You are on page 1of 66

FUNDATIA ECOLOGICA GREEN

SCOALA POSTLICEALA F.E.G. – FILIALA PITESTI
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica
Specializarea: Asistent Medical de Farmacie

LUCRARE DE LICENTA
Indrumator:

Absolvent:

Farmacist Chelaru Liana Paula

Popescu Mihai-Constantin

PITESTI
Iunie-Iulie 2015
1

FUNDATIA ECOLOGICA GREEN
SCOALA POSTLICEALA F.E.G. – FILIALA PITESTI
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica
Specializarea: Asistent Medical de Farmacie

LUCRARE DE LICENTA
APARATUL DIGESTIV.
MEDICATIA ANTIACIDA SI ANTIULCEROASA

Indrumator:

Absolvent:

Farmacist Chelaru Liana Paula

Popescu Mihai-Constantin

PITESTI
Iunie-Iulie 2015

2

Motto:

ARGUMENT
3

fumat. efecte adverse ale AINS administrate timp îndelungat prin automedicatie.SISTEMUL DIGESTIV 4 . precum si aria de răspândire. alimentaţie necorespunzătoare. Existenta omului nu poate fi conceputa fara boli. Am ales aceata lucrare datorita faptului ca frecvenţa apariţiei la persoanele tinere a afectiunilor gastrice este îngrijorătoare. In condiţiile vieţii moderne.Promovarea si mentinerea sanatatii cat si prevenirea imbolnavirilor sunt obiective importante in actualul sistem de sanatate.ulcerul gastro-duodenal deţine unul din primele locuri privind numărul de persoane suferinde. dat fiind faptul ca sunt determinate de o multitudine de factori: stres. când factorii de stres sunt tot mai larg răspândiţi si au implicaţii esenţiale asupra stării de sănătate a populaţiei. de aceea preocuparea pentru ingrijirea pacientului a fost si va ramane unul din telurile umanitare ale medicinei. bacteria Helicobacter pylori. CUPRINS MOTTO ARGUMENT CAPITOLUL 1 .

În tubul digestiv au loc prelucrarea mecanică.1.4 PROTECTOARE ALE MUCOASEI SI STIMULANTE ALE REGENERARII CONCLUZIE BIBLIOGRAFIE Capitolul 1.3 1.MEDICATIA ULCERULUI GASTRO-DUODENAL 3.5 SISTEMUL DIGESTIV COMPONENTE STRUCTURA COMPONENTELOR CAVITATII BUCALE STRCTURA GLANDELOR SALIVARE FARIGELE SI ESOFAGUL COMPONENTELE SISTEMULUI DIGESTIV AFLATE IN CAVITATEA ABDOMINALA CU REFERIRE LA STOMAC 1. fizică şi chimică a 5 .4 1.2 1.ULCERUL GASTRO-DUODENAL - GENERALITATI - CAUZE - SIMPTOME - MECANISM FIZIOPATOLOGIC - REGIMUL ALIMENTAR IN ULCERUL GASTRO-DUODENAL CAPITOLUL 3 .6 DIGESTIA INTESTINALA 1.2 INHIBITORI ALE SECRETIEI GASTRICE – ANTIHISTAMINICELE H2 3.1 1.1 ABSORBTIA NUTRIMENTELOR CAPITOLUL 2 .1 ANTIACIDE 3. Sistemul Digestiv Sistemul digestiv cuprinde totalitatea organelor în care se realizează digestia alimentelor şi absorţia nutrimentelor.3 INHIBITORI AI POMPEI DE PROTONI 3.

6 . absorţia lor şi eliminarea resturilor nedigerate. Glandele anexe contribuie prin secreţiile lor la procesele de digestie.alimentelor.

. .jejun. .componente a) Tubul digestiv cuprinde: .duoden.cavitatea bucală cu: .colon sigmoid. .intestin subţire cu: .1.colon ascendent. .orificiul anal. Sistemul digestiv. .limbă. .parotide.intestin gros cu: . . . Aici se află organele specializate în mărunţirea şi amestecarea hranei: dinţii şi limba.ficatul. b)Glandele anexe ale tubului digestiv sunt: . . Cavitatea bucală şi digestia bucală este sectorul de recepţie a hranei. .colon transvers. . . .glande salivare: .dinţi.submandibulare. .colon descendent.esofag. .sublinguale.cecum cu apendice. . .faringe.stomac.1. 7 .rect.ileon.pancreasul exocrin.

Timpul faringian. in trei timpi. le amestecă cu saliva şi contribuie la formarea bolului alimentar. în mod obişnuit nu mai poate fi oprit. dinţilor. un act automat şi. determinã deplasarea posterioarã a epiglotei peste orificiul laringian. Bolul alimentar urmeaza a fi inghitit. Această acţiune. Impulsurile de la acest nivel ajung la trunchiul cerebral şi iniţiază o serie de contracţii faringiene musculare automate. sub acţiunea. sau aproape.2. care reduce dimensiunea particulelor alimentare. Structura şi componentele cavităţii bucale În cavitatea bucală. procesul deglutiţiei devine în întregime. În momentul în care alimentele sunt gata pentru a fi înghiţite. De acum încolo. Timpul bucal (voluntar). proces denumit deglutitie. are loc masticatia. ele sunt în mod voluntar împinse în faringe datorită presiunii pe care o exercită limba prin mişcarea ei în sus şi posterior asupra palatului moale. limbii şi a muşchilor masticatori. Ambele 8 . La intrarea în faringe sunt stimulate ariile receptoare de la acest nivel.1. combinată cu prezenţa ligamentelor ce previn deplasarea în sus a epiglotei.

Peristaltismul secundar se datoreaza prezentei alimentelor în esofag si continua pana cand alimentele sunt propulsate în stomac.Peristaltismul primar este declansat de deglutitie si începe când alimentele trec din faringe în esofag.Celulele acinare secretoare sunt de două tipuri: seroase şi mucoase. Timpul esofagian. iar miscarile lui sunt organizate specific în vederea acestei functii. Au o structură tubulo-acinoasă. 1. în principal. Aceasta este secreţia celor 6 glande salivare (parotide. . 9 . submandibulare) care sunt situate în apropierera cavităţii bucale. este coordonat de sistemul nervos enteric al esofagului. Structura glandelor salivare Glandele salivare sunt reprezentate de glandele parotide. în mod normal. . sublinguale. . rolul de a transporta alimentele din faringe în stomac. Fiecare lobul este alcătuit din acini. ducte intercalate şi ducte striate.3. este coordonat vagal. submaxilare şi sublinguale. Esofagul are. Digestia bucală se realizează cu ajutorul salivei.efecte previn pătrunderea alimentelor în trahee. esofagul prezinta douã tipuri de miscari peristaltice: peristaltism primar si peristaltism secundar. precum şi de glandele salivare mici diseminate la nivelul mucoasei bucale.

. El începe la nivelul vertebrei a 7-a cervicale şi se termină în dreptul vertebrei a 11-a toracale. El se află situat în partea posterioară a cavităţii bucale şi se continuă cu esofagul. Funcţiile faringelui sunt: funcţia de conducere a bolului alimentar către esofag şi funcţia de apărare împotriva infecţiilor. tubular.este un organ care aparţine atât aparatului digestiv cât şi aparatului respirator. Căptuşit cu o mucoasă. este bogat în ţesut limfoid. care face legatura între faringe şi stomac. formând inelul limfatic Waldeyer. Esofagul .mixte .4.mucoase. care pot pătrunde pe cale digestivă sau pe cale respiratorie.este un organ musculo-membranos.mixte .Glandele sublinguale . Are trei strâmtori 10 . În faringe se găsesc amigdalele palatine. legate între ele prin numeroase vase limfatice.Glandele micile glande .Glandele parotide . este lung de 25-32 cm şi are un calibru care variază între 10 si 22 mm. 1. Faringele si esofagul Faringele . amigdala faringiană pe peretele posterior şi amigdala linguală la rădacina limbii.seroase .Glandele submaxilare .

Ca structură. Stomacul este situat în partea superioară a cavităţii abdominale. 1.fiziologice: strâmtoarea cricoidiana. este alcatuit din trei straturi: la interior se află mucoasa. urmează tunica mijlocie care este musculară (cu doua straturi. cu referire la stomac. strâmtoarea de la nivelul încrucişării cu artera aorta şi cea de la nivelul cardiei. 11 . tunica externă formată din ţesut conjunctiv lax.5. intern şi extern). imediat sub diafragma. Stomacul si digestia gastrica. Componentele sistemului digestiv aflate în cavitatea abdominală.

fosfati).5. lipolitice si mucina.Structura si componentele stomacului Digestia gastrica incepe cu acumularea bolurilor alimentare. stomacul amesteca hrana cu sucul gastric pana cand continutul arata ca o pasta. -pH este acid 1. cloruri. care apara peretii stomacului) si substante minerale (HCl.5 l/24 ore. Digestia Proteinelor: pepsinogen------HCl------->pepsina activa proteine+H2O-------pepsina activa------->albumoze+peptone 12 . -organismul uman secreta 1.Prin miscarile sale.1% rezidiu uscat alcatuit din substante organice(enzime proteolitice. Sucul gastric contine 99% apa.

Prima porţiune. intestinul subţire are un traseu foarte sinuos în cavitatea abdominală. 13 . duodenul. este ancorată de organele vecine iar restul este liber si are numeroase indoituri (anse).Digestia Lipidelor: lipide emulsionate+H2O-------lipaza gastrica------->glicerol+acizi graşi Intestinul subţire Fiind cel mai lung segment al tubului digestiv.

La trecerea dinspre intestinul subtire spre cel gros se afla un sfincter si o valvula. b) denivelari numite vilozităţi intestinale . Intestinele sunt suspendate prin niste pliuri subtiri ale peritoneului prin care trec vase de sange.Structura şi componentele intestinului subţire Cea mai interesanta structura din peretele intestinului subtire este mucoasa. În apropierea anusului este o portiune mai bogata in tesut muscular numita rect. dispozitiv care nu permite continutului sa treaca decat intr-o singura directie. Vilozitatile au o inaltime de 0. Sunt perfect echipate pentru functii de absortie: au in interior o bogata retea de capilare sanguine si un vas limfatic central. c) microvilozitati la polul apical al celulelor intestinale. Intestinul gros. numita apendice. Deasupra valvulei incepe colonul-partea cu cea mai mare lungime. pentru preluarea substantelor absorbite. Eficienţa absorţiei depinde de suprafaţa mucoasei. Sub ea se afla o portiune in forma de fund de sac numita cecum cu o prelungire subtire. în forma de deget. 14 . Aceasta are 3 modalităţi de pliere: a) pliuri mari (valvule conivente).5-1 mm. În profunzimea mucoasei se afla glandele microscopice care produc sucul intestinal.

iar acestia din unitati de baza numiter lobuli. fiind unul dintre cele mai mari organe din corp. Digestia intestinală Ficatul Ficatul este situat in partea dreapta a stomacului. Componentele ficatului 15 .1. Ficatul alcatuit din doi lobi.6.

Bila nu contine enzime ! 16 . Bila Structura bilei Bila contine 97% apa. Aceasta paraseste ficatul prin canalele biliare dupa care.Structura microscopica a ficatului Ficatul are multe functii.unele dintre acestea fiind in legatura cu digestia.8 l/24 ore. pigmenti biliari) si substante minerale. -pH bazic 7-8. mucina.i n perioadele in care are loc digestia. Una dintre ele este producerea bilei. -organismul uman secreta 0.3% rezidiu uscat format din substante organice (saruri biliare. fosfolipide. se varsa in duoden. colesterol.

care secreta hormoni. care produc suc pancreatic ce se elimina in duoden.sub forma unor insule de celule.El are 2 structuri: a) o parte exocrina asemanatoare cu glandele salivare.Pancreasul Pancreasul este situat sub stomac. 17 . b) o parte endocrina.

