You are on page 1of 12

Unde ne mai sunt partidele?

Neîncrederea – dominanta atitudinală a românilor
faţă de partidele din România

18-35 de ani

36-50 de ani

77%

51-65 de ani

72%

Tineri

Maturi

66.2%

Maturi

72,9%

72,6%

76,5%

73,7%

De stânga

De centru

De dreapta

Vârstnici

75,1%

Transilvania
+ Banat

Ce părere aveţi despre
partidele din România?

peste 65 de ani

75.6%

Moldova

73%

69,2%
36% Proastă

vs. 19%

Sud + Dobrogea +
Bucureşti

Bună 18%

78,7%

66,7%

77,1%

69,3%

60%

78%

83,5%

Urban

Rural

Bărbaţi

Femei

Studii
elementare

Studii
medii

Studii
superioare

Foarte bună 1%
Nu ştiu /
Nu răspund 9%

37%

Foarte proastă

18-35 de ani

Trei sferturi dintre

români au păreri
depreciative cu privire la
partidele din România.
În rândul bărbaţilor,
între tinerii între 18 şi
35 de ani, între locuitorii
din zonele urbane şi în
cazul persoanelor cu
studii superioare, opiniile
negative despre partide
sunt mai frecvente.

36-50 de ani

94.6%

93.2%

Tineri

Indicatorul de încredere este şi
mai puţin favorizant: mai mult
de 9 din 10 respondenţi declară
că au puţină şi foarte puţină
încredere în partidele din România.
Încrederea este cu atât mai scăzută
cu cât vârsta respondenţilor este
mai mică.

* Datele fac parte din studiul „Partidele politice din România – percepţii şi reprezentări”, realizat de Institutul Român
pentru Evaluare şi Strategie – IRES în 2 februarie 2016, pe un eşantion total de 1.199 de subiecţi cu vârsta de peste 18 ani,
reprezentativ pentru populaţia adultă din România, marjă de eroare ±2,9%. Studiul a fost realizat prin metoda CATI
(Computer Assisted Telephone Interviewing).

Maturi

90.2%

51-65 de ani

89.2%

peste 65 de ani

Maturi

88.1%

90.4%

94.8%

92.0%

De stânga

De centru

De dreapta

Vârstnici

92.4%

Transilvania
+ Banat

Moldova

92%

93.1%

vs. 6,3%

Sud + Dobrogea +
Bucureşti

93.2%

89.7%

92.1%

91.3%

88.1%

93.3%

93.2%

Urban

Rural

Bărbaţi

Femei

Studii
elementare

Studii
medii

Studii
superioare

94%

Ale cui interese credeţi că ar trebui să le
reprezinte un partid politic?

vs. 6%

Întrebare semi-deschisă

94%

În timp ce mai mult de 9 din 10 respondenţi cred că partidele trebuie
să reprezinte interesele cetăţenilor, doar 6% dintre participanţii
la studiu sunt de părere că partidele din România îndeplinesc acest
criteriu. Liderii de partid sunt consideraţi principalii beneficiari ai
intereselor partidelor, urmaţi de membrii de partid.

39%

Ale cetăţenilor

Ale membrilor
de partid

6% Ale cetăţenilor
1% Interesele Occidentului / străinilor
1% Interesele personale
1% Alt răspuns
5% Nu ştiu / Nu răspund

47%

2% Nu ştiu / Nu răspund
0.4% Alt răspuns
2% Ale liderilor de partid
2% Ale membrilor de partid

Partidele sunt asociate, aproape în exclusivitate, cu termeni negativi

Ale liderilor
de partid

Ură
Mafie

Care este primul cuvânt care vă vine în minte atunci când vă gândiţi la partidele politice din România?
Întrebare deschisă
Hoţi / Furt / Escrocherie
Corupţie / Mită
Diverse cuvinte cu conotaţie negativă
Diverse cuvinte cu conotaţie neutră
Schimbare / Dispariţie
Egoism / Interese proprii
Minciună
Dezinteres
Bun / Bunăstare / Viitor mai bun
Dezgust / Scârbă
Dezastru
Dezamăgire
Rău
Prostie / Nemernici
Neîncredere
Diverse cuvinte cu conotaţie pozitivă
Diverse nume de partide sau politicieni
Deplorabil / Jalnic
Neseriozitate
Ruşine
Falsitate / Ipocrizie
Incompetenţă
Ură / Dispreţ
Mizerie
Mafie
Afaceri / Bani / Bogăţie
Corectitudine / Dreptate
Slabi
Nesimţire
Oportunişti
Nu ştiu
Nu răspund

Ale cui interese credeţi că ar trebui să le
reprezinte un partid politic?

