nu fie suprasolicitată postura ortostatică sau să o faciliteze prin mijloace suplimentare de sprijin etc.... ACTIVITĂŢI . precum şi ale căilor acestora sau în contextul unor afecţiuni neurologice...vestibuloocular prin ENG . avioane... congenitale ori contractate precoce.

redori şi anchiloze congenitale. . d)lupusul eritematos sistemic. totală ori parţială.1).): .anchiloze ale coatelor sau umerilor. respectiv la: 1. iar formele cu indicaţie chirurgicală.malformaţii (de exemplu: amielia unuia sau mai multor membre. asociate ori nu cu paralizii nervoase.luxaţie congenitală de şold (unilateral sau bilateral) cu coxartroză secundară şi/sau modificări ale coloanei vertebrale. în formele cu modificări ale mecanicii articulare sau în formele cu anchiloze în poziţii vicioase şi amiotrofii care împiedică mobilizarea (locomoţia) sau/şi autoservirea. 3.deformări rahitice cu tulburări de postură. e)boala mixtă a ţesutului conjunctiv . . . Evaluarea persoanelor cu afectarea mobilităţii articulaţiilor şi oaselor în vederea încadrării în grad de handicap* (1)Se referă la anomalii şi structuri afectate. c)dermatomiozita.pseudartroze (gambă.forme severe. redori strânse mono ori bilaterale de şold. coapsă.Hemofilia A şi B. 2.Afecţiuni osteo-articulare congenitale sau contractate precoce (documentele trebuie să releve debutul şi evoluţia afecţiunii. genunchi sau combinate. în poziţii vicioase.neoperabile). . . sindactilie . tratamentele de recuperare efectuate etc. după realizarea artroplastiei şi a adaptării la proteză.III. boală congenitală care apare la sexul masculin prin deficit de factor VIII (Hemofilia A) şi factor IX (Hemofilia B). .SECŢIUNEA 1: I. posttraumatice sau după osteoartrită TBC. . toracal sau pelvin. braţ .Colagenoze: a)poliartrită reumatoidă (PR). b)sclerodermia: cu tulburări cutanate specifice. care reduc gestualitatea datorită sclerodactiliei. antebraţ. rezistente la tratament.a se vedea capitolul 7.bolile constituţionale ale oaselor (de exemplu: acondrodisplazia).

cu tulburări majore ale gestualităţii şi deplasării. ostenecroză ischemică. postinfecţioase sau induse de microcristale) în stadiul sever. DEFICIENŢĂ MEDIE HANDICAP MEDIU . SOS etc. Gradul de handicap se evaluează în funcţie de intensitatea deficienţelor funcţionale. reversibilitatea şi rezistenţa la tratamentul medicamentos specific. pot fi încadrate în grad de handicap grav. DEFICIENŢĂ ACCENTUATĂ HANDICAP ACCENTUAT . unilateral. obiectivate imagistic. eventual. coloană vertebrală) CT (eventual .). cu sau fără asistent personal. Ulterior.Tumori osoase maligne. asociată cu tulburări neurologice. afectarea neurologică sechelară ori existenţa amputaţiei de membru. la nivelul articulaţiilor şoldului. .redoare strânsă sau anchiloză de gleznă.Artropatia psoriazică în formă de spondilită. cu tendinţă la anchiloză.coxartroză unilaterală neoperată sau operată recent şi complicată prin tehnica operatorie. evaluarea se realizează luând în considerare prezenţa recidivelor sau a determinărilor la distanţă (cel mai frecvent apar determinări pulmonare). determină deficienţa funcţională accentuată. bilaterală.sau radioterapiei specifice şi care determină o deficienţă funcţională accentuată. contralateral. necesitând dispozitive ortopedice pentru a preveni deteriorarea articulaţiilor supradiacente şi/sau controlaterale.în funcţie de structura afectată) Testări biometrice Testarea mobilităţii articulare Scale de evaluare a autonomiei: ADL. limitarea mobilităţii până la anchiloze în poziţii vicioase şi care împiedică mobilizarea şi autoîngrijirea. în primul an de la iniţierea chimio. (2)_ 1.Afecţiuni osteoarticulare congenitale sau contractate precoce PARAMETRI FUNCŢIONALI Examen ortopedie Examene radiografice .redoare strânsă sau anchiloză de genunchi sau sold. unilaterală.segment afectat şi. după criteriile prezentate pentru afectarea funcţiilor respective. cu afectare axială prin prinderea coloanei cervicodorsolombare. persoana având un grad înalt de dependenţă (fotoliu rulant.redoare strânsă sau anchiloză de umăr şi cot. fără capacitate de autoservire). . dar deplasarea pe distanţe mari se realizează cu dificultate. 6. asociată sau nu cu tulburări neurologice. asociată sau nu cu interesare articulară periferică cu deformarea mâinilor. cu afectarea moderată a prehensiunii şi manipulaţiei. Afectările osteoarticulare nu împiedică ortostatismul. în funcţie de limitarea funcţională secundară (articulaţii. accelerarea osteoporozei cu fracturi pe os patologic. 7. . bilateral.4. 5.redoare strânsă sau anchiloză de umăr şi cot. necroză aseptică de cap femural etc. cu limitarea severă a prehensiunii şi . imobilizat. IADL.Leziuni structurale induse de corticoterapia îndelungată (miopatie cortizonică cu atrofia masei musculare în special la nivelul coapselor. care determină prin progresia în timp.Afecţiunile articulare degenerative primare sau secundare (posttraumatice. fără potenţial de recuperare. bilateral.

mijloace speciale de deplasare.Asigurare de mijloace compensatorii (protetice. . cu limitarea moderată a gestualităţii şi mersului. cârlige etc.limitarea prehensiunii şi manipulaţiei.redoare strânsă de genunchi sau şold bilateral. necesitând sprijin extern pentru menţinerea ortostatismului şi deplasare şi o limitare parţială a capacităţii de autoservire.localizarea unilaterală sau bilaterală a deteriorării (anomaliei). genunchi în stadiu sever. DEFICIENŢĂ GRAVĂ HANDICAP GRAV Afectări osteoarticulare bilaterale ale articulaţiilor mari .şold. ACTIVITĂŢI . dar cu menţinerea autonomiei personale de autoîngrijire Orientare către activităţi profesionale cu solicitare fizică redusă. care determină limitarea totală a mobilităţii articulare. .anchiloză de şold cu redoare strânsă de genunchi unilateral. . ortetice etc. . în afara resurselor terapeutice. maşini adaptate etc. .LIMITĂRI PARTICIPARE . Evaluarea în vederea încadrării particularizat în funcţie de: în grad de handicap se realizează . coloana vertebrală).NECESITĂŢI HANDICAP MEDIU Capacitate funcţională afectată. cu decimentarea protezei.). .) . . necesitând fotoliu rulant pentru deplasarea în interiorul sau exteriorul locuinţei sau imobilizare totală şi sprijin din partea altei persoane pentru autoîngrijire. .existenţa tulburărilor neurologice secundare de tip paretic/plegic. .în raport cu gestualitatea şi deservirea necesară. ortetice.) în raport cu membrul sau membrele afectate .consecinţele secundare (la articulaţiile suprajacentei. . Afectările osteoarticulare determină limitarea parţială sau totală a mobilităţii articulare.manipulaţiei. Evaluarea persoanei va fi realizată luând în considerare şi posibila existenţă a deficitelor neurologice secundare. adaptate în raport cu secvenţele muncii (pense.coxartroză bilaterală neoperată sau operată.membrul sau membrele afectate.capacitatea de mobilizare cu mijloace protetice. în funcţie de structura/structurile afectate cu limitările funcţionale secundare . .capacitatea respiratorie afectată secundar. fără deplasări pe distanţe mari sau ridicare de greutăţi Dispozitive ortopedice şi tratamente de recuperare pentru a preveni deteriorarea funcţionalităţii articulare HANDICAP ACCENTUAT Locuri de muncă fără solicitare posturală sau/şi gestuală.Mijloace speciale de deplasare (scaun rulant. . fără deplasări în teren.Adaptarea locuinţei şi a locului de muncă pentru HANDICAP GRAV . de tip paretic/plegic. neoperabile sau cu complicaţii tardive postoperatorii.intensitatea tulburărilor de postura sau/şi gestualitate.capacitatea de autoservire şi autoîngrijire.

Hemofilia A şi B* PARAMETRI FUNCŢIONALI .LIMITĂRI PARTICIPARE .Examene radiografice pe segmente afectate. timp de protrombină . atunci când aceste modificări sunt ireversibile În formele cu hemoragii intraparenchimatoase. atunci când necesită sprijin parţial pentru unele activităţi cotidiene. care necesită administrări repetate de preparate antihemofilice şi transfuzii frecvente În formele cu hemoragii intraparenchimatoase şi sechele morfofuncţionale DEFICIENŢĂ GRAVĂ HANDICAP GRAV** În formele clinice severe cu anchiloze în poziţii vicioase şi deformări articulare însoţite de amiotrofii cu afectarea gestualităţii. menţinerea forţată a unei Sprijin pentru: . cu condiţia evitării riscului de accidentare HANDICAP ACCENTUAT Activităţi fără solicitare fizică mare sau cu risc de traumatizare indiferent de intensitate şi cauze.Doppler .Sunt limitate activităţile care suprasolicită postura ortostatică. cu modificări ale mecanicii articulare. ACTIVITĂŢI . cu determinări articulare (artropatii necomplicate) reversibile la tratamentul antihemofilic periodic DEFICIENŢĂ ACCENTUATĂ HANDICAP ACCENTUAT** În formele clinice severe cu artropatii cronice. **Încadrarea în gradul de handicap accentuat. timp de sângerare.Examen ortopedie .Eventual CT/RMN . în situaţia în care are pierdută total capacitatea de autoservire. cadru.). respectiv grav. NOTĂ: În evaluare se va ţine seama şi de afectarea altor structuri care predispun la sângerare.în funcţie de structura afectată . cu risc vital *Sindrom hemoragic produs prin deficit de factori plasmatici ai coagulării. . SOS etc. persoana poate fi încadrată în grad de handicap grav cu asistent personal.Spirometrie (în situaţiile în care este afectată secundar funcţia ventilatorie) .Hemoleucogramă.NECESITĂŢI HANDICAP MEDIU Orice activitate profesională într-un loc de muncă fără risc de traumatism fizic Participare fără restricţii. . posturii şi locomoţiei. cu termen de valabilitate permanent se va face la a doua prezentare la evaluare.asigurarea unui loc de muncă adecvat care să prevină traumatizarea fizică.factorul VIII sau factorul IX <= 1% . deplasările posturale prelungite. Scale de evaluare a autonomiei: ADL.factorul VIII sau factorul IX între 2-5% .a facilita integrarea socială .formă clinică severă. contralateral (articulaţii) .formă clinică medie.Determinarea factorilor plasmatici ai coagulării: . IADL. orteze etc. autoîngrijire şi autogospodărire şi necesită sprijin permanent.Sprijin pentru activităţile cotidiene instrumentale în cazul persoanelor cu deficienţe grave În funcţie de rezultatul evaluării complexe.facilitarea mobilizării (baston.   2. în funcţie de limitarea funcţională secundară (coloana vertebrală) şi eventual. DEFICIENŢĂ MEDIE HANDICAP MEDIU În formele clinice medii cu sângerări minore. . activarea hemartrozei şi cronicizării artropatiei specifice. sau grav fără asistent personal.Examen oscilometric/Examen Eco . .Testarea mobilităţii articulare/Testări biometrice .

HANDICAP GRAV variante posturale şi cele în mediu cu trepidaţii.permite numai o mică parte din ocupaţiile casnice şi autoservire. Examen radiologic: eroziuni. persoana poate fi încadrată în grad de handicap grav fără asistent personal: .are pierdută total capacitatea de autoservire.în situaţia în care este nedeplasabilă/imobilizată la pat.necesită sprijin pentru unele activităţi cotidiene.testele de activitate (evoluţie) pozitive.forţa de prehensiune redusă. pumni. tibiotarisene cu deformarea antepiciorului). DEFICIENŢĂ GRAVĂ HANDICAP GRAV În PR gravă stadiul IV: leziuni osteoarticulare cu deformări şi anchiloze (degete.Colagenoze a)Poliartrită reumatoidă (PR)* PARAMETRI FUNCŢIONALI - VSH crescut.infirmitate importantă . Proteina C reactivă crescută. Ecografie musculoscheletală. IADL. . Clasa funcţională III Steinbrocker . Clasa funcţională IV Steinbrocker . şolduri.capacitatea funcţională normală. limitarea aproape totală sau totală a gestualităţii sau/şi a posturii şi deplasărilor posturale. autoservire parţial afectată. . Intensitatea tulburărilor funcţiei locomotorii. semne radiologice caracteristice şi de laborator specifice. SOS etc. autoîngrijire şi autogospodărire.persoana imobilizată la pat sau în fotoliu.monitorizarea activităţii medicale (dispensar. ireversibilă. persoana poate fi încadrată în grad de handicap grav cu asistent personal: . Ac antiCCP.derivaţii axiale (cubitale ale mâinilor).   3.redoare matinală > 1h.reducerea medie a mobilităţii articulare.dureri la mobilizarea articulaţiilor periferice şi în repaus. capacitatea de autoservire pierdută. scor HAQ***. DEFICIENŢĂ MEDIE HANDICAP MEDIU În PR stadiul II/III forme moderat active: . **Scala DAS28 (Disease Activity Score) măsoară gradul de activitate al bolii şi permite o monitorizare a ei. În funcţie de rezultatul evaluării complexe. În funcţie de rezultatul evaluării complexe. care nu se poate ocupa de propria îngrijire sau o face cu foarte mare dificultate. dar nu obligatoriu . neinfluenţată de tratamentul specific limitează total sau aproape total capacitatea de mobilizare. .modificări radiologice specifice. capacitate funcţională limitată. autoîngrijire şi autogospodărire. subluxaţii etc. DEFICIENŢĂ ACCENTUATĂ HANDICAP ACCENTUAT În PR forme severe stadiul III/IV: leziuni distructive cartilaginoase sau osoase. autoservire. . . Clasa funcţională II Steinbrocker . . pensări spaţii articulare. efectuarea de transfuzii . scor DAS 28**.în funcţie de situaţie). genunchi în semiflexie. cu excepţia handicapului durerii şi redorii la una sau mai multe articulaţii. administrarea de produse antihemofilice. Cuprinde 4 itemi. . subluxaţii. care se referă la: numărul . deformări ale degetelor. RMN (situaţii de excepţie). coate. atrofia muşchilor cu afectarea prehensiunii. Factori reumatoizi prezenţi.. scale de evaluare a autonomiei: ADL. *Diagnosticul se stabileşte în baza criteriilor EULAR/ACR 2010.sprijin pentru facilitarea deplasării în interiorul sau/şi exteriorul locuinţei în funcţie de necesităţi. Electroforeză. Fibrinogen seric crescut.