Structura pancreasului Sucul pancreatic -contine 99% apa.chimotripsina------>di+tripeptide di+tripeptide+H2O--------carboxipeptidaze------->aminoacizi Digestia glucidelor: amidon(crud)+H2O------amilaza pancreatica------->maltoza Digestia lipidelor: lipide+H2O--------lipaza pancreatica-------->acizi grasi+glicerol Sucul intestinal contine apa si rezidiu uscat format din substante organice (mucina . lipolitice. Digestia proteinelor: abumoze+peptone------tripsina. -pH bazic 7. -ACIZI GRASI SI GLICEROL.5-8. Digestia proteinelor: di+tripeptide+H2O------peptidaze------>aminoacizi Digestia glucidelor: maltoza+H2O------maltaza------>2glucoza zaharoza+H2O------zaharaza------>glucoza+fructoza lactoza+H2O------lactaza------>glucoza+galactoza Digestia lipidelor: lipide emulsionate+H2O-------lipaza------>acizi grasi+glicerol PRODUSII FINALI AI DIGESTIEI SUNT: -MONOZAHARIDELE. -pH bazic 8.glicolitice) si substante minerale (bicarbonat de sodiu). -organismul uman secreta 1.5 l/24 ore. 18 .5.1% rezidiu uscat format din substante organice (enzime proteolitice. -AMINOACIZI.enzime proteolitice. glicolitice) si substante minerale (NaHCO3). -organismul uman secreta 2-3 l/24 ore. lipolitice.5.

Procese de absortie reduse au loc si la nivelul cavitatii bucale. adica inglobarea unor picaturi de lichid si transportul lor prin mucoasa intestinala.1. Absortia lipidelor se face in ultima parte a intestinului subtire. Dupa absortie. -pinocitoza. vitaminele) ajung in mediul intern. vilozitati intestinale. saruri minerale si unele vitamine). b)Mecanisme pasive: -difuziunea substantelor de la o concentratie mare la o concentratie mica. Absortia glucozei necesita consum de energie provenita din degradarea celulara a ATP-ului. 19 . pasiv. Absortia proteinelor se face sub forma de aminoacizi. prin mecanisme active si selective la polul intern al celulelor mucoasei si prin mecanisme pasive de difuziune de la polul extern al acestora in sange. prin mecanisme pasive (ex: pentoze: riboza) si active (ex:hexoze: glucoza. Absortia nutrimentelor Absortia este un proces fiziologic complex prin care produsii de digestie (apa. care are adaptari structurale si functionale importante: epiteliu unistratificat. In final.7. prin pinocitiza.aminoacizii trec in vena porta. care este hidrosolubil. La sugari proteinele si anticorpii di laptele matern pot fi absorbite nedigerate. cu consum de energie care se desfasoara impotriva gradientului de concentratie. Absortia glucidelor se face sub forma de monozaharide la nivelul jejunului. stomacului (pentru alcool si unele medicamente) si intestinului gros (pentru apa. sarurile minerale. sub 3 forme: -prin pinocitoza pentru mici picaturi de grasimi nedigerate. In proportie de 90% absortia se desfasoara la nivelul mucoasei intestinului subtire. adica trecerea solutiilor de la presiune osmotica mica la presiune osmotica mare prin membrana semipermeabila pe care o constituie mucoasa. fructoza). Mecanismele de absortie sunt: a)Mecanisme active = sunt mecanisme de transport activ. glucoza este transportata prin vena porta la ficat. pentru glicerol. valvule conivente. microvili la polul apical al celulelor. -osmoza. in prima parte a intestinului subtire. -prin difuziune.

20 . Defecatia reprezinta eliminarea materiilor fecale.se absoarbe pasiv. care trece prin valvula ileocecala spre cecul intestinal. Aici au loc si procese de fermentatie si putrefactie datorate florei bacteriene intestinale.D. Apa se absoarbe pasiv. motorii si de absortie. chilul intestinal lichid se transforma in materii fecale solide.Glicerolul urmeaza calea sistemului port hepatic. formate de acizii grasi insolubili si colesterol cu saruri biliare. si ajung apoi pe cale portala la ficat. Acestea se desfac la nivelul celulelor epiteliului intestinal in acizi garsi. Ca2+.K) se absorb similar lipidelor prin formarea de complexe cu sarurile biliare. Absortia apei si a sarurilor minerale se face la nivelul intestinului subtire si gros. La nivelul intestinului gros se desfasoara activitati secretorii. iar vitaminele liposolubile (A. care refac trigliceridele. controlat voluntar. iar trigliceridele sunt preluate de sistemul limfatic.C) se absorb pasiv.vit. In urma proceselor de absortie din intestinul subtire rezulta chilul intestinal. Defecatia este un act reflex. de consistenta moale (excremente). de consistenta lichida. nepatogene.Na+. iar sarurile biliare se reintorc la ficat prin sistemul port (circuitul hepato-enterohepatic de economisire a sarurilor biliare).P3+Fe2+ se absoarb activ iar Cl.-prin complexe de micelii hidrosolubile. Absorbtia vitaminelor se face in fuctie de solubilitatea lor: vitaminele hidrosolubile (complexul B. In urma acestora.dar nu se desfasoara procese de digestie chimica.

Aceste leziuni apar atunci cand secretiile gastrice care contin acid clorhidric si o enzima numita pepsina . Ulcerul gastro-duodenal Generalitati Ulcerele peptice sunt leziuni la nivelul mucoasei gastrice (a stomacului) sau a mucoasei intestinului subtire superior (duodenului). Cauze Ulcerul gastric şi cel duodenal.irita si lezeaza mucoasa stomacului. 21 .Capitolul 2. sunt produse de mai multe cauze. Secretiile gastrice pot afecta si esofagul. Una dintre cauzele cele mai frecvente este infecţia cu bacteria denumita HELICOBACTER PYLORI. astăzi. Cele care apar in mucoasa duodenala se numesc ulcere duodenale. Ulcerele peptice din mucoasa gastrica se numesc ulcere gastrice.

. în capul pieptului . Stresul acţionează prin scoarţa emisferelor cerebrale şi pe cale nervoasă. Este localizată deasupra sau în jurul ombilicului. Durerile se calmează adeseori dacă se evacuează conţinutul stomacului. stimulând foarte mult secreţia acidului gastric. în artroze. etc. respectiv acidul clorhidric. Cea mai importantă tulburare de care se plâng majoritatea bolnavilor este durerea. de exemplu diclofenac. In aceasta afectiune stomacul secreta in exces acid clorhidric. O cauza rara de ulcer peptic este sindromul Zollinger-Ellison. Simptome 1. dacă se administrează alcaline sau 22 . A doua cauză care duce la apariţia ulcerului este folosirea medicamentelor cu potenţial ulceros.Prin 1982-1983. acestă infecţie se găsea cam la 90-92% dintre bolnavii cu ulcer duodenal şi 80% dintre cei cu ulcer gastric. este reprezentată de ulcerele care nu sunt produse nici de helicobacterii pylorice. se găseşte la un număr mai mic de pacienţi. care afecteaza mucoasa gastrica. artrite. cu transmiterea durerii spre dreapta. în special a articulaţiilor. dar de obicei foarte puternice. A treia cauză care se manifestă din ce în ce mai frecvent. Acum acestă infecţie cu helicobacter pylori. nici de medicamentele antiinflamatorii. sunt aşa-zisele ulcere hiperacide. ibuprofen. acele medicamente care se folosesc in tratamentul inflamaţiilor. datorită faptului că a fost tratată. Aceste sunt in primul rand medicamentele antiinflamatorii. piroxicam. Sunt medicamente care scad puterea de adaptare a mucoasei gastrice şi duodenale şi cresc factorii de agresiune. meloxicam.cum se spune popular. Şi stresul ne poate îmbolnăvi de ulcer. Durerea se prezintă de cele mai multe ori sub forma unor crampe cu intensitate destul de variată. maximum 60-65%. spre stînga sau în spate.

este controlul medical periodic.se aplică căldură pe abdomen. Durerea se însoţeşte adesea de balonări. datorită sîngelui digerat.balonarile abdominale si greata postprandiala (dupa mese) .inapetenta (lipsa poftei de mancare) si scaderea in greutate . decat in momentul in care apar complicatiile. atunci hemoragia se poate manifesta dramatic. din acest punct de vedere. arsuri şi vărsături.voma postprandiala (dupa mese) Unele ulcere nu prezinta simptomatologie si sunt cunoscute sub numele de ulcere silentioase. Alte simptome: . prin scăderea tensiunii. greţuri.Hemoragiile . Durerile pot aparea şi noaptea. prin scaune negre ca păcura. 3. în unele cazuri chiar pierderea cunoştinţei. De o deosebită importanţă. micşorarea intensitaţii durerilor şi vindecarea bolii. 23 . Aproximativ jumatate din toate ulcerele nu prezinta simptomatologie. uneori apar complicaţii care necesită intervenţie chirurgicală.sunt provocate de ruperea unui vas la nivelul ulceraţiei. Complicatiile unui ulcer pot fi hemoragia. Evoluţia bolii poate dura ani de zile. În cazul în care vasul este mai mare. atunci cînd este vorba de un ulcer duodenal. 2 . prin vărsături cu sînge negru şi cheaguri. palpitaţii şi. perforatia. Un tratament medical bine condus permite adesea reducerea crizelor.

penetratia sau obstructia tractului digestiv. Ulcerele silentioase sunt frecvente la persoanele in
varsta, persoanele cu diabet zaharat sau cele care consuma multe antiinflamatoare.

Mecanism fiziopatologic
Multe dintre persoanele cu ulcer peptic nu merg la medic in momentul in care apare
simptomatologia. Simptomatologia lor consta de obicei in perioade cu dureri gastrice care pot
alterna cu perioade fara durere. Unele ulcere se pot vindeca fara tratament.
Chiar si cu tratament unele, ulcere pot recidiva (reveni). Unii factori, precum fumatul si
consumul continuu de antiinflamatoare, pot creste riscul de recurenta a ulcerului. Uneori,
ulcerele se soldeaza cu complicatii ca hemoragia, perforatia, penetratia sau obstructia.
Complicatiile sunt mai frecvente in ulcerul gastric decat in ulcerul duodenal.
Infectia cu H. pylori creste riscul de a dezvolta cancer gastric. Desi acest risc este destul
de mic, este esential sa se faca diagnosticul diferential intre ulcerul gastric si cel duodenal pentru
un tratament corespunzator. Majoritatea ulcerelor peptice fara complicatii se vindeca, indiferent
de cauza. Ulcerele recurente cauzate de reinfectia cu H. pylori sunt rare, cu exceptia zonelor
suprapopulate sau cu salubritate necorespunzatoare. Ulcerele recurente de cauza medicamentoasa
sunt rare daca administrarea acestor antiinflamatoare este intrerupta.

24

Regimul alimentar în ulcerul gastro-duodenal
Regimul alimentar constituie partea cea mai importantă a tratamentului bolii ulceroase.
Foarte adesea regimul alimentar, asociat cu repausul, este capabil să vindece ulcerul, indiferent
de faza în care se găseşte această boală. Cea mai bună metodă de tratament devine insuficientă,
neînsoţită de un anumit regim dietetic.
Regimul alimentar trebuie să aducă ulcerosului o cantitate suficientă de alimente, care să
asigure din punct de vedere caloric, necesităţile energetice. In acelaşi timp, regimul trebuie să
cuprindă în proporţii echilibrate protide, glucide, lipide şi săruri minerale. Lipsa de vitamine în
alimentaţie scade rezistenţa mucoasei gastrice şi poate agrava evoluţia ulcerului.