Ruşine
12%
10%
9%
4%
3%
3%
3%
3%
2%
2%
2%
2%
1%
1%
1%
1%
1%
1%
1%
1%
1%
1%
1%
1%
1%
1%
1%
0.5%
0.4%
0.3%
29%
2%

Dispreţ

Mizerie
Neîncredere

Neseriozitate

urt /
Hoţi / F erie
h
c
o
r
Esc
Co

rupţie

Incompetenţă
Deplorabil / Jalnic

Mită

Falsitate / Ipocrizie / Dispreţ

M

inc

iun

ă

Prostie / Nemernici / Rău
Bun / Bunăstare / Viitor mai bun
Dezamăgire / Dezastru / Dezinteres

2%

Minciună / Schimbare / Dispariţie

Corupţie / Mită / Egoism / Interese proprii

Hoţie / Furt / Escrocherie
* Datele fac parte din studiul „Partidele politice din România – percepţii şi reprezentări”, realizat de Institutul Român
pentru Evaluare şi Strategie – IRES în 2 februarie 2016, pe un eşantion total de 1.199 de subiecţi cu vârsta de peste 18 ani,
reprezentativ pentru populaţia adultă din România, marjă de eroare ±2,9%. Studiul a fost realizat prin metoda CATI
(Computer Assisted Telephone Interviewing).

6 din 10 români

cred că partidele ar trebui
să facă o politică naţională,
în timp ce 3 din 10 cred că ar
trebui să fie pro-occidentală.
Politica de tip naţional este
împărtăşită într-o mai mare
măsură de respondenţii tineri,
de cei cu studii superioare, de
cei care se autoevaluează ca
având o orientare de centru şi
de cei care locuiesc în Moldova.
Orientarea pro-occidentală
este prezentă într-o mai mare
măsură la bărbaţi
şi la persoanele
între 36 şi 50 de ani.

ele
Preferinţ
r cu
românilo ide
part
privire la
eni
şi politici

Ce fel de politică ar trebui să facă partidele
din România, în opinia dumneavoastră?

60%

Naţională

31% Pro-occidentală

1% Pro-rusă
7% Nu ştiu / Nu răspund

18-35 de ani

36-50 de ani

64.2%

58.6%

Tineri

Maturi

57.2%

51-65 de ani

58.5%

peste 65 de ani

Maturi

56.2%

58.9%

65.3%

55.3%

De stânga

De centru

De dreapta

Vârstnici

31.0%

36-50 de ani

35.5%

Tineri

60.5%

Transilvania
+ Banat

18-35 de ani

Moldova

60%

Politică naţională

63.1%

Maturi

51-65 de ani

30.3%
Maturi

peste 65 de ani

27.9%

90.4%

94.8%

92.0%

De stânga

De centru

De dreapta

Vârstnici

33.5%

31%

32.6%

Transilvania
+ Banat

Politică
pro-occidentală

Moldova

29.3%

Sud + Dobrogea +
Bucureşti

Sud + Dobrogea +
Bucureşti

59.0%

60.7%

58.1%

61.5%

56.9%

60.1%

64.3%

33.7%

28.8%

34.2%

28.9%

31.0%

Rural

Bărbaţi

Femei

Studii
elementare

Studii
medii

Studii
superioare

31.5%

31.9%

Urban

Urban

Rural

Bărbaţi

Femei

Studii
elementare

Studii
medii

Studii
superioare

59%

30%
18-35 de ani

36-50 de ani

70.1%

67.1%

Tineri

Politician independent

vs.

Maturi

60.9%

55.1%

peste 65 de ani

37.6%

Maturi

42.3%

65.3%

55.3%

De stânga

De centru

De dreapta

Vârstnici

70.8%

Transilvania
+ Banat

Politician afiliat

51-65 de ani

Moldova

59%

58.0%

Nu ştiu / Nu răspund 11%

59%

30%

Politician
independent

Sud + Dobrogea +
Bucureşti

Ce fel de politician preferaţi mai mult?

vs.

