You are on page 1of 6

Poluarea atmosferei

Mediul, conform Legii protectiei mediului 137/1995, este ansamblul deconditii si
elemente naturale ale Pamântului, respectiv aerul, apa, solul si subsolul,toate straturile
atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale în
interactiune, cuprinzând elementele enumerateanterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Atmosfera este definita ca masa de aer care înconjoara suprafata terestra,incluzând si
stratul de ozon.Prin poluant se întelege orice substanta solida, lichida, sub forma gazoasa saude
vapori sau forma de energie (radiatie electromagnetica, ionizanta, termica,fonica sau vibratii)
care, introdusa în mediu, modifica echilibrul constituentiloracestuia si al organismelor vii si
aduce daune bunurilor materiale.
Prin poluare se denumeste orice concentratie de poluant în mediu cedepaseste valoarea
naturala. Directiva CEE 84/360 din 28/06/1984, valabila siîn prezent, defineste poluarea
atmosferica ca introducerea în atmosfera de catreom, direct sau indirect, de substante sau
energie având actiune nociva, de naturasa puna în pericol sanatatea omului, sa strice resursele
biologice, ecosistemele, sadeterioreze bunurile materiale, valorile de agrement si alte utilitati
legitime ale mediului înconjurator. Conventia de la Geneva din 13/11/1979, defineste juridic
poluarea transfrontaliera ca fiind poluarea atmosferica ale carei surse sunt cuprinse total sau
partial într-o zona supusa jurisdictiei nationale a unui stat sicare exercita impact de mediu într-o
zona supusa jurisdictiei altui stat, la o distanta astfel încât, nu este în general posibil sa se
distingaaportul surselor individuale sau în grupe de surse de emisie.
Exista locuri de percepere a emisiilor în atmosfera a gazelor, a particulelor solide sau
lichide, corozive, toxice sau odorante, de natura sa compromita sanatatea publica sau calitatea
mediului, sa dauneze zonelor agricole, forestiere sau
constructiilor publice, cunoscute ca emisii ale poluantilor.
O astfel de definitie este necesara pentru a caracteriza o situatie de poluare atmosferica,
pentru a lua în considerare un numar important de constituenti ce se prezinta sub forma de
gaze,de aerosoli sau particule.
În cazul în care concentratiile de poluanti (sau numai a unuia) în mediu depasesc
pragurile de alerta, prevazute în reglementarile privind evaluarea poluarii mediului, atunci exista
o poluare potential semnificativa.
Pragurile de alerta avertizeaza autoritatile competente asupra existentei, într-o anumita
situatie, a unei poluari potentiale în aer, apa sau sol.
Poluarea semnificativa apare atunci când concentratiile de poluanti sau numai a unui
poluant în mediu, depasesc pragurile de interventie prevazute în reglementarile privind evaluarea
poluarii mediului. Pragurile de interventie sunt pragurile de poluare la care autoritatile
competente apreciaza oportunitatea si solicita, daca este necesar, executarea studiilor de evaluare
a riscului.
Riscul este probabilitatea aparitiei unui efect negativ într-o perioada de timp specificata.
Exista o gama larga de metodologii pentru evaluarea riscului, atât calitative, cât si cantitative.
Prin risc ecologic potential se întelege probabilitatea producerii unor efecte negative asupra
mediului, care pot fi prevenite pe baza unui studiu de evaluare.
Prin impact de mediu se întelege: a) modificarea negativa considerabila a caracteristicilor
fizice, chimice sau structural ale componentelor mediului natural; b) diminuarea diversitatii
biologice; c) modificarea negativa considerabila a productivitatii ecosistemelor naturale si
antropizate; d) deteriorarea echilibrului ecologic, reducerea considerabila a calitatii vietii sau
deteriorarea structurii antropizate, cauzata în principal de poluarea apelor, a aerului si a solului;

