You are on page 1of 9

Consiliere in asistenja socialaProf. dr.

Daniela Girleanu §oitu

ABORDAREA COMPORTAMENTALA
Spre deosebire de terapiile bazate pe « insight », abordarea cognitiv-comportamentala implica
tratarea §i ajutorarea oamenilor in rezolvarea unor probleme specifice, utilizand concepte §i tehnici selectate
din comportamentalism, teoria invatarii sociale, terapia actiunii, §colile functionale din asistenta sociala,
terapia centrata pe sarcina §i cele bazate pe modelele cognitive. 1
Termenul comportamental acopera o varietate de idei, practici §i teorii. La unul dintre capetele
acestui continuum se afla comportamentali§tii radicali - printre care Skinner - care se axeaza pe invatarea
unor principii §i pe evitarea examinarii oricarui gand. La celalalt, se inscriu cercetatorii cognitivcomportamentali - Donald Meichenbaum - care subliniaza importanta proceselor mintale, de genul
perceptiilor, in comportamentul uman, considerand gandurile un tip de comportament. Aceasta din urma
orientare formeaza o punte de legatura intre consilierii care se concentreaza exclusiv asupra schimbarilor
cognitive §i cei care accentueaza doar modificarile comportamentale. Tendintele actuale in consilierea
comportamentala recunosc atat rolul comportamentului, cat §i al perceptiilor in procesul de schimbare.
In perioada de lnceput - primele trei decenii ale secolului al XX-lea - comportamentalismul era
orientat preponderent spre observatii externe, fiind promovat ca metoda §tiintifica de studiere a vietii umane.
Fondatorul acestei orientari, John Watson, a demonstrat - prin personajul „Micul Albert” utilizat in lucrarile
sale - ca emotiile umane pot fi conditionate §i generalizate. 4 Dupa primul razboi mondial, ideile
comportamentaliste au fost utilizate ca puncte de plecare in cercetari privind deconditionarea §i ajutorul care
poate fi primit in reactiile fobice.
In urmatoarele doua decenii, comportamentalismul a dobandit o mai mare importanta, prin sustinerea
ideii ca profesioni§tii din domeniul consilierii pot practica §tiintific munca lor, bazandu- se §i pe cercetari.
Sunt incluse aici: conditionarea operanta (Skinner), conditionarea clasica (Wolpe) 5, tratarea comportamentului
anormal (Eysenck)6 §i invatarea indirecta sau sociala
n

(Bandura §i colegii) . Pe la mijlocul secolului trecut, termenul de „terapie comportamentala” era

Barker, R. - 1995, The Social Work Dictionary, editia a treia, NASW Press, Wasinghton, p. 65.
Skinner, Burrhus Frederick - 1938, The Behavior of Organism; 1948, Walden Two; 1953, Science and Human Behavior,
1971, Beyond Freedom and Dignity.
Meichenbaum, D.H. - 1977, Cognitive-behavior modification, Plenum, New York.
Watson, J.B. - 1925, Behaviorism, Norton, New York.
Wolpe, J. - 1958, Psychotherapy by reciprocal inhibition building, Stanford University Press, Stanford, SUA.
Skinner, B.F. - 1974, About behaviorism, Knopf, New York.
Bandura, A. - 1977, Social learning theory, Pretince Hall, Englewood Cliffs, NJ.

utilizat in descrierea abordarilor de rezolvare a problemelor clientului. Meritul popularizarii
o