incluzând tractul gastrointestinal. IADL. . DAS28 >2. DEFICIENŢĂ MEDIE HANDICAP MEDIU Prezenţa sindromului Raynaud şi afectare cutanată a membrelor.DAS 28 >5. caracterizată prin fibroza pielii. cu cel mai mare risc pentru interesarea precoce renală şi a altor viscere. afectare a funcţiei renale sau/şi respiratorii de intensitate accentuată sau afectare a funcţiei digestive cu disfagie pentru solide asociate sau nu şi cu alte afectări viscerale moderate (alveolita fibrozantă. b)Sclerodermia (Scleroza sistemică SS)* PARAMETRI FUNCŢIONALI Explorări paraclinice: .1 activitate moderată. osteoarticulare. plămânii. Interpretarea scorului este: .6 remisiune. . hipertensiune pulmonară).foarte severă.2-3 dizabilitate severă . antinucleari şi anticentromer. Starea de nutriţie Scale de evaluare a autonomiei: ADL.1 activitate scăzută. teste inflamatorii. VSH (unele teste îl înlocuiesc cu CRP) şi durerea resimţită.examen radiologic . DEFICIENŢĂ ACCENTUATĂ HANDICAP ACCENTUAT Afectare cutanată a membrelor. DEFICIENŢĂ GRAVĂ HANDICAP GRAV Afectare gravă a funcţiei renale. . ischemie periferică moderată (ulceraţii digitale). musculară.6-3. numărul de articulaţii cu tumefacţie. pletismografie). fiind un factor predictiv pentru progresia bolii.1 activitate înaltă.medie. cu limitarea gestualităţii. limitată la nivelul extremităţilor distale şi a fetei.echografie cardiacă. statusul funcţional şi capacitatea de muncă. a vaselor sanguine şi a organelor viscerale. . digestiv.1-2 dizabilitate medie . DAS28 >3.lavaj bronhoalveoar. Sunt identificate două subtipuri: sclerodermie cutanată difuză. faţă şi trunchi. dar fără afectări viscerale sau limitare de intensitate medie a funcţionalităţii.de articulaţii dureroase.teste funcţionale pulmonare (TLCO. *Scleroza sistemică (SS) este o afecţiune multisistemică. DAS < 2.severă. . Interpretarea acestei scale este următoarea: .0-1 dizabilitate uşoară . inimă şi rinichii.teste circulatorii periferice (capilaroscopie). anticorpi anti Scl-70. . ***Scala HAQ (Healt Assessment Questionnaire = chestionar de evaluare personală) conţine 20 de întrebări legate de capacitatea de a desfăşura activităţi zilnice în ultima săptămână (0 = fără dificultăţi până la 3 = imposibil de realizat). respiratorii şi cardiace sau a funcţionalităţii musculoarticulare sau ischemie periferică severă cu amputaţii spontane/chirurgicale. contracturi articulare etc. . SOS etc. cu invadare cutanată rapidă la nivelul extremităţilor. . şi sclerodermie cutanată limitată definită prin îngroşarea simetrică a pielii.rg.biopsie cutanată. evaluată de la 1 la 10 prin scala VAS. . feţei şi trunchiului.investigaţii de laborator: hemoleucograma. pulmonar. feţei şi trunchiului.2-5.

antiRo. cu simptome generale (fatigabilitate. serozite uşoare sau cu disfuncţie cognitivă medie Există limitări ale funcţionalităţii generale. anorexie). vasculite). creatinfosfokinaza. IADL. respiratorii şi de nutriţie.biopsie renală (în cazurile cu afectare renală).autoanticorpi JoI. cu fenomene respiratorii şi afectarea funcţiei contractile a inimii.necroze focale. *Afecţiune de etiologie presupus autoimună. manifestări articulare. SOS etc. prevăzute pentru afectarea structurilor. . B2 glicoproteina 1) teste de coagulare. teste de inflamaţie. în funcţie de structura afectată (radiografie pentru articulaţiile afectate. autoanticorpi Ac antinucleari. Afectare pulmonară sau cardiacă severă. LA. creatinină. cu/fără ulceraţii gastrointestinale şi cutanate. cutanate (rash. SRP. c)Dermatomiozită/Polimiozită* PARAMETRI FUNCŢIONALI . CT) Scala SLEDAI** Scale de evaluare a autonomiei: ADL. ulceraţii. antiSm. renale. artralgii/mialgii intermitente.investigaţii imagistice. respectiv de intensitatea tulburărilor de gestualitate. antiLa. alopecie. psihoze. poliserozite. lacticodehidrogenaza). caz în care este denumită scleroză sistemică fără sclerodermie. DEFICIENŢĂ MEDIE HANDICAP MEDIU Formele cu afectare cutanată şi/sau musculară. uree. cu limitarea accentuată a capacităţii de mobilizare şi autoîngrijire. cu/fără afectarea muşchilor striaţi ai hipofaringelui şi esofagului superior. IADL. anticorpi antifosfolipidici (anticardiolipina. cu alterarea stării generale. anti-ADN. DEFICIENŢĂ GRAVĂ HANDICAP GRAV Afectare generalizată cu atrofii musculare care limitează major capacitatea de deplasare şi autoîngrijire. Evaluarea în vederea încadrării în grad de handicap se face în funcţie de forma clinică.în funcţie de structurile afectate. obiectivate prin spirometrie sau teste respiratorii sau ecocardiografie. explorarea funcţiei respiratorii sau cardiace. C4). . DEFICIENŢĂ HANDICAP LES în faza acută. DEFICIENŢĂ MEDIE HANDICAP MEDIU LES în faza cronică. Scale de evaluare a autonomiei: ADL.teste enzimatice (transaminaza. cl creatinină. teste de inflamaţie. . alterare moderată a funcţiei renale. cu limitare funcţională moderată a activităţii cotidiene DEFICIENŢĂ ACCENTUATĂ HANDICAP ACCENTUAT Afectare cronică cu atrofii musculare ale membrelor. Echocardiografie Probe respiratorii + TLCO Examen oftalmologic . Termenul de polimiozită este aplicat când procesul inflamator este localizat la nivelul muşchilor. în care muşchii scheletici sunt lezaţi de un proces inflamator nesupurativ dominat de infiltrat imfocitar. SOS etc. ecografie.hemoleucograma. obiectivate prin teste respiratorii sau ecocardiografie. .biopsia musculară . proteinurie/24 ore . hemoleucogramă. Afectare pulmonară sau cardiacă medie. complement seric (C3. anemie/leucopenie/trombopenie uşoare.SS a organelor viscerale se poate întâlni şi în absenţa interesării cutanate. .traseu EMG caracteristic pentru afectare fibrelor musculare. prezentate la capitolele în cauză. d)Lupus eritematos sistemic* PARAMETRI FUNCŢIONALI Explorări de laborator: . iar termenul de dermatomiozită este folosit când apare asocierea cu o erupţie cutanată caracteristică. dar se menţine autonomia personală.

tratament de recuperare adaptat formei de boală. cu următoarea interpretare: .spitalizare de zi. nu poate ridica şi transporta greutăţi. casnice.activităţi cu solicitări fizice reduse fără deplasări posturale pe distanţe mari.profilaxia infecţiilor acute şi tratarea infecţiilor cronice pentru a preveni progresiunea alterărilor funcţionale. renal. Afectările descrise pot exista în timpul fazei acute sau pot avea un caracter ireversibil. . . . . alternanţă posturală. . accident vascular). afectarea accentuată a posturii. spitalizare de zi. Există limitarea capacităţii de mobilizare şi autoîngrijire.NECESITĂŢI . . curenţilor de aer la locul de muncă.activitate moderată > 3 puncte. .se va avea în vedere faptul că se ridică cu greutate de pe scaun. chiar şi cu sprijin.fac imposibilă participarea la activităţi profesionale solicitante.unele limitări în activităţile cotidiene.prehensiunea şi manipulaţia . . evoluând cu perioade de exacerbare ş acalmie. procesele evolutive şi răspunsul la tratamentul aplicat.monitorizare periodică medicală. umezelii. în condiţii de microclimat corespunzător sau schimbarea locului de muncă. HANDICAP ACCENTUAT . HANDICAP GRAV . *LES este o afecţiune multisistemică caracterizată de prezenţa anticorpilor antinucleari şi un proces inflamator cronic difuz. .tratament de recuperare adaptat formei de boală. spitalizare continuă periodică.necesită sprijin pentru facilitarea mobilizării (baston. gestualitatea . care afectează funcţionalitatea unor structuri precum piele.capacitate funcţională limitată permiţând numai o parte din activităţile casnice şi autoservirea.dispensarizare la medicul de familie sau reumatologie. fără ridicarea de greutăţi. sistem osteoarticular. după caz.activitate severă > 12 puncte. nervos. cardiacă şi respiratorie de intensitate accentuată.ACCENTUATĂ ACCENTUAT convulsii frecvente sau alte manifestări neurologice severe (de exemplu. autoîngrijire şi autogospodărire. dexteritatea se realizează cu dificultate. .LIMITĂRI PARTICIPARE . pe perioade limitate scaun rulant). spitalizare de zi.limitarea gestualităţii profesionale şi a mersului. . spitalizare continuă periodică. . urcat-coborât scări şi în funcţie de deficitul de prehensiune. . fără ridicarea de greutăţi. Evaluarea activităţii în LES se cuantifică prin scorul SLEDAI** (Systemic Lupus Erythematosus Disease Activity Index).în general.controale în ambulatoriu. recalificare profesională.capacitate funcţională moderat limitată datorită handicapului durerii şi redorii la una sau mai multe articulaţii.controale în ambulatoriu. . urcat-coborât scări. afectare hematologică renală. ACTIVITĂŢI . . pentru o durată lungă de timp.măsuri pentru asigurarea unui loc de muncă fără solicitare fizică/trepidaţii. în funcţie de vârstă. .suplinirea pierderii capacităţii de autoservire.sunt necesare măsuri profilactice: evitarea frigului. ambulatorii de specialitate pentru controale periodice. Diagnosticul se stabileşte în baza criteriilor ARA. remisiunea completă apărând la mai puţin de 10% din cazuri. conform criteriilor de la capitolele respective.activităţi profesionale cu solicitări fizice reduse fără deplasări posturale pe distanţe mari. determinând limitarea majoră a capacităţii de autoîngrijire. respiratorii. . . . DEFICIENŢĂ GRAVĂ HANDICAP GRAV Afectare gravă a funcţiei renale. . cardiace şi neurologice.dizabilitate importantă .persoana cu handicap se află imobilizată la pat sau în fotoliu. care include 25 de itemi. hematologic. a deplasărilor posturale (mobilizarea).

testarea mobilităţii coloanei vertebrale şi a articulaţiilor mari. persoana poate fi încadrată în grad de handicap grav. SOS etc. Examen oftalmologic Examen neurologic Scor BASFI şi BASDAI*** Scale de evaluare a autonomiei: ADL. în situaţia în care are pierdută total capacitatea de autoservire. .articulaţii periferice afectate de proces inflamator cronic.fără deficienţă vizuală sau cu deficienţă uşoară. cu leziuni active Forma periferică: .capacitatea de autoservire şi autoîngrijire este afectată major. . care împiedică capacitatea respiratorie normală şi/sau cu tulburări neurologice (parapareze. înclinări laterale. extensiei.deficienţă ventilatorie restrictivă uşoară. 2. forma centrală.. Probe paraclinice: .spirometrie. nu poate sta confortabil pe scaun.nu se poate ocupa de propria sa îngrijire sau o face cu foarte multă dificultate. IADL.redoare matinală coloană CDL persistentă. rotaţii.Cifoscolioze şi scolioze deformante . ce afectează preponderent coloana vertebrală.RMN. .Spondilită anchilozantă (SA) PARAMETRI FUNCŢIONALI Examen radiologic*: .proteina C reactivă pozitivă. DEFICIENŢĂ MEDIE Forma centrală: . . cel mai des la genunchi.radiografie bazin.fibrinogen crescut.tratament de recuperare adaptat formei de boală. . . Investigaţii biologice: . atunci când necesită sprijin parţial pentru unele activităţi cotidiene. periferică sau mixtă (centrală şi periferică) . nu îşi poate tăia alimentele. dezbrăca. procesul inflamator debutând frecvent la nivelul articulaţiilor sacro-iliace şi progresează ascendent. fără asistent personal. .VSH crescută.idiopatice. operate sau nu. cu grad mare de curbură. .nu se poate îmbrăca. cu asistent personal.radiografia altor zone interesate. autoîngrijire şi autogospodărire şi necesită sprijin permanent sau grav. nu se poate ridica din poziţia şezând în cea ortostatică. HANDICAP MEDIU . spitalizare continuă periodică.necesită îngrijire şi supraveghere permanentă. .generalizarea = extinderea sindesmofitelor cu formare de punţi la un număr important de discuri vertebrale. . . frecvent asimetric.nu poate păstra ortostatismul nesprijinit şi fără ajutor.Spondilita anchilozantă (SA). . paraplegii). . în vederea încadrării în grad de handicap* *Se referă la: 1.mobilitatea coloanei CDL: reducere cu 50% din valorile fiziologice ale flexiei.echografie musculoscheletală pentru entesită. . Evaluarea persoanelor cu afectarea mobilităţii coloanei vertebrale. 1. SECŢIUNEA 2: II.antigen HLA B27** prezent. .afecţiune inflamatorie cronică. RMN bazin/axial. . În funcţie de rezultatul evaluării complexe.