59.6%

59.4%

60.4%

58.5%

57.3%

62.6%

54.6%

Urban

Rural

Bărbaţi

Femei

Studii
elementare

Studii
medii

Studii
superioare

Independent

Afiliat unui partid politic 30%

18-35 de ani

21.5%

36-50 de ani

24.8%

Tineri

Maturi

51-65 de ani

32.8%
Maturi

peste 65 de ani

45.9%

45.4%

25.0%

34.4%

De stânga

De centru

De dreapta

Vârstnici

27.9%

Aproape 6 din 10 români preferă un politician independent,
însă 3 din 10 îşi exprimă opţiunea pentru un politician afliat unui
partid. Opţiunea pentru indepedenţi este mai frecventă în rândul tinerilor
între 18 şi 35 de ani, a celor cu studii medii, a locuitorilor din Moldova şi
a respondenţilor care se autoevaluează ca fiind de dreapta. Afiliaţii sunt
preferaţi de către vârstnici, de către persoanele cu studii şi de respondenţii
care se poziţionează la stânga din punct de vedere politic.

* Datele fac parte din studiul „Partidele politice din România – percepţii şi reprezentări”, realizat de Institutul Român
pentru Evaluare şi Strategie – IRES în 2 februarie 2016, pe un eşantion total de 1.199 de subiecţi cu vârsta de peste 18 ani,
reprezentativ pentru populaţia adultă din România, marjă de eroare ±2,9%. Studiul a fost realizat prin metoda CATI
(Computer Assisted Telephone Interviewing).

30%

26.7%

Transilvania
+ Banat

Moldova

Politician afiliat
unui partid politic
32.6%
Sud + Dobrogea +
Bucureşti

30.3%

29.0%

29.8%

29.8%

27.6%

27.9%

38.6%

Urban

Rural

Bărbaţi

Femei

Studii
elementare

Studii
medii

Studii
superioare

La vot contează persoana, nu programul
Atunci când mergeţi la vot, ce contează cel mai mult în alegerea dumneavoastră?
Calităţile persoanei/persoanelor care candidează

18-35 de ani

51%

Programul partidului

32%

Ambele în egală măsură

7%

Nu ştiu / Nu răspund

10%

36-50 de ani

55.8%

50.9%

Tineri

51-65 de ani

44.8%

Maturi

Maturi

51.1%

La vot, pentru jumătate dintre români contează cel mai mult
candidatul, pentru o treime contează programul. Doar 7% spun
că ambele sunt importante în alegerea pe care o fac. Candidatul este
mai important pentru votanţii femei, pentru cei tineri între 18 şi 35 de
ani, pentru cei cu educaţie scăzută, pentru locuitorii din Moldova, dar şi
pentru respondenţii care se declară de dreapta. În schimb de programulul
partidului ţin cont într-o mai mare măsură votanţii între 51 şi 65 de ani, cei
cu studii medii, cei care locuiesc în zona de Sud a ţării, dar şi respondenţii
care se declară de stânga.

peste 65 de ani

50.7%

46.2%

52.4%

54.3%

De stânga

De centru

De dreapta

Vârstnici

59.1%

Transilvania
+ Banat

Moldova

51%

46.6%

vs.

32%

Calităţile persoanei/
persoanelor care
candidează

Sud + Dobrogea +
Bucureşti

48.3%

53.6%

47.0%

54.2%

56.2%

46.9%

51.5%

Urban

Rural

Bărbaţi

Femei

Studii
elementare

Studii
medii

Studii
superioare

36-50 de ani

51-65 de ani

Locurile de muncă şi infrastructura - opţiunile alegătorilor
pentru priorităţile partidelor care vor câştiga alegerile parlamentare 2016
Care ar trebui să fie prioritatea partidelor care vor câştiga alegerile parlamentare în anul 2016?
Întrebare deschisă
Crearea de locuri de muncă
Investiţiile în infrastructură
Consolidarea justiţiei
Creşterea salariilor bugetarilor
Reducerea cheltuielilor bugetare
Creşterea protecţiei sociale
Creşterea pensiilor şi a salariilor
Creşterea economică / creşterea nivelului de trai
Scăderea taxelor / politici fiscale favorabile mediului de afaceri
Reducerea programelor de protecţie socială
O grijă mai mare pentru oamenii de rând
Combaterea corupţiei / confiscarea averilor / recuperarea patrimoniului naţional
Altă prioritate
Nu ştiu / Nu răspund