25

Capitolul 3
Medicatia ulcerului gastro-duodenal
Antiulceroasele
Tratamentul bolii ulcerose urmareste corectarea dezechilibrului dintre factorii agresivisuc gastric hiperacid, reflux biliar – si factorii protectori ai mucoasei gatrice – bariera de mucus,
capacitate de reinoire a celulelor endoteliale si de cicatrizare a leziunilor mucoasei.
Medicatia antiulceroasa cuprinde:
-

antiacide, care reactioneaza chimic cu acidul clorhidric, crescand pH-ul sucului gastric;

-

inhibitoare ale activitatii secretorii acide a celulelor parietale din mucoasa gastrica,
prin interferarea controlului colinergic, histaminergic, gastrinic si metabolic al
acesteia: inhibitoare ale pompei de protoni, care impiedica trecerea acidului clorhidric
in canaliculul secretor al celulelor parietale;

-

protectoare ale mucoasei.

Aceste medicamente pot grabi procesul de vindecare spontana a leziunii ulceroase, pot
micsora incidenta complicatiilor (sangerari, perforatie) si pot reduce frecventa recurentelor
episoadelor active. Considerand caracterul subiectiv al principalului simptom, durerea, ca si
evolutia capricioasa a bolii, evaluarea eficacitatii reale a antiulceroaselor impune studii
controlate si trebuie sa aiba in vedere amploarea efectului de tip placebo.

3.1 Antiacidele
Antiacidele sunt medicamente ce reduc cantitatea de acid clorhidric din cavitatea
stomacului.
Mecanisme de actiune:
-

Mecanism chimic – reactie de neutralizare prin dublu schimb;

-

Mecanism fizic – prin absorbtie si film protector.

26

fosfat disodic. 27 . efect nedorit in perioadele digestive. Reactii adverse: - efectul rebound acid – cresterea secretiei acide ca urmare a administrarii de antiacide.Clasificare: a. - semisistemice: se absorb partial: carbonatul de calciu si sarurile de magneziu. In exces produc: - alcalinizarea continutului gastric cu scaderea vascozitatii mucusului protector. a pepsinei gastrice si inactivarea enzimei. carbonat bazic si trisilicat de magneziu. au efect antiacid redus Actioneaza prin: - absorbtia acidului clorhidric. citrat de sodiu. - efect secundar comun antiacidelor – scaderea activitatii proteolitice. - stimularea secundara a secretiei acide (efect rebound). Sunt insolubile in apa si in acid clorhidric. Se clasifica in: - sistemice: alcalinizantele se absorb si produc alcaloze. b. - efecte secundare diferite in functie de grupa: o alcalinizantele produc litiaza urinara. o neutralizantele si adsorbantele produc constipatie. In exces nu se absorb si pot produce diverse efecte secundare. - absorbtia intestinala cu favorizarea litiazei renale. - film protector format la suprafata mucoasei gastrice. hidroxid si fosfat de aluminiu. o sarurile de magneziu produc efect laxativ. - nesistemice: neutralizantele derivati de aluminiu si adsorbantele – nu se absorb si nu produc alcaloza. Neutralizantele: carbonat de calciu. Alcalinizante: carbonat acid de sodiu (bicarbonat de sodiu). Alcalinizantele sunt solubile in apa si in acid clorhidric.

atiacidele raman in stomac 10-20 minute. Indicatii Antiacidele sunt indicate in gastrita hiperacida. - capacitatea secretorie gastrica. Durata tratamentului este in medie de o luna si jumatate – 2 luni. propanolol. anticoagulante. aspirina. Interactiuni: - diminua absorbtia pentru: digoxina. tetracicline. alcer gastric si duodenal. pe mancate circa 2-3 ore. - viteza de golire a stomacului. prednison.Antiacidele de electie sunt oxidul de magneziu si hidroxidul de aluminiu. fier (se administreaza impreuna cu vitamina C) - alcolul. Pe nemancate. precum si inainte de culcare. cimetidina. Antiacidele se administreaza la 1 ora si 3 ore dupa mese. 28 . Este indicat sa se evite alcalinizantele neasociate si carbonaul de calciu in exces. Se administreaza la inceputul tratamentului pana ce se instaleaza efectul inhibitoarelor secretiei gastrice acide. captopril. cafeaua si tutunul scad efectul antiacidelor Regula generala: Antiacidele se administreaza la intervale de 1-2 ore fata de alte medicamente. Se asociaza cu medicamente cu capacitate ulcerigena pentru a creste tolerabilitatea gastrica. Factorii care conditioneaza eficacitatea terapeutica a antiacidelor: - capacitatea neutralizanta. esofagita de reflux.

hiperfosfatemie.A. apoi se reia ciclul masa-antiacid. Prezentare: gel oral. cate 1-2 lingurite la 1 si 3 ore dupa mese. B. gastrita hiperacida. Dozare si mod de administrare: Intern. Compusi de aluminiu Hidroxid fosfat de aluminiu ALFOGEL (Fosfat de aluminiu coloidal + Hidroxid de aluminiu + Pectina) Indicatii: Ulcer gastric si duodenal. gastrita hipoacida. esofagita de reflux. Atentionari: Insuficienta renala avansata. Contraindicatii: Abdomen acut. asocierea cu tetracicline. Compusi de calciu Carbonat de calciu ANTACID 29 . digoxina.

trebuie evitata administrarea de doze mari. Prezentare ambalaj: Comprimate de 500mg 30 . conditii hipersecretorii gastrice (sindrom Zollinger-Ellison. mastocitoza sistemica sau adenomatoza multipla endocrina). Se recomanda sa nu se depaseasca 16 comprimate masticabile Antacid in 24 ore si tratamentul sa nu depaseasca 2 saptamani in cazul dozelor maxime. reflux gastro-esofagian. eventual. Efecte asupra capacitatii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje Medicamentul nu afecteaza capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. Atentionari: In caz de insuficienta renala se recomanda monitorizarea calciuriei si calcemiei. decat daca este strict necesar deoarece acestea pot masca simptome de apendicida sau alte afectiuni. Administrare: Doza recomandata este de 1-2 comprimate masticabile Antacid de 3-4 ori pe zi (la o ora dupa mesele principale si seara la culcare) sau in caz de aparitie a durerii. Sarcina si alaptarea:Medicamentul poate fi administrat in timpul sarcinii si alaptarii. Varstnici: Antacid se adminstreaza cu prudenta la varstnici. Comprimatele se sfarama sau se lasa sa se topeasca in gura. functia renala. La copii peste 6 ani se vor utiliza forme farmaceutice adecvate varstei.Indicatii: Tratament simptomatic in: ulcer gastro-duodenal. se supravegheaza calcemia si. Copii: Antacid nu se administreaza la copii sub 6 ani. profilaxia si tratamentul ulceratiilor mucoasei provocate de stres.

calciu. magneziul accelereaza). administrarea acestora trebuie facuta cu cel putin o ora inainte sau 3 ore dupa Almagel. Contraindicatii: Abdomen acut.C. stari de hiperfosfatemie. benzocaina poate antagoniza actiunea sulfonamidelor antibacteriene (prin acidul p-aminobenzoic. folosind doze ale fiecarui component care sunt bine tolerate. prudenta in insuficienta renala avansata (risc de acumulare a magneziului si aluminiului). pe care il elibereaza prin hidroliza). gastrita hipoacida. magneziu Combinatiile realizeaza o capacitate antiacida sporita. 31 . Asocierea calciului cu magneziul determina inlaturarea reciproca a efectelor opuse asupra tranzitului digestiv (calciul intarzie. Antiacidele pe baza de aluminiu si magneziu micsoreaza absorbtia intestinala a tetraciclinelor. ALMAGEL (Aluminiu hidroxizat + Magneziu hidroxizat) Indicatii: Ulcer duodenal si ulcer gastric. dioxinei si altor medicamente. gastrita hiperacida. Combinatii si complecsi de aluminiu. esofagita de reflux. alergie la benzocaina.

Actiune: Antiacid gastric neutralizat prin hidroxidul de aluminiu si hidroxidul de magneziu. continand la 5 ml (o lingurita mensura): hidroxid de aluminiu gel 0. senzatie de jena sau greutate in epigastru etc. hidroxid de magneziu gel 0. Almagel A contine si benzocaina. pentru uz intern. hipercalciurie si nefrolitiaza secundara DICARBOCAL ( Carbonat de calciu + carbonat de magneziu + trisilicat de magneziu) Indicatii: Dicarbocalm este indicat in tratamentul simptomatic al afectiunilor gastrice care evolueaza cu hiperaciditate. Reactii adverse: Rareori reactii alergice cutanate (la benzocaina). care se elimina). Almagel A: gel indulcit si aromatizat.3 g hidroxid de magneziu gel 0. pentru uz intern. cu osteoporoza.1 g (flacon cu 170 ml). Compozitie: Almagel: gel indulcit si aromatizat.1 g (flacon cu 170 ml).1 g si benzocaina (anestezina) 0. 32 . apoi se reia ciclul masa-antiacid. tradusa prin pirozis.Administrare: Oral. care are actiune anestezica locala.3 g. abuziv. balonare postprandiala. tratamentul indelungat. continand la 5 ml (o lingurita mensura): si hidroxid de aluminiu gel 0. cate 1-2 lingurite la 1 si 3 ore dupa mese. poate fi cauza de carenta fosfatica (in intestin se formeaza fosfat de aluminiu insolubil.

senzatie de plenitudine gastrica. indigestia din perioada de sarcina. RENNIE amelioreaza rapid afectiunile si simptomele asociate hiperaciditatii gastrice. RENNIE PEPPERMINT – SPEARMINT ( Carbonat de calciu + Carbonat de magneziu) Indicatii: RENNIE este un antiacid. refluxul gastro-esofagpan. Preparatul nu actioneaza catartic sau constipant. nu determina o hiperaciditate de "rebound". in doua prize (la 1 ora dupa masa de pranz si seara la culcare). ce pot fi supte sau mestecate. Mod de Administrare: 1-4 comprimate pe zi. Comprimatele se sfarama sau se lasa sa se topeasca in gura. Contraindicatii: Dicarbocalm nu se administreaza la persoane cu debilitate fizica marcata sau cu functie renala alterata. tulburari renale grave . fara efecte sistemice de tip alcalozic daca functia renala este normala. Atentionare pentru pacientii cu diabet zaharat: un comprimat masticabil contine zahar 475 mg. cum ar fi pirozisul. episoadele de gastralgie. substantele active din componenta sa neutralizand secretia gastrica.Antiacid cu actiune relativ rapida.hipercalcemie. Contraindicatii: Nu este indicat RENNIE in caz de alergie la oricare dintre substantele active si excipientii produsului. Administrare: Adulti si copii peste 12 ani: 1-2 comprimate masticabile RENNIE. 33 . doza maxima zilnica ce poate fi administrata fiind de 16 comprimate masticabile. balonare. indigestia.