şi pe distanţe mici). . . . Forma periferică: . în funcţie de evoluţie. .apariţia de punţi intervertebrale (iniţial D11-D12. gr. * Principalul criteriu de diagnostic pozitiv poate consta.afectarea funcţionalităţii articulaţiilor periferice până la 80% din valorile fiziologice (se deplasează cu greutate.sacroiliită articulaţiilor. .cu deformarea accentuată a antepiciorului. .sindesmofite (osificări interligamentare).antigen HLA B27 pozitiv.cu prinderea umerilor (anchiloză în adducţie).tendinite.cu prinderea coxo-femurală bilateral cu tendinţă la anchiloze. pumn şi degete. Forma periferică: . în puseele acute. bilateral. .afectarea funcţiilor articulaţiilor periferice cu peste 80-85% din valorile fiziologice.deficienţă ventilatorie medie de tip restrictiv. Forma mixtă: .semnele biologice moderat crescute.afectare respiratorie severă.sacroiliită grad IV: anchiloză cu dispariţia spaţiilor articulare. spitalizare de zi. spitalizare continuă periodică Tratament de recuperare adaptat formei de boală DEFICIENŢĂ ACCENTUATĂ HANDICAP ACCENTUAT Forma centrală: . fascită plantară. L1-L2) . Sunt în imposibilitatea realizării totale sau parţiale a activităţilor vieţii zilnice de autoservire şi îngrijire.cu prinderea articulaţiilor mari: coxo-femurale.cu anchiloza pumnilor. .cu prinderea = generalizarea coloanei CDL.deficienţă ventilatorie medie sau accentuată de tip restrictiv. . în: . .în semiflexie. II-III (moderată): scleroză şi osteocondensare ale . articulaţia coatelor. . .mobilitatea articulaţiilor periferice redusă cu 30-40% din valorile fiziologice. . coatelor . Forma mixtă: . . Protezare articulară Amiloidoză Insuficienţă renală cronică uşoară DEFICIENŢĂ GRAVĂ HANDICAP GRAV Forma centrală: . dar cu dificultate).cu prinderea centurilor toracice şi pelviene.deficienţă vizuală medie prin afectare oculară sechelară iridociclitei..cu prinderea coloanei CDL. .deficienţă ventilatorie severă de tip restrictiv. .deficienţă vizuală medie prin sechele de iridociclită. . anchiloză tibio-tarsiană în equin. NOTĂ: Persoanele cu SA stadiul IV se deplasează cu mare dificultate şi sprijinite.afectarea mobilităţii coloanei vertebrale cu peste 70% din valorile fiziologice (urcă şi coboară scările. ulterior se generalizează . cu baston sau cârje. .fixarea coloanei cervicale în flexie în mod ireversibil. Controale în ambulatoriu.cu prinderea centurilor scapulo-humerale şi coxo-femurale. . genunchi.afectare renală avansată (amiloidoză sau insuficienţă renală).forma severă cu/fără afectarea gravă a acuităţii vizuale. .aspect "trestie de bambus".

schimbarea locului de muncă pentru activităţi fără eforturi fizice. .consult ambulatoriu sau spitalizare de zi. umezeală. cu baston). internare continuă periodică .NECESITĂŢI HANDICAP MEDIU Orice activitate profesională cu evitarea suprasolicitărilor gestuale.au limitată capacitatea de mobilizare (se deplasează cu greutate. .redusă. ***Evaluarea funcţionalităţii în SA poate fi cuantificată prin scala BASFI (Bath Ankylosing Spondylitis Functional Index). trepidaţii . . ambulatoriu de specialitate. necesitând modificarea intervenţiei terapeutice.Asigurarea unui loc de muncă accesibil pentru prevenirea evoluţiei spre stadii superioare .sprijin din partea angajatorilor pentru asigurarea unui loc de muncă adaptat.Eventual. curenţi de aer. **Antigenul HLA B27: are semnificaţie predispozantă pentru afecţiune.Capacitatea de efort fizic .Activităţi fără suprasolicitare fizică şi vizuală. În timpul muncii: . ortostatism prelungit. . îmbrăcat/dezbrăcat. .program de kinetoterapie la domiciliu sau dispensar. cu program normal. precum şi posibilitatea de menţinere îndelungată a poziţiei ortostatice sau şezând şi a variantelor posturale. umezeală.Dispensarizare medic de familie sau serviciul de reumatologie . ambele validate şi în România. .Consult ambulatoriu sau spitalizare de zi.program de kinetoterapie (gimnastică medicală) . fără deplasări prelungite sau care să impună variante posturale . variaţii termice. au redusă capacitatea de efectuare a oricărei activităţi profesionale organizate. transport greutăţi).au limitată posibilitatea de a realiza majoritatea activităţilor necesare vieţii zilnice şi pentru cele de autoservire (de exemplu. . sub influenţa tratamentului recuperator.Activităţi fără suprasolicitare posturală. într-un mediu adecvat. este prezent la 80-90% dintre persoane. fără curenţi de aer.LIMITĂRI PARTICIPARE . ACTIVITĂŢI .ajutor din partea familiei pentru realizarea unor activităţi necesare îngrijirii şi gospodăririi (vieţii cotidiene). poziţii vicioase .. în mediu cu curenţi de aer.Sprijin din partea angajatorilor şi a familiei pentru aplicarea măsurilor profilactice .internare în secţii de reumatologie în puseele acute. iar indicele activităţii SA se stabileşte prin completarea chestionarului BASDAI (Bath Ankylosing Spondylitis Disease Activity Index). fiecare având punctaj între 0 (fără simptome) până la 10 (afectare severă). posturale ortostatismul sau mersul prelungit. aplecat. Această scală reflectă impactul dizabilităţii date de boală asupra activităţilor cotidiene. frig. poziţii vicioase. iar un scor de peste 4 indică un grad suboptimal de control al bolii. Participare în condiţii de monitorizare medicală şi profesională: . suprasolicitarea vederii.fixe în timpul muncii HANDICAP ACCENTUAT . În general. Scala BASFI este constituită dintr-un chestionar cu 10 întrebări. internare continuă periodică. . .schimbarea locului de muncă sau orientare pentru munci fără efort fizic. Scala BASDAI este constituită dintr-un chestionar cu 6 întrebări. fără ortostatism prelungit. pentru tratament particularizat şi controlat. ridicarea de greutăţi.afectarea articulaţiilor interapofizare cu tendinţă la pensare şi anchiloze care pot lua aspect de "şină de tramvai".dispensarizare medic de familie sau specialist reumatolog pentru control periodic. apreciate fiecare cu un punctaj de la 0 (activitatea se execută uşor) la 10 (activitate imposibilă).

posturale . Evaluarea persoanelor cu afectarea funcţiilor motorii (a staticii şi mobilităţii .LIMITĂRI HANDICAP GRAV PARTICIPARE . cu limitare moderată a funcţionalităţii.locomoţiei sau/şi gestualităţii) în vederea încadrării în grad de handicap   1. cu tulburări ventilatorii de intensitate accentuată Mobilizarea se realizează cu sprijin extern. umeri şi şold. În situaţia pierderii totale a capacităţii de îngrijire şi autoservire necesită asistent personal.Probe ventilatorii (spirometrie) . ridicarea de greutăţi. SOS etc. cifoscoliotică. persoana poate fi încadrată în grad de handicap grav cu asistent personal.Accesibilizarea mediului . particularizată În funcţie de rezultatul evaluării complexe. concomitent cu monitorizarea medicală adecvată pentru prevenirea consecinţelor secundare ACTIVITĂŢI . HANDICAP MEDIU Orice activitate profesională. DEFICIENŢĂ GRAVĂ HANDICAP GRAV Scolioză.Necesită sprijin pentru obţinerea unor mijloace de deplasare (fotoliu rulant etc. atunci când necesită sprijin parţial pentru unele activităţi cotidiene. deficit de ortostatism şi deplasare prelungită DEFICIENŢĂ ACCENTUATĂ HANDICAP ACCENTUAT Scolioză. instrumentale şi de autoîngrijire .Examen neurologic . statice şi locomoţiei Orientarea profesională a tinerilor spre locuri de muncă accesibile.Scale de evaluare a autonomiei: ADL. coloană vertebrală. cifoscolioză cu grad de curbură peste 60°. IADL. autoîngrijire şi autogospodărire şi necesită sprijin permanent. în funcţie de . DEFICIENŢĂ MEDIE HANDICAP MEDIU Scolioză.Cifoscolioze idiopatice PARAMETRI FUNCŢIONALI . 2.Testarea mobilităţii coloanei vertebrale . urcatul scărilor este dificil.ortostatismul sau mersul prelungit.) . cu tulburări respiratorii grave sau/şi paraplegie Există o limitare majoră a capacităţii de realizare a activităţii de autoîngrijire.Tomografie (TC). RMN . în funcţie de consecinţele secundare .articulaţia suprajacentă.Asistenţă medicală la domiciliu. cu evitarea suprasolicitărilor gestuale.Pierderea totală a capacităţii de autoservire sau/şi de orientare spaţială .HANDICAP GRAV .bont.Examen ortopedic .Amputaţii* PARAMETRI FUNCŢIONALI Examen ortopedic Examen radiologic: . iar autonomia personală prezintă limitări parţiale. cifoscolioză cu grad de curbură peste 60°. sau grav fără asistent personal.Limitarea majoră a capacităţii de mobilizare . cu tulburări ale funcţiei respiratorii şi/sau tulburări neurologice Osteosinteză pe coloană deformată. în situaţia în care are pierdută total capacitatea de autoservire. într-un mediu adecvat HANDICAP ACCENTUAT Activităţi accesibile şi participare efectivă în funcţie de intensitatea deficienţei funcţionale şi gradul de handicap prezentate în afectarea funcţiilor motorii.Radiografii coloană vertebrală. cu tulburări ventilatorii de intensitate medie şi fără tulburări neurologice.NECESITĂŢI   SECŢIUNEA 3: III.Pot desfăşura activităţi profesionale la domiciliu sau la locuri de muncă adaptate . . necesitând mijloace externe (sprijin bilateral.Testarea mobilităţii articulaţiilor mari .Limitarea majoră a posibilităţii de realizare a activităţilor vieţii cotidiene. cifoscolioză cu grad de curbură peste 60°. controlateral. fotoliu rulant) pentru deplasare.

pentru evaluarea consecinţelor handicapului locomotor.Lipsa ultimelor falange de la toate degetele de la o mână DEFICIENŢĂ MEDIE HANDICAP MEDIU Deficienţă locomotorie medie: . în vederea adaptării la unimanualitate.Amputaţie gambă unilaterală (la orice nivel) .bont greu protezabil sau neprotezabil ori cu proteză nefuncţională .Amputaţie Lisfrank (amputarea piciorului între tars şi metatars) .Amputaţie bilaterală a membrelor pelvine de la nivelul gambelor protezate ineficient sau neprotezate Imposibilitatea realizării gestualităţii şi manipulaţiei: . unilateral sau bilateral.Amputaţie Chopart (amputaţie la nivelul articulaţiei mediotarsiene) Deficienţă de manipulaţie uşoară: . cu păstrarea manualităţii membrului controlateral NOTĂ: Pentru perioade limitate. transfer gestualitate .Amputaţia membrului toracic: antebraţ-braţ. DEFICIENŢĂ UŞOARĂ HANDICAP UŞOR Deficienţă locomotorie uşoară: . cu amputaţie.Lipsa prin amputaţie a 1-3 degete (în afara policelui) . NOTĂ: Pentru perioade limitate de timp în vederea protezării şi adaptării la proteză *Se referă la: a)amputaţii congenitale. protezate sau neprotezate .) .Amputaţie unilaterală de coapsă cu proteză nefuncţională/neprotezată.deficienţă locomotorie gravă: .Dezarticulaţie scapulo-humerală .handicap accentuat DEFICIENŢĂ ACCENTUATĂ HANDICAP ACCENTUAT Deficienţă locomotorie accentuată: . cu reducerea funcţionalităţii membrului controlateral sau a unui membru toracic (anchiloză. de la diferite nivele.Lipsa degetelor de la o mână . .Lipsa prin dezarticulaţie a unui membru pelvin asociat cu anchiloza sau plegia membrului pelvin opus .protezate.Amputaţii ambele membre toracice de la diferite nivele cu/fără redori strânse ale articulaţiilor.Amputaţie coapsă . proteze funcţionale .Amputaţie coapsă . contractate precoce (copilărie-adolescenţă).handicap accentuat sau grav în raport cu nivelul afectării autonomiei personale Deficienţă de manipulaţie accentuată: .Amputaţie bilaterală membru pelvin. SOS etc. în anumite cazuri Scale de evaluare a autonomiei: ADL.Dezarticulaţie coxo-femurală . pareză/plegie etc.Amputaţia membrului toracic unilaterală cu reducerea prehensiunii controlateral DEFICIENŢĂ GRAVĂ HANDICAP GRAV Imposibilitatea realizării ortostatismului .Dezarticulaţie radio-carpiană .Lipsa prin dezarticulaţie sau prin amputaţie a unui membru pelvin. proteză funcţională. indiferent de nivel. de membru inferior sau superior.localizare. dezarticulaţie sau plegie de membru toracal . IADL.Lipsa prin amputaţie a ambelor coapse. fără consecinţe secundare Deficienţă de manipulaţie medie: . protezat/neprotezat. de la nivelul gambelor .bont protezat. Testarea bontului Testarea funcţionalităţii protezei şi a membrului/membrelor Indici oscilometrici Testări biometrice particularizate structurii afectate Testarea mobilităţii articulare Testări musculare Testarea mobilităţii coloanei vertebrale Examen neurologic.

Cauza care a condus la indicaţia de amputaţie: a)distrugerea unui membru prin strivire. dar ajutor pentru încălţare 1 Dependent 0 Autonomie 2 Ajutat 1 Ajutat la pat 0 Continent 2 Incontinenţă ocazional 1 Incontinent 0 Mănâncă singur 2 . b)pierderea vascularizaţiei. diabet zaharat. cu cicatrici vicioase. b)amputaţii de membru superior sau inferior.dezarticulaţie membru pelvin. c)gangrene de cauze variate (arteriopatii.Starea bontului: scurt. protezabile. d)durere severă de cauză circulatorie. protezabile ineficient.Nivelul amputaţiei. f)infecţie necontrolabilă terapeutic. SCOR ADL Activitate Igienă corporală Îmbrăcare Mersul la toaletă Continenţă sfincteriană Alimentaţia Descriere Scor Autonomie 2 Ajutat parţial 1 Dependent 0 Autonomie 2 Autonomie pentru îmbrăcare. . dezarticulaţie membru toracal. cu sechele complexe . embolii). la membrul sau membrele afectate . neprotezabile sau greu protezabile. e)tumori maligne.Compensarea deficitului funcţional prin protezare .Afecţiuni somatice sau neurologice severe care pot potenţa deficitul locomotor. unilateral sau bilateral (protezabile. cu leziuni trofice. cu nevroame hiperalgice. cu calus vicios. neprotezabile). În evaluarea deficienţei funcţionale se vor avea în vedere: . greu protezabile. indiferent de vârstă şi statut. fistule cronice.