18-35 de ani

30.3%

30.7%

Tineri
51%
18%
8%
7%
3%
2%
1%
1%
1%
1%
1%
0.4%
2%
5%

* Datele fac parte din studiul „Partidele politice din România – percepţii şi reprezentări”, realizat de Institutul Român
pentru Evaluare şi Strategie – IRES în 2 februarie 2016, pe un eşantion total de 1.199 de subiecţi cu vârsta de peste 18 ani,
reprezentativ pentru populaţia adultă din România, marjă de eroare ±2,9%. Studiul a fost realizat prin metoda CATI
(Computer Assisted Telephone Interviewing).

Maturi

37.4%
Maturi

peste 65 de ani

31.5%

38.6%

32.7%

34.1%

De stânga

De centru

De dreapta

Vârstnici

33.3%

23.7%

Transilvania
+ Banat

32%

Moldova

Programul
partidului
35.6%
Sud + Dobrogea +
Bucureşti

34.0%

30.5%

31.3%

33.4%

26.8%

35.5%

34.0%

Urban

Rural

Bărbaţi

Femei

Studii
elementare

Studii
medii

Studii
superioare

Partidele noi: necunoscute pentru români

Ce şanse are un partid nou să convingă electoratul?

Dacă pe scena politică ar
apărea un partid nou, aţi fi
dispus să îl votaţi?

În ultimele şase luni s-au înfiinţat în România mai multe formaţiuni politice noi.
Ştiţi să ne spuneţi numele unei astfel de formaţiuni?

Nu ştiu /
Nu răspund

21%

Întrebare deschisă
Nu

38%

Da

41%

18-35 de ani

52.6%

36-50 de ani

40.5%

Tineri

Maturi

51-65 de ani

39.4%
Maturi

peste 65 de ani

23.9%

29.9%

42.9%

52.0%

De stânga

De centru

De dreapta

Vârstnici

Optimism moderat privind impactul alegerilor din acest
an asupra situaţiei din România
După alegerile locale şi generale din acest an, credeţi că situaţia din România...?

38.6%

42.5%

Transilvania
+ Banat

41% Da

7%
4%
1%
0.4%
0.4%
4%
77%
6%

MP
ALDE
PSRO
PRU
M10
Alt partid
Nu ştiu
Nu ştiu / Nu răspund

Se va îmbunătăţi
Va fi la fel
Se va înrăutăţi
Nu ştiu / Nu răspund

Moldova

34%
43%
17%
6%

41.3%
Sud + Dobrogea +
Bucureşti

18-35 de ani

42.5%

38.5%

41.4%

39.9%

36.8%

39.8%

49.5%

Urban

Rural

Bărbaţi

Femei

Studii
elementare

Studii
medii

Studii
superioare

29.1%

36-50 de ani

51-65 de ani

peste 65 de ani

Maturi

Maturi

Vârstnici

31.8%

Tineri

34.7%

34.7%

42.2%

36.4%

33.8%

34.7%

De stânga

De centru

De dreapta

36.6%

Transilvania
+ Banat

Moldova

34%
Deschişi la nou:
tinerii, votanţii educaţi
şi care se declară de
dreapta ca orientare
politică.

Cine sunt optimiştii?
Vârstnicii, respondenţii
cu educaţie scăzută
şi care locuiesc
în mediul rural.

Se va îmbunătăţi

25.0%
Sud + Dobrogea +
Bucureşti

29.9%

38.1%

32.9%

34.3%

43.5%

28.9%

29.5%

Urban

Rural

Bărbaţi

Femei

Studii
elementare

Studii
medii

Studii
superioare

Profilul politic al românilor

Nivelul de implicare a românilor în asociaţii sau organizaţii
non-guvernamentale este foarte scăzut

Din câte vă amintiţi, de câte ori aţi votat la alegeri organizate de când aţi împlinit 18 ani?
Sunteţi membru al vreunei asociaţii
sau organizaţii neguvernamentale?