RENNIE nu se utilizeazao perioada indelungata doar daca aceasta va este indicat de catre medic. Trebuie pastrat un interval de timp de 2 ore intre administrarea RENNIE si a celorlalte medicamente. 34 . ameteli. poate fi afectata atunci cand sunt administrate concomitent cu RENNIE. in astfel de cazuri trebuie sa trtrerupeti administrarea produsului si sa va adresati imediat unui medic. Interactiuni cu alte medicamente: Actiunea antibioticelor din grupa tetraciclinelor si a altor medicamente. limbii si a epiglotei) si socul anafilactic (respiratie dificila. Reactii adverse: Foarte rar au fost raportate fenomene de hipersensibilitate. administrarea pe o perioada indelungata de doze mari poate avea drept consecinta hipercalcemie sau hipermagniezemie si alcaloza. ce se pot asocia cu simptome gastrice (greata si varsaturi) si slabiciune musculara anomala. Simptomele includ prurit. Prezentare ambalaj: Comprimate masticabile. Supradozaj: In special pacientii cu functie renala afectata. puls accelerat. angioedem (ce se manifesta prin umflarea buzelor.A nu se utiliza doze mai mari decat cele indicate in prospect sau cele prescrise de catre medic. Sarcina si alaptarea: RENNIE poate fi utilizat in perioada de sarcina si alaptare. pierderea cunostintei).

Comprimate: maxim 6/zi: 1-2 comprimate in momentul durerilor sau la 90 de minute dupa masa. hipercalciurie. administrata oral. tratamentul indelungat poate provoca osteodistrofie. Administrare: Doza uzuala este o lingura de Maalox. insotite de hiperaciditate. miopatie. encefalopatie 35 . nefrotKiaza secundara) in caz de administrare prelungita sau la doze mari. voma. greata. Contraindicatii: Insuficienta renala severa. carenta de fosfati (cu osteoporoza. Atentionari: La pacientii cu insuficienta renala sau la cei dializati cronic exista posibilitatea acumularii aluminiului si magneziului cu risc de fenomene toxice (encefalopatie). fara a depasi 6 linguri pe zi.MALOX (Hidroxid de aluminiu + Hidroxid de magneziu) Indicatii: Tratament simptomatic al durerilor provocate de afectiunile esogastroduodenale. Reactii adverse: Legate de hidroxidul de aluminiu: constipatie. Se va administra in cursul episoadelor dureroase sau la 90 de minute dupa mese si seara la culcare.

fosfati. atenolol. Efecte negative asupra sarcinii prin modificari ale tranzitului intestinal produse de hidroxidul de magneziu sau de hidroxidul de aluminiu: . fluorochinolone.hidroxidul de aluminiu poate produce constipatie la gravide mai frecvent decat la restul populatiei. nu se recomanda administrarea in cursul sarcinii. ketokonazol neuroleptice fenotiazinice. In practica clinica nu exista inca date suficiente care sa permita evaluarea unui eventual efect malformativ sau fetotoxic al hidroxidului de magneziu sau al hidroxidului de aluminiu administrate la femeile gravide. decat daca este necesar si dupa evaluarea atenta a raportului beneficiu matern/risc potential fetal. daca dozele sunt limitate pe zi si in timp. digoxina. glucocorticoizi (prednisolon. bifosfonati. fluorura de sodiu. lansoprazol: diminuarea absorbtiei digestive a acestora in cazul administrarii concomitente. mai ales in caz de insuficienta renala la mama (risc fetal si neonatal de intoxicatie cu aluminiu). . Asocieri de care trebuie sa se tina cont: salicilati: cresterea excretiei renale a salicilatilor prin alcalinizarea urinii. indometacin. propranolol. Asocieri nerecomandata: chinidina: cresterea concentratiei plasmatice a acesteia cu risc de supradozare (prin inhibitia excretiei renale a antiaritmicului). Ca urmare. izoniazida). clorochina. totusi exista un risc real daca aceste precautii nu sunt respectate.tuberculostatice (etambutol. antihistaminice H2. la doze mari si prelungite exista riscul de hipermagneziemie. 36 . diflunisal. lincosamide.ca masura de precautie se va administra antiacidul la un interval de timp de peste 2 ore fata de alte medicamente (iar pentru fluorochinolone peste 4 ore).(manifestata uneori prin fenomene de dementa sau convulsii). deasemenea la doze mari poate induce carenta de fosfati. Asocieri care necesita precauti: . Sarcina si alaptarea: Nu exista date relevante privind teratogenitatea la animale. Legate de hidroxidul de magneziu: diaree. tetracicline. saruri de fier. Supradozaj: In conditiile administrarii indelungate de doze mari pot sa apara carenta de fosfati sau hipermagneziemie. Interactiuni cu alte medicamente: Antiacidele interactioneaza cu alte medicamente care se absorb din tubul digestiv. metoprolol. dexametazona). Absorbtia ionilor de aluminiu este mica si riscul de supradozaj trebuie considerat nul. penicilamina.

esofagita de reflux. izoniazidei. hiperaciditate gastrica. fenilbutazonei. excipienti q. Protector al mucoasei eso-gastro-duodenale. Contraindicatii: Insuficienta renala severa.s. Precautii: Malucol poate modifica absorbtia altor medicamente administrate concomitent. la doze mari administrate timp indelungat exista risc de hipermagneziemie. acidului nalidixic. gastrite . vitaminelor A 37 . fierului. fenomen ce trebuie evaluat de catre medicul curant. hernie hiatala.hidroxidul de magneziu poate sa produca diaree. MALUCOL ( Hidroxid de aluminiu + Hidroxid de magneziu) Indicatii: Tratamentul simptomatic al hiperaciditatii gastrice din: ulcerul gastric necomplicat.. Compozitie: 200 mg hidroxid de aluminiu gel uscat. clorpromazinei. anticoagulantelor. 200 mg hidroxid de magneziu . digoxinei. Actiune terapeutica : Antiacid . ulcerul duodenal. Interactiuni cu alte medicamente: Malucol scade efectul tetraciclinelor. Prezentare ambalaj: Comprimate masticabile sau solutie buvabila. pentru un comprimat. deasemenea.

nu se recomanda administrarea a mai mult de 16 comprimate pe zi.si C. Doze. prin neutralizarea acidului clorhidric din sucul gastric. In timpul crizelor dureroase se administreaza 1-4 comprimate. Alcoolul si tutunul scad efectul antiacid al produsului. Comprimatele sunt masticabile. In general. Creste efectele meperidinei. Produsul poate fi utilizat si de catre diabetici. Hidroxidul de magneziu si hidroxidul de aluminiu gel previn si/sau calmeaza durerile in cazul ulcerului gastric. Mucoasa gastrica este astfel protejata de actiunea acidului si pepsinei. esofagitei de reflux si gastritei. Forma de prezentare: Comprimate masticabile Antiacide cu antiflatulente EPICOGEL (Hidroxid de magneziu + Hidroxid de aluminiu + Dimeticona) Actiune terapeutica: Epicogel are un gust placut si o formula echilibrata asigurand remarcabile proprietati antiacide si antiflatulente precum si o motilitate intestinala normala. edulcorantii si aromatizantul din formula conferind produsului un gust placut. dulce-mentolat-racoritor. administrate la 20 minute sau cel mult o ora dupa mese si respectiv inainte de culcare. Hidroxidul de aluminiu 38 . efedrinei. mod de administrare: 1-4 comprimate de 3-4 ori pe zi. duodenal.

alimente. dar nu inlatura posibilitatea hemoragiilor sau perforatiei. 39 . de asemenea. dispepsie. insulina. barbituricelor si digoxinului. Indicatii: Epicogelul este indicat inurmatoarele afectiuni: ulcer gastric. Mod de administrare: Posologia este de 1 – 2 lingurite de 4 ori/zi intre mesele principale sau dupa mese si inainte de culcare . in gastrita. indometacinului. ulcer duodenal. facand posibila transformarea lor in bule mai mari. Interactiuni medicamentoase: Epicogel intarzie absorbtia izoniazidei. astfel incat aceasta formeaza un strat protector la nivelul mucoasei gastrice si exercita un efect antispumant prin reducerea tensiunii superficiale a bulelor de aer. Forma de prezentare: suspensie 3. Efectul constipant al hidroxidului de aluminiu gel este anulat de hidroxidul de magneziu. dispepsie si pirozis. usor de eliminat. Sunt inhibitoare potente ale secretiei gastrice. chinidinei. Inhibitori ale secretiei gastrice Antihistaminicele H2 Antihistaminicele H2 antagonizeaza actiunea stimulatoare a histaminei prin blocarea receptorilor histaminergici H2. Sunt indicate. Distensia abdominala si dispepsia vor fi astfel reduse. Asocierea pentru tratamente scurte cu antiinflamatoare nesteroidiene poate preveni actiunea ulcerigena a acestora. tetraciclinelor. hernie hiatala. inhiba secretia gastrica acida bazala si stimulata prin histamina. In ulcerele datorate antiinflamatoarelor nesteroidiene durata tratamentului este de 8 saptamani. esofagita dereflux. pentru a evita o recidiva. cofeina. flatulenta. gastrita.2. In ulcerul gastro-duodenal nu este justificata administrarea antihistaminicelor H2 dupa eradicarea Heliobacterului Pylori.disperseaza dimeticona. furosemidului. Sindromul Zollinger-Ellison si esofagita de reflux necesita doze mai mari decat cele antiulceroase si o durata mai lunga – 8-12 saptamani.

alaptarii si la copii pana la 14 ani. Nu se recomanda administrarea concomitenta a tcimetidinei cu medicamentele care provoaca neutropenie (ex. constipatie . Masuri de precautie: Cimetidina se dozeaza cu prudenta pacientilor cu functiile hepatice si renale afectate ca si bolnavilor varstnici. ameteli. Actiune farmaceutica: Cimetidina este antagonistul receptorilor histaminergici H2. iar foarte rar impotenta . la o administrare de lunga durata cimeti dina poate provoca ginecomastie. Temporar cimetidina poate provoca cresterea transaminazelor in ser . meteorism . diaree . Contraindicatii: Medicamentul este contraindicat in timpul sarcinii. Reactii adverse: Altrametul poate provoca greturi . dureri musculare . Cimetidina poate accentua secretia prolactinei cu o posibila actiune antiandrogena. hemoragie digestiva superioara. unele citostatice). Acesta se va intrerupe daca valorile patologice raman neschimbate sau cresc. Cimetidna nu se administreaza asociata cu diazepam si clor-diazepoxid.CIMETIDINA Indicatii: Ulcer duodenal diagnosticat prin rontgen sau endoscopie. reflux esofagian. cefalee. alergie cutanata. In cazul acesta se recomanda controlul timpului de protrombina la bolnavii care in acelasi timp cu cimetidina utilizeaza peroral medicamente anticoagulante. oboseala. Din cauza efectelor secundare nu trebuie intrerupt imediat tratamentul. In unele cazuri Altrametul poate provoca nefrita interstitiala (in acest caz creste ureea si creatinina in sange). 40 . Aceasta nu este valabil pentru lorazepam si oxazepam. varsaturi. La acesti bolnavi dozele sunt mai reduse in raport cu afectiunile hepatice si renale. In cazuri rare Altrametul poate provoca parestezii si confuzii reversibile sau depresii din cauza actiunii asupra sistemului nervos central. Inhiba secretia bazala si stimulanta a acidului gastric si diminueaza secretia pepsinelor. Cimetidina prelungeste timpul protrombinei la bolnavii care folosesc derivate cumarinice. sindrom Zollinger Ellison.