Thoresen. in urma repetarii a devenit unul condijionat. modelarea sociala .P.M..invajarea reactiva. in cazul celor oriental spre scopuri. care vor rezultate §i pentru cei interesaji de modificarea unui numar redus de comportamente.D. natural. 267). mirosul unui parfum. C. • objinerea unei dovezi empirice §i a unui sprijin §tiinjific pentru orice tehnica utilizata. Behavioral counseling. Punctul de pornire in conturarea acestei perspective il constituie experimentului lui Pavlov: clopojelul. • susjinerea ideii conform careia tot comportamentul este invajat. in Contemporary psychotherapies: Models and methods(coord. A. Cunningham. • definirea clara a unor obiective impreuna cu clienjii. • credinja ca invajarea poate fi eficienta in modificarea comportamentelor neadaptative. Spre exemplu. Abordarile cognitiv-comportamentale inregistreaza rezultate semnificative in cazul clienjilor oriental spre acjiune. in opozijie cu raspunsul necondijionat primit prin salivarea naturala cand a fost asociat pentru prima data cu mancarea. -1985.. Sunetul muzicii. J.E. §i Garske. In mod similar. pot fi identificate cateva caracteristici comune ale comportamentalismului:10 11 • orientarea spre procesele comportamentale asociate unei manifestari deschise . Holt. • respingerea ideii conform careia personalitatea umana este formata din trasaturi. . in forma modificarii percepjiilor §i interpretarilor gre§ite asupra evenimentelor de viaja (1996. adica invajat. Adesea. care inijial era un stimul neutru. p. in opozijie cu cel „de atunci” sau „de dinainte”. o persoana poate avea un accident dupa ce a consumat un anume preparat alimentar. cum ar fi fobiile. . „Behavior therapies”. poate conduce la evitarea consumarii respectivului aliment. apar prin asocieri repetate. Invajarea reactiva . J.J. Merril/Prentice Hall. • concentrarea asupra comportamentului de „aici §i acum”. Gladding considera ca deceniul al Vllllea din secolul XX promoveaza trei mari teorii . chiar daca cele doua nu au nici o legatura intre ele. H.1969.cu excepjia consilierilor cognitiv-comportamentali. Asocierea respectivului preparat cu accidentul. Repere teoretice Dincolo de diversitatea abordarilor. Rinehart & Winston. care simt nevoia sa faca ceva. invajarea reactiva reprezinta o condijie a unui raspuns involuntar. Lynn. New York. dr.Consiliere in asistenja socialaProf. 11Rimm. Daniela Girleanu §oitu comportamentalismului in consiliere ii aparjine lui John Krumboltz. Englewood Cliffs.exprima absenja nevoii unei persoane de a participa la un proces de invajare. C. D. multe emojii umane.). clienjii asociaza sentimentele cu anumite evenimente §i invers.§i scopul abordarilor cognitiv-comportamentale. indiferent daca este adaptativ sau neadaptativ. S. privirea unei culori sau atingerea unei persoane necunoscute sunt experience la 10Krumboltz. Survenind prin asocierea a doi stimuli. condijionarea operanta.

Avantajele invaCarii sociale sunt multiple. „invaCarea substitutiva”. o pedeapsa va determina renunCarea la acpunea neapreciata. in special cele pozitive. Astfel. Modelarea sociala este u§or de administrat. InvaCarea §ofatului. genul. dr.prin aceasta forma de invaCare se acumuleaza noi cuno§tinCe. Astfel. condiponarea operanta acponeaza asupra raspunsurilor voluntare. Adesea modelarea este combinata cu tehnici cognitive specifice. Cu alte cuvinte. oferite de grupuri de indivizi. prin inlocuirea cu altele noi. o persoana trebuie sa fie activ implicata §i in relape cu mediul. Dimpotriva. Dar odata invaCate. pentru a invaCa. au o influenCa egala in producerea modificarilor comportamentale. pentru a avea un efect mai puternic. consecinCele unei acCiuni vor influenCa repetarea sau invaCarea unui comportament. Ideea de baza este ca o persoana i§i modifica comportamentul in funcpe de rasplatirea sau de pedepsirea acestuia. rasa §i atitudinea observatorului constituie elemente strans legate de eficienCa realizarii invaCarii sociale. a energiei §i a efortului depus in formarea de noi abilitaCi. invaCarea se poate realiza §i independent de intarirea exterioara. proces recunoscut prin decondiCionare. In acela§i timp. Astfel. prin observarea altor persoane sau evenimente. Condifionarea operanta . Modelele de viata. orientate spre satisfacerea nevoilor fizice.imaginarea de catre client a desfa§urarii unei activity de catre modelul de viafa . cu suport vizual §i cu un risc minim sau inexistent pentru client. O recompensa va conduce la reluarea unui comportament §i la o preocupare pentru imbunataprea acestuia. modelele camuflate . Premisa de baza a lui Skinner este aceea ca pentru un comportament urmat indeaproape de intarire sau recunoa§tere. in concepCia susCinatorilor acestei teorii. Modelarea sociala . Daniela Girleanu §oitu care o persoana poate raspunde prea emotional datorita lnva^arii reactive. „imitarea”. aceste asocieri pot fi dezvaCate. a modelarii sociale. . comportamentul unui individ sau grup model acCioneaza asupra unei persoane care observa. „invaCarea observativa”. §ansele de a fi repetat in aceleap circumstance cresc. dar cele mai importante se concentreaza asupra utilizarii eficiente a timpului. cum ar fi conversajia cu sine sau imaginarea unei situajii.in acord cu aceasta teorie. InvaCarea prin modelare sociala subliniaza autoreglarea comportamentului §i diminuarea importanCei intaririlor exterioare.Consiliere in asistenja socialaProf. reacCia potrivita in faCa unui nou client sunt adesea astfel invaCate. asemeni unui stimul pentru ganduri. Varsta. Bandura (1977) sublinia faptul ca aproape toate elementele importante de invaCat sunt asimilate prin aceasta modalitate. a utilizarii corecte a tacamurilor pentru un dineu oficial. spre recunoa§tere ori recompense financiare. fara o angajare comportamentala §i fara consecinCe directe asupra celui observat.au o eficienfa crescuta. atitudini sau comportamente similare. Sinonime pentru aceasta sintagma sunt: „invaCarea sociala”. modelele simbolice din producCiile audiovizuale sau modelele multiple. mai ales in situafiile in care o utilizeaza doar clientul. orientata spre modificari comportamentale pozitive.