. cărucioare pentru cele cu amputaţii bilaterale). Orientarea profesională spre un loc de muncă accesibil Formare şi îndrumare profesională în funcţie de vârsta persoanelor care şi-au pierdut manualitatea.). după caz. violonist s. eventual proteze de muncă adaptate în raport cu secvenţele muncii (pense. st. de adaptare a utilajelor.în funcţie de care se recomandă: schimbarea locului de muncă sau formarea profesională pentru munci statice. activităţile de îngrijire şi autoservire.LIMITĂRI PARTICIPARE . Necesită schimbarea locului de muncă în cazul de precizie unor profesiuni (de exemplu: pianist. . .vârsta. schimbarea sistemului de pârghii ale comenzilor pentru scăderea efortului fizic. st.asigurarea de mijloace de autoservire sau/şi de muncă pentru cei cu pierderea bilaterală a gestualităţii. astfel încât să se realizeze autonom sau cu ajutor parţial.cauzele care au produs-o.) HANDICAP MEDIU Orice profesie. adaptare la proteze/orteze: . se recomandă facilitarea prin mijloace suplimentare de sprijin (scaune adaptate ergonomic) sau permiterea cu uşurinţă a modificărilor posturale impuse de muncă.independenţă asistată. existând posibilitatea adaptării la proteze şi a accesibilizării mediului.asigurarea de mijloace de deplasare pentru persoanele cu deficienţă posturală (cârje sau cadru pentru cele cu amputaţii unilaterale. .bimanualitate.NECESITĂŢI HANDICAP UŞOR Orice activitate profesională fără limitări.cvasiindependent. Ancheta socială are un rol major în stabilirea gradului de autonomie şi a restantului funcţional. în funcţie de deteriorările morfofuncţionale NOTĂ: În elaborarea programelor de recuperare se vor avea în vedere: . . cu referire la muncile manuale necalificate Asigurare cu proteze. . de pildă transferul comenzilor de la o mână la alta sau de la mână la picior. necesită asistent personal. I 10 . IV 0-3 .eficienţa protezării. schimbarea lateralităţii şi adaptări ale utilajului. prin balustrade sau mânere de sprijin. . pentru perioade limitate ale zilei. accesibile handicapului postural sau/şi de gestualitate. protezare sau ortezare. cu excepţia celor care solicită: .dependenţă totală. Transferul unor comenzi ale maşinii de la picior la mână sau automatizarea comenzilor respective Pentru persoanele cu deficienţă fizică cu afectarea gestualităţii: Este posibilă.ortostatism şi deplasări posturale prelungite.a. fără deplasări şi variante posturale sau/şi gestuale. reorganizarea muncii la nevoie Pentru deficienţii locomotori posturali: În afara protezării adecvate şi adaptării locului de muncă astfel încât să nu fie solicitată postura pe care nu o poate realiza.localizarea şi nivelul amputaţiei. ACTIVITĂŢI . cârlige etc. Idem handicap accentuat După protezare. Furnizare de mijloace protetice.pregătirea generală şi profesională . III 3-8 .Locuri de muncă fără solicitare fizică. proteze estetice diferenţiate în vederea activării în viaţa socială fără restricţii HANDICAP ACCENTUAT .autonomie. st. orteze. II 8-10 . HANDICAP GRAV Idem handicap accentuat Pot desfăşura activităţi profesionale la domiciliu sau la locuri de muncă adaptate.Ajutat pentru tăiat cu cuţitul 1 Dependent 0 Clasificare: st. fotoliu rulant. cu Participare fără restricţii excepţia celor care solicită gestualitate fină.

carotide. dar fără sprijin. Se pot asocia tulburări accentuate de coordonare: se deplasează cu sprijin unilateral sau nesprijinit. 1 . a.vezi cap. Deficit motor la un membru superior care afectează moderat mobilitatea. intracraniene. măsurarea vitezelor de conducere pe nervii periferici Eco Doppler extra. 2 Funcţiile senzoriale. asociat cu afectare funcţională a celuilalt membru toracic sau a unui membru pelvin ori deficit motor bilateral moderat. 2.vezi cap. sistemul venos intracranian) Ecocardiografie Scală de gradare a forţei musculare (FMS)** Evaluare neuropsihologică Glicemie.EMG. se deplasează cu uşoară dificultate pe distanţe lungi sau cu dificultate moderată pe distanţe scurte. DEFICIENŢĂ MEDIE HANDICAP MEDIU Deficit motor al unui membru inferior sau al ambelor membre inferioare. aa. de diferite forme clinice şi intensităţi care permit o comunicare parţială şi/sau tulburări neurocognitive uşoare/medii (MCI) constante vezi cap.Funcţiile mentale şi/sau tulburările de câmp vizual . index Barthel Se stabilesc în funcţie de structura/structurile afectate. Se pot asocia tulburări de limbaj de tip afazic predominant expresive (motorii). dar care nu afectează desfăşurarea activităţilor vieţii cotidiene sau profesionale.vezi cap. Se poate deplasa sprijinit în baston (sprijin unilateral) sau nesprijinit. în funcţie de natura profesiei.Funcţiile senzoriale. 1 . teste de coagulare. vertebrale. 2 . Deficit motor total al unui membru superior ce afectează activitatea profesională şi cea cotidiană. dar cu mare greutate.Afecţiuni ale sistemului nervos central şi periferic* PARAMETRI FUNCŢIONALI Examen neurologic Examene electroneurofiziologice ale sistemului nervos periferic şi musculare . SOS. hemoleucogramă completă Scale de evaluare a autonomiei şi funcţionalităţii: ADL. gestualitatea şi prehensiunea. Dificultăţi de coordonare şi de manipulaţie neinfluenţate de deficitul motor. autoîngrijire şi autogospodărire şi necesită sprijin permanent. Se pot asocia tulburări de limbaj de tip afazic de diferite forme clinice şi intensităţi care permit o comunicare parţială şi/sau tulburări neurocognitive severe constante . în situaţia în care are pierdută total capacitatea de autoservire. de autogospodărire.şi transcranian al vaselor cervico-cerebrale CT. . DEFICIENŢĂ ACCENTUATĂ HANDICAP ACCENTUAT Deficienţă locomotorie accentuată. Se poate deplasa fără sprijin pe distanţe variabile. dar cu mare dificultate.. nici chiar pe distanţe scurte. cu bază de susţinere lărgită. cu dificultate. aa. În funcţie de rezultatul evaluării complexe. cu oscilaţii (vezi criteriile de la afectarea funcţiei de coordonare). IRM cerebrală şi spinală Examen oftalmologic (acuitate vizuală. cu tendinţă la deviaţii în cazul asocierii unor tulburări vestibulare (vezi criteriile de la afectarea funcţiilor de coordonare). IADL. persoana poate fi încadrată în grad de handicap grav cu asistent personal. Nu poate realiza mersul normal. sau grav fără asistent personal. câmpimetrie. atunci când necesită sprijin parţial pentru unele activităţi cotidiene.sprijin total sau parţial pentru îngrijire şi activităţile cotidiene. bazilară.Funcţiile mentale şi/sau tulburările de câmp vizual . putând desfăşura activităţi profesionale normale. fund de ochi) EEG Angiografie de vase cerebrale (aa.

fiind dependentă de un mijloc de transport adecvat (fotoliu rulant.persoana nu se poate deplasa nici cu sprijin. . de câmp vizual. 1 .vezi cap.cu mai multe forme anatomo-clinice). neurocognitive. de limbaj (afazii) şi/sau de vorbire (dizartrie/anartrie. difonie/afonie). . În funcţie de etiologia afecţiunii. .DEFICIENŢĂ GRAVĂ HANDICAP GRAV Deficit grav de locomoţie: .neuropatii motorii cronice severe periferice. mobilităţii şi gestualităţii. .sechelele după meningoencefalopatii infantile (paralizia cerebrală .Funcţiile mentale şi tulburări de câmp vizual (de tip hemianopsie laterală homonimă. Aceste afecţiuni au implicaţii asupra staticii. asociază sau nu tulburări neurocognitive. . manifestate clinic prin pareze (pierdere uşoară-medie a forţei musculare.). inclusiv sindroame demenţiale ca formă extremă .afecţiuni neurodegenerative (în mod particular Boala Alzheimer şi Degenerescentele Fronto-Temporale). aminoaciduriile etc. . tulburări de limbaj. .nu îşi poate îndeplini activităţile vieţii cotidiene. comunicării şi orientării vizual-spaţiale.vezi cap. tulburări senzoriale majore (tulburări de câmp vizual. tulburări neurocognitive de diferite intensităţi (având ca formă extremă sindroamele demenţiale).bolile prin tulburări de dezvoltare a sistemului nervos. nici fără sprijin. 2 . din afecţiuni de etiologie variată: . posttraumatice. datorate afectării sistemului nervos central sau/şi periferic. . de orientare spaţială. posttumorale. alte dispozitive) sau este imobilizată la pat. evidenţiate EMG. postinfecţioase. necesită adaptări şi accesibilizări importante pentru îndeplinirea activităţii profesionale.malformaţii congenitale. capacităţii neurocognitive. bolile mitocondriale.nu se poate autoservi decât cu sprijin total sau parţial din partea altei persoane.care se manifestă ca şi cecitate corticală sau subcorticală) . de recunoaştere a propriei scheme corporale şi a relaţiei sale cu mediul înconjurător. . *Se referă la afectarea funcţiilor motorii asociată sau nu cu afectarea funcţiei senzitive. tulburări de coordonare. slăbiciune musculară).Funcţiile senzoriale. coordonării şi echilibrului. plegii (afectare severă cu pierderea contractilităţii).bolile metabolice genetice ale sistemului nervos central şi periferic (în mod particular leucodistrofiile şi bolile lizozomale. tulburări severe proprioceptive însoţite de tulburări de coordonare a mişcărilor).sechelele bolilor cerebrovasculare şi în mod particular ale accidentelor vasculare cerebrale (în toate variantele etiopatologice). mai rar hemianopsie heteronimă bitemporală sau binazală sau dublă hemianopsie .

determinate de obicei de leziuni în măduva cervicală sau în unele neuropatii periferice sau în leziuni multiple în sistemul nervos central (mai frecvent în scleroza multiplă sau alte boli inflamatorii. în marea majoritate a cazurilor (dar nu obligatoriu) de aceeaşi parte . .întâlnit atât în leziuni ale sistemului nervos central. boala Little. . determinată fie de leziuni în sistemul nervos central (de regulă pontine. cu afectare predominant a fibrelor motorii) sau în accidentele vasculare cerebrale repetate care produc hemiplegii bilaterale. . fiind asociată sau nu cu alte semne şi simptome neurologice (simptome extrapiramidale. asociată sau nu cu prezenţa atrofiilor musculare (atrofia severă apare când denervarea persistă săptămâni sau luni).hemiplegie cauzată de leziuni localizate de regulă în sistemul nervos central. mai rar în măduva cervicală). conform scalei de gradare a forţei musculare segmentare (FMS). determinând deficit asimetric sau simetric.forme rare. **Deficitul motor poate fi obiectivat prin determinarea scăderii forţei musculare. precum în poliomielită sau diferite forme de polineuropatie sau mononeuropatii multiplex. .formă mult mai rară decât precedentele. cât şi în lezarea neuronului motor periferic. tulburări de limbaj.cel mai frecvent în leziuni ale măduvei spinării.). .poate să apară atât în leziunea neuronului motor central . senzitive. paraplegia bătrânilor prin leziuni bilaterale etc. de fonaţie.deficit motor al tuturor membrelor .determinat de leziuni de neuron motor periferic sau central.).a.deficit motor a 3 membre . prin afectarea medulară sau de trunchi cerebral. în situaţii particulare deficitul muscular se poate însoţi de pseudohipertrofii musculare (unele forme de distrofie musculară).parasagital bilateral sau la nivelul punţii sau prin leziuni multiple (de exemplu. cât şi periferic. asociate sau nu cu tulburări sfincteriene importante. de vorbire.tetraplegie .diplegia/dipareză brahială .deficit motor al membrelor inferioare-paraplegie . alte semne de suferinţă a trunchiului cerebral sau a măduvei spinării cervicale etc.).deficit motor al unui membru .deficit motor al unui membrului superior şi unui membru inferior. neurocognitive. . în polineuropatiile cronice inflamatorii demielinizante ş. dar şi hemisferice .tripareze . tumorale sau vasculare neurologice). cerebeloase. fie de leziuni în sistemul nervos periferic (mai frecvent în polineuropatia cauzată de porfirie.Se descriu următoarele afectări motorii: .monoplegie brahială sau crurală .deficit motor doar al ambelor membre superioare . crize epileptice. de deglutiţie. precum în sindromul Guillain-Barre (demielinizare inflamatorie a rădăcinilor şi nervilor periferici.

este necesară utilizarea investigaţiilor electroneurofiziologice (EMG .contracţie controlaterală. dar se poate 10 5 . Controlul vezical Fără probleme Probleme ocazionale (maximum 1 episod de incontinenţă pe zi) sau are nevoie de sprijin în realizarea acestuia Incontinenţă 10 5 0 7. iar cel de 75 de puncte . Transferul la toaletă Independent pentru a merge la toaletă Are nevoie de ajutor în a merge la toaletă. Alimentaţia Independent: se poate servi de tacâmuri Are nevoie de ajutor pentru a tăia alimente Dependent 10 5 0 2. învinge gravitaţia. în mod particular în cazul neuropatiilor periferice şi al bolilor musculare. gr. traseul electromiografic putând lua un aspect neurogen sau miogen (în afecţiuni musculare). Analizarea mişcărilor pasive oferă informaţii asupra alterării tonusului muscular.) pentru a susţine diagnosticul şi a obiectiva tipul şi gradul de suferinţă morfofuncţională a nervilor periferici şi muşchilor. Uneori. măsurarea vitezelor de conducere a nervilor periferici etc. Îmbrăcatul Independent: îşi poate pune hainele. spasticităţii sau rigidităţii. deplasează membrul în planul patului. Scorul de 60 de puncte semnifică "independenţa asistată".contracţie minimă.cvasiindependenţa.electromiografie. opune rezistenţă. I . gr. îşi poate înnoda şireturile Are nevoie de ajutor Dependent 10 5 0 5. ***SCALA DE INCAPACITATE BARTHEL Măsoară performanţele pacientului în zece activităţi ale vieţii cotidiene în funcţie de ajutorul exterior necesar. Activitate Descriere Scor 1.nicio contracţie. dinţii.o o o o o 5/5 4/5 3/5 2/5 1/5 = = = = = FMS normală. constatându-se astfel existenţa hipotoniei. Scorul maxim este de 100 de puncte şi corespunde unei autonomii complete. Baia Independent: face baie fără ajutor Dependent 5 0 3. III . II . le poate scoate. Controlul intestinal Fără probleme Probleme ocazionale Incontinenţă 10 5 0 6. se poate bărbieri etc. Toaleta personală Îşi poate spăla faţa. îşi poate pieptăna părul. contracţie musculară voluntară fără deplasare de segment: gr. Dependent 5 0 4. mâinile.

