You are on page 1of 5

Ciupag Marian-Cătălin

Grupa 305, Studii Europene
Facultatea de Filosofie

Uniunea Europeană și Procesul Globalizării

Pentru fiecare dintre noi, „globalizarea” reprezintă, de cele mai multe ori, altceva. Pentru
acest termen, literatura de specialitate prezintă zeci de defini ții astfel încât să ne fie destul de clar
despre ce vorbim. De exemplu, putem defini globalizarea ca fiind răspândirea de practici pe
plan mondial, extinderea relațiilor intercontinentale, organizarea vieții sociale la scară globală
și dezvoltarea unei conștiințe globale comune.1 Cu toate acestea, din numărul mare de definiții,
putem găsi elemente comune, cum ar fi: expansiunea globală a piețelor, mobilitatea capitalurilor
și a bunurilor, precum și a persoanelor. Însă, pentru a înțelege cât mai bine procesul de
globalizare, este nevoie să putem distinge între dimensiunile de ordin politic, ideologic,
economic, cultural și etic ale globalizării.
În cadrul acestui eseu/proiect de cercetare doresc să aduc în vedere discuția cu privire la
Uniunea Europeană și procesul globalizării. În ansamblu, prin proces de globalizare în țelegem
liberalizarea și integrarea piețelor internaționale.
Este lesne de înțeles faptul că reglementările internaționale în ceea ce privește libera
curculație a mărfurilor facilitează accesul, în sens extins, către piețe. În ultimii ani, taxele vamale
au cunoscut o reducere continuă la majoritatea produselor industriale. Acest aspect are
consecințe de ordin important în ceea ce privește funcționarea economiei Uniunii Europene. De
asemenea, factori precum costurile scăzute la transport, evoluția (progresul) tehnologică și
liberalizarea politicilor în cadrul Uniunii au reprezentat intensificarea schimburilor comerciale
între țări. Europa trebuie să facă față unei mari concurențe, pe de o parte din partea unor
economii scăzute (de exemplu, China și India), iar pe de altă parte, din partea unor economii
mari, inovatoare (cum este, de exemplu, cea a SUA), cu toate că acest fenomen al globalizării
reprezintă o sursă de beneficii și avantaje.
Istoria ne arată și ne învață, cu privire la Europa, că aceasta a fost ,,victima” multor
războaie. La finalul celui de-al Doilea Război Mondial, Europa era devastată din punct de vedere
economic, însă, cu toate acestea, într-un ritm alert și-a refăcut economia. În acest proces de
reconstrucție europeană, un rol important și esențial a fost reprezentat de Planul Marshall 2 (sau,
altfel spus, Planul European de Recuperare). Obiectivele Statelor Unite urmăreau reconstruirea
1 Ritzer, George, McDonaldizarea societății, p.232. cap.8

Reconstrucția europeană începe în Vestul continentului. Scopul principal.Ciupag Marian-Cătălin Grupa 305. practicile de afaceri au reprezentat linii de acțiune pentru „salvarea” Europei. supranațional. Astfel. s-a constatat că producția a crescut în anul 1951 cu 38 de procente față de anii anteriori. Acest tratat a reprezentat stabilirea încrederii între Franța și Germania. Planul Marshall a reprezentat un element cheie de globalizare economică și integrare europeană. precum și modernizarea industriei. Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (CEEA/Euratom) – ce viza o securitate sectorială. unele dintre ele datorându-se. între anii 1948 și 1952. și de asemenea.A. George Marshall. între anii 1947-1949) 3 A se vedea Anexa1 4 Communauté européenne du charbon et de l'acier . Acestea au creat o uniune vamală în rândul statelor membre. prin Tratatele de la Roma. este cel care a propus ca producția de oțel din Franța și Germania să fie administrată de către un singur organism. odată cu apariția primelor organizații de cooperare. Europa a cunoscut o perioadă de prosperitate. Statele vest-europene au reușit să creeze un cadru instituțional. 2 Denumirea de „Planul Marshall” provine de la numele Secretarului de Stat al S. implica țiilor americane. au fost înfiin țate două noi cumunități. după cum am văzut. după 1951. președintele Organizației Naționale a planificării din Franța. a industriei europene. dat fiind faptul că mare parte din companiile americare au fost încurajate să-și deschidă sucursale în Europa. Pe de o parte. pe de altă parte. Eforturile de modernizare a infrastructurii. astfel încât Europa să devină din nou prosperă.U. Comunitatea Economică Europeană (CEE) – care viza realizarea unei piețe comune – iar. eliminarea barierelor comerciale. Jean Monnet. Întrucât. la Paris. acest plan a reprezentat baza refacerii Europei. iar apoi. 3 Fără dar și poate. Pentru toate țările care au beneficiat de acest plan. acest plan a reprezentat un efort colosal de susținere economică a statelor europene. a fost semnat Tratatul care instituia Comunitatea Europeană a Cărbunelui și a Oțelului4. prin crearea unei piețe unificate. urmărit de Comunitățile Europene a fost acela de a stabili o mai mare apropiere între statele membre. guvernul american a oferit aproximativ $13 miliarde de dolari ca asistență tehnică și economică. la 18 aprilie 1951. Apoi. semnate la 25 martie 1957. Studii Europene Facultatea de Filosofie regiunilor afectate și devastate de război.