dezvaja sau reinvaja modalitafi comportamentale specifice. In vreme ce clientul invaja. se concentreaza asupra modificarii §i eliminarii comportamentelor de neadaptare pe care clientul le afi§eaza. edifia a II-a. fiind preferate liste de evaluare comportamentala sau descrierea clientului in acord cu denumirile din DSM-IV. Un pas major atat pentru consilierul comportamentalist. Acfiunile neproductive se impun inlocuite cu modalitafi productive de raspuns. R. > persoana de sprijin. care il vor asista pe acesta in procesul de schimbare.1989. > facilitator. . Astfel. Scopuri Consilierul comportamentalist are scopuri asemanatoare cu ale celorlalfi: sa ajute clienjii sa se adapteze cat mai bine la circumstanjele viejii §i sa implineasca obiectivele personale §i profesionale. in timp ce aceia care sunt centrap pe invafarea reactiva sau pe condifionarea operanta sunt mai directivi §i mai poruncitori in acfiunea de asistare. Boston.Consiliere in asistenja socialaProf. Consilierii orientafi spre invafarea sociala constituie modele de emulafie. Un consilier comportamentalist eficient acfioneaza pornind de la o perspectiva ampla. Mai mulfi autori sugereaza patru pa§i in acest proces: 13 12Gilliland. Daniela Girleanu §oitu B. consilierul acfioneaza ca un : > consultant > profesor. cat §i pentru client il constituie implicarea mutuala in conturarea unor scopuri. dr. in funcfie de orientarea teoretica §i de scopurile clientului. 13Allyn & Bacon. > sfatuitor.. James. J.. implicand clientul in fiecare faza a consilierii. Bowman. in timp ce il ajuta sa dobandeasca modalitafi constructive §i sanatoase de acfiune. Doar eliminarea unui comportament nu este suficienta. In foarte pufine cazuri consilierii utilizeaza teste de personalitate tip „creion-hartie”. B. C. 163.12 Consilierul poate instrui sau superviza persoanele din mediul apropiat clientului. p. Rolul consilierului Un consilier comportamentalist poate avea multiple roluri. . Theories and strategies in counseling and psychotherapy .

