You are on page 1of 41

Inginerie tisulara si

medicina regenerativa

Curs 1

Master Bioingineria reabilitarii

BIOMATERIALE - Definitie
Prin notiunea de biomaterial se intelege orice
entitate materiala care poate fi utilizata in contact,
endogen sau exogen, cu tesut animal viu, in scop de
regenerare, inlocuire, terapeutic, de diagnostic sau
monitorizare a acestuia.
Clasificarea biomaterialelor se poate face dupa mai
multe criterii:
1.In functie de natura tesutului la a carui refacere
contribuie:
1.1. Pentru tesuturi tari: oase, dinti, cartilagii
1.2. Pentru tesuturi moi: piele artificiala, vase
de singe, ficat, ochi, inima, ligamente

2. Dupa forma de prezentare a biomaterialului


- fluide injectabile
- capsule
- filme poroase
- filme fibroase
- placi compacte
- tuburi
- fire-fibre
- geluri

3. Dupa natura chimica a materialului:


Biomateriale polimerice

Biomateriale metalice

Biomateriale ceramice

Biomateriale compozite

4. Dupa comportarea in mediu biologic


- resorbabile
- partial resorbabile
- neresorbabile

Mecanismul de actiune al substituientului cutanat


BIOBRANE

Prima generatie de implanturi


Implanturi ad hoc
materiale comune utilizate in scopuri medicale
cele mai multe succese erau accidentale, nu datorate
design-ului

Exemple

aur, PMMA proteze dentare


otel, aur, implantate ca placute ortopedice
sticla - ochi si alte componente anatomice
Dacron si tesaturi ca proteze vasculare

Lentile intraoculare
3 materiale de baza - PMMA, polimeri acrilici, siliconici

Grefele vasculare

A doua generatie de implanturi


Implanturi prelucrate utilizand materiale comune
dezvoltate ca urmare a colaborarii dintre ingineri si
cercetatori
construite pe experienta primei generatii
utilizare avansata a stiintei materialelor (din alte domenii)

Exemple-Implanturi din generatia a doua

aliajele de titan dentare si implanturile ortopedice


implanturile ortopedice cobalt-chromium-molybdinum
polietilena UHMW -utilizata in compunerea protezelor de sold
valve cardiace si pacemakers

Proteza de sold

A treia generatie de implanturi

Implanturi bio-prelucrate
cateva exemple pe piata
unele modificari ale dispozitivelor polimerice noi
in cercetare

Implanturile inginerie tisulare proiectate sa creasca pana la


inlocuirea tesuturilor
Integra LifeSciences pielea artificiala
procedeele enzimatice de crestere a cartilajului
unele cimenturi resorbabile pentru crestere osoasa
produse ale inginerie genetice

Valve cardiace

Nanotuburi

Nanotuburi pe baza de carbon

Nanotuburi cu memorie

Proprietatile intrinseci ale materialelor

Dimensiune
Masa moleculara
Difuzivitate
Coeficient de sedimentare
Absorbtia luminii
Fluorescenta
Presiunea osmotica
Sarcina electrica
Solubilitate
Coeficient de partitie

Proprietatile materialelor
proprietati electrice si electrochimice: pH, potential
elctrocinetic, constanta dielectrica;
proprietati optice: indice de refractie, activitate
optica;
proprietati termice: temperaturi de tranzitie, caldura
specifica, conductibilitate termica, dilatare termica;
proprietati reologice: reologia solutiilor(vscozitate,
indice de curgere) sau in stare solida (modul de
elasticitate, timp de relaxare, coeficient de pierdere);
proprietati de interactiune: solubilitate, sorbtie,
permeabilitate;
proprietati chimice: functionalitate, reactivitate
chimica, rezistenta chimica.

Proprietatile de suprafata
-Suprafetele sunt diferite decat materialele in masa
-Suprafetele pot fi reactive
-Pot fi mai usor contaminate
-Structura suprafetei este mobila (se poate modifica in functie de
mediul cu care vine in contact)
Rugozitate
Omogenitate
Ordonare (structura cristalina sau dezordonata)
Hidrofilie hidrofobie
Adeziune - Bioadeziune

Dimensiunea unor materiale biologice


Material

Dimensiune
(microni)

Ion Cl-

9.9 10-5

Uree

1.6 10-4

Glucoza

8.6 10-4

Insulina

4 10-3

Albumina serica umana

7.2 10-3

Dextran

1 10-3 to 15 10-3

Immunoglobulina G

11.1 10-3

Particula de virus

0.004 to 0.1

Bacterii

0.2 to 2.0

Drojdii

2 to 30

Celule in cultura

2-10

Dimensiunea materialului biologic este important in procesele de


separare cum ar fi: filtrare, separarea prin membrana,sedimentare,
centrifugare.

Masurarea dimensiunii
Technici:
1. Tehnici experimentale directe
-Microscopia optica si microscopia electronica
2. Metode indirecte
Numarator Coulter
Divizare laser
Viteza de sedimentare

Procedeul analizei digitale a imaginii

Fotografie

Se scaleaza imaginea (ex.,


dimensiunile), un computer
analizeaza datele, masurand
dimensiunea particulelor.

Particula culoare
neagra, usor de
recunoscut. Se
contureaza mai bine
particulele cu
programe de
prelucrare imagine.

Se ajusteaza contrastul incat


particulele sa fie negre iar
suportul alb. Se elimina
astfel imperfectiunile.

