Elev: POPA VERONICA

Clasa: BFT 1

ALCOOLISMUL ȘI TOXICOMANIA
Psihozele toxice ocupa un loc special in grupa tulburarilor psihopatologice. Din punct de
vedere nosologic, in grupa psihozelor toxice sunt incluse afectiunile neuropsihice cauzate de
intoxicatii cronice voluntare ale sistemului nervos central cu substante care trezesc apetenta si
dau obisnuinta, creand in felul acesta o stare de dependenta a bolnavului, necesitand un aport
continuu si crescut de substanta toxica.
Din punct de vedere psihopatologic, in grupa psihozelor toxice sunt incluse doua mari
categorii de manifestari, legate de natura toxicului utilizat: alcoolismul si toxicomaniile,
intelegand prin acestea din urma utilizarea de droguri de origine naturala (alcaloizi) sau de
sinteza (substante psihotrope).
Consecintele utilizarii alcoolului sau a drogurilor sunt extrem de nocive si variate pentru
individ. Dependenta de toxic produce degradari ale personalitatii in psihic, complicate cu
tulburari neurologice si somatice. La acestea se adauga si importante modificari de
comportament, dar si ale relatiilor sociale. Individul se izoleaza de societate, adopta un
comportament de dependenta sau de tip sociopatic antisocial.

Alcoolismul
Alcoolismul este o forma de toxicomanie majora foarte raspandita, constand in utilizarea
regulata si progresiva cantitativ a bauturilor alcoolice, cu consecinte negative multiple pentru
individul care le consuma.
Alcoolismul sau ingestia de bauturi alcoolice, episodica sau durabila, implica numeroase
consecinte pentru organism, de ordin biologic, psihologic, neurologic, comportamental social.
Toate aceste manifestari sunt reunite in grupa "alcoolismului" sau a "bolii alcoolice".
Definitia alcoolismului urmareste sa reuneasca totalitatea factorilor implicati in acest tip
de comportament: factorii somato-biologici si factorii psihici.
Dupa Jellinek, "este alcoolic orice individ la care consumul de bauturi alcoolice este
daunator lui insusi, societatii sau amandurora". Pe aceste considerente, alcoolismul
oscileaza intre doua categorii de atitudini anormale:
a) punctul de vedere medical sau mai exact medico-psihologic, in conformitate cu care
alcoolismul este considerat o boala, iar persoana alcoolicului, un bolnav care necesita
tratament medico-psihiatric;
b) punctul de vedere social sau normativ-juridic, in conformitate cu care evaluarea
acestei obisnuinte si a acestui comportament are o semnificatie social-morala centrata pe
notiunea de "pacat", "viciu" sau "devianta", cu directe consecinte asupra judecatii morale, a
responsabilitatii sociale si juridice a individului si, implicit, a sanctionarii faptelor acestuia
legate de schimbarile comportamentale sub influenta consumului de alcool.
Fouquet imparte alcoolismul in urmatoarele manifestari:
a) alcoolismul primar, reprezentat de bautorii obisnuiti sau considerati "antrenati".
Aceasta categorie de persoane manifesta o toleranta crescuta si o absorbtie excesiva si
regulata de bauturi alcoolice, considerand comportamentul lor ca pe ceva absolut normal.
b) alcoolismul secundar sau alcoolozele - manifestari secundare care apar la
personalitati cu tulburari psihice primare. La acestia, utilizarea alcoolului are efecte
anxiolitice, euforizante, dezinhibante. Ei sunt, de fapt, personalitati nevrotice sau complexate.