§i in prezenja cui apar respectivele probleme. 3.1. cum. cresc probabilitatea repetarii acestuia. G. sunt adesea orientate spre intarirea unui comportament.1.acele evenimente pozitive sau negative. 4.Consiliere in asistenja socialaProf. monitorizare si evaluare Consilierul comportamentalist este concret. Dupa stabilirea tiparului acfional. . In cazul in care o metoda selectata nu corespunde sau nu da rezultate. programarea intaririlor — cand un comportament este invafat pentru prima data se impune intarit continuu. Belmont. dar se realizeaza in funcfie de rata raspunsurilor §i de intervalul de timp dintre una §i 11 Blakham.1. Cea de-a doua forma i§i amplifica valoarea in asociere cu prima. reintaririle . fiind intermitente.1971. clientul specificand cand.cum ar fi hrana .sau secundar . impunandu-se o continua evaluare a eficienfei. d. 5. cat mai u§or de observat ulterior §i conturarea unor experienje de invajare pentru dezvoltarea unor abilitaji necesare. Un element de intarire poate acfiona la nivel primar .. precum banii §i hrana. dar clientul este „expertul” care identifica eficienfa fiecarui tip de intarire. Tehnici comportamentale generale: d. 2. in circumstance asemanatoare §i in identificarea unor posibile cauze organice. . Consilierul poate observa. Definirea problemei cat mai concret. Silbeeman. dar acest lucru nu este lntotdeauna suficient. unde.J. problemele comportamentale. Stabilirea unor scopuri specifice in formulari cat mai concrete. Daniela Girleanu §oitu 1. poate fi modificata sau inlocuita cu una noua.2. dar unele evenimente recunoa§terea sociala . Aplicare. Identificarea celor mai adecvate metode pentru schimbare. el i§i invafa clientul cum sa formuleze §i sa indeplineasca scopuri §i obiective specifice.1. contingent unei acfiuni. A. care. In general. Wadsworh. Modification of child behavior. obiectiv §i colaborativ in ac^iunile pe care le desfa§oara. D. In timp ce o recunoa§tere a meritelor acfioneaza ca o valorizare. Tehnici Tehnicile aflate la dispozifia consilierilor care au optat pentru aceasta abordare au constituit obiectul celor mai multe cercetari §i sunt apreciate ca fiind cele mai eficiente modalita^i disponibile. dr. urmand unui comportament. o intarire negativa va constitui un stimul aversiv.precum oferirea de sprijin material. D. intaririle scad numeric. Nu sunt specificate elemente universale in acest sens. astfel.sau obiecte. Istoria dezvoltarii devine necesara in verificarea modalitatilor in care clientul a acfionat in trecut.

Auto-monitorizarea va urmari in special obi§nuinjele. §i in programarea intervalului intaririlor se poate pne cont de dimensiunea fixa §i de cea variabila . dupa care ar urma o pauza de o luna. Daniela Girleanu §oitu cealalta. stingerea unui comportament reprezinta eliminarea acestuia prin retractarea intaririlor.3. procedeul solicita repetarea unui comportament in prezenta consilierului. printr-o aproximare succesiva a paplor de urmat. d. Inaintea realizarii acestor secvente. tehnica este utilizata de consilier pentru imparprea unui comportament in unitap realizabile. Pupni indivizi vor continua sa faca ceva care nu este recompensat. atat consilierul. Dupa aceasta etapa urmeaza . pentru a-i determina sa adopte un comportament adecvat §i pastrarea legaturii cu consilierul. d.7. in managementul controlului greutapi. Utilizata in special in situapile in care clientul are de invatat noi competence. Un astfel de proces presupune o impar{ire in pa§i a comportamentului §i primirea de feed-back pentru corectarea gre§elilor. formarea in etape a comportamentelor.Consiliere in asistenja socialaProf. consilierul putand spune clientului: „Nu vreau sa te aud vorbind astfel!”.6. cat §i clientul vor con§tientiza raspunsurile specifice la care vor sa ajunga. Rolul consilierului este de a sesiza tipul de programare preferat de client. d. la locul de munca. Tehnici comportamentale specifice Sunt utilizate in special in abordarile primelor doua teorii: ale invatarii reactive §i ale condiponarii operante: d.1. Spre exemplu. prin autoobservare §i auto-inregistrare. Una dintre caile de realizare este auto-monitorizarea. lucrul in grupul de colegi. d. pentru a identifica probleme particulare aparute.2. Printr-o astfel de tehnica se urmare§te cre§terea autocontrolului §i a capacitapi automanageriale din partea clientului.1. in grupul de prieteni. D. d.1.5. Nu §ansa este cea care ajuta un astfel de transfer.in timp ce una variabila intervine fara a respecta o regula anume.1.1.2.4. astfel incat sa i§i potriveasca ritmul intaririlor in funcpe de aceste preferinte.precum salariul .spre exemplu aprecieri primite din partea unui §ef doua zile consecutive. perseverarea definita prin consecventa in realizarea acpunilor dorite fara a depinde de sprijinul cuiva. dr. O programare fixa a intaririlor in funcpe de rata raspunsurilor s-ar asemana cu acordarea unei plap pe baza numarului de acpuni realizate . generalizarea presupune aplicarea unui comportament nou in afara mediului in care a fost invaCat inipal: acasa. ci realizarea temelor. Grija pentru planificare §i aplicare va conduce la un comportament nou sau imbunatapt. Utilizat frecvent dupa ce clientul a observat un model in ac{iune. conducand la o accentuare a con§tientizarii din partea clientului §i la o amplificare a controlului exercitat asupra unei acpuni in momentul declan§arii acesteia. primind astfel sugestii §i feed-back. pedepsirea implica prezentarea unui stimul aversiv pentru a suprima sau elimina un comportament. repetarea comportamentului pana in momentul in care clientul este mul{umit. clienpi pot monitoriza caloriile depnute §i reacpile la un anumit preparat alimentar.1.