loc de muncă fără suprasolicitare posturală. coordonare.V) Se referă la boli degenerative şi heredodegenerative ale SNC (boli genetice cu aspect anatomo-patologic de tip degenerativ): . cu solicitări fizice reduse. cap.în funcţie de intensitatea deficitului motor la membrele superioare sau/şi inferioare) Asigurare dispozitive de mers (orteze). fără deplasări posturale. datorită intensităţii afectării funcţiilor motorii sau/şi de manipulaţie. în condiţii de confort organic. activităţi preponderent statice. persoana poate fi încadrată în grad de handicap grav cu asistent personal. dacă sunt asociate tulburări de vorbire Sprijin pentru asigurarea locului de muncă adecvat în vederea desfăşurării activităţii cu program normal sau redus ori. Adaptarea accesului în instituţiile publice şi în mijloacele de transport în comun   3.LIMITĂRI PARTICIPARE . cadru. fără suprasolicitare fizică şi psihică. În cazul deficitelor motorii de tip paraparetic. Monitorizare medicală la domiciliu pentru recuperare (CFM) şi pentru prevenirea leziunilor de decubit Asigurarea mijloacelor de transport adecvat (cărucioare . beneficiind de asistent personal.alte dispozitive) sau de mobilizare (fotoliu rulant) Pentru cei care sunt încadraţi în muncă şi folosesc fotoliul rulant sunt necesare accesibilizarea spaţiului de lucru. Asigurare mijloace de deplasare (baston. Transferul în pat sau fotoliu Independent în deplasarea de la scaun spre pat Ajutor minim Ajutor maxim pentru transfer. în situaţia în care are pierdută total capacitatea de autoservire. 7. Urcatul scărilor Independent în urcarea sau coborârea scărilor Are nevoie de ajutorul unui dispozitiv sau al unei persoane Dependent 10 5 0 ACTIVITĂŢI . În cazul persoanelor cu parapareze forte. autogospodărire. În funcţie de rezultatul evaluării complexe. activităţi legate de pregătirea intelectuală. vorbire.se poate deplasa singur 50 m Merge cu ajutorul unui dispozitiv/cu sprijinul unei persoane Utilizează singur fotoliul rulant Dependent 15 10 5 0 10. tetraparetic sunt posibile activităţi adaptate. fără deplasări posturale. cârje. este posibil şi indicat acces pentru prestarea profesiunilor cu pregătire superioară. fără afectarea funcţiilor intelectuale (în situaţii particulare). schimbarea locului de muncă Monitorizare medico-socială HANDICAP ACCENTUAT În general nu pot presta activităţi profesionale cu solicitare fizică. temporar fotoliu rulant .NECESITĂŢI HANDICAP MEDIU Orice activitate profesională . activităţi cotidiene. în ritm liber. autoîngrijire şi autogospodărire şi necesită sprijin permanent sau grav fără asistent personal. paraplegii. precum şi eliberarea căilor de acces pentru a permite persoanei cu handicap să ajungă la locul de muncă. dacă nu este posibil.spăla singur Dependent 0 8.v. de autoîngrijire.Evaluare grad de handicap în afecţiuni heredo-degenerative ale SNC cu afectare predominant motorie (altele decât cele care determină tulburări de control al comportamentului motor . atunci când necesită sprijin parţial pentru unele activităţi cotidiene. fără relaţii cu publicul. în special pentru persoanele cu sechele după afectări de neuroni motori periferici Sprijin familial şi comunitar (în funcţie de caz şi situaţie) pentru efectuarea unor activităţi cotidiene şi de îngrijire HANDICAP GRAV Intensitatea afectării funcţiei motorii face imposibilă desfăşurarea oricăror activităţi profesionale. dar este capabil să se aşeze singur Dependent 15 10 5 0 9. în condiţii de confort organic. Mersul Independent .

Examen anatomo-patologic pe biopsia de nerv şi muşchi (opţional. de recomandat opţional dacă există posibilitatea efectuării în laboratoare specializate de neurogenetică.Testarea funcţiei respiratorii (când.Testarea genetică pe baza suspiciunii clinice şi neuroelectrofiziologice este mai specifică decât examenul anatomo-patologic pe biopsia de nerv şi muşchi.tulburări marcate de alimentaţie . pur sau predominant senzitive. PARAMETRI FUNCŢIONALI . SOS etc. neuroelectrofiziologic (EMG şi electroneurografie . nesprijinit şi cu sprijin. atrofiile musculare spinale progresive pure sau asociate şi cu alte manifestări neurologice). vegetative. .Afecţiuni inflamatorii demielinizante ale sistemului nervos central* *Se referă la scleroza multiplă (sinonime: scleroză în plăci.deplasarea dificilă sau la imobilizare datorită atrofiilor musculare sau/şi la . boala Dejerine-Sottas). IADL.SLA şi variante înrudite.poate aduce informaţii utile şi mai specifice uneori.tulburări marcate de respiraţie . mai ales dacă nu se poate efectua testarea genetică specifică) . fie datorită afectării musculaturii respiratorii de către boala însăşi .boli genetice cu cel puţin 33 de variante cu transmitere mendeliană identificate până în prezent. . dar care sunt entităţi patologice şi clinice definite diferite de scleroză multiplă: . cea mai frecventă fiind ataxia Friedreich.mai ales în unele ataxii spinocerebeloase. criteriile de diagnostic în Ghidurile de diagnostic şi tratament în bolile neurologice) . fie din cauza deformărilor scheletului şi mecanicii ventilatorii . DEFICIENŢĂ MEDIE HANDICAP MEDIU Mobilizare cu greutate. electrocardiografic şi echocardiografic) când există suspiciunea asocierii unei cardiomiopatii (mai ales în ataxiile spino-cerebeloase. c)neuropatiile heredo-degenerative: senzorio-motorii (boala Charcot MarieTooth cu mai multe variante genetice. în particular în unele variante de boala Friedreich) .precum în SLA. cele cotidiene sunt păstrate. leuconevraxită) şi alte afecţiuni inflamator-demielinizante ale sistemului nervos central. Scad precizia şi viteza mişcărilor (afectarea medie a manipulaţiei şi gestualităţii). ataxiile cerebeloase corticale. b)sindroame cu deficit motor şi atrofii musculare neurogene lent progresive (scleroză laterală amiotrofică . ataxiile cerebeloase ereditare şi sporadice asociate şi cu alte manifestări neurologice).cel puţin măsurarea vitezelor de conducere nervoasă). semnificativă.Tablou clinic. imagistic (IRM cerebrală şi eventual spinală).a)sindroamele de ataxie progresivă (ataxiile spino-cerebeloase .imposibilitatea realizării activităţilor de autoîngrijire şi autogospodărire   4. DEFICIENŢĂ ACCENTUATĂ HANDICAP ACCENTUAT Persoana se deplasează cu mare dificultate prin forţa proprie.tulburări marcate de deglutiţie . Nu poate efectua eficient gesturi profesionale. cu risc vital în formele severe de boală) Scale de evaluare a autonomiei: ADL. Dificultăţi de respiraţie DEFICIENŢĂ GRAVĂ HANDICAP GRAV În formele cu evoluţie îndelungată care duc la: . pur ori predominant motorii.Examen cardiologic (clinic.Opţional: . Scăderea performanţelor de ortostatism şi mers prelungit. caracteristic fiecărei entităţi (v. unde poate să apară insuficienţa respiratorie.

**Examen neurologic complet cu precizarea formei de evoluţie şi a sindroamelor afectate. combinaţii de semne subiective şi obiective. afectarea altor nervi cranieni. oftalmopareze.5 . encefalopatia periaxială difuză (boala Schilder). tulburări sfincteriene şi alte tulburări vegetative. alte semne şi simptome de trunchi cerebral. Diagnosticul pozitiv se susţine pe: . ale sensibilităţii.0.boala Devic (neuro-oftalmomielita). deficite piramidale sau de sensibilitate.0 .1.1. tulburări de vedere. de echilibru. Forme clinice: . encefalomieopatia diseminată acută (cu episoade unice sau multiple). Scleroza multiplă este o afecţiune neurologică cronică. generată de un proces difuz inflamator în sistemul nervos central asociat cu focare de demielinizare degenerescenţă axonală cronică şi continuă. Scleroza multiplă poate provoca dificultăţi în forţă şi controlul activităţii motorii. semne minime la unul sau mai multe scoruri funcţionale (mai mult de un scor funcţional de 1) . precum şi atrofia cerebrală şi spinală cronică progresivă prin neurodegenerare care afectează sistemul nervos central (creierul.Fără dizabilitate.forma primar progresivă . având drept consecinţă întreruperea fluxului impulsurilor nervoase pe căile cu focare de demielinizare. sindroame medulare acute.simptome şi tulburări tranzitorii ca: nevrita optică retrobulbară.forma cu recăderi şi remisiuni . măduva spinării şi nervii optici). ataxie spinală. Fenomenele neurodegenerative din scleroza multiplă sunt ireversibile şi reprezintă cauza majoră a invalidării acestor bolnavi (dizabilitate şi handicap).diagnosticul trebuie să cuprindă forma clinică de evoluţie şi sindroamele respective (combinate sau pure).forma secundar progresivă . semne minime la un scor funcţional (adică gradul 1) .forma progresivă cu recăderi Scala Kurtzke extinsă a dizabilităţii (EDSS)*. tulburări ale funcţiilor neurocognitive şi mentale. respectiv sindromul pur sau combinate.0 . . ** .Fără dizabilitate. tulburări cerebeloase.Examen neurologic normal (0 la toate scorurile funcţionale) .

6. dizabilitate destul de severă astfel încât să afecteze toate activităţile cotidiene (capabil încă să lucreze toată ziua fără măsuri speciale) (de obicei. cârjă) pentru a se deplasa 100 de metri cu sau fără repaus (echivalenţele de scor sunt combinaţii de scoruri cu mai mult de 2 scoruri cu grad de cel puţin 3) .Se deplasează fără ajutor 100 metri.5.3. dar care depăşesc limitele scorului anterior. independent şi activ 12 ore pe zi.Ambulaţie păstrată fără ajutor sau repaus pentru 200 de metri.0 .. capabil să muncească conform unui program normal de muncă.0) . celelalte fiind de 0 sau 1. dar care le depăşesc pe cele de la scorul 4. dar care depăşesc limitele scorurilor anterioare.0) .5 . celelalte de 0 sau 1) sau dizabilitate minimă la 3 sau 4 scoruri funcţionale (3 sau 4 scoruri de 2.2.5. ambulaţie normală . dar care depăşesc specificaţiile de la scorul 4.5 .Dizabilitate minimă la două scoruri funcţionale (două scoruri cu gradul 2. dar cu dizabilitate moderată la un scor funcţional (grad 3) şi sau două grade funcţionale cu grad 2. în ciuda dizabiltăţii severe ce constă într-un scor funcţional cu grad 4 (celelalte cu grad 0 sau 1) sau combinaţii de grad mai mic.5 .0 . capabil să se deplaseze fără repaus mai mult de 500 de metri .0 . capabil să se deplaseze fără ajutor 300 de metri . dizabilitate severă astfel încât să afecteze activităţile cotidiene (echivalentele scorurilor funcţionale sunt de grad 5 la un scor.Asistenţă bilaterală constantă la mers pentru a se deplasa 20 de metri fără repaus (echivalenţele de scor sunt. caracterizat printr-o dizabilitate severă ce constă într-un scor funcţional de grad 4 (celelalte de 1) sau combinaţii de grad mai mic.Ambulaţie normală fără ajutor. celelalte de 0 sau 1).Necesită intermitent şi constant unilateral asistenţă (baston.4.5 .Dizabilitate minimă la un scor funcţional (un scor funcţional de grad 2. dar cu limitarea activităţilor zilnice sau necesită minim ajutor. sau două scoruri funcţionale de grad 3 (cu celelalte scoruri cu grad 0 sau 1) sau 5 scoruri funcţionale cu grad 2 (celelalte scoruri cu grad 0 sau 1) .5 .0 .2. echivalenţele pe scorurile funcţionale sunt de grad 5 la un scor funcţional.4. independent mare parte din zi. de obicei.Dizabilitate moderată la un scor funcţional (un scor cu gradul 3. celelalte 0 sau 1) . combinaţii cu două sau mai multe scoruri cu grad de cel puţin 3) .3.Ambulaţie normală fără ajutor. sau combinaţii de grade mai mici. celelalte cu grad 0 sau 1) .0 .6. celelalte de 0 sau 1 sau combinaţii de grad mai mic.Ambulaţie normală.