Cimetidina nu se administreaza asociat cu diazepam si clor-diazepoxid. Aceasta nu este valabil pentru lorazepam si oxazepam. In cazul recidivelor sau a hemoragiilor temporare aparute din cauza intreruperii bruste a tratamentului. unele citostatice). care nu trebuie depasita este de 150 mg la ora sau 2 mg/kg/ora. In cazuri deosebit de grave doza de Altramet se poate mari la 2400 mg pe zi. Injectiile se administreaza la intervale de 4-6 ore. Tratamentul injectabil: Doza individuala pentru administrarea intravenoasa este de 200 mg. Perfuzii intravenoase: Doza este de 100 mg pe ora in curs de doua ore. se recomanda continuarea tratamentului cu doza de intretinere si anume 300 sau 400 mg cimetidina seara inainte de culcare in cursul urmatoarelor 6 luni. Prelungeste timpul protrombinei la bolnavii care folosesc derivate cumarinice. Cea mai mare doza zilnica este de 2400 mg. Aceasta doza se poate repeta la intervale de 4-6 ore. Masuri de precautie: Cimetidina se dozeaza cu prudenta pacientilor cu functiile hepatice si renale afectate ca si bolnavilor varstnici. alaptarii si la copii pana la 14 ani. In aceasta doza cimetidina se administreaza dupa indicatii timp de 4-6 saptamani. In cazul acesta se recomanda controlul timpului de protrombina la bolnavii care in acelasi timp cu cimetidina utilizeaza peroral medicamente anticoagulante. Nu se recomanda administrarea concomitenta a Altrametului cu medicamentele care provoaca neutropenie (ex. Contraindicatii: Medicamentul este contraindicat in timpul sarcinii. La acesti bolnavi dozele sunt mai reduse in raport cu afectiunile hepatice si renale. Cimetidina se poate administra si in perfuzii continue. Cea mai mare viteza a perfuziei. Cea mai mare doza zilnica de Cimetidina nu poate depasi 2400 mg. Actiune farmaceutica: Cimetidina este antagonistul receptorilor histaminergici H2. 41 . Inhiba secretia bazala si stimulanta a acidului gastric si diminueaza secretia pepsinelor. iar seara inainte de culcare 400 mg sau de trei ori pe zi cate 300 mg si seara inainte de culcare 300 mg. Doza obisnuita de intretinere este de 300 sau 400 mg seara inainte de culcare.Dozarea si modul de administrare: Doza uzuala este de trei ori pe zi cate 200 mg in timpul meselor.

cefalee.Reactii adverse: Cimetidina poate provoca greturi . Tratamentul injectabil: Doza individuala pentru administrarea intravenoasa este de 200 mg. Cimetidina poate accentua secretia prolactinei cu o posibila actiune antiandrogena. Temporar cimetidina poate provoca cresterea transaminazelor in ser . In cazul recidivelor sau a hemoragiilor temporare aparute din cauza intreruperii bruste a tratamentului. iar seara inainte de culcare 400 mg sau de trei ori pe zi cate 300 mg si seara inainte de culcare 300 mg. In aceasta doza se administreaza dupa indicatii timp de 4-6 saptamani. meteorism . care nu trebuie depasita este de 150 mg la ora sau 2 mg/kg/ora. se recomanda continuarea tratamentului cu doza de intretinere si anume 300 sau 400 mg seara inainte de culcare 42 in cursul urmatoarelor 6 luni. la o administrare de lunga durata cimeti dina poate provoca ginecomastie. In cazuri deosebit de grave doza de cimetidina se poate mari la 2400 mg pe zi. varsaturi. Perfuzii intravenoase: Doza este de 100 mg pe ora in curs de doua ore. Dozarea si modul de administrare: Doza uzuala este de trei ori pe zi cate 200 mg in timpul meselor. In cazuri rare poate provoca parestezii si confuzii reversibile sau depresii din cauza actiunii asupra sistemului nervos central. Se poate administra si in perfuzii continue. Cea mai mare viteza a perfuziei. alergie cutanata. . Cea mai mare doza zilnica nu poate depasi 2400 mg. ameteli. Doza obisnuita de intretinere este de 300 sau 400 mg seara inainte de culcare. Acesta se va intrerupe daca valorile patologice raman neschimbate sau cresc. In unele cazuri poate provoca nefrita interstitiala (in acest caz creste ureea si creatinina in sange). iar foarte rar impotenta . oboseala. Injectiile se administreaza la intervale de 4-6 ore. Din cauza efectelor secundare nu trebuie intrerupt imediat tratamentul. dureri musculare . Cea mai mare doza zilnica este de 2400 mg. diaree . Aceasta doza se poate repeta la intervale de 4-6 ore. constipatie .

ranitidina nu potenţează acţiunea substanţelor care inhibă acest sistem enzimatic (de exemplu diazepam. Absorbţia ranitidinei este scăzută dacă medicamentul este administrat concomitent cu antiacide (compuşii de aluminiu. film. Administrarea sucralfatului în doze mari a fost asociată cu scăderea absorbţiei ranitidinei. sindrom Zollinger-Ellison. 75. magneziu şi calciu) . solubilitatea ketoconazolului este mică în prezenţa unui pH crescut şi astfel. Interacţiuni: Ranitidina nu inhibă funcţia sistemului enzimatic al citocromului P450.ketoconazol. Acest efect nu se produce dacă se administrează sucralfat după 2 ore de la administrarea ranitidinei. deoarece. 75. 43 . esofagită de reflux. film.se recomandă respectarea unui interval liber de peste 2 ore între administrări. 150. Contraindicaţii: Hipersensibilitate la ranitidină sau la oricare dintre excipienţi. Precauţii Tratamentul cu antihistaminice H2 poate masca existenţa carcinomului gastric şi astfel. Nu se recomandă asocierea ranitidină . 150 mg) Indicaţii terapeutice: Ulcer gastro-duodenal activ.RANITIDINA - RANITIDINA (compr. profilaxia recăderilor ulcerului duodenal. lidocaină. teofilină. fenitoină. 300 mg) - ULCORAN (capsule 150 mg) - ZANTAC (cpr. întârziadiagnosticul. Astfel. nu sunt atinse concentraţiile active de ketoconazol. propranolol şi warfarină).

seara sau fracţionat în 2 prize. în priză unică. Sarcina şi alăptarea Ranitidina traversează bariera feto-placentară. seara sau fracţionat în 2 prize. Doze şi mod de administrare: Ulcer duodenal activ Doza zilnică recomandată este de 2 comprimate Ranitidina 150 mg (300 mg ranitidină). Deoarece nu există studii controlate efectuate la femeile gravide. Nu se recomandă administrarea ranitidinei la pacienţii cu antecedente de porfirie acută intermitentă. La pacienţii cu insuficienţă hepatică severă. nu se recomandă administrarea ranitidinei în timpul sarcinii. Ranitidina se excretă în laptele matern. în priză unică. în funcţie de rezultatul examenului endoscopic. în special când este asociată insuficienţa renală. vertij. doza se ajustează în funcţie de concentraţia plasmatică a creatininei sau de clearance-ul creatininei. dimineaţa şi seara. se recomandă scăderea dozelor. fie întreruperea alăptării. stare de excitabilitate). dar pacienţii trebuie avertizaţi despre posibilitatea apariţiei reacţiilor adverse nervos-centrale (cefalee.Atenţionări speciale: La pacienţii cu ulcer gastric se recomandă verificarea benignităţii leziunii înaintea începerii tratamentului. timp îndelungat. eventual şi în timpul acestuia. în cazul apariţiei unei stări confuzionale tratamentul trebuie întrerupt. Ulcer gastric activ Doza zilnică recomandată este de 2 comprimate Ranitidina 150 mg (300 mg ranitidină). Esofagită de reflux Doza zilnică recomandată este de 2 comprimate Ranitidina 150 mg (300 mg ranitidină). Vârstnici Se recomandă prudenţă la pacienţii vârstnici. La pacienţii cu insuficienţă renală. în priză unică.. Copii Ranitidina 150 mg nu se administrează la copii cu vârsta sub 10 ani şi se va administra sub supraveghere srictă la adolescenţii cu vârsta până la 14 ani. Profilaxia recăderilor ulcerului duodenal Doza zilnică recomandată este de un comprimat Ranitidina 150 mg (150 mg ranitidină) seara. timp de 8-12 săptămâni. dimineaţa şi seara. dimineaţa şi seara. timp de 4 săptămâni. Sindrom Zolliger-Ellison Doza iniţială recomandată este de 3 comprimate Ranitidina 150 mg 44 . Capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje Ranitidina nu are nici o influenţă asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. Pacientii care fumează vor fi preveniţi că fumatul este asociat cu o frecvenţă crescută a recăderilor ulcerului duodenal.6 săptămâni. de aceea se vor lua în considerare fie întreruperea tratamentului. timp de 4 . seara sau fracţionat în 2 prize.

doza maximă recomandată este de un comprimat Ranitidina 150 mg (150 mg ranitidină) de 2 ori pe zi. Copii Ranitidina 150 mg nu se administrează la copii cu vârsta sub 10 ani şi se va administra sub supraveghere srictă la adolescenţii cu vârsta până la 14 ani. Reacţii adverse: După administrarea unei doze unice de ranitidină au fost rareori raportate reacţii de hipersensibilitate (urticarie. hipotensiune arterială. care au dispărut la întreruperea tratamentului. pentru valori peste 6 mg/100 ml se administrează un comprimat Ranitidina 150 mg (150 mg ranitidină) la 48 ore sau un comprimat Ranitidina 75 mg (75 mg ranitidină) la 24 ore. bloc atrioventricular. uneori cu hipoplazia sau aplazia măduvei osoase. bătăi de scăpare sinusală. În unele cazuri au fost raportate cefalee (uneori severă) şi ameţeli. Ocazional. doza poate fi crescută până la 6 comprimate Ranitidina 150 mg (900 mg ranitidină) pe zi. S-au raportat cazuri rare de pancreatită acută. bronhospasm. În timpul tratamentului cu ranitidină s-a raportat ocazional senzaţie de oboseală. depresie şi halucinaţii. ca şi în cazul altor antihistaminice H2. au fost raportate erupţii cutanate. s-au raportat bradicardie sinusală. Au fost 45 . La pacienţii cu insuficienţă renală. diaree. prurit.tratamentul de întreţinere al ulcerului gastro-duodenal: doza recomandată este de 4 mg ranitidină/kg şi zi.(450 mg ranitidină) pe zi. în cazurile severe. S-au raportat cazuri rare de tulburări de vedere (probabil datorate tulburărilor de acomodare). Rareori. Au fost înregistrate stări de confuzie şi agitaţie.6 mg/100 ml se administrează un comprimat Ranitidina 150 mg (150 mg ranitidină) pe zi. . inclusiv cazuri rare de eritem multiform. edem angioneurotic. febră. Pot să apară modificări reversibile ale rezultatele testelor hepatice (creşterea transaminazelor). după cum urmează: pentru valori cuprinse între 2. fară a depăşi doza maximă recomandată de un comprimat Ranitidina 150 mg (150 mg ranitidină) pe zi. simptomele fiind reversibile. hepatocanaliculare sau mixte) cu sau fără icter. fracţionat în 3 prize. Aceste reacţii sunt. de obicei. constipaţie sau greaţă precum şi simptome musculoscheletice cum sunt artralgii şi mialgii. Rareori. doza se ajustează în funcţie de valoarea creatininemiei. dureri anginoase. pancitopenie. pot să apară hepatite (hepatocelulare. în special la pacienţii cu boli severe şi la cei vârstnici. agranulocitoză. administrată în priză unică. şoc anafilactic). spasm laringian. administrată fracţionat în 2 prize.4 mg ranitidină/kg şi zi. reversibile.5 .tratamentul ulcerului gastro-duodenal: doza recomandată este de 2 . În timpul tratamentului cu ranitidină s-au asociat următoarele tulburări sanguine: leucopenie şi trombocitopenie (de obicei reversibilă). .