Am votat la toate alegerile
Am votat la cele mai multe dintre alegeri
Am votat la mai puţin de jumătate dintre alegeri
Nu am votat niciodată de când am 18 ani
NC (nu s-au organizat alegeri de când am împlinit 18 ani)
Nu ştiu / Nu răspund

5% Da

Nu

52%
25%
12%
3%
1%
7%

Cei mai conştiincioşi
votanţi sunt:
persoanele peste
51 de ani şi care se
declară de stânga

95%

Românii şi protestele:
1 din 4 români
au participat

Jumătate dintre români
susţin că au votat la toate
scrutinele de când au
împlinit 18 ani

Aţi participat vreodată la o manifestaţie
publică sau la un protest?
1% Nu ştiu / Nu răspund

25% Da
18-35 de ani

36-50 de ani

33.8%

Nu

74%

49.8%

Tineri

Maturi

49.8%

51-65 de ani

60.3%

peste 65 de ani

Maturi

72.5%

61.4%

50.3%

51.6%

De stânga

De centru

De dreapta

Vârstnici

54.1%

Transilvania
+ Banat

Moldova

52%

Am votat la toate alegerile

53.0%
Sud + Dobrogea +
Bucureşti

Activismul politic al românilor este la cote foarte scăzute:
doar 15% dintre respondenţi au fost membri
de partid după 1989, iar dintre aceştia doar 7% mai sunt în
prezent: majoritatea activează în PSD sau PNL.

* Datele fac parte din studiul „Partidele politice din România – percepţii şi reprezentări”, realizat de Institutul Român
pentru Evaluare şi Strategie – IRES în 2 februarie 2016, pe un eşantion total de 1.199 de subiecţi cu vârsta de peste 18 ani,
reprezentativ pentru populaţia adultă din România, marjă de eroare ±2,9%. Studiul a fost realizat prin metoda CATI
(Computer Assisted Telephone Interviewing).

50.0%

54.5%

49.6%

54.5%

53.8%

50.0%

55.3%

Urban

Rural

Bărbaţi

Femei

Studii
elementare

Studii
medii

Studii
superioare

Al cărui partid sunteţi membru?

După 1989, dumneavoastră aţi fost membru al vreunui partid?
Da, într-un singur partid şi mai sunt membru şi acum
Da, în mai multe partide şi în prezent mai sunt membru într-unul dintre ele
Da, într-un singur partid şi în prezent NU mai sunt membru
Da, în mai multe partide şi în prezent NU mai sunt membru al niciunuia dintre ele
Nu
Nu ştiu / Nu răspund

Aţi primit vreodată invitaţia de a deveni
membru al unui partid politic, după 1989?
5% Nu ştiu / Nu răspund

Întrebare filtrată: 7% dintre respondenţi, care menţionează că au fost membri de partid după 1989 şi încă sunt

6%
1%
7%
1%
85%
0.2%

Partidul Naţional Liberal (PNL)
Partidul Social Democrat (PSD)
Uniunea Democrată a Maghiarilor dinRomânia (UDMR)
Alianţa Liberalilor şi Democraţilor (ALDE)
MP (Mişcarea Populară)
Uniunea Naţională pentru Progresul României (UNPR)
Alt partid
Nu ştiu / Nu răspund

Aţi dat curs respectivei invitaţii
de a deveni membru al unui partid politic?
Întrebare filtrată: 31% dintre respondenţi, care menţionează că au
primit invitaţia de a deveni membru al unui partid, după 1989

68%

Da

Doar 31% dintre cei chestionaţi au
primit vreo invitaţie de a se înscrie
într-un partid, iar dintre cei
invitaţi doar o treime au a dat curs
acesteia.

Nu

32%

64%

Da

18-35 de ani

0.3%

36-50 de ani

11.2%

Tineri

dintre participanţii la studiu spun
că PCR a fost mai bun decât partidele
actuale. Opiniile favorabile sunt
mai ridicate în rândul categoriilor care se
suprapun celor din care provin şi persoanele
care au declarat că au fost membri PCR,
cărora li se adaugă persoanele cu studii
elementare şi medii.

Puţin peste 1 din 5 respondenţi spun
că au fost membri ai PCR înainte de
1989. Cei mai mulţi provin din rândul
respondenţilor în vârstă de de peste
51 de ani şi care se declară de stânga.

Nu

31%

Mai mult de jumătate

36%
35%
7%
3%
2%
2%
6%
9%

Maturi

51-65 de ani

44.9%
Maturi

peste 65 de ani

38.5%

22.7%

13.8%

De centru

De dreapta

Vârstnici

Dar înainte de 1989, aţi fost membru al PCR?