ale tractului gastro-intestinal şi vezicii urinare. vizuală.7. fără ritm impus. pacienţii au dificultăţi de deplasare şi sunt conferite echivalenţe ale scorurilor funcţionale).10.Incapabil să se deplaseze mai mult de 5 metri chiar şi cu ajutor.7. dar nu toată ziua.5 . Participare cu condiţia asigurării unor locuri de muncă fără solicitări fizice mari. mentală (dispoziţia şi funcţiile neurocognitive) Scorurile EDSS de la 1. intensitatea tulburărilor funcţionale limitează prestarea oricărei Pentru persoanele cu pregătire superioară: sprijin pentru efectuarea unor activităţi de colaborare în .LIMITĂRI PARTICIPARE .Restricţionat la planul patului sau în cărucior sau deplasat de altă persoană într-un scaun cu rotile. se poate deplasa singur cu scaunul cu roţile şi se poate transfera singur.0 . stă în cărucior. îşi păstrează unele funcţii de autoîngrijire (echivalenţele de scor sunt combinaţii de mai multe scoruri funcţionale cu grad de cel puţin 4) . În cazul scorurilor EDSS între 5 şi 9. în mare parte din timp în cărucior..Restricţionat la planul patului marea majoritate a zilei.0 .5 . ACTIVITĂŢI .Pacient complet imobilizat la planul patului.0 la 4. are nevoie de ajutor pentru transfer. poate comunica şi înghiţi (echivalenţele de scor sunt combinaţii la marea majoritate a sistemelor funcţionale de grad minimum 4) .Nu este capabil să facă mai mult de câţiva paşi.8. cu solicitări mici sau medii. într-un microclimat de confort organic. funcţiile mâinilor fiind bune (echivalenţele de scor fiind combinaţii de scor cu grad de minimum 4 în mai multe sisteme) .Deces datorită sclerozei multiple Scorurile funcţionale se referă la examinarea următoarelor funcţii: piramidală.5 . incapabil să comunice eficient şi incapabil să mănânce sau înghiţi (echivalenţele de scor sunt combinaţii de grad cel puţin 4) .Pacient imobilizat la planul patului.NECESITĂŢI HANDICAP MEDIU Activităţi cu program normal sau redus. ale trunchiului cerebral. senzitivă.9. care nu solicită mişcări de precizie şi rapide din partea membrelor superioare şi inferioare.5 se referă la pacienţi care sunt capabili să se deplaseze şi scorul total este definit de scorurile funcţionale.0 .0 . poate utiliza mâinile. deplasări posturale prelungite şi gestualitate rapidă şi de precizie Monitorizare permanentă pentru prelungirea duratei remisiunii şi pentru prevenirea apariţiei puseelor acute HANDICAP ACCENTUAT În general. foarte rar un scor piramidal de 5 izolat) . îşi păstrează majoritatea capacităţilor de autoîngrijire. cerebeloasă.5. poate sta în picioare şi stă în cărucior aproximativ 12 ore pe zi (echivalenţele de scor sunt combinaţii cu mai mult de un scor cu grad mai mare de 4.8. se deplasează singur cu căruciorul. poate necesita un scaun motorizat (echivalenţele de scor sunt combinaţii cu cel puţin un scor de grad minimum 4) .9.

paratiroidiene şi deficit de vitamină D. Distrofia miotonică (cu două forme: DM1 forma clasică a distrofiei miotonice Steinert şi DM2) face parte tot din această categorie de boli. cele mai multe autozomale . virale. efectua activităţi de colaborare în ritm liber. corticosteroide.Anomalii şi malformaţii musculare congenitale. eventual.dominante sau recesive. dacă împiedică statica şi locomoţia (de exemplu.a. redori. medicamentoase. în situaţia în care are pierdută total capacitatea de autoservire. scaun rulant ş.Miopatii metabolice (boli enzimatice: în glicogenoze. Asigurarea de mijloace de mobilizare (cadru. nu pot presta activitate profesională.Distrofiile musculare progresive (DMP) cu fenotipuri relativ specifice diferite (cel puţin 21 forme genetice cu transmitere mendeliană identificate până în prezent. paraneoplazice. persoana poate fi încadrată în grad de handicap grav cu asistent personal. datorită intensităţii tulburărilor de postură. 4. 3. sau grav fără asistent personal. 2.). hipertrofii. boli ale metabolismului lipidic. Este conservată capacitatea de autoîngrijire.Boli ale joncţiunii neuromusculare: miastenia gravis (mai multe forme etiologice şi imunologice identificate) şi sindroamele miastenice (endocrine. când este necesar. paraneoplazice). EVALUAREA PERSOANELOR CU AFECŢIUNI MUSCULARE PENTRU ÎNCADRAREA ÎNTR-UN GRAD DE HANDICAP* (1)*Se referă la: 1. pituitare) şi toxice (medicamentoase. cu efect psihoterapeutic. la serviciul de specialitate)   SECŢIUNEA 4: IV. Pot. cârje. 5. de mers. primare idiopatice (polimiozite. până la imobilizare Limitarea gestualităţii până la imposibilitatea executării unor mişcări cu membrul respectiv Afectarea vederii până la cecitate relativă şi absolută În funcţie de rezultatul evaluării complexe. gestualitate sau/şi de vedere. Capacitatea de mobilizare: de la mers cu sprijin bilateral prin forţe proprii. autoîngrijire şi autogospodărire şi necesită sprijin permanent. alte miopatii inflamatorii (mai rare). secundare (în boli de colagen. determinate de neurotoxine din mediul înconjurător). fungice. dar şi legate de cromozomul X . Capacitatea de autoservire parţial/total afectată. alte toxice). fotoliu rulant. . cărucior) pentru deplasare în cadrul locuinţe Dispensarizarea medicală (la domiciliu sau.Miopatii infecţioase şi inflamatorii: parazitare.în această din urmă categorie se încadrează şi fenotipurile clasice Duchenne şi Becker). refracţii musculare mutilante). în boli endocrine: tiroidiene. funcţie de posibilităţile psiho-fizice şi de suportul familial Sprijin pentru obţinerea mijloacelor de deplasare (baston. miopatia cu incluzii. dermatomiozite). atunci când necesită sprijin parţial pentru unele activităţi cotidiene.HANDICAP GRAV activităţi profesionale organizate. parţial pentru activităţile de autoîngrijire şi autogospodărire şi pentru monitorizarea medico-socială În general.

. SOS etc. muşchii policelui. de calciu.creşterea activităţii unor enzime glicolitice (de exemplu. Scale de evaluare a autonomiei: ADL.muşchii fonatori.amiotrofii progresive simetrice. pleoape şi pe parcursul evoluţiei.ROT vii.biopsia musculară este sugestivă.reducerea duratei medii a potenţialelor.Thomsen. .retracţii tendinoase.6. Becker. IADL. DEFICIENŢĂ MEDIE HANDICAP MEDIU Deplasarea cu dificultate prin scăderea performanţei de ortostatism şi mers prelungit şi prin tulburări de precizie şi viteză a mişcărilor DEFICIENŢĂ ACCENTUATĂ HANDICAP ACCENTUAT Deplasare cu mare dificultate prin forţa proprie. . cu predominanţă la membrele inferioare (aspect halterofil). cataracta apare mai precoce decât în varianta DM1.diminuarea amplitudinii maxime a traseelor.Canalopatii: de clor. cu modificarea vocii.EMG: . evidenţiază modificări de tip miogen. a musculaturii orbiculare. afectarea grupelor musculare se generalizează Deficitul motor are ca expresie: .tip Steinert: Examen clinic neurologic: .deficit motor în funcţie de forma clinico-genetică. Examen paraclinic: . indiferent dacă debutul este distal sau proximal.testare genetică (opţional). . .EMG: creşterea progresivă a amplitudinii potenţialelor cu o frecvenţă de 40/50 cicli/sec.amiotrofii musculare distale la membrele superioare şi inferioare.muşchiul cardiac. de sodiu.deficitul motor este proximal şi nu se însoţeşte de atrofii musculare semnificative. Examene paraclinice: Examen anatomo-patologic (inclusiv histoenzimologic) în microscopia . paramiotonia congenitală Eulenburg şi altele). . (2)_ 1. În distrofia miotonică DM1 . PARAMETRI FUNCŢIONALI În miotoniile din canalopatii: Examen clinic neurologic: . (criteriul patognomonic = fenomen de încălzire).distribuţia fenomenului mitotonic la flexorii degetelor. miotoniile ereditare nondistrofice . În distrofia miotonică DM2 . .Evaluare grad de handicap în miotonii* *Sunt caracterizate printr-o lentoare a relaxării musculare după contracţie voluntară. fenomenul diminuând progresiv după repetarea contracţiei voluntare (fenomen de încălzire). Paraclinic: .absenţa activităţii bioelectrice spontane. în unele forme pot fi prezente hipertrofii musculare difuze la toate grupele musculare. de potasiu care afectează fibrele musculare (paraliziile periodice diselectrolitice. . LDH). nesprijinit şi cu sprijin Dificultatea efectuării aproape a oricărei gestualităţi profesionale Dificultăţi de respiraţie DEFICIENŢĂ GRAVĂ HANDICAP GRAV Persoană nedeplasabilă prin forţa proprie Tulburări de gestualitate bilateral Pierderea totală sau parţială a capacităţii de autoservire Tulburări mari de deglutiţie şi respiraţie   2.atrofie gonadică.Evaluare grad de handicap în distrofiile musculare progresive (DMP) PARAMETRI FUNCŢIONALI Examen neurologic: . . .

manipularea de greutăţi DEFICIENŢĂ ACCENTUATĂ HANDICAP ACCENTUAT Deplasare cu dificultate Tulburări de manipulaţie şi gestualitate bilateral Tulburări de vedere şi de vorbire DEFICIENŢĂ GRAVĂ HANDICAP GRAV În formele clinice cu evoluţie îndelungată care conduc la deplasarea dificilă sau la imobilizare din cauza atrofiilor musculare marcate.microscopia optică evidenţiază alternanţa de fibre musculare atrofiate cu fibre hipertrofiate. care se poate manifesta prin: A. activitate repetitivă cu frecvenţă rapidă. cel mai adesea de cauză imunitară.Evaluare grad de handicap în miopatiile infecţioase şi inflamatorii* *Se caracterizează printr-o simptomatologie dureroasă cu traseu EMG polimorf şi leziuni musculare de tip inflamator. PARAMETRI FUNCŢIONALI EMG = caracterizată printr-un traseu constând din activitate bioelectrică spontană reprezentată de potenţiale de fibrilaţie. dezorganizarea miofibrilelor.Evaluare grad de handicap în miastenia gravis şi sindroamele miastenice* * Sunt boli ale joncţiunii sinapsei neuromusculare. SOS etc. potenţiale polifazice care apar la contracţii voluntare. alimentaţie   3. Se . bulbare. asociate cu modificări ale unităţii motorii de tip miopatic Enzimograma serică (LDH. DEFICIENŢĂ MEDIE HANDICAP MEDIU Scăderea Oboseală Scăderea Scăderea forţei musculare distale la membrele superioare precoce forţei şi vitezei de executare a mişcărilor capacităţii fizice de prestaţie la efort. la nivelul membrelor. cu tulburări respiratorii. manifestate prin voce nazonată sau dificultate în articularea cuvintelor. în salve. Afectare oculară: diplopia oculară (orizontală. EMG . . parţial sau total în repaos şi sub acţiunea unor substanţe anticolinesterazice. verticală sau diagonală).optică.descărcări spontane repetitive. strabism. care se caracterizează prin oboseală excesivă şi defect al musculaturii striate ce apare la efort şi se recuperează. DEFICIENŢĂ MEDIE HANDICAP MEDIU DEFICIENŢĂ ACCENTUATĂ HANDICAP ACCENTUAT DEFICIENŢĂ GRAVĂ HANDICAP GRAV Criterii de încadrare în grad de handicap asemănătoare cu cele din distrofiile musculare progresive. eventual asociate cu modificări de tip miopatic. Simptomele oculare sunt cele mai frecvente manifestări ale miasteniei gravis. evocate de stimularea mecanică a muşchilor. PARAMETRI FUNCŢIONALI Clinic: Este o boală autoimună. B. în funcţie de etiologie.   4. tulburări de deglutiţie. disartria care poate fi însoţită de dificultăţi de deglutiţie şi masticaţie. IADL. AP: aspect histologic sugestiv pentru modificări inflamatorii. mergând până la atrofie musculară. fonaţie. ptoza palpebrală. care apar şterse. cu agravări şi remisiuni spontane şi terapeutice. NOTĂ: La încadrarea în grad de handicap trebuie să se ţină seama de intensitatea deficitului miastenic. TGO. cu manifestări clinice variate: oculare. microscopia electronică pe biopsia de muşchi evidenţiază modificări de detaliu specifice Testare genetică (opţional) . trunchiului şi muşchilor respiratori. Afectarea bulbară: la debutul bolii presupune dificultăţi de vorbire. FCK. TGP sunt scăzute sau normale) Scale de evaluare a autonomiei: ADL.microscopia electronică evidenţiază afectarea arhitecturii miofibrilelor. cu precizarea că evoluţia poate fi ondulantă.

DEFICIENŢĂ UŞOARĂ HANDICAP UŞOR Clasa I Orice slăbiciune a musculaturii oculare (poate exista slăbiciune la închiderea ochiului) Forţa tuturor celorlalţi muşchi este normală.Stimulare nervoasă repetitivă (RNS). Corelată cu severitatea disfagiei este pierderea în greutate (cca 5-10 kg cu 3-6 luni înaintea stabilirii diagnosticului). Afectarea respiratorie. . în orice grad de severitate IIIa. Afectarea cognitivă presupune un sindrom cerebral organic cu anomalii ale atenţiei vizuale şi ale timpului de reacţie. IVa. O caracteristică clasică este "rânjetul miastenic" sau râsul vertical în cazul atingerii musculaturii faciale.poate asocia cu slăbiciunea musculaturii gâtului. Slăbiciunea la nivelul membrelor inferioare conduce frecvent la căderi bruşte. .proba de efort. muşchii extensori ai piciorului. cu afectare mai mică sau egală a membrelor şi/sau a musculaturii axiale DEFICIENŢĂ ACCENTUATĂ HANDICAP ACCENTUAT Clasa IV Slăbiciune severă care afectează muşchii. Clasificarea clinică Osserman Propunem clasificarea clinică MGFA (Fundaţia Americană pentru Miastenia Gravis) Paraclinic: . Testul cu tensilon (clorură de edrofoniu) este considerat test de bază pentru diagnosticul miasteniei oculare în cabinetul medical. alţii decât cei oculari. dar poate fi prima manifestare care aduce pacientul la medic. Cu afectarea predominantă a membrelor şi/sau a musculaturii axiale. iar diagnosticul este luat în discuţie după o cădere pe scări.EMG/Electromiografia de fibră unică (SF-EMG). Slăbiciunea muşchilor respiratori şi a altor muşchi ai trunchiului este rar primul semn izolat al bolii. . . musculatura antebraţului (extensorii degetelor). care evidenţiază deficitul motor. Atrofia musculară localizată (de exemplu: atrofia linguală) E. aceşti pacienţi prezentând Ac anti-MuSK. Cu afectare predominantă a membrelor şi/sau a musculaturii axiale. cu implicare mai uşoară a musculaturii orofaringiene IIb. Gradul de handicap se evaluează în funcţie de intensitatea deficienţelor funcţionale.Examen CT sau IRM (de preferat) al mediastinului anterior pentru vizualizarea timusului. Cu afectare predominantă a membrelor şi/sau musculaturii axiale. poate exista slăbiciune musculară oculară. SOS etc. Cu afectare predominantă a musculaturii orofaringiene şi/sau respiratorii. D. care dispare după repaus sau tratament specific. Clasa II Slăbiciune uşoară care afectează muşchii. fiind explicată prin insuficienţa muşchilor posturali. Cu afectare predominantă a musculaturii orofaringiene şi/sau respiratorii.determinări Ac anti AChR în ser/Ac anti MuSK în ser. după criteriile prezentate pentru afectarea funcţiilor respective. poate exista o slăbiciune musculară oculară în orice grad de severitate. exprimată prin dispnee. . alţii decât cei oculari. cu implicare mai uşoară a musculaturii orofaringiene .Investigaţii specifice etiologice în cazul suspiciunii de sindrom miastenic secundar . La nivelul membrelor sunt afectate în principal musculatura umerilor. reversibilitatea şi rezistenţa la tratamentul medicamentos specific. cu afectare mai mică sau egală a membrelor şi/sau a musculaturii axiale DEFICIENŢĂ MEDIE HANDICAP MEDIU Clasa III Slăbiciune moderată care afectează muşchii. Durerea musculaturii spatelui şi centurilor apare la anumiţi pacienţi. C.testul după repaus sau testul pungii cu gheaţă sau testul cu tensilon.Scale de evaluare a autonomiei: ADL. . alţii decât cei oculari (poate exista slăbiciune musculară oculară în orice grad de severitate) IIa. este obiectivată prin reducerea capacităţii vitale (CV). cu implicare mai uşoară a musculaturii orofaringiene IIIb. IADL.