Absorbţia ei nu este afectată de administrarea concomitentă de hrană sau de produse antiacide. Ranitidina poate fi eliminată prin hemodializă. Se poate recomanda întreruperea tratamentului pentru a stabili cauza. film 20. Nu s-au pus în evidenţă modificări semnificative ale funcţiei endocrine sau gonadice. 46 . poate fi crescut până la 20 ore. În caz de supradozaj se recomandă tratament simptomatic şi de susţinere. Supradozaj La doze zilnice de 6 g ranitidină administrate în sindromul Zollinger-Ellison. efectul apare într-o oră şi durează 10-12 ore. După administrarea orală. dar la un Clearance de Creatinina mai scăzut de 10 ml/min. timpul de înjumătăţire al plasmei este de 2.raportate cazuri izolate de ginecomastie. 5 ore. 30-35% din doza orală este excretată prin rinichi sub formă neschimbată. Se recomandă efectuarea de lavaj gastric şi/sau clismă. 33. 40 mg) - QUAMATEL (liofizat pt sol inj 20mg/5 ml) Actiune farmacologica: Famotidina reduce secreţia gastrică bazală şi stimulată prin antagonizarea receptorilor H2 ai celulelor parietale din mucoasa gastrică. nu au fost evidenţiate efecte toxice. Biodisponibilitatea Famotidinei este de 40-45%. FAMOTIDINA - FAMOTIDINA (cpr.

uscăciunea gurii. oboseală. Prevenirea ulcerului recidivant. diaree sau constipaţie. alopecie. În situatii foarte rare pot apare agranulocitoză. Efecte secundare: În cazuri rare pot apare: cefalee. Din cauza creşterii pH-ului gastric. dureri articulare. prurit. În anestezia generală. şi. din cauza lipsei de experienţă clinică în domeniu. vomă. aritmii. nu influenţează metabolismul medicamentelor metabolizate prin acest sistem. În sindromul Zollinger-Ellison administrarea se va individualiza în funcţie de pacient. sarcină. Interactiuni medicamentoase: Famotidina nu influenţează sistemul enzimatic citocrom P450. trombocitopenie. piele uscată. tratament simptomatic şi de susţinere. Este contraindicată la copii. anorexie. pancitopenie. acnee. pentru prevenirea aspiraţiei de acid gastric. la fiecare 6 ore. dureri musculare. Containdicatii: Hipersensibilitate la substanţa activă. reflux gastroesofagian şi alte stări de hipersecreţie (sindromul Zoliinger-Ellison).Indicatii:Ulcer gastric şi duodenal. leucopenie. se vor administra 40 mg în seara premergătoare intervenţiei chirurgicale sau în dimineaţa operaţiei. Supradozare: Se recomandă spălaturi gastrici. tulburări psihice tranzitorii. greaţă. Prevenirea recidivelor se realizează cu o singură doză de 20 mg pe zi Îainte de culcare. timp de 12 săptămâni. Administrarea se va continua atâta timp cât starea clinică o cere. În refluxul gastroesofagian se administrează 20 mg de două ori pe zi (dimineaţa şi seara timp de 6 săptămâni). Dacă esofagită persistă se vor administra de două ori pe zi câte 20-40 mg. 47 . Precautii: Înainte de începerea tratamentului cu Famotidină trebuie exclusă prezenţa unei tumori maligne. Durata tratamentului este de 4-8 săptămâni. tulburări ale gustului. hipertermie. prin urmare. bronhospasm. creşterea transaminazelor serice. sau de 2 ori pe zi câte 20 mg dimineaţa şi seara. reacţii alergice. icter colestatic. alăptare. prevenirea aspiraţiei de acid gastric în anestezia generală (sindromul Mendelsson). absorbţia ketoconazolului poate fi redusă în cazul administrării concomitente. La pacienţii cu afecţiuni hepatice doza se va reduce. În mod normal doza iniţială este de 20 mg. Administrare: În ulcerul gastroduodenal o singură doză pe zi la culcare de 40 mg.

sindromul Zollinger-Ellison. inhiband secretia acida.3 Inhibitori ai pompei de protoni Acestia blocheaza sistemul H+/K+ adenozid trifosfat (pompa de protomi) din celulele parietale gastrice. 20. Sunt indicati in ulcerul gastro-duodenal.) - OMEZ (caps. 20. gastrorezistente 10. gastrorezistente 10.3. in leziunile gastro-duodenale associate administrarii antiinflamatoarelor nesteroidiene (tratament preventive si curative) si in ulcerele cu leziuni importante. pirozis. in refluxul gastro-esofagian. gastrorezistente 20 mg. gastrorezistente 10. 40 mg.) - OMEPRAZOL (caps. 20.) - HELICID (caps. 40 mg. gastrorezistente 20 mg) - LOSEC (caps.) 48 . OMEPRAZOL - OMERAN (caps. ca monoteraprie sau asociati cu antibiotice pentru eradicarea Heliobacterului Pylori. 40 mg.) - ORTANOL (caps. gastrorezistente 20 mg.

Nu se recomanda administrarea omeprazolului în asociere cu claritromicina în caz de afecţiune hepatică. Precautii: Rar. în acest caz se recomandă întreruperea medicaţiei. Omeprazolul este metabolizat hepatic de către citocromul P450 (CYP2C19). itraconazol.Indicatii terapeutice: Omeprazolul este indicat în: tratamentul ulcerului gastric şi duodenal. Contraindicatii: Hipersensibilitate la omeprazol sau la oricare dintre excipienţii medicamentului. datorită prezenţei p-hidroxibenzoaţilor pot apare reacţii alergice (chiar întârziate). sindrom Zollinger-Ellison. Interactiuni: Reducerea acidităţii gastrice produsă de omeprazol poate să scadă absorbţia anumitor medicamente (ketoconazol. carmoisine (E 122) şi Ponceau 4 R (E 124) care pot provoca reacţii alergice. inclusiv al ulcerului asociat tratamentului cu antiinflamatoare nesteroidiene (AINS). ampicilină. esofagită de reflux. de aceea poate prelungi eliminarea 49 . sindrom de malabsorbţie la glucoză-galactoză sau insuficienţă a zaharazei-izomaltazei nu trebuie să utilizeze acest medicament. profilaxia ulceruIui gastric şi duodenal sau a eroziunilor gastrice asociate tratamentului cu AINS la pacienţi cu risc crescut (vârstnici sau cu ulcer în antecedente) care necesită tratament cu AINS. la pacienţii cu tratament îndelungat cu omeprazol s-a constatat apariţia unei gastrite atrofice. pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la fructoză. tratamentul combinat al bolii ulceroase asociate infecţiei cu Helicobacterpylori. Copii sub 6 ani. Deoarece medicamentul conţine zahăr. săruri de fer). O capsulă gastrorezistentă conţine galben amurg (E 110).

Capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje: Omeprazolul poate produce reacţii adverse nervos centrale care pot influenţa negativ capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. Doze si mod de administrare: Ulcer gastric: doza recomandată este de 20 mg omeprazol (o capsulă gastrorezistentă Omeprazol LPtf 20 mg) o dată pe zi. timp de încă 4 săptămâni. precum şi pe parcursul acestuia. se recomandă administrarea a 20 mg omeprazol (o capsulă gastrorezistentă Omeprazol LPht 20 mg) pe zi. benzodiazepine). Deşi este puţin probabil ca această interacţiune să provoace carenţă de vitamină B. Atentionari speciale: La pacienţii cu ulcer gastric.diazepamului. Nu se cunoaşte dacă omeprazolul se excretă în laptele matern. timp de 4 săptămâni. fie întreruperea alăptării. trebuie acordată atenţie specială pacienţilor cu depozite scăzute de ciancobalamină. care sunt metabolizate prin oxidare microzomală. warfarinei şi fenitoinei. la care poate fi utilizată ca alternativă administrarea parenterală a vitaminei B. Omeprazolul poate reduce absorbţia vitaminei B12 administrată oral. Ameliorarea simptomatologiei la pacienţii cu ulcer gastric în timpul tratamentului cu omeprazol nu exclude prezenţa unei tumori gastrice maligne. Se recomandă monitorizarea pacienţilor trataţi cu warfarină sau fenitoină şi ajustarea la nevoie a dozelor acestor medicamente. nu se recomandă administrarea omeprazolului în timpul sarcinii. La pacienţii cu răspuns terapeutic insuficient. se recomandă excluderea etiologiei maligne a leziunii înaintea începerii tratamentului. de aceea se va lua în considerare fie întreruperea tratamentului. antiacide sau propranolol. au fost raportate cazuri clinice de interacţiune cu alte medicamente metabolizate pe calea sistemului enzimatic al citocromului P-450 (ciclosporină. Deşi la subiecţii normali nu există interacţiuni cu teofilină. Pacientul trebuie monitorizat pentru a determina dacă este necesară ajustarea dozei acestor medicamente când sunt administrate concomitent cu omeprazol. Ulcer duodenal: doza recomandată este de 20 mg omeprazol (o capsulă gastrorezistentă Omeprazol LPlf 20 mg) o dată 50 . disulfiram. Insuficienţă hepatică.. Concentraţiile plasmatice ale omeprazoluluî şi claritromicinci sunt crescute în cazul administrării concomitente. insuficienţă renală Sarcina şi alăptarea: Deoarece nu există studii controlate efectuate la femeile gravide.

timp de 4 săptămâni. Dozele mai mari de 80 mg omeprazol pe zi se administrează în două prize. timp de 6-12 luni. Eradicarea infecţiei cu Helicobacterpylori în boala ulceroasă: Triplă asociere: -omeprazol 20 mg + amoxicilină 1 g + claritromicină 500 mg. timp de 4 săptămâni. la intervale de 12 ore. Ulcer gastric. Esofagită de reflux: doza recomandată este de 20 mg omeprazol (o capsulă gastrorezistentă Omeprazol LPlf 20 mg) pe zi. timp de 2-4 săptămâni. La pacienţii cu răspuns terapeutic insuficient. în timpul tratamentului cu AINS se poate administra omeprazol în doză de 20 mg (o capsulă gastrorezistentă Omeprazol LPlf 20 mg) pe zi. duodenal sau eroziuni gastrice asociate administrării de AINS: doza recomandată este de 20 mg omeprazol (o capsulă gastrorezistentă Omeprazol LPlf 20 mg) o dată pe zi. La pacienţii cu răspuns terapeutic insuficient. de 2 ori pe zi. doza se ajustează în funcţie de răspunsul terapeutic şi se continuă atât cât este considerat necesar. Sindrom Zollinger-Ellison: doza iniţială este de 60 mg omeprazol (3 capsule gastrorezistente Omeprazol LPlf 20 mg) pe zi. Tratamentul de întreţinere al esofagitei erozive cicatrizate constă în administrarea a 20 mg omeprazol (o capsulă gastrorezistentă Omeprazol LPlf 20 mg) pe zi. La pacienţii care nu s-au vindecat după 4 săptămâni de tratament. se recomandă continuarea tratamentului pentru încă 4 săptămâni. Profilactic. Dublă asociere: 51 . se recomandă administrarea a 40 mg omeprazol (2 capsule gastrorezistente Omeprazol LPht 20 mg) pe zi. timp de 7 zile. ambele de 3 ori pe zi. de 2 ori pe zi. sau -omeprazol 40 mg o dată pe zi + amoxicilină 500 mg + metronidazol 400 mg. se recomandă administrarea a 20 mg omeprazol (o capsulă gastrorezistentă Omeprazol LPlf 20 mg) pe zi. La pacienţii cu esofagită de reflux severă. timp de încă 4 săptămâni. timp de 7 zile. timp de încă 4 săptămâni. se vor administra 40 mg omeprazol (2 capsule gastrorezistente Omeprazol LPlf 20 mg) pe zi timp de 8 săptămâni. Tratamentul de întreţinere constă în administrarea a 20 mg omeprazol (o capsulă gastrorezistentă Omeprazol LPlf 20 mg) pe zi timp de 12 luni. sau -omeprazol 20 mg + claritromicină 250 mg + metronidazol 400 mg (sau tinidazol 500 mg). timp de 7 zile.pe zi.