23.2%

Nu ştiu / Nu răspund 1%

Da
21%

28.4%
De stânga

20.9%

Transilvania
+ Banat

21% Da

Moldova

20.3%
Sud + Dobrogea +
Bucureşti

Nu

78%

* Datele fac parte din studiul „Partidele politice din România – percepţii şi reprezentări”, realizat de Institutul Român
pentru Evaluare şi Strategie – IRES în 2 februarie 2016, pe un eşantion total de 1.199 de subiecţi cu vârsta de peste 18 ani,
reprezentativ pentru populaţia adultă din România, marjă de eroare ±2,9%. Studiul a fost realizat prin metoda CATI
(Computer Assisted Telephone Interviewing).

21.7%

21.7%

22.5%

20.9%

18.9%

23.9%

20.4%

Urban

Rural

Bărbaţi

Femei

Studii
elementare

Studii
medii

Studii
superioare

Care sunt principalele calităţi ale unui partid care v-ar putea convinge să îi deveniţi membru?
Întrebare deschisă

Cum credeţi că a fost PCR comparativ
cu partidele actuale?

Sinceritatea/onestitatea/cinstea
Să reprezinte interesele ţării/cetăţenilor
Seriozitatea
Corectitudinea/dreptatea
Încrederea/credibilitatea
Apropiat de oameni
Să creeze locuri de muncă
Să lupte pentru binele/dezvoltarea ţării/nevoile cetăţenilor
Să-şi respecte promisiunile
Programul prezentat/doctrina/viziunea
Să fie specialist/competent/responsabil
Transparenţa
Orientat spre susţinerea oamenilor de rând/a tinerilor
Integritatea/verticalitatea
Să nu mintă/să nu fie corupt
Implică/activ/bun gospodar
Politica naţionalistă/patriotismul
Consecvenţa/politica stabilă/siguranţa
Orientarea spre politici de protecţie socială
Să lupte împotriva corupţiei
Altă calitate
Nu ştiu
Nu răspund

52%
Mai bun
22%

Nu ştiu /
Nu răspund

18%
Mai rău

8%
La fel

18-35 de ani

40.6%

36-50 de ani

52.0%

Tineri

51-65 de ani

60.4%

Maturi

Maturi

peste 65 de ani

56.0%

59.7%

52.1%

46.5%

De stânga

De centru

De dreapta

Vârstnici

51.0%

49.6%

Transilvania
+ Banat

52% Mai bun

Moldova

53.2%

8%
8%
4%
4%
3%
3%
2%
2%
2%
1%
1%
1%
1%
1%
1%
1%
1%
1%
1%
0.3%
4%
37%
12%

principalele calităţi pe
care trebuie să le aibă
un partid pentru a reuşi
să îi convingă pe români
să devină membri. Dar
mai mult de o treime
dintre participanţii la
studiu nu ştiu care ar
trebui să fie aceste
calităţi.

Enumeraţi principalele trei calităţi ale unui partid care
v-ar putea convinge să îi deveniţi membru.

Românii
vor pluripartidism
în Parlament

Un singur partid
Două partide
Mai mult de două partide
Nu ştiu / Nu răspund

În opinia dumneavoastră, partidele sau organizaţiile
care reprezintă minorităţile naţionale ar trebui...?

Sud + Dobrogea +
Bucureşti

Sinceritatea
şi reprezentarea
intereselor
ţării/cetăţenilor sunt

Credeţi că migraţia de la un partid la altul a
parlamentarilor şi a aleşilor locali ar trebui...?

9% Nu ştiu / Nu răspund

49.4%

54.2%

52.1%

51.0%

56.2%

56.1%

30.6%

Urban

Rural

Bărbaţi

Femei

Studii
elementare

Studii
medii

Studii
superioare

Permise

61%

* Datele fac parte din studiul „Partidele politice din România – percepţii şi reprezentări”, realizat de Institutul Român
pentru Evaluare şi Strategie – IRES în 2 februarie 2016, pe un eşantion total de 1.199 de subiecţi cu vârsta de peste 18 ani,
reprezentativ pentru populaţia adultă din România, marjă de eroare ±2,9%. Studiul a fost realizat prin metoda CATI
(Computer Assisted Telephone Interviewing).

7% Nu ştiu / Nu răspund

Permisă

30%

30%
32%
33%
5%

Interzise

12%

Interzisă

81%

Cine sunt românii care se consideră
de STÂNGA: vârstnicii, cei cu studii
elementare, persoanle din mediul
rural şi cei care locuiesc în Moldova

Din punct de vedere politic,
dumneavoastră cum vă consideraţi?