Frecventa

Distributia dimensiunilor

Dimensiune

Mono-modala

Bi-modala

Fara dispersitate

Diametrul echivalent al macromoleculelor


Tehnicile mentionate pentru particule nu pot fi utilizate
in mod satisfacator in cazul macromoleculelor
Raza Stokes-Einstein (rSE) a macromoleculelor poate fi
estimata din proprietatile de difuzivitate:

rSE

RT

6DN

Greutatea moleculara
Greutateas moleculara se exprima in mod obisnuit in kilo-Daltoni
(kDa) sau g/g-moli or kg/kg-moli.
Material

Greutate moleculara
(kg/kg-mol)

Clorura de sodiu

58.44

Uree

60.07

Glucoza

180

Penicilina G

334.42

Insulina

5,800

Albumina serica umana

67,000

Dextrani

10 000 1 000 000

Masurarea masei moleculare

In cazul moleculelor mari se utilizeaza metode


experimentale:
1. Cromatografie hidrodinamica
2. Cromatografie de excludere dimensionala
3. Masurarea coeficientului de difuzie
4. Ultracentrifugare
5. Masuratori de vascozitate

Difuzivitate
Material

Difuzivitate in apa
m2/s

Clorura de sodiu

2.5 10-9

Uree

1.35 10-9

Acid oxalic

1.53 10-9

Acid acetic

1.19 10-9

Etanol

8.4 10-10

Glicerina

7.2 10-10

Lizozim

10.4 10-11

Albumina serca umana

5.94 10-11

Imunoglobulina G

4.3 10-11

Colagen

0.69 10-11

Virusul de tutun

0.46 10-11

Coeficient de sedimentare
v
s 2
r

M 1 v
s
f

Material

Coeficient de sedimentare
s20

Cytochrome c

1.17

Chimotripsinogen

2.54

Alfa amilaza

4.5

Fibrinogen

7.9

Albumina serica umana

4.6

Colagen

6.43

Tobacco mosaic virus

198

Determinari de vascozitate
In solutii diluate se foloseste asa numitul coeficient de
vascozitate limita [] sau vascozitate intrinseca exprimat prin
relatia:
[]=k M

Absorbtia luminii
Lumina interactioneaza cu materialul:
1.

emisie materialul elibereaza energie

2.

absorbtie materialul preia energie de la lumina

3.

transmisie materialul permite trecerea luminii

4.

refractie materialul respinge lumina intr-o alta directie

Cum interactioneaza lumina cu materialul?

Interactiunea depinde de caracteristicile fizice ale luminii


ca si de compozitia fizica si caracteristicile materialului.

Interactiunea lumina -material


Lumina refractata

Raza luminoasa

Difuzata si transmisa
Refractie interna

Lumina transmisa

Absorbtie

Deoarece lumina este o forma de energie,


legea conservarii energiei spune:
Lumina incidenta la suprafata =
Lumina refractata+
Lumina absorbita+
Lumina transmisa

Materialele care transmit lumina sunt transparente


Materialele care absorb lumina sunt opace
(Majoritatea din lumina incidenta este transformata in
lumina refractata si lumina absorbita).

In general unele combinatie de refractie,


absorbtie si transmisie
Exemple: lentile de contact ?
implanturile dentare.?

Absorbtia
Lumina este atenuata la intrarea in material.
Atenuarea este dependenta de distanta.
I este intensitatea intr-un punct t
I0 este intensitatea initiala.
k este coeficientul de absorbtie, in cm-1.
Legea lui Lambert:

I/ Io = e -kt

Difuzia moleculelor
Transport pasiv
- are loc la gradient
de concentratie mic

Echilibru dinamic:
solutul continua sa
traverseze membrana
in cantitati egale de o
parte si de alta a
acesteia

Permeabilitate selectiva

Osmoza
Tip special de transport pasiv
Moleculele de apa se misca printr-o
membrana perm-selectiva
Hipertonica - solutie cu concentratie in solut mai
mare.
Hipotonica - solutie cu concentratie in solut mai
mica.
Izotonica - ambele solutii au aceeasi concentratie
in solut.
!!!!!!: Directia de osmoza este determinata de
diferenta fata de concentratia totala a solutului!

Difuzia sustinuta
1. Molecule legate de un
purtator
2. Modificari conformationale
ale purtatorului
3. Eliberarea moleculei de
cealalta parte
4. Stoparea procesului cand
concentratile sunt egale de
ambele parti ale membranei

C. Energia de miscare a solutului.


1. Diferentele de concentratie
- difuzia micsoreaza gradientul de concentratie (gradientul
chimic)
- energia este proportionala cu diferenta de concentratie

- energia este retinuta atunci cand se pastreaza diferenta de


concentratie, energia este disipata atunci cand moleculele
se deplaseaza pe directia de curgere;

2. Gradientul electric.
- particulele incarcate pot determina un gradient electric
(potential)
- depinde de permeabilitatea selectiva pentru sarcina ionului, in mod
normal contraionul deplasandu-se singur;
- celulele sunt puternic selective, fiecare ion putand genera propriul
potential de membrana

potentialul electric
Un potential electric este generat cand
membrana este selectiva la ioni
a. miscare solut spre conc. redusa
b. generare de potential electric
- Se produce numai daca sunt prezente canale

+ + + + +
+ + - +
+
+
++
+
+
+
+
+
- + - +
+
+
+
+
+
+
+ +
Membrana permeabila la ioni pozitivi

- +
- + +
+
- +

TRANSPORT ACTIV

ADP
ATP