datorită reducerii metabolizării. Vârstnici: nu este necesară ajustarea dozei.) 52 . PANTOPRAZOL - AZATOL (cpr.) - SELTRAZ (cpr. gastrorezistente 20 mg. testul pentru Helicobacter pylori rămâne pozitiv. Copii: experienţa privind administrarea omeprazolului la copir este limitată. Pacienţi cu insuficienţă renală: nu este necesară ajustarea dozei.) - CONTROLOC (cpr. gastrorezistente 20 mg. gastrorezistente 20.) - NOLPAZA (cpr. 10-20 mg omeprazol pe zi sunt suficiente. tratamentul se poate repeta. Pacienţi cu insuficienţă hepatică: de obicei. Omeprazolul se administrează de preferat dimineaţa. cu puţin lichid. gastrorezistente 20 mg. timp de 2 săptămâni Dacă după un ciclu de tratament. în două doze.-omeprazol 40-80 mg pe zi + amoxicilină 1.5 g pe zi. 40 mg.

Administrare: Doze Doza recomandată este de 20 mg pantoprazol (un comprimat) pe zi. tratamentul trebuie întrerupt. Mod de administrare: Comprimatele gastro-rezistente de pantoprazol nu trebuie mestecate sau zdrobite. Grupuri speciale de pacienţi. Tratamentul nu trebuie să depăşească 4 săptămâni fără recomandarea unui medic. regurgitare de acid) la adulţi. Utilizare la copii şi adolescenţi Pantoprazolul nu este recomandat pentru copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani. Contraindicatii: Hipersensibilitate la substanţa activă.Indicatii: Tratamentul de scurtă durată al simptomelor de reflux (de exemplu pirozis. Nu este necesară ajustarea dozei la pacienţii vârstnici sau la cei cu afectare a funcţiei renale sau hepatice. Administrarea concomitentă cu atazanavir. la soia sau la oricare dintre ceilalţi excipienţi. pacientul trebuie instruit să se adreseze unui medic. 53 . Poate fi necesară administrarea de comprimate timp de 2-3 zile consecutiv pentru a se obţine ameliorarea simptomelor. ci trebuie înghiţite întregi cu lichid înainte de masă. După ameliorarea completă a simptomelor. ca urmare a datelor insuficiente privind siguranţa şi eficacitatea. Dacă nu se obţine ameliorarea simptomelor în 2 săptămâni de tratament continuu.

ulcer gastric activ.LANSOPRAZOL - LANZAP (caps. gastrorezist 30 mg) - LEVANT(caps. esofagită de reflux. ulcer duodenal activ. gastrorezist 30 mg) - LANZUL (caps. 54 sau la oricare dintre excipienţii .gastrorezist 15. 30 mg) Indicaţii terapeutice: Lansoprazolul este indicat pentru: eradicarea infecţiei cu Helicobacter pylori în caz de ulcer gastric sau duodenal. în asociere cu antibiotice. sindrom Zollinger-Ellison. Contraindicaţii: Hipersensibilitate la lansoprazol medicamentului.

a cărei eficacitate poate fi diminuată de tratamentul concomitent cu lansoprazol. iar eliminarea întârziată. După administrarea unei prize unice la pacienţii cu ciroză hepatică. dar se poate administra şi seara. la aceşti pacienţi nu trebuie depăşite doze de 30 mg pe zi.Precauţii: Similar altor antisecretoare gastrice. Dacă momentul administrării unei noi doze este apropiat. este necesară supravegherea atentă a pacienţilor trataţi cu teofilină. lansoprazolul favorizează dezvoltarea florei gastrice prin scăderea volumului şi acidităţii sucului gastric. a esterilor ampicilinei şi a sărurilor de fier este redusă. Capsulele se vor înghiţi întregi. doza este mai mare. astfel încât poate afecta absorbţia unor medicamente. Deoarece lansoprazolul poate avea efect inductor enzimatic asupra citocromului P 450. Dacă medicamentul nu a fost administrat la ora programată. La vârstnici nu este necesară ajustarea dozei. evitându-se dublarea dozelor. Interacţiuni: Lansoprazolul reduce aciditatea gastrică. Dacă este necesară administrarea de două ori/zi. se va administra cât mai curând posibil. Eradicarea infecţiei cu Helicobacter pylori: doza recomandată este 55 . atunci când lansoprazolul a fost administrat la pacienţi din această grupă de vârstă nu s-a observat creşterea frecvenţei reacţiilor adverse. Se recomandă ca sucralfatul sau antacidele să se administreze cu cel puţin 30 minute înaintea lansoprazolului sau la 1 oră după administrarea acestuia. Doza zilnică maximă este de 60 mg iar pentru pacienţii cu insuficienţă hepatică este de 30 mg/zi. În cazul pacienţilor cu sindrom Zollinger-Ellison. înaintea cinei. pacinetul va lua prima doză înainte de micul dejun. înainte de masă. Sucralfatul şi antiacidele pot reduce absorbţia lansoprazolului. aria de sub curba concentraţiei plasmatice în funcţie de timp este crescută. Produsul nu se administrează la copii. Astfel biodisponibilitatea ketoconazolului. deoarece nu au fost studiate eficacitatea şi siguranţa lansoprazolului la această categorie de vârstă. iar a doua doză înainte de cină. Administrarea medicamentului se va face de preferinţă dimineaţa. înainte de începerea tratamentului cu lansoprazol este necesară confirmarea benignităţii leziunii. Pot să apară interacţiuni cu medicamente metabolizate hepatic prin intermediul enzimelor CYP3A şi CYP2C19. se va administra doza programată. Doze şi mod de administrare: Doza recomandată este de 30 mg lansoprazol o dată pe zi. Atenţionări speciale: În caz de ulcer gastric. biodisponibilitatea digoxinei este crescută cu aproximativ 10%.

sunt: sistem digestiv: dureri abdominale. fără apariţia de reacţii secundare. greaţă sau constipaţie (9%). eozinofilie şi edeme periferice. tegument: prurit. teamă. dureri oculare. sistem osteomuscular: artralgii. agranulocitoză.de 30 mg lansoprazol administrate oral de două ori pe zi. creşterea creatininemiei. în funcţie de rezultatele examenului endoscopic. în asociere cu antibiotice. timp de 4 săptămâni. trombocitopenie. Ulcer gastric activ: doza recomandată este de 30 mg lansoprazol pe zi. ginecomastie. În literatură există rapoarte despre cazuri individuale de leucopenie. Ulcer duodenal activ: doza recomandată este de 30 mg lansoprazol pe zi. sindrom Steven-Johnson. Doza trebuie ajustată individual şi tratamentul va fi continuat atât timp cât este necesar din punct de vedere clinic. organe de simţ: modificări ale gustului. Dacă pacientul are nevoie de doze mai mari de 120 mg lansoprazol. mărirea sânilor. dispepsie. Sindrom Zollinger-Ellison: doza iniţială recomandată este de 60 mg lansoprazol o dată pe zi.7%). Într-un caz raportat de supradozaj. tulburări urogenitale.7%). Esofagită de reflux: doza recomandată este de 30 mg lansoprazol pe zi. timp de 7 zile. ESOMEPRAZOL 56 . depresie. dimineaţa şi seara. un pacient a luat 600 mg lansoprazol. rash cutanat (1. angioedem. o perioadă de încă 4 săptămâni. Supradozaj: În caz de supradozaj se recomandă monitorizarea pacientului şi tratament simptomatic. dispnee. Alte reacţii adverse. Reacţii adverse: Reacţiile adverse sunt rare şi includ: diaree. sughiţ. confuzie. mult mai rar vertij şi simptome respiratorii. În timpul tratamentului cu lansoprazol s-au înregistrat ocazional următoarele modificări ale parametrilor de laborator: creşterea valorilor enzimelor hepatice. timp de 4 săptămâni. cefalee (4. sistem respirator: bronşită. oboseală. se continuă tratamentul cu aceeaşi doză. urticarie. timp de 4 – 6 săptămâni. împărţite pe sisteme şi organe. sistem nervos: agitaţie. flatulenţă şi meteorism. tinnitus. eventual. dureri osteomusculare. uscăciunea mucoasei bucale. ca faringită. creşterea sau scăderea electrolitemiei sau colesterolemiei. sindrom Lyell. doza trebuie divizată în două prize administrate dimineaţa şi seara. şoc anafilactic. rinită şi tuse. anorexie.

granule gastrorezist pt suspensie orala 10 mg. Aceasta este o afecţiune gastrică şi duodenală care determină apariţia de ulcere gastrice şi duodenale. pentru a elimina o bacterie denumită Helicobacter pylori. Aceasta permite ulcerului gastric şi duodenal să se vindece. 57 . 40 mg.pentru a vindeca ulcerele gastrice.simptome ale afecţiunilor esofagiene determinate de refluxul lichidului gastric.inflamaţia remisă a esofagului care necesită tratament pe termen lung pentru a preveni revenirea bolii. pentru tratamentul sindromului Zoilinger-Ellison. 20. în asociere cu anumite antibiotice.. 40 mg. pentru a preveni ulcerele gastrice şi duodenale la pacienţii “cu risc” determinate de medicamente utilizate pentru tratamentul durerii şi al reumatismului. filmate gastrirezist. afecţiuni esofagiene cu leziuni ale ţesutului. pentru a vindeca ulcerele duodenale.) - NEXIUM (cpr. dacă sunt administrate continuu anumite medicamente pentru tratamentul durerii şi reumatismului. 20. Esomeprazolul este un medicament care reduce eliberarea acidulu gastric.) Indicatii: Pentru tratamentul următoarelor afecţiuni ale esofagului determinate de refluxul lichidului gastric.- ESOMEPRAZOL (cpr. Este determinată de o anumită tumoră care iniţiază o eliberare anormal de mare de acid gastric controlată hormonal. filmate gastrirezist. pentru a preveni reapariţia ulcerelor asociate cu această bacterie.