De stânga
De centru
De dreapta
Nu ştiu / Nu răspund

17%
27%
24%
33%

Cine sunt românii care se
consideră de DREAPTA:
bărbaţii, tinerii, persoanele
cu studii superioare

24%

17%

DE DREAPTA

DE STÂNGA

18-35 de ani

10.0%

36-50 de ani 51-65 de ani peste 65 de ani

14.6%

19.2%

28.4%

Maturi

Maturi

Vârstnici

Tineri

14.2%

18-35 de ani

24.2%

Tineri

51-65 de ani peste 65 de ani

Maturi

21.6%

15.6%

Maturi

Vârstnici

22.7%

20.7%

Transilvania
+ Banat

36-50 de ani

30.5%

23.1%

Transilvania
+ Banat

Moldova

17.4%

Moldova

26.7%

Sud + Dobrogea +
Bucureşti

20.3%

15.9%

14.1%

Studii
elementare

Studii
medii

Studii
superioare

Cine sunt românii care
se consideră de CENTRU:
bărbaţii şi persoanele
cu vârsta între
36 şi 50 de ani.

27%

DE CENTRU
13.3%

21.2%

16.9%

17.1%

Urban

Rural

Bărbaţi

Femei

20.8%

29.7%

28.6%

Studii
elementare

Studii
medii

Studii
superioare

18-35 de ani

26.3%

36-50 de ani

Tineri

30.7%
Maturi

51-65 de ani peste 65 de ani

24.7%

23.4%

Maturi

Vârstnici

27.1%

25.8%

Transilvania
+ Banat

Moldova

Sud + Dobrogea +
Bucureşti

21.6%

21.9%

32.5%

Studii
elementare

Studii
medii

Studii
superioare

28.0%
Sud + Dobrogea +
Bucureşti

27.4%

25.8%

30.6%

22.7%

Urban

Rural

Bărbaţi

Femei

24.1%

23.4%

27.5%

20.2%

Urban

Rural

Bărbaţi

Femei

Dintre partidele actuale, care credeţi că este
cel mai bun partid?

O treime

dintre respondenţi
vor interzicerea
partidelor sau
organizaţiilor care
repezintă
minorităţi naţionale

Românii vor să
se interzică

migraţia

parlamentarilor
şi a aleşilor locali
de la un partid la
altul

Întrebare semideschisă
PSD
PNL
ALDE
MP
UDMR
PRM
UNPR
Niciunul
Altele
Nu ştiu / Nu răspund

30%
17%
4%
2%
1%
0.5%
0.4%
27%
1%
18%

Care dintre următoarele partide credeţi că este
orientat mai mult spre Occident?

Ce cred românii despre partidele actuale?

PSD
reprezintă cel mai bine interesele străzii (35%), este
orientat mai mult spre Rusia (32%), este cel mai
bun partid (30%), reprezintă cel mai bine interesele
respondenţilor (26%), este orientat mai mult spre
Occident (18%), este cel mai slab partid (15%)

PNL
este orientat mai mult spre Occident (31%), este
cel mai bun partid (17%), reprezintă cel mai bine
interesele străzii (17%), reprezintă cel mai bine
interesele respondenţilor (16%), este cel mai slab
partid (11%), orientat mai mult spre Rusia (5%)

Dar cel mai slab partid?
Întrebare semideschisă

31%
18%
3%
2%
2%
1%
2%
8%
3%
29%
2%

PNL
PSD
ALDE
UDMR
MP
UNPR
Altul
Niciunul
Toate
Nu ştiu
Nu răspund

Care dintre următoarele partide credeţi
căreprezintă cel mai bine „interesele străzii”
sau ale oamenilor?