poate exista o slăbiciune musculară oculară în orice grad de severitate IVb. cărucior)   SECŢIUNEA 5: V. deplasări posturale prelungite sau. PARAMETRI FUNCŢIONALI Teste biometrice şi musculare Dinamometrie pentru aprecierea forţei musculare . Participare în cazul asigurării unui loc de muncă accesibil. de exemplu: hipertrofii. care împiedică statica şi locomoţia. HANDICAP GRAV Au pierdută total sau parţial capacitatea de În funcţie de rezultatul evaluării complexe. Sunt contraindicate activităţile care impun fineţe. care să necesite suprasolicitare gestuală Recomandare de evitare a eforturilor fizice mari. cu afectare mai mică sau egală a membrelor şi/sau a musculaturii axiale Clasa V Definită prin necesitatea intubaţiei. autoservire.Evaluare grad de handicap în malformaţii musculare* *Se referă la persoane cu anomalii şi malformaţii congenitale sau contractate precoce (copilărie .NECESITĂŢI HANDICAP MEDIU Orice activitate profesională cu evitarea celor care necesită mişcări cu viteză şi precizie şi deplasări posturale prelungite. montarea sistemelor de susţinere a mâinii pentru a evita oboseala musculară.în funcţie de localizare şi tipul de sechelă Scale de evaluare a autonomiei: ADL. ortostatism prelungit. ACTIVITĂŢI .LIMITĂRI PARTICIPARE . repere mici. în situaţia în care are pierdută total capacitatea de autoservire. Evaluare în conformitate cu criteriile stabilite pentru persoanele cu miopatii.   5. în postură predominant şezând. Alimentarea pe tub fără intubare plasează pacientul în clasa IVb. pentru schimbarea locului de muncă HANDICAP ACCENTUAT Activităţi cu efort fizic neînsemnat. viteză. Evaluarea persoanelor cu afectarea funcţiilor de control al comportamentului motor în vederea încadrării în grad de handicap . autoîngrijire şi autogospodărire şi necesită sprijin permanent sau grav fără asistent personal.adolescenţă). complexitate şi alternanţă gestuală. cu/fără ventilaţie mecanică. Sprijin pentru asigurarea unui loc de muncă fără efort fizic mare. Sprijin pentru asigurarea unor mijloace de deplasare (cadru. deplasări posturale. ritm impus. DEFICIENŢĂ MEDIE HANDICAP MEDIU DEFICIENŢĂ ACCENTUATĂ HANDICAP ACCENTUAT DEFICIENŢĂ GRAVĂ HANDICAP GRAV Încadrarea în grad de handicap se realizează în funcţie de limitarea sau pierderea capacităţii de realizare a staticii. refracţii musculare mutilante. mobilităţii sau/şi a gestualităţii. fotoliu rulant. alţii decât cei oculari. persoana poate fi încadrată în grad de handicap grav cu asistent personal.DEFICIENŢĂ GRAVĂ HANDICAP GRAV Clasa IV Slăbiciune severă care afectează muşchii. Adaptarea locului de muncă prin utilizarea sistemelor mecanice de manipulare a greutăţilor. autogospodărire şi autoîngrijire. atunci când necesită sprijin parţial pentru unele activităţi cotidiene. redori. Cu afectarea predominantă a musculaturii orofaringiene şi/sau respiratorii. eventual. care nu necesită fineţe. cu excepţia cazurilor unde aceasta este folosită pentru tratamentul postoperator de rutină. De exemplu: munci de birou pentru cei cu pregătire superioară sau medie. SOS etc. fără efort fizic de intensitate mare şi medie. IADL.

a 4-a. dar care produce o serie de efecte secundare uneori invalidante ele însele.a. neurocognitiv şi comportamental. vasculară. imunologică ş. marea majoritate având un caracter sporadic (b.a. dintre care cel mai frecvent întâlnite în populaţia generală sunt cele de mai jos. demielinizantă. vasculare. degenerescenţe fronto-temporale. mai ales în stadiile avansate de boală. postencefalitice. Tratamentul actual este simptomatic (medical şi/sau chirurgical) . paralizia supranucleară progresivă. nc.bazat pe stimularea dopaminergică în SNC. tumorală. metabolice. fatigabilitate ş.) care produc disfuncţii sinaptice/leziuni la nivelul ganglionilor bazali (putamen. 16 forme cunoscute în prezent ca având determinism genetic de tip mendelian. inflamatorie.(1)Cele mai multe afecţiuni cuprinse în acest capitol se referă la boli determinate de leziuni de orice etiologie (neurodegenerative. psihiatrice (afective. tulburările . distonice şi tulburări de tonus muscular (cel mai caracteristic de tip hipotonie. Parkinson idiopatică).forma juvenilă) sau mai înaintate. caudat.a. precum şi în stadiile avansate ale bolii sunt de tip rigiditate) care invalidează progresiv până la imobilizare definitivă la pat. infecţioasă. dar în formele juvenile. Se manifestă clinic prin semne şi simptome motorii care în timp pot deveni foarte invalidante. c)Boala Huntington . psihotice). Huntington . cauza vasculară este de asemenea relativ frecvent întâlnită. globus pallidus. a)Sindroamele extrapiramidale. toxice. degenerescenţă corticobazală ş. ceea ce nu exclude posibilitatea debutului şi la vârste mai tinere (b. Cele mai frecvente sunt de tip neurodegenerativ şi se încadrează în sindroamele de "parkinsonism atipic" (boală difuză cu corpi Lewy. metabolică. şi semne şi simptome nonmotorii: tulburări de somn. Tulburări clinice progresive cu debut insidios şi agravare cronic progresivă şi ireversibilă. medicamentoase. cu debut clinic de regulă în decadele a 3-a . tumorale ş.cu formă extremă demenţă din boala Parkinson. manifestările motorii se caracterizează prin mişcări coreo-atetozice. b)Boala Parkinson . hiposmie. boala Alzheimer). neurochimice disfuncţie sinaptică. nc. atrofia multisistem. *Nu sunt excluse din acest capitol afecţiunile neurologice mai rare care corespund descrierii de mai sus. producând handicap major.a.a doua boală neurodegenerativă ca frecvenţă în populaţia generală. subtalamic substanţă neagră mezencefalică) şi circuitelor lor cortico-subcorticale şi cu alte structuri din trunchiul cerebral şi cerebel. nuclei talamici.) adesea asociate şi cu alte boli neurodegenerative (SLA. manifestate în plan motor. vegetative. neurocognitive . Există un foarte mare număr de astfel de afecţiuni. Simptomatologia nonmotorie poate contribui la accentuarea sau determinarea invalidităţii produse de boala. dar care produc tulburări clinice semnificative invalidante. de cauze diverse: neurodegenerative.boală genetică ereditară cu transmisie mendeliană de tip autozomal dominant cu penetranţă mare. senzitive.

întârzierea dezvoltării motorii şi tulburări de comportament.degenerescenţă hepato-lenticulară (sindromul de panstriat cu ataxie. pancreas şi alte ţesuturi. Afecţiune metabolică cu determinare genetică cu transmitere mendeliană de tip autozomal-recesiv. distonii severe care în cazuri grave determină posturi distonice grave.Aygun şi colab. dezvoltare sexuală incompletă. Leziunile neurologice determină tulburări severe şi invalidante de control al comportamentului motor cu rigiditate. d)Boala Wilson . e)Sindromul Prader-Willi (SPW) . necesitând alimentare asistată. 2001). poate duce la alimentaţie excesivă şi obezitate.SPW determină în mod caracteristic tonus muscular scăzut. hipotonie. a)Diagnosticul clinic Criteriile de diagnostic clinic ale sindromului Prader-Willi au fost stabilite în 1993 (Holm şi colab. Hipotonie în perioada de nou-născut şi sugar cu supt deficitar. coreeo-atetoză cu afectarea posturii şi gestualităţii). La naştere copilul prezintă greutate mică faţă de durata gestaţiei. care scade în intensitate cu vârsta. rinichi. statură mică. Pentru indivizii mai mari de 3 ani sunt necesare 8 puncte pentru diagnostic. senzaţie cronică de foame. Tabelul 3. iar diagnosticul clinic se stabileşte pentru copiii sub 3 ani. tulburări în controlul greutăţii. Pentru diagnosticarea Sindromului Prader Willi există criterii minore şi majore.disfuncţie neuro-comportamentală care rezultă din anomalia cromozomului 15. cornee. caracterizată prin acumularea de cupru în SNC. dificultate la supt din cauza musculaturii slabe ("eşec în dezvoltare corespunzătoare"). dacă nu este tratată cu hormoni de creştere. 1993) şi s-au dovedit a fi corecte (Gunay.neurocognitive se însoţesc de regulă de tulburări depresive (uneori cu risc de suicid) şi tulburări comportamentale. În al doilea stadiu ("dezvoltare exagerată") cu început între vârsta de 2-3 ani apare apetit crescut. Dificultăţi de alimentare şi creştere în greutate deficitară în perioada de sugar. 2. Criteriile de diagnostic ale lui Holm (1993) Criterii majore 1c = 1p 1. cuplată cu un metabolism cu consum mai puţin de calorii decât cel normal. care. tremor important accentuat la mişcările voluntare (tremor de acţiune).. deficienţe cognitive. cord. tulburări de comportament. dintre care 4 trebuie să fie aduse de criteriile majore. dintre care cel puţin 5 trebuie să fie contribuţia criteriilor majore. când scorul clinic este de 5 puncte. distorsionante extrem de dureroase. au o evoluţie progresivă până la stadiul de demenţă severă. ficat. .

cu Sindromul Prader-Willi se realizează în baza principiilor CIF. realizate de către consilierul de orientare vocaţională specializat în evaluarea persoanelor cu dizabilităţi. 2. reversibilitatea şi rezistenţa la tratamentul medicamentos specific. Semne adiţionale a) Prag crescut la durere. e) Osteoporoză. gură mică cu buză superioară subţire. reacţii violente. Mâini înguste. 6. 9. EMG) Criteriile majore sunt notate cu un punct. Salivă vâscoasă. la Disciplina de genetică. lipsind incizura ulnară. rigiditate. Debutul creşterii bruşte în greutate între vârsta de 12 luni şi 6 ani.hipoplazie genitală: labii mici şi clitorisul de dimensiuni reduse la fetiţe. în funcţie de . Dezvoltare întârziată/retard mintal uşor sau moderat/dificultăţi de învăţare Criterii minore 1c = 1/2 p 1. manifestat astfel (oricare din elemente): . în funcţie de intensitatea deficienţelor funcţionale pe aparate şi sisteme şi a restantului funcţional. nevoilor persoanei raportate la cerinţele specifice ale unui loc de muncă. opoziţie. furt. Perturbări ale somnului/apnee de somn. 7. micropenis şi criptorhidie la băieţi. d) Adrenarhă precoce. Evaluarea în vederea încadrării în grad şi tip de handicap pentru persoanele adulte. având un caracter direcţional definit şi care imprimă posturi distonice anormale (tranzitorii sau definitive. Hipopigmentarea pielii. 3. Hipogonadism. comisuri bucale coborâte (mai mult de 3). atitudine manipulatoare şi tendinţe obsesiv-compulsive. fante palpebrale migdalate. 7. Comportament specific. repetitive sau permanente. iar cele minore cu jumătate de punct. încăpăţânare. acest lucru este stabilit în urma unei evaluări a abilităţilor. Trăsături faciale caracteristice: dolicocefalie în perioada de sugar. 6. adesea foarte dureroase şi invalidante. Strabism convergent şi miopie.pubertate întârziată (după 16 ani) şi incomplet instalată. determinând în general obezitate centrală. dependent de vârstă şi sex. f)Distonii musculare (primare şi secundare) . 8. b)Diagnosticul genetic în sindromul Prader-Willi este făcut de ani de zile în Timişoara. Mişcări fetale reduse şi letargie infantilă care se îmbunătăţesc cu vârsta. după criteriile prezentate pentru afectarea funcţiilor respective. incluzând crize istericale. 5.3. 4. posesivitate. infertilitate.boli neurologice manifestate prin contracţii tonice involuntare susţinute. Mâini şi picioare mici în comparaţie cu înălţimea vârstei. minciună (cel puţin 5). 11. 4. Referitor la ocupaţiile sau activităţile de muncă/profesionale pe care persoana cu handicap le poate desfăşura. f) Abilităţi excesive de a rezolva puzzle. Statură mai scundă decât membrii familiei până la vârsta de 15 ani. c) Scolioză sau cifoză. scrot hipoplazic. Hiperfagie. intereselor. Dificultăţi în articularea cuvintelor. b) Reflex de vomă diminuat. Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş. diametrul bifrontal îngust. 5. Ciupire compulsivă a pielii. . 10. g) Evaluări neuromusculare normale (biopsie musculară.