un medicament utilizat în tratamentul infecţiilor cu HIV. prin coagularea proteinelor la suprafata leziunii ulceroase. Scaunul capata o culoare neagra ( simuleaza melena ) prin sulfura de bismut formata in intestin. Eradicarea Helicobacter Pylori: 20 mg esomeprazol administrate oralde 2 ori pe zi in asociere cu 1 gram de amoxicilina de 2 ori pe zi si 500 mg claritomicina de 2 ori pe zi timp de 7 zile.Contraindicatii: Alergie (hipersensibilitate) la•substanţa activă esomeprazol. Mod de Administrare: In boala de reflux gastroesofagian. cunoscut sub denumirea de encefalopatie mioclonica. varsaturi. in anumite conditii chiar dozele obisnuite ( in prezenta sindroamelor oclusive si insuficiente renale) pot provoca un sindrom neurologic grav. 3.4 Protectoare ale mucoasei si stimulante ale regenerarii Mucoasa gastrica si duodenala pot fi protejate de agresiuni chimice si mecanice prin formarea unei pelicule protectoare sau prin stimularea secretiei de mucus protector. 58 . Dozele mari. pot creste proportia vindecarilor in primele 4 – 6 saptamani de tratament. Bismutul este de obicei lipsit de toxicitate in dozele mici. pentru vindecarea eroziunilor: doza recomandata este de 40mg de esomeprazol o data pe zi timp de 4 saptamani. Efecte adverse: Putin frecvente. SARURILE DE BISMUT Sarurile de bismut insolubile. cu numele substanţei active care se termină în -prazol sau la oricare dintre celelalte componente. flatulenta. administrate la ulcerosi. Efectul a fost atribuit formarii unei pelicule protectoare de proteinat de bismut. daca se administreaza medicamente care conţin ca substanţă activă atazanavir. obisnuite. In plus. cefalee. medicamente similare cu acesta. Tratamentul simptomelor in esofagita de reflux: 20 mg pe zi timp de 4 saptamani. Dozele mici ( 5 g o data ) au efect constipat. intervine probabil si proprietatea de a lega pepsina si o actiune antiacida slaba. greata. dozele mari ( 20g ) au efect laxativ.

pylori prin inhibarea ureazei bacteriene. fosfat de bismut si subnitratul de bismut administrate in doze de 5 g de 2 – 3 ori pe zi pe stomacul gol. manifestate prin methemoglobinemie si colaps.Preparatele folosite obisnuit in ulcer sunt carbonatul bazic de bismut. În stratul de mucus. Eradicarea H. filmate 120 mg) Mod de acţiune: De-Nol formează un precipitat în contact cu acidul gastric din stomac. inhibă aderarea H. la baza craterului ulcerului. Acest precipitat protejează mucoasa gastrică împortiva acidităţii. 59 . De-Nol exercită o acţiune antibacteriană împotriva Helicobacter pylori. - SUBCITRATUL DE BISMUT COLOIDAL : DE-NOL (cpr. De-Nol conduce la dezintegrarea peretelui celular şi contracarează anumite mecanisme de patogenitate ale germenului H. Ultimul dintre preparate trebuie utilizat cu grija deoarece dozele mari pot provoca fenomene de intoxicatie cu nitriti. De-Nol protejează. De-Nol poate fi combinat cu amoxicilină sau nitroimidazoli pentru a îmbunătăţi rata de eradicare a Helicobacter pylori. S-a demonstrat in vitro că De-Nol. În plus. pylori de către De-Nol este însoţită de îmbunătăţirea imaginii histologice şi înlăturarea simptomelor gastritei. datorită proprietăţilor sale coloidale. mucoasa prin stimularea sintezei şi a secreţiei de prostaglandine endogene prin care este crescută producerea de bicarbonat şi mucus. pylori la celulele epiteliale. după administrarea unei doze de De-Nol sunt realizate concentraţii bactericide de bismut. proteinazei şi fosfolipazei. inhibând totodată acţiunea pepsinei. de asemenea.

Ocazional s-a raportat apariţia pe piele a unei uşoare reacţii alergice. Gastrite însoţite de simptome ca dispepsia şi în eradicarea Helicobacter pylori. deoarece aceasta poate conduce ocazional la encefalopatie. la un an după terapia ulcerului gastric şi duodenal cu De-Nol. Acţiunea antibacteriană asupra Helicobacter pylori este asociată cu observaţia că. tetraciclină sau amoxicilină şi metronidazol a dat cele mai bune rezultate. Studiile clinice au arătat că procentul de vindecare cu De-Nol a ulcerelor gastrice şi duodenale este foarte ridicat. Aceste efecte nu sunt periculoase şi sunt de natură temporară. stările de vomă. dar aceasta poate fi deosebită cu uşurinţă de melenă. Acest risc este foarte mic dacă este administrat corespunzător recomandării. Indicaţii terapeutice: Ulcerul gastric şi duodenal. ca urmare a formării sulfatului de bismut. fructe sau sucuri de fructe cu o jumătate de oră înainte sau după administrarea dozei de De-Nol. Contraindicaţii: Disfuncţii renale majore. Sarcină şi alăptare: Nu sunt disponibile informaţii suficiente privind administrarea de De-Nol în timpul sarcinii sau alăptării pentru a aprecia posibilele efecte dăunătoare. recurenţele sunt mai puţin frecvente decât după terapia cu multe alte medicamente. 60 . Teoretic. cum ar fi greaţa. Alte efecte sunt în principal de natură gastrointestinală. deoarece acestea pot influenţa efectul produsului. în special lapte. absorbţia tetraciclinelor poate fi redusă de administrarea concomitentă cu De-Nol. Efecte secundare: Poate apărea înnegrirea scaunului.Tripla terapie incluzând De-Nol. Nu este recomandată utilizarea concomitentă a altor medicamente conţinând bismut. Precauţii: Utilizarea prelungită a unor doze mari de compuşi conţinând bismut nu este recomandată. Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune: Nu trebuie administrate alte medicamente sau consumate alimente sau băuturi. constipaţia şi diareea.

Conform concluziilor formulate la Simpozionul de Consens Naţional asupra tratamentului actual al ulcerului gastric şi duodenal şi al gastritei cronice desfăşurat la Sinaia.o. cu jumătate de oră înainte de fiecare din cele trei mese principale ale zilei şi înainte de culcare. sau 4 x 1 tabletă/zi. pe stomacul gol. Cele mai bune rezultate în eradicarea Helicobacter pylori (în proporţie de 93 %) se obţin folosind schemele de triplă terapie. 2 x 2 tb/zi p. 500 mg/tb p. un exemplu de schemă de triplă terapie este: Timp de 7 de zile: Rp/ De-Nol.o. 250mg/tb p. Acesta este apoi urmat de o perioadă de 2 luni fără administrare de De-Nol sau de alte preparate conţinând bismut.Posologie şi mod de administrare: Dozare: 2 x 2 tablete/zi pe stomacul gol.o. în perioada 6-8 iunie 1996. Tratamentul cu De-Nol trebuie urmat timp de 1-2 luni. cu jumătate de oră înainte de micul dejun şi cu jumătate de oră înainte de cină sau înainte de culcare. Tabletele trebuie înghiţite cu apă. 3 x 2 tb ori/zi. 120 mg/tb + Amoxicilină. . 2 x 2 tb/zi SUCRALFAT - GATROFAIT ( comprimate 1 g) - VENTER (comprimate 1 g si granule suspendabile 1g/plic) - SUCRALAN (comprimate 1 g) 61 + Metronidazol.

pe stomacul gol (1/2-1 oră înainte de masă). formând cu proteinele þesutului necrozat o peliculã protectoare. Doar 3 . dacă se impune scăderea fosfatemiei. Inhibã acþiunea pepsinei ºi o reduce cu aproximativ 30%. Mod de administrare: Dozele recomandate pentru adulţi sunt de câte 1 comprimat înainte de fiecare masă principală şi 1 comprimat imediat înainte de culcare. dializaţi sau nu. hiperfosfatemie la pacienţii cu uremie. Aceasta previne acþiunea ulterioarã a pepsinei. cu lichid din abundenţă. Aceeaşi 62 . înghiţite întregi. Acþioneazã la nivelul leziunii ulceroase. ulcer duodenal.5% din sucralfat se absoarbe ºi se excretã renal. nu vor fi luate într-un interval mai mic de 1/2 oră înainte sau după sucralfat. Indicaţii: Ulcer gastric.Acþiune terapeuticã: Sucralfarul este o sare bazicã de aluminiu a octasulfatului de zaharozã. Sucralfatul nu prezintã acþiune sistemicã. HCl ºi a acizilor biliari. Sucralfatul nu neutralizeazã acizii. Dacă se prescriu concomitent şi antiacide.

La majoritatea pacienţilor. ca şi alte preparate conţinând aluminiu.schemă se aplică pentru reducerea fosforemiei. Interacţiuni medicamentoase: Sucralfatul. Antiacidele administrate în timpul tratamentului cu sucralfat pot reduce durerea. doza de sucralfat putând fi redusă dacă nivelul fosforemiei o permite. poate reduce absorbţia tetraciclinelor administrate concomitent. uneori este necesară prelungirea tratamentului la maximum 12 săptămâni. vindecarea ulcerului gastric se obţine în 4-6 săptămâni. Reacţii adverse: Cu o frecvenţă scăzută poate să apară constipaţie. 63 . cu condiţia să nu fie administrate în interval de o jumătate de oră înainte sau după priza de sucralfat. Contraindicaţii: Nu se recomandă în timpul sarcinii (efectele sale nefiind încă studiate în această situaţie). Precauţii în insuficienţa renală severă.

evaluarea eficacitatii reale a antiulceroaselor impune studii controlate si trebuie sa aiba in vedere amploarea efectului de tip placebo. Considerand caracterul subiectiv al principalului simptom. ca si evolutia capricioasa a bolii. durerea. pot micsora incidenta complicatiilor (sangerari. fie protejand aceasta mucoasa fata de aciditate. perforatie) si pot reduce frecventa recurentelor episoadelor active.Concluzie In cocluzie antiulceroasele actioneaza fie prin diminuarea secretiei de acid clorhidric de catre mucoasa stomacului (antiacide). 64 . Aceste medicamente pot grabi procesul de vindecare spontana a leziunii ulceroase.

– “Management of Helicobacter pylori infection: gastroenterological and surgical perspectives”. Jun. pag... KONTUREK S. 2010 10.1. 1999. VALENTIN – „Farmacologie”.M. DOBRESCU L. Bucuresti 1989. DOBRESCU D.BIBLIOGAFIE 1. 6. ANCA I. MACONI G..4).1.System Pharmacy 56 (23 Suppl. 2. MALFERTHEINER P. PASCU O. vol. Bucuresti 2005. STROESCU. Dec.2. J.. – “Cure of Helicobacter pylori associated ulcer disease through eradication”.. GRIGORESCU M. – “Tratat de gastro-enterologie clinica”.. KONTUREK P. TASCHIERI A. – “Use of proton-pomp inhibitors in complicated ulcer disease and upper gastrointestinal tract bleeding”. PEITZ U. BIANCHI PORRO G. 372-392. DAN – „Produse farmaceutice”. 1999. Bucuresti 1996. pag 235-248. BIELANSKI W. Journal of Physiology 50 (5): 695-710. 8. 9. LEODOLTER A. 4. – “Hypothesis: the changing relationships of Helicobater pylori and humans: implications for health and disease”. 3. Editura ALL.G – “Helicobacter pylori associated gastric pathology”. Editura Minesan.... S 5-11. American Journal oo Health . Journal of Chemotherapy. pag... 1999. Ghid farmacoterapic”. Editura National. BLASER M. DOBRESCU D. 23-44. Editia a saptea. 2001 65 . 5. vol. 2000. – “Farmacoterapie practica”. GEORGESCU..Memorator de medicamente.. Best Practice and Research in Clinical Gastroenterology 14(1): 119-32. SUBTIRICA V. IVAN C. HOWDEN C. HAHN E. Editura Medicinala..C. W. Journal of Infectious Disease 179(6): 1523-30. Editia a IV a. KURIHARA H. Editura Tehnica. DRAGAN A.1. Dec. – “Memo Med 2005 . EMANOIL M.J. 7.

11. STOIAN – „Tehnica farmaceutica”. Editura Medicala. IONESCU. Editura Didactica si pedagogica. STANESCU. 1983 66 . 1974 12. VICTOR – „Tehnica farmaceutica”.