clientul poate aranja o incapere intr-un anume mod. pasive §i asertive. Pa§ii pe care ii va urma consilierul constau in: • oferirea de feedback cu privire la comportamentul prezent. ajungand astfel la o generalizare §i la un succes accentuat. fiind antrenat mai apoi in sesizarea diferen{elor dintre ac{iunile agresive. formarea asertivitafii . pornind de la aspecte care nu ar determina preocuparea clientului . planificarea contextului sus{ine ideea planificarii unei par{i a mediului pentru promovarea sau limitarea unor comportamente.2. Spre exemplu.pentru a controla o situate §i a promova interac{iuni dezirabile. dr. d. un client ii va comunica in prima sesiune consilierului obiectivul {inta: capacitatea de a vorbi intr-o intalnire publica. precum §i acceptarea unor jocuri de rol. d. • incurajarea activita{ilor realizate §i stabilirea unita{ilor mici de ac{iune.notate cu 100. Consilierului ii revine rolul de a-l inva{a pe client sa se relaxeze fizic §i mental. va utiliza un program zilnic pentru evitarea acestei legaturi . • definirea unita{ilor de ac{iune treptat. desensibilizarea sistematica . d. conform acestei scheme. iar mai apoi sa o inscrie intr-o scala ierarhica alaturi de alte evenimente.spre cele care se inscriu in etiologie .tehnica destinata ajutorarii clientului pentru depa§irea anxieta{ii in anumite situa{ii. Aceasta tehnica consta in decondi{ionarea anxieta{ii §i in intarirea asertivita{ii.3. in condi{ii reale de via{a. atunci cand comportamentul de repetat este nou. . • stabilirea temelor dintre sesiunile de consiliere. Daca gradul de anxietate se amplifica din nou. astfel incat clientul sa i§i pastreze curajul. Ideea de baza este cea a „inhibi{iei reciproce” sus{inuta de Wolpe inca din 1958: este imposibil ca o persoana sa simta anxietate §i sa fie relaxata in acela§i timp. Clientul este inva{at ca oricine are dreptul sa se exprime.2. Daniela Girleanu §oitu exersarea comportamentului in afara biroului de consiliere. Daca clientul asociaza amintiri dureroase cu un loc anume. Clientului i se cere sa descrie situa{ia care cauzeaza anxietatea.Consiliere in asistenja socialaProf.4. Exista §i posibilitatea reluarii in timpul unei sesiuni de consiliere. de mai mica insemnatate. • jocul de rol al clientului. Inal{area pe scala reflecta gradul de anxietate la care ajunge clientul. Apoi este revazuta ierarhia incepand cu itemii de la baza. • modelarea comportamentului dorit.2.2. clientul este invitat iar sa se relaxeze.{inta majora a unui stagiu de formare privind asertivitatea o constituie rostirea a ceea ce este de spus fara a sim{i o anxietate nejustificata.notate cu zero .