1

caracterizate printr-o degradare progresiva si globala a personalitatii (functiile cognitive in principal). Prognosticul clinic este rezervat. tulburarile depresiv-melancoliforme.formele dementiale. acestea fiind reprezentate de urmatoarele: . caracterizate prin deficite motorii. COMPLICATII NEUROLOGICE CRONICE  Sindromul Korsakov Tulburarile de memorie si de orientare sunt intotdeauna acompaniate de polinevrita alcoolica. e) tulburari digestive. Dementa alcoolica Este o grava tulburare psihica ce se instaleaza in timp la alcoolicii cronici si totodata o stare de slabire intelectuala progresiva de tip demential. alcoolismul se manifesta printr-o multitudine de tulburari. gastrita cronica. cu caracter ireversibil: encefalopatia Gayet-Wernicke. Alcoolismul periodic consta in consumul excesiv de alcool la intervale variate de timp. manifestate prin inapetenta. psihozele acute sau subacute (delirium tremens). pe care le vom mentiona in continuare: a) tulburari psihice. urmate de lungi intervale de timp in care individul nu mai manifesta nici un fel de interes sau apetenta pentru alcool.  Encefalopatia toxica alcoolica Manifestarile clinice de tip confuziv si ale dispozitiei afective (iritabilitate. sindromul Korsakov.encefalopatiile alcoolice. bufeuri delirante nesistematizate. psihoza halucinatorie. betia patologica. dintre care cele mai frecvente sunt reprezentate prin carente vitaminice.alcoolismul periodic sau alcoolepsia. in special din seria vitaminelor B. caracterizate prin dermite carentiale cronice. tremuraturi generalizate. Din punct de vedere psihopatologic. ne aflam in fata unor situatii psihopatologice speciale. tulburari de atentie.c) somalcoolozele sau dipsomania . In aceste cazuri. ciroza hepatica. Din punct de vedere psihopatologic. sindromul MarchiafavaBignami. Acest sindrom amnestic cu manifestari polinevritice are in prezent o evolutie favorabila. accidente vasculo-cerebrale. .tulburari psihice acute: betia acuta simpla. . 2 . . hiperazotemie. tulburari de sensibilitate. polinevrite. b) tulburari neurologice. scaderea sensibilitatii gustative. ca urmare a unei deteriorari grave a personalitatii.formele psihotice prelungite: delirul sistematizat. la care se adauga leziuni cerebrale difuze cu caracter ireversibil. telangiectazii cutanate. tulburarile intalnite in cursul dementei alcoolice sunt urmatoarele: tulburari de mers. in perioade scurte sau de durata variabila. slabirea simtului moral. jovialitate sau apatie) se acompaniaza de tremuraturi ale extremitatilor. obtuzie intelectuala. halucinoza cronica. caracterizate in primul rand prin obisnuinta si dependenta. Evolutia clinica este progresiva. deficit mnezic marcat. d) tulburari dermatologice cunoscute sub numele de "pseudopelagra alcoolica". disartrie. c) tulburari meolice diferite. cauzate de atingeri lezionale grave ale encefalului.

B6. paralizie oculomotorie pentru nervii cranieni III-IV). Intoxicatia alcoolica usoara sau moderata se rezolva fara tratament disparand dupa o perioada de somn. tulburari majore de deglutitie (paralizie linguala). tulburarile de coordonare ale gesturilor. minerale si hidrati de carbon. Se asociaza cu tetrapareza sau tetraplegie. vitamine din seria B si C. Dogma abstinentei totale este discutabila in practica. Encefalopatia Gayet-Wernicke Aceasta encefalopatie de tip carential (avitaminoza B 1.50 g/l denota un consum de alcool. Droperidol) in asociere cu doze mari de vitamine Bl. Meprobamal. capacitatile restante. de insulina in doze de 10-15 U. Rivoiril). este necesar sa se treaca de urgenta la efectuarea de spalaturi gastrice. Oxazepam. prezenta manifestarilor fizice de intoxicare sau de sevraj. gama GT. EEG examen fund ochi). bipertonie extrapiramidala. Alcoolismul produce o serie de tulburari biologice evidentiate prin investigatii paraclinice specifice (probe hepatice. O accelerare a metabolizarii alcoolului din organism se poate realiza prin administrarea s. Tratamentul alcoolismului cronic Tratamentul delirului tremens se efectueaza in conditii de spitalizare. endoscopie esofagiana si gastrica. Clonazepam. stimularea centrului respirator si a activitatii cardiace. 3 . hipotensiune arteriala. Antibioticele sunt necesare pentru combaterea febrei si a complicatiilor infectioase. abilitatea sociala. coma. De la aceasta regula fac exceptie copiii. dupa care se pot administra lichide cu un bogat continut nutritiv. mersul). In cadrul complicatiilor hepatice sunt indicate medicamente hepatotrope de tipul Aspartatului si Argininei. paralizii oculomotorii. deshidratati. a simptomelor psihiatrice de tip anxios si depresiv. manifestarile neurologice (dizartrie. In cazul unei intoxicatii grave cu areflexie si coma. EMG. Valori peste 0. Testele psihometrice de tip proiectiv sau de nivel evidentiaza perturbari ale functiilor cognitive si conative. oxigenoterapie. Diagnostic Diagnosticul clinic se poate pune pe baza unor manifestari caracteristice: semnele de impregnare acute si cronice. ecografic pancreatica hepatica. biopsie hepatica. derivati din Vitamina B1 (Heminevrin. B12. Tabloul clinic este dominat de tulburari confuzive exprimate (pana la torpoare) si neurologice (de echilibru.  Mielinoliza centro-pontina A fost descrisa in 1959 la alcoolicii cronici denutriti. substante din grupa barbituricelor (Tetrabamatum-Atrium-300). Hemineurin). Tratamentul alcoolismului Obiectivele tratamentului Principalele tinte terapeutice in alcoolism sunt: numarul de zile fara alcool. confuzie. cirotici si denutriti. PP si C. butirofenone (Haloperidol.c. regim alimentar bogat in lichide. Dozarea alcoolemiei reprezinta un argument biologic direct. la care chiar intoxicatii usoare pot duce la complicatii grave sau la moarte. Se administreaza substante sedative din grupa tranchilizantelor minore (Diazepam. Un mare numar din alcoolici tratati si considerati “vindecati” continua sa se alcoolizeze moderat.tiamina) debuteaza progresiv la acloolicii grav.