Studii Europene Facultatea de Filosofie Câțiva ani mai târziu. și. Spre pildă. 5 Philip Gordon. în ceea ce privește Uniunea Europeană. Anul 1987 reprezintă o altă etapă importantă în procesul realizării Pieței interne la nivelul Comunită ții Economice Europene.”5 Începând cu anii 1980. Așa cum reiese din Comunicatul de presă al Comisiei Europene7. în anul 2006 a existat un astfel de protest. în mod incert. astfel încât să creeze un singur tratat. ar fi avut.edu/research/articles/2004/11/01europegordon?rssid=gordonp 6 Cunoscut și pentru distrugerea unui McDonalds în anul 2002. perioada anilor 2000 poate fi considerată.htm?locale=EN (accesat 23 ianuarie 2016) . „majoritatea europenilor văd piața unică (libera circulație a persoanelor. pentru că statele europene sunt mai vulnerabile. de exemplu. aproape la egalitate cu pacea dintre statele membre (55%)”.brookings. în loc de trei. au apărut primele suspiciuni cu privire la proiectul de „europenizare”. Așa cum spune Philip Gordon. îngrijorările acestor militan ți sunt mult mai justificate decât în cadrul Americii.globalizării” din anii 1990. în 1967.eu/rapid/press-release_IP-15-5451_ro. întrucât statele se obligau să adopte măsurile necesare pentru obținerea acestui obiectiv. Acesta avea ca dată de realizare definitivă a Pieței interne. cel puțin în plan politic. am putea spune. prin semnarea și intrarea în vigoare a Actului Unic European. Cu toate acestea. a bunurilor și a serviciilor în UE) ca cea mai mare realizare a UE (57%). se poate observa că cea mai mare parte pledează pentru globalizare. „Europenizarea din anii 1980 a fost preludiul . http://www. o mai mare autoritate și prestigiu. Tratatul de Fuziune. s-a semnat Tratatul de la Bruxelles. au apărut și reacții împotriva globalizării. condus de José Bové6 au distrus lanuri de porumb. în Fran ța. cu valoarea unui angajament. Având în vedere structura economică și socială a statelor membre UE. iar într-un număr mult mai mic contra globalizării. există un impact public pozitiv în ceea ce privește modul în care europenii se raportează la globalizare. cu structura genetică modificată. la „atacurile” globalizării. Justificarea din spatele acestei decizii constă în faptul că o comunitate. întrucât statele membre ale Comunităților Europene doreau să realizeze o fuziune a normelor cuprinse în cele trei tratate menționate anterior. De exemplu. Potrivit ultimelor sondaje efectuate în rândul cetă țenilor europeni. în Vestul Franței 7 Sondajul Eurobarometru standard din primăvara anului 2015 http://europa. în cadrul căruia mai mulți activiști și membri ai unui sindicat al fermierilor.. scena unor ample proteste împotriva globalizării. data de 31 decembrie 1992.Ciupag Marian-Cătălin Grupa 305.

eu/legal-content/FR/TXT/?uri=uriserv %3Ac11913  Dăianu.http://eur-lex. la nivel european. Philip.eu/rapid/press-release_IP-15-5451_ro. Trad. Comunicare. Ed.ro. http://www. Daniel.http://www. McDonaldizarea societății.brookings. Studii Europene Facultatea de Filosofie Procesul de globalizare s-a intensificat în cea mai mare parte.edu/research/articles/2004/11/01europe-gordon? rssid=gordonp  Ritzer.schuman. de Viorica Pușcan și Dan Flonta. Polirom  Declaratia Schuman . Când finanța subminează economia și corodează democrația.europa. Anexa 1 – Țările care au beneficiat de ajutor în cadrul Planului Marshall (preluare Wikipedia) Bibliografie  Comisia Europeană . după sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial și a cunoscut un real deceniu de glorie în perioada anilor 1990.Ciupag Marian-Cătălin Grupa 305. Ed. Iași.htm? locale=EN (accesat 23 ianuarie 2016)  Gordon. George.info/  Eurobarometer. 2015 http://europa. 2011 . București.

Studii Europene Facultatea de Filosofie .Ciupag Marian-Cătălin Grupa 305.