intr-o forma scrisa. ci prin aducerea in prim plan a unei situatii care produce anxietate. . Adesea. fiind eficienta prin aplicarea pentru doar cateva minute. implozia §i inundarea . schimbate sau lntrerupte. din cauza unui comportament neadecvat. pot incuraja clientul in incercarea de a scapa.3. D. G.5. Poate fi utilizata §i in §coli. . Se urmare§te desensibilizarea clientului. sensibilizarea camuflata . Tehnica inundarii este mai putin traumatizanta prin faptul ca se imagineaza o scena care poate conduce la anxietate. obezitatii. Theory and practice of group counseling. disiparea rapida a efectelor negative in plan emotional.2.3. 12 Corey. Tehnicile aversive Se apreciaza ca astfel de tehnici sunt utile atunci cand se impune inlaturat un comportament. fumatului. Pe termen lung.tehnica prin care clientul readuce elemente din mediu la starea lor normala sau chiar intr-una mai buna .tehnica prin care un client este separat de oportunitatea primirii unei intariri pozitive. 391. Daniela Girleanu §oitu De mentionat ca o astfel de pregatire nu urmare§te o exprimare agresiva sau dobandirea unor priceperi de manipulare a auditoriului. stimulii aversivi nu sunt eficienp din cel putin trei motive: 1. pot interfera cu invatarea comportamentelor dorite. corectarea permanenta . ca o recuno§tinta asociata atingerii acestor scopuri §i ca o conditionare ale primirii recunoa§terii”. nou: d.adultii considerand-o ofensatoare . d. d.3. prin separarea unui elev de restul clasei pentru cinci minute. 2.Consiliere in asistenja socialaProf. Inaintea aplicarii acestor tehnici. cunoscuta de la mijlocul secolului trecut. dar fara a-l invata mai intai sa se relaxeze.3. timp in care consilierul monitorizeaza comportamentul.6.: copilului care arunca obiecte intr-o camera i se cere sa curete locul §i chiar sa spele. tehnica este utilizata in consilierea copiilor .3. Pacific Grove.2. in cazul copiilor fiind necesara permisiunea scrisa din partea parintilor.ex. contractul de eventualitate — este definit de Corey ca o „vraja asupra comportamentelor.2. putand avea consecinte grave. dar nu una care sa aiba consecinte extreme. solicita experienta din partea consilierului.1990. Tehnica este utilizata in special pentru clienpi cu probleme de genul abuzului de substance. pauza . consilierul va tine cont de elementele etice §i legale implicate. editia a treia. d. pentru a fi invatat un altul.1. dr. p. pentru a fi realizate. devierilor sexuale. SUA.terapia imploziva. d. 3. iar in cazurile in care au succes actioneaza ca intarire pozitiva. dar solicita atenpe in utilizare. Brooks & Cole. Este o tehnica aversiva blanda.tehnica prin care un comportament nedorit este eliminat prin asocierea cu o stare de neplacere.

inlocuind-o pe aceasta cu legi care guverneaza actiunile in medii specifice. > Se bazeaza pe teoriile invatarii. clientul nefiind nevoit sa examineze trecutul pentru a fi sprijinit. inabu§a creativitatea. .sustine Gilliland. disfunctii psihosexuale. un model bine formulat pentru invatarea de noi comportamente. inaintea stabilirii unei relatii propice. Le ofera clientilor posibilitatea de a se evalua §i in situatii din afara consilierii. ■ Se aplica uneori mecanic. caracterizata de angajarea in obiectivitate §i evaluare. de hranire. demistificand. unii consilieri incepand explorarea unor tehnici prea de timpuriu. autoactualizarea §i sentimentele de autoinnriiorare . ■ Abordarea programeaza clientul spre un nivel minim sau tolerabil al comportamentului.1. > Ofera spre utilizare o abundenta de tehnici. economisindu-se. dar dificil de replicat in situatii reale de consiliere. tulburari fobice §i ale controlarii impulsurilor. Evaluarea teoriei E. tulburari de purtare. de abuz de substante. Astfel. ■ Nu ia in considerare stadiile de dezvoltare. procesul de consiliere. Multi clienti cauta sprijin pornind de la probleme specifice. astfel.E. ■ Este bine demonstrata in conditii de laborator.Limite ale teoriei comportamentale in consiliere: ■ Abordarea nu se adreseaza intregii persoane ci unui comportament anume. astfel incat prefera consilierii care le acorda ajutor imediat. > Orientarea este spre aici §i acum. sustine conformitatea. Se continua astfel dezvoltarea de noi aplicatii pentru domenii variate. E. ^ Este sprijinita de cercetari. ■ Ignora trecutul clientului §i fortele subcon§tiente ale acestuia. consilierea comportamentala este potrivita situatiilor in care exista un deficit de atentie. Criticii ii repro§eaza lui Skinner ca a scos persoana in afara personalitatii. explicarea interactiunilor umane atat de complexe. ■ Abordarea include tehnici care se dezvolta inainte de a avea un suport teoretic. Se simplifica.2. ignora nevoile de implinire ale clientului. considerandu-se ca nu au o prea mare importanta in explicarea unui comportament anume §i ca achizitiile de invatare au caracteristici universale. Aspecte pozitive ale teoriei > Abordarea se concentreaza asupra simptomelor. timp §i bani. astfel. astfel.