fauna. a milioanelor de vehicule. Poluanti gazosi. în final divizate în solide (de exemplu. ce poate apare în prezent sau sa aiba o probabilitate ridicata de manifestare în viitor. trioxid de sulf.acid fluorhidric. oxizii de azot.dioxid de sulf. solvent de vopsea. compusi organici din vegetatie. tetrafluorura de siliciu. ozonul. Poluantii gazosi pot fi clasificati în organici si anorganici. • oxizi de carbon . dioxid de azot si alti oxizi de azot. cloruri. • halogenuri. Anual. Primele cinci mari clase de poluanti sunt: particulele. cadrul natural si climatic. o secundara . Poluantii anorganici constau în: • gaze sulfuroase .monoxid de azot. dioxidul de sulf. ceata si aerosoli). folosirea sau planificarea teritoriala necorespunzatoare a acestora. Starea materiei: o gazoasa .emisi în atmosfera dintr-un proces. sunt generate sute de milioane de tone de aer poluant. În scopul eliminarii poluarii cea mai buna solutie o constituie elaborarea unei tehnologii eficiente de depoluare. praful si fumurile) si lichide (picaturi. . În general. fumul. Poluantii aerului Poluantii aerului pot fi clasificati în doua mari categorii: naturali si artificiali. vapori. ca rezultat al unei reactii chimice. care sunt principalii contribuabili la poluarea aerului urban. • gaze azotoase . flora. hidrogen sulfurat.formati în atmosfera. culturi. oxidanti. gazele si cenusa zburatoare din incendierea padurilor.e) supraexploatarea resurselor naturale.ozon. . fluoruri. agenti de curatare uscata etc. Aceste surse au produs poluarea de pâna acum si constituie acea portiune a problemei poluarii. ozonul provenit din trasnete si din stratul de ozon. animale domestice. • produsi fotochimici . Sursele naturale ale poluantilor naturali includ: praful purtat de vânt. Poluantii aerului pot fi clasificati în functie de origine si starea materiei: Origine: o primara . Depoluarea aerului consta în a împiedica emisia în atmosfera a substantelor care se dovedesc nocive pentru mediul înconjurator. oxidul de nitrogen. acid clorhidric. gestionarea. Poluantii aerului rezulta ca urmare a generarii energiei electrice. fiecare categorie de sursa de poluare are o contributie diferita la cresterea nivelului uneia dintre cele cinci clase principale de poluanti.gaze precum: dioxidul de sulf.monoxid de carbon si dioxid de carbon. compusii organici volatile si monoxidul de carbon. gazele si cenusa vulcanica. constructii civile. hidruri . polenul si alte aero–alergice. asupra careia activitatile de control pot avea efect redus sau chiar nici un efect Sursele realizate de catre om acopera un spectru larg de activitati fizice si chimice. gazele si mirosurile din activitati biologice. a materialelor aruncate de populatie si realizarii din procesele de fabricatie a numeroase produse necesare traiul zilnic. în special pentru oameni. o particule. radioactivitatea naturala. cum ar fi: gazolina. monoxidul de carbon etc.