Antalcol. Aceasta stare duce la obisnuinta si dependenta de aport a drogului. . de la o luna pana la 3 luni. prezenta sau absenta complicatiilor. avand sau nu o utilizare terapeutica si care este utilizat in doze neterapeutice si in scopuri nemedicale. Naltrexon sau cu Aotal (Acomprosat). drogul este o substanta psihotropa de origine naturala sau sintetica. Apomorfima. amfetamine. Tratamentul de intretinere este de lunga durata.aparitia unei stari de dependenta de aportul de drog. sex. in caz ca situatia somatica o permite se poate trece la urmatoarea etapa. substante halucinogene de sinteza). Se recomanda continuarea unei medicatii fie cu Disulfiram (Antalcol). necesitand interviuri la intervale variabile. care. barbiturice. TOXICOMANIILE Toxicomania sau dependenta de droguri este o stare psihica si somatica rezultand din interactiunea dintre individ si un produs psihoactiv (psihotrop) specific. Pentru transformarea utilizarii drogurilor in sfera toxicomaniilor au rol urmatorii factori: .Tratamentul complicatiilor de tip psihotic va beneficia de medicatia neuroleptica. Dependenta poate fi legata de consumul unui singur drog sau de utilizarea mai multor droguri (politoxicomanie) si este consecinta unei utilizari abuzive si indelungate.obtinerea unei stari de beatitudine. Durata tratamentului variaza in functie de varsta. permanenta. Dupa efectuarea curei de dezintoxicare. . in cazul cand este suprimat. In sindromul Korsakov si dementa alcoolica. Baudelaire) . Tetrabamatul (Atrium 300) este extrem de eficient in aceasta faza. Caracteristicile dependentei variaza in functie de natura drogului utilizat (morfina. se pot aplica si alte procedee psihoterapeutice cum ar fi: psihodrama. Termenul "drog" are mai multe semnificatii. De asemenea. Aceasta se face prin deconditionare cu Emetina. Carbamid de calciu. carora individul respectiv nu le poate face fata. 4 . In perioada curei de dezgust se efectueaza tratamentul psihoterapeutic sub forma de psihoterapie individuala. injectata . de plenitudine si de satisfactie interioara a individului care consuma droguri ("paradisurile artificiale" ale lui Ch. grade si intensitati din partea acestor indivizi. glucoza. canabis. cocaina. Metronidazol.tipul de actiune psihotropa a drogului si scopul urmarit prin administrarea lui.produce frisoane similare crizelor de malarie). activitati ergoterapeutice sau hipnoterapie. Tratamentul de dezintoxicare Are ca scop obtinerea sedarii pacientului si a dezintoxicarii sale. . Pirpgil (levura liofilizata. Solnes. tratamentul de dezgust. incisiva si sedativa corespunzatoare tabloului psihopatologic.conduite de refugiu ca "solutii" la situatiile de impas ale vietii. se introduc si stimulente mnezice. Pentru H. In general. pe langa administrarea de vitamine in doze mari. Se administreaza vitamine din grupul B (B1 si B6). hepatoprotectoare. de reverie. avand ca urmare tulburari de comportament si alte reactii care presupun o dorinta invincibila. psihoterapia familiei. continua sau periodica de a consuma drogul pentru a obtine anumite efecte psihice. durata este intre 2 si 4 saptamani. declanseaza tulburari severe de diferite forme. dar si al mediului social si al anturajului acestuia ca factori cauzali. psihoterapie de grup. tranchilizante. neuroleptice sedative. fie cu Metronidazol.efectul drogului asupra individului. Cura de dezgust dureaza intre 2-3 saptamani (6-7 probe in total).