PSD
UDMR
PNL
MP
UNPR
ALDE
PRM
Toate
Niciunul
Altele
Nu ştiu / Nu răspund

15%
12%
11%
11%
9%
4%
0.4%
2%
3%
1%
32%

Care dintre următoarele partide credeţi
că este orientat mai mult spre Rusia?
PSD
PNL
MP
UDMR
UNPR
ALDE
Altul
Niciunul
Toate
Nu ştiu
Nu răspund

32%
5%
2%
1%
1%
1%
1%
13%
0.5%
42%
3%

Care este partidul care vă reprezintă cel mai
bine interesele, în acest moment, din politica
românească?
Întrebare deschisă

ALDE
este cel mai bun partid (4%), cel mai slab partid (4%),
reprezintă cel mai bine interesele străzii (3%), este
orientat mai mult spre Occident (3%), reprezintă cel
mai bine interesele respondenţilor (2%), este orientat
mai mult spre Rusia (1%)

MP
este cel mai slab partid (11%), este cel mai bun
partid (2%), reprezintă cel mai bine interesele străzii
(2%), este orientat mai mult spre Occident (2%), este
orientat mai mult spre Rusia (2%), reprezintă cel mai
bine interesele respondenţilor (2%)

UDMR
este cel mai slab partid (12%), este orientat mai mult
spre Occident (2%), cel mai bun partid (1%), este
orientat mai mult spre Rusia (1%), reprezintă cel mai
bine interesele respondenţilor (2%), reprezintă cel mai
bine interesele străzii (1%)

UNPR
este cel mai slab partid (9%), reprezintă cel mai bine
interesele străzii (2%), este orientat mai mult spre
Occident (1%), este orientat mai mult spre Rusia (1%),
este cel mai bun partid (0,4%).

PSD
PNL
ALDE
MP
UNPR
UDMR
Altul
Niciunul
Toate
Nu ştiu
Nu răspund

35%
17%
3%
2%
2%
1%
3%
22%
0.2%
13%
2%

PSD
PNL
ALDE
MP
UDMR
Niciunul
Alt partid
Niciunul
Nu ştiu
Nu răspund

26%
16%
2%
2%
1%
2%
2%
27%
15%
6%

* Datele fac parte din studiul „Partidele politice din România – percepţii şi reprezentări”, realizat de Institutul Român
pentru Evaluare şi Strategie – IRES în 2 februarie 2016, pe un eşantion total de 1.199 de subiecţi cu vârsta de peste 18 ani,
reprezentativ pentru populaţia adultă din România, marjă de eroare ±2,9%. Studiul a fost realizat prin metoda CATI
(Computer Assisted Telephone Interviewing).

Disocierea stânga # dreapta – confuzii majore
Sunteţi mai degrabă de acord sau împotriva următoarelor afirmaţii?
Diferenţa până la 100% este reprezentată de non-răspunsuri

Statul trebuie să asigure locuri de muncă şi locuinţe
Statul trebuie să încurajeze protecţia socială a persoanelor în nevoie
Statul trebuie să îi impoziteze mai mult pe cei bogaţi pentru a-i ajuta pe săraci
Economia privată trebuie încurajată prin taxe mai mici
Competiţia economică între indivizi trebuie încurajată
Responsabilitatea pentru bunăstarea individuală aparţine individului, nu statului

Dezacord

Acord

-9%
-5%
-17%
-5%
-15%
-16%

90%
94%
80%
94%
78%
76%

90%

94%

Statul trebuie să asigure locuri
de muncă şi locuinţe

Statul trebuie să încurajeze protecţia
socială a persoanelor în nevoie

92.4%

86.7%

82.9%

97.4%

92.5%

92.5%

De stânga

De centru

De dreapta

De stânga

De centru

De dreapta

80%

94%

Statul trebuie să îi impoziteze mai mult
pe cei bogaţi pentru a-i ajuta pe săraci

Economia privată trebuie încurajată
prin taxemai mici

82.2%

80.9%

72.4%

97.4%

94.2%

91.6%

De stânga

De centru

De dreapta

De stânga

De centru

De dreapta

78%

76%

Competiţia economică între indivizi
trebuie încurajată

Responsabilitatea pentru bunăstarea
individuală aparţine individului, nu statului

86.3%

79.9%

78.2%

78.3%

80.3%

80.3%

De stânga

De centru

De dreapta

De stânga

De centru

De dreapta

* Datele fac parte din studiul „Partidele politice din România – percepţii şi reprezentări”, realizat de Institutul Român
pentru Evaluare şi Strategie – IRES în 2 februarie 2016, pe un eşantion total de 1.199 de subiecţi cu vârsta de peste 18 ani,
reprezentativ pentru populaţia adultă din România, marjă de eroare ±2,9%. Studiul a fost realizat prin metoda CATI
(Computer Assisted Telephone Interviewing).