clorpentofluoretan.metanol. butadiena. monoxidul de carbon. Ceata este formata. sulfuri organice . Vaporii sunt produsul evaporarii substantelor care. Sunt. hidrogenul. la temperaturi relative mari. cetona . octan. clasificate ca burnita sau ploaie. Marimea particulelor de ceata naturala se situeaza între 2 si 200 μm. Vaporii pot fi si produsul sublimarii (evaporarea direct dintr-un solid) la temperatura camerei. stiren). metiletilcetona. în mod frecvent. greu de anticipat. condensarea. ratiunea pentru care se face o distinctive între ele este aceea ca. daca au compozitie solida. neregulate ca forma. toluen. Atunci când o substanta este rupta în particule din ce în ce mai mici.01 μm pâna la 1 μm. praful provenit din roci si faina obisnuita. aromatice (benzen. • compusi alifatici oxigenati ca: aldehide – formaldehide. hidroxizi.dimetil sulfat. proprietatile si efectele sale se pot modifica. Combinatiile rezultate sunt. oxidul de etilena.acetona. Particulele de fum sunt foarte fine. combustia. prin procese cum sunt: sublimarea. sunt recoltate cu dispozitive diferite. în multe cazuri. fiind cuprinse ca marime între 0. daca au compozitie lichida si de forma neregulata. Datorita marimii particulelor foarte fine. o suprafata mai mare din aria sa este expusa aerului.• cianuri . Fumul implica un anumit grad de densitate si deriva din arderea materialelor organice cum ar fi: lemnul. peroxizi . tetrafluoretan. indiferent de compozitia sa chimica. • compusi cu azot . fie prin suspensia picaturilor mici de lichid. diclorodifluormetan. etan. În aceste circumstante. fie prin condensarea apei sau a altor vapori pe nuclee potrivite.amoniac. . acizi organici. în general. sulfura de hidrogen si radonul sunt exemple de gaze. iar marimea particulei se refera la dimensiuni medii pentru orice particula data. prin procese cum ar fi. Când substanta solida sau lichida este emisa în aer sub forma de particule. substanta. clorodifluormetan. Particulele de praf sunt. Fumul incolor este în mod tipic format. Picaturile mai mari de 200 μm sunt. fie prin odorizarea lichidelor. hidruri organice. Exemple practice sunt cenusa zburatoare. lovirea si perforarea. în mod normal. izopropanol. în mod corect. fumul poate ramâne în suspensie pe perioade mici de timp si dezvolta miscari browniene foarte puternice. etanol. macinarea. la temperatura camerei sunt totodata si lichide. ca de exemplu iodul. Heliul.metan. carbunele si tutunul.acid cianhidric. triclor. acetilena. de forma sferica.nitriti sau nitrati (denumiti generic PAN). Sunt considerate substante organice poluante: • hidrocarburile precum: parafine . Gazele sunt fluide care ocupa întregul spatiu al incintei în care se afla si pot fi lichefiate numai prin efectul combinat al presiunii marite si temperaturii scazute. • clorofluorocarburi – diclor. Desi gazele si vaporii se comporta similar din punct de vedere termodinamic. tinde sa se combine fizic si chimic cu alte particule si gaze din atmosfera. Praful este format în mod obisnuit prin pulverizarea sau dezintegrarea mecanica a materiei solide în particule de marime mica. în mod tipic. alefine etilena. alcooli . toluenul si stirenul. trifluoretan. formaldehida. în mod obisnuit. xilen. triclorofluor-metan. cum ar fi benzenul. Marimea particulelor de praf se încadreaza într-o limita mica de 1 μm pâna la 100 sau 200 de μm sau mai mult.

fie umede (reactii cu lapte de var sau amoniac). în principiu. multiciclon).asigura eliminarea. Dupa adsorbtie. Trebuie ca. prin reducerea NOx cu ajutorul amoniacului. gazele din care s-au înlaturat particulele de praf (desprafuire). binecunoscuta. electrozii de emisie ionizeaza gazul în vecinatatea acestora.sunt utilizate pentru desprafuire. în filtre umede cu pulverizare sau peliculare. prezente în gaze. dar a început sa se ia în considerare utilizarea lor si pentru înlaturarea compusilor organici volatili. sunt utilizati deseori saci textili si. sacul de praf) si forte de inertie (separator cu obstacole) sau forte centrifugale (ciclon. pentru a capta poluantii sub forma de particule si/sau sub forma gazoasa. Ele fac sa tranziteze la viteza mica (de ordinul a 1 m/s). crescând temperatura. care poate contine poluanti dizolvati (pulverizarea unei faze lichide dispersate). Se va evita. evitând însa golirea completa. multiciclon). antreneaza încarcarea electrica a particulelor. alimentati la înalta tensiune (40÷110 kV) si electrozii colectori legati la pamânt.permit scaderea temperaturii la care. acesta dezvoltând o suprafata de activitate specifica (de exemplu 1000 m2/g). Un exemplu în acest caz îl reprezinta denoxarea gazelor de ardere. se opereaza pentru neutralizarea si oxidarea poluantilor.au fost dezvoltate pentru a elimina praful fin.Principalele tehnici de depoluare Agentii industriali au de ales dintre 9 tehnici de depoluare. Generând ioni negativi. în scrubare. O a doua aplicare. este cea de denitrificare (denoxare) a gazelor de ardere. care continua sa se dezvolte. rezultând însa o importanta pierdere de apa. în a determina precipitarea particulelor mai mari de 10 μm.recurg la utilizarea apei numai când se aditioneaza reactivi. în unele cazuri. Acestea se vor descarca sub actiunea electrozilor colectori. . Principala lor caracteristica tine cont de faptul ca primele particule de praf se opresc pe un suport de filtrare. Tehnici electrice . urmând ca apoi sa fie recuperate. consta în desulfurarea gazelor de ardere prin procedee. Tehnici fizice – tin de proprietatea anumitor poluanti gazosi de a fi adsorbiti într-un mod reversibil de corpuri. Tehnici chimice . periodic. Ele adera sub efectul fortelor electrice si datorita atractiilor moleculare înainte de a fi separate. pentru a obtine o mai buna eficacitate si o mai buna rentabilitate. în mod normal. Tehnici în strat poros . dar ei sunt adesea îndrumati spre aplicarea în acelasi timp a mai multor tehnici. fie uscate sau semiuscate (reactii cu var pulverizat). O prima aplicare. urmate si de celelalte particule. Tehnici mecanice . neutralizarea sau transformarea poluantilor în stadiul de gaz sau aerosol. Ca adsorbanti se utilizeaza carbon activ de origine vegetala (carbon din nuca de cocos). de asemenereîncalzirea prea mare a gazelor tratate. straturi de nisip sau filter ceramice. carora li se aplica forte de gravitatie (incinta de decantare.constau. gravitatie (incinta de decantare. Tehnici hidraulice . Efectul corona care rezulta. Sunt utilizate în toate turnurile de spalare. Ca suport. sacul de praf) si forte de inertie (separator cu obstacole) sau forte centrifugale (ciclon. se poate continua procesul de adsorbtie. între electrozii de emisie. Tehnici catalitice . acest suport sa fie debarasat de o parte din praf. de origine minerala (cocs de petrol) sau de origine sintetica (fibre textile carbonizate).