postural etc. care răspund total sau parţial la tratament cronic corect (toxina botulinică sau stimulare cerebrală profundă.tremur postural). hipoparatiroidism. Aspect caracteristic la membrele superioare . Distonii musculare focale/segmentare de severitate medie. hipotonie (de regulă. iar pentru b. tulburări senzitive. modificări ponderale. IRM cerebrală: modificări nespecifice în unele afecţiuni. modificări sugestive în alte afecţiuni (boala Huntington. Sunt de intensitate medie şi tind să devină permanente. Examene paraclinice: CT = atrofie corticală nespecifică cu localizare în general frontală şi. 5. coree. cu activitate gestuală săracă) evidenţiată prin proba marionetelor. tumorale. prezent şi în alte afecţiuni). paralizia supranucleară progresivă). iar la membrele inferioare . atrofia multisistem. rigiditate . de acţiune.) Opţional: SPECT sau PET cu liganzi specifici pentru circuitele dopaminergice Scale clinice de evaluare a autonomiei şi funcţionalităţii: ADL. interesează toate grupele musculare. se pot grupa în: distonii generalizate şi distonii focale şi segmentare. 8.mare variabilitate clinică în funcţie de tipul de afecţiune. DEFICIENŢĂ MEDIE Simptomatologie subiectivă şi modificări obiective caracteristice. metabolice. 9. Determinări biochimice: pentru afecţiuni metabolice specifice (b. plus terapie medicamentoasă specifică şi HANDICAP MEDIU . 2. demielinizante ş. uneori."numărarea banilor". distonie. diskinezie . 4. în diferite forme de coree). apare în repaus. hidrocefalie. atetoză. adesea dureroase şi invalidante. predominând la rădăcina membrelor . posturi distonice. variabilitate de distribuţie topografică în funcţie de tipul de boală.a. "răsucirea ţigărilor". pensa digitală cu fiecare deget. tulburări neurocognitive (cu evoluţie spre demenţă. 10. precum hipotensiunea arterială ortostatică). "bătut tactul" şi moment de apariţie (repaus. se accentuează în timpul mişcării determinând un aspect de "mişcare de recul" şi uneori în menţinerea unei atitudini .lentoare în mişcări (semn cardinal în boala Parkinson. în b. Wilson. uneori cu evoluţie rapidă şi severă). tremor (ritm lent. influenţate parţial de tratament. tulburări afective (de obicei depresie). adesea foarte invalidante şi cu risc mare de căderi şi traumatisme. bătutul tactului. fatigabilitate. identificarea etiologiei manifestărilor neurologice când sunt secundare altor unor leziuni decelabile: vasculare. IADL.a. hiposmie. bradikinezie . balism. tulburări nonmotorii adesea prezente. Distoniile secundare apar în leziuni identificabile ale circuitelor ganglionilor bazali de orice etiologie. 3.varianta particulară de hipertonie -."pedalare". hipo-/akinezie (incapacitatea de a iniţia o mişcare voluntară şi trecerea cu dificultate de la un tip de activitate motorie la alta: bolnavul apare puţin mobil/imobil. Distoniile primare au o etiologie genetică (20 forme familiale cu transmitere mendeliană cunoscute până în prezent) şi sunt considerate boli neurochimice (care produc disfuncţii sinaptice în circuitele ganglionilor bazali). În funcţie de gradul de extensie topografică la grupele musculare. Hoehn şi Yahr * etc. inflamatorii. în grade şi de severitate diferite în funcţie de tipul de boală: tulburări de somn (în particular tulburarea de somn REM: RBD). Parkinson: tulburări motorii şi nonmotorii induse de terapia specifică.evidenţiată prin fenomenul de roată dinţată. tulburări vegetative (uneori invalidante şi cu risc vital.) diferite în funcţie de tipul de boală. Parkinson UPDRS. diabet zaharat ş. tulburări de mers şi de echilibru. PARAMETRI FUNCŢIONALI* Examen neurologic: 1.severitatea bolii). 7. 6.

cu apariţia unor posturi distonice temporare invalidante şi dureroase. prezente bilateral în asociere cu posibile probleme de fonaţie. de tulburări de manipulaţie. dar care produc tulburări clinice semnificative invalidante. deglutiţie. respectiv. de tulburări de mers şi echilibru. care răspund cel mult parţial/sau sunt neresponsive la tratament cronic corect (toxina botulinică sau stimulare cerebrală profundă. nu permit desfăşurarea unor profesii care implică activitate fizică ce presupun menţinerea unor posturi fixe şi relaţii publice prelungite sau funcţii oficiale de reprezentare publică sau instituţională. DEFICIENŢĂ GRAVĂ HANDICAP GRAV Formele clinice cu evoluţie îndelungată care pot duce la imobilizare. Boala corespunzătoare stadiilor IV şi V a fost observată la 37% şi 42% din pacienţii cu o durată a bolii de 10 şi. influenţată parţial de terapie. bradikinezia. permit desfăşurarea unor profesii care nu implică activitate fizică ce presupun menţinerea prelungită a unor posturi fixe şi relaţii publice prelungite sau funcţii oficiale de reprezentare publică sau instituţională. agravate. capacitate scăzută de menţinere a poziţiei şi mers anormal . tremurul. tulburările de vorbire. în asociere cu dificultăţi de echilibru. . tulburările de mers. rigiditate sau bradikinezie . Funcţionalitatea independentă a pacienţilor este menţinută.Stadiul III: trăsături de boală Parkinson prezente bilateral. DEFICIENŢĂ ACCENTUATĂ HANDICAP ACCENTUAT Formele la care predomină tremorul sau cele akineto-hipertonice sau care se însoţesc de mişcări involuntare severe. Pot fi însoţite de tulburări psihice şi de vorbire (afazie expresivă). 15 ani. statică şi mers. inclusiv manifestările majore: tremor. Deficienţe de deglutiţie şi respiraţie permanente. rigiditatea postură. . căderi frecvente. Distonii musculare cu orice grad de extensie topografică de severitate mare. rezistente la diverse variante terapeutice. însoţite de tulburări de locomoţie. care răspund parţial la tratament cronic corect (toxina botulinică sau stimulare cerebrală profundă. Distonii musculare focale/segmentare sau generalizate de severitate medie/mare. Totuşi. Hoehn şi Yahr .Stadiul I: trăsături de boală Parkinson unilaterale. . Scala lui Hoehn şi Yahr examinează parametrii expresiei faciale. cu apariţia unor posturi distonice permanente invalidante şi dureroase. plus terapie medicamentoasă specifică şi neurorecuperare funcţională).neurorecuperare funcţională). nu permit desfăşurarea unor profesii care implică activitate fizică. cu tulburări vegetative severe (mai ales cardio-vasculare şi respiratorii) la care simptomatologia este permanentă.Stadiul V: Pacienţii au nevoie de scaun pe rotile sau nu pot să se coboare din pat.Stadiul IV: Pacienţii nu pot locui singuri şi independenţi. fonaţie şi vorbire.Stadiul II: trăsăturile menţionate anterior. plus terapie medicamentoasă specifică şi neurorecuperare funcţională). *Nu sunt excluse din acest capitol afecţiunile neurologice mai rare care corespund descrierii de mai sus.

2.Tulburările de deglutiţie şi respiraţie permanente. existenţa tulburărilor psihice asociate (tulburare organică de personalitate.Sunt indicate activităţile statice. . frecvenţa lor. în condiţii de confort microambiental. Documentele medicale trebuie să obiectiveze: existenţa crizelor. Scala UPDRS (Unified Parkinson Disease Rating Scale) are 3 arii de evaluare în domeniul dizabilităţii induse de boala Parkinson împreună cu o a patra evaluare a complicaţiilor şi tratamentului. . deplasarea prin casă. Indicele Barthel analizează activitatea cotidiană: baia. clinice şi paraclinice se poate confirma sau infirma diagnosticul de epilepsie. mişcări (gesturi) de viteză şi precizie . cârje.Pierderea totală sau parţială a capacităţii de autoservire şi autoîngrijire . În funcţie de rezultatul evaluării complexe. autoîngrijire şi autogospodărire şi necesită sprijin permanent sau grav fără asistent personal. persoana poate fi încadrată în grad de handicap grav cu asistent personal. scaun rulant). psihoză epileptică.Autoservirea este parţial afectată. 34% din pacienţii cu o durată a bolii de 10 ani sau mai mult erau încă în stadiile I sau II. în cadrul colectivului de muncă şi în familie HANDICAP ACCENTUAT .disfuncţia activităţii corticale. aspectul lor.Angiografie de vase cervicocerebrale Evidenţiază: . în special în faza intercritică. 11-20 Parkinson moderat. ACTIVITĂŢI . utilizarea toaletei. Scala di Webster examinează limitele de mişcare şi de autonomie cu un scor împărţit în 3 grupe de gravitate: 1-10 Parkinson uşor. în situaţia în care are pierdută total capacitatea de autoservire. Scorul final cumulativ este între 0 (no disability) şi 199 (total disability). 21-30 Parkinson sever.Monitorizarea evoluţiei tulburărilor funcţionale în condiţii de tratament corect administrat şi susţinut HANDICAP GRAV .Evitarea activităţilor de fineţe. impun asistarea din partea altei persoane. cu repere mici .Activităţi profesionale care nu impun deplasări prelungite.   SECŢIUNEA 6: VI. Numai prin corelarea datelor anamnestice.malformaţii vasculare cerebrale.au găsit o variabilitate semnificativă. .Nedeplasabili prin forţe proprii . . . cu risc vital. personalitate epileptoidă. evoluţia bolii în sensul numărului de crize într-un interval de timp dat (sub tratament). În 10-20% din cazuri aspect EEG normal. NOTĂ: 1. . .Tulburările de limbaj fac imposibilă stabilirea relaţiilor cu mediul înconjurător.Se pot deplasa cu mare dificultate prin forţe proprii. confirmarea clinică sau/şi EEG. . nesprijinit sau cu sprijin unilateral. cu solicitări fizice reduse.Este necesar să li se asigure un sistem de fixare şi ghidaj care să le permită executarea sarcinilor de muncă. EVALUAREA PERSOANELOR CU EPILEPSIE ÎN VEDEREA ÎNCADRĂRII ÎN GRAD DE HANDICAP* PARAMETRI FUNCŢIONALI . atunci când necesită sprijin parţial pentru unele activităţi cotidiene. . se evaluează prin aplicarea scalei GAFS).CT cerebral (IRM cerebrală) .EEG** . continenţa.este mobilizat numai cu ajutorul altei persoane . neconflictual.LIMITĂRI PARTICIPARE . nutriţia. reflectând heterogenitatea bolii.Sunt incapabili de prestarea unor activităţi profesionale solicitante.procese expansive cerebrale. ortostatism îndelungat.Asigurarea unui climat relaxant.Anamneza . .NECESITĂŢI HANDICAP MEDIU .Necesită sprijin pentru obţinerea de mijloace de deplasare (baston. **Uneori EEG cu activare şi/sau video-EEG (numai în centre specializate).

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 354 din data de 14 mai 2014 Forma actualizată la data de 20-ian-2016 www.Orice activitate profesională cu limitarea celor care se execută la înălţime. DEFICIENŢĂ ACCENTUATĂ HANDICAP ACCENTUAT Crize generalizate cel puţin 2-3/lună sau Crize parţiale 2-3/săptămână cu stare postcritică prelungită. curenţi de înaltă tensiune . persoana poate fi încadrată în grad de handicap grav cu asistent personal. autoîngrijire şi autogospodărire şi necesită sprijin permanent sau grav fără asistent personal.în siguranţa circulaţiei . dar în special de prezenţa unor tulburări psihice grave: psihoza epileptică.Monitorizare medicală şi socioprofesională prin şi psihică limitată în condiţii de confort grija familiei şi a colectivului de muncă organic.prostemcell. .Monitorizare pentru respectarea tratamentului medicamentos. până la 26 de ani). HANDICAP GRAV . indiferent de etiologie şi la epilepsie indiferent de data debutului.au caracter informal. lângă apă. consumul de cafea.în preajma utilajelor în mişcare . DEFICIENŢĂ MEDIE HANDICAP MEDIU Crize generalizate. sub tratament adecvat.ro .Funcţiile neuro-musculo-scheletice şi ale mişcărilor aferente .Pot presta munci statice cu solicitare fizică . munca de noapte. care pune în pericol viaţa persoanei în cauză sau a anturajului său. muncă în ture. Pentru încadrarea în grad de handicap.NECESITĂŢI HANDICAP UŞOR . *Se referă la epilepsie (malconvulsivant) cu debut precoce (copilărieadolescenţă.Contraindicaţie pentru meseriile de conducător auto sau care ţin de siguranţa circulaţiei . alcool.Respectarea strictă a recomandărilor medicale şi tratamentului medicamentos . în situaţia în care are pierdută total capacitatea de autoservire. foc. cu tratament anticonvulsivant sau/şi prezenţa de tulburări psihice specifice.DEFICIENŢĂ UŞOARĂ HANDICAP UŞOR Persoane cu crize parţiale mai rar de una pe săptămână sau o criză generalizată mai rar de o dată pe lună.LIMITĂRI PARTICIPARE .Monitorizare la serviciul de specialitate care îl are în evidenţă HANDICAP MEDIU .În cazul activităţilor contraindicate se recomandă schimbarea locului de muncă şi reconversia profesională. 1-2/lună generalizate. atunci când necesită sprijin parţial pentru unele activităţi cotidiene NOTĂ: Parametrii funcţionali enumeraţi în cadrul afecţiunilor medicale cuprinse în capitolul 7 . alţi excitanţi HANDICAP ACCENTUAT . la persoane fără venituri.în contact cu surse de foc .Evitarea activităţilor cu efort fizic mare.Asigurarea unui loc de muncă corespunzător/schimbarea locului de muncă sau orientarea tinerilor spre profesii accesibile . starea postcritică şi mai mult de frecvenţa episoadelor subintrante.conducător auto . DEFICIENŢĂ GRAVĂ HANDICAP GRAV Ţine mai puţin de frecvenţa crizelor. sau 1-2 crize parţiale/săptămână sau/şi prezenţa unor tulburări psihice.la înălţime . convulsive sau nu. munca în ture. aspectul lor. evitarea stărilor conflictuale. de noapte . mecanisme în mişcare.Limitarea majoră a capacităţii de autoîngrijire şi autogospodărire datorită crizelor subintrante sau tulburărilor psihice grave În funcţie de rezultatul evaluării complexe.Este interzis să lucreze: . capacitatea de decizie aparţine medicilor implicaţi în procesul de evaluare. ACTIVITĂŢI . a regimului de viaţă.