în special. În orice caz. în CO. vibratiile si problemele ridicate de depozitarea deseurilor. Pâna în prezent exista tendinta de a trata într-un mod separat poluarea aerului. astfel încât poluantii sa fie eliminati.Tehnici biologice . expertii asteapta progrese suplimentare în mai multe puncte ale activitatii.ro . în cadrul a ceea ce numim dezvoltare durabila. pentru a ajunge la o mai buna protectie de ansamblu a mediului înconjurator. Trebuie sa ne gândim. metalele grele. Anumiti poluanti cer o mai buna supraveghere. la protectia stratului de ozon si la o diminuare a efectului de sera. va trebui sa fie mai bine controlata combustia si evolutia spre tehnici mai putin poluante (de exemplu. prin eforturile de depoluare realizate de catre obiectivele industrial. Continutul în NOx a scazut relativ putin si. zgomotul. Aceste microorganisme sunt dispuse pe suporturi umede (biofiltre) sau în lichide de spalare (spalatori biologici). folosita în chimie si farmacie sau în stocajul solventilor. a solului. luata în considerare pe plan local. Tehnologiile clasice de depoluare si procedeele de fabricatie pot fi deci repuse în discutie. compusii organici volatili sau poluantii organici persistenti. tine cont acum de sol si de paturile atmosferice (troposfera.se utilizeaza în anumite procese industriale din care rezulta compusi organici volatili ca de exemplu. Concluzii si perspective Dupa 1970 observatorii caracterizeaza calitatea aerului la nivel local (concentratii în praf. etc. NO2. microorganismele utilizeaza poluantii ca elemente nutritive transformându-i în elemente simple. epurarea biologica a aerului în statiile de tratare a apei. Li se asigura un timp de contact suficient. ca pe o semnificativa ameliorare a situatiei în tarile industrializate. de exemplu. în special. în loc sa fie necesara generalizarea denitrificarii gazelor de ardere.). Bibliografie 1 . Un astfel de rezultat se explica. Obtinerea unei mai bune calitati a aerului pâna în prezent. http://wikipedia. Acum se gândeste mai mult din punct de vedere global. cum ar fi. stratosfera). a apei. regional sau continental. Prin aceste metode. în SO2. combustia carbunelui în pat fluidizant).

Lazăr. Note de curs .2. L.