Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca

Facultatea de Agricultura , sectia Montanologie

INFIINTAREA UNEI PAJISTI IN ARABIL DIN COMUNA RUNCU SALVEI
, JUDETUL BISTRITA-NASAUD

Nume
Anul: IV
Prof.

care folosite in hrana animalelor determina asigurarea functiilor vitale ale acestora si punerea in valoare a potentialului lor productiv. animala. profitabila si durabila. Infiintarea pajistilor semanate reprezinta pasul hotarator pe care fermierul crescator de animale il face in trecerea spre o exploatatie moderna. Furajele obtinute pe pajisti reprezinta o importanta resursa de hrana pentru animale. Pajiştile semănate se pot cultiva atât în teren arabil. in principal pentru rumegatoare. în cadrul asolamentului agricol ce se practică în ferma respectivă sau în locul unei pajişti naturale. desţelenită cu cel puţin 1 an înainte de semănat. minerala si de sinteza.INTRODUCERE Prin furaje (nutreturi) intelegem toate produsele de origine vegetala. atat in perioada de pasunat cat si in stabulatie. . cu o productivitate foarte scăzută.

8-15 kg/ha (silvostepa.  Onobrychis viciifolia .2-3 kg/ha (silvostepa. .  se realizeaza o compozitie floristica stabilita dupa criterii stiintifice. zona de foioase. molid).3-12 kg/ha (foioase. molid)  Phleum pratensis . molid).10 kg/ha (silvostepa). molid)  Lolium perene .  Festuca rubra .  se reface structura solului.3 kg/ha (foioase.5-15 kg/ha (silvostepa. molid).  prezinta un grad inalt de mecanizare a lucrarilor de intretinere si exploatare a pajistei.  Trifolium pratensis . foioase.  Medicago sativa . zona molidului)  Festuca pratensis .  se esaloneaza echilibrat productia pe ciclurile de recolta.  Lotus corniculatus .5-10 kg /ha (silvostepa.30 kg/ha (silvostepa).  Trifolium repens .AVANTAJELE UNEI PAJISTI SEMANATE  se obtin productii de 40-60 tone/ha Masa Verde (10-12 tone/ha Substanta Uscata). foioase. a capilaritatii si activitatii microbiologice din sol. foioase.  Festuca arundinacea . molid). foioase).6-7 kg/ha (molid). foioase.2-5 kg/ha (silvostepa.25 kg/ha (foioase).  se imbunatateste nutritia minerala a plantelor.  se obtine un furaj superior din punct de vedere calitativ. prin fixarea anuala de 100-150 kg/ha/an azot de catre leguminoasele aflate in amestec AVANTAJELE SPECIILOR SI SOIURILOR DE GRAMINENE SI LEGUMINOASE PERENE  Dactylis glomerata -intre 4-12 kg/ha (zona de silvostepa.2-9 kg/ha (foioase).  Poa pratensis .  Bromus inermis .

acest specific al formelor de relief fac ca zona să fie predispusă alunecărilor de teren şi inundaţiilor. Date fizico-geografice: ● Relief: zonă de deal şi munte .DESCRIEREA ZONEI Suprafaţa totală a comunei este de 2561 ha (25. sub aspectul analizei riscurilor. 61 km²) din care: ● Intravilan 230 ha ● Extravilan 2331 ha Specificul comunei este de deal şi munte.

holoacide. textura lutonisipoasă. textura lutoargiloasă ♦ soluri brune luvice tipice.14 km ● Flora: păduri de foioase şi răşinoase ● Fauna: căprioare. textura lutoargiloasă ♦ soluri brune luvice tipice. erodate şi erodisoluri. lutoasă ♦ soluri brune acide şi litosoluri. lutoargiloasă ♦ soluri brune pseudogleizate. lutoargiloasă ♦ soluri brune argiloiluviale tipice (inclusiv slab luvice) şi soluri brune argiloiluviale erodate. oligobazice şi/sau holoacide erodate şi erodisoluri.● Resurse naturale: lemn. textura nisipolutoasă. textura variată ♦ soluri brune acide şi erodisoluri şi/sau regosoluri. gaze naturale ● Reţeaua hidrografică: Valea Ibeciului . erodate şi erodisoluri. textura variată ♦ soluri aluviale (inclusiv protosoluri aluviale) frecvent gleizate. textura lutonisipoasă ♦ protosoluri aluviale şi soluri aluviale (inclusiv gleizate). iepuri. lupi. textura nisipolutoasă ♦ soluri brune acide şi soluri brune argiloiluviale tipice. textura lutonisipoasă ♦ soluri brune luvice tipice. textura lutonisipoasă ♦ soluri brune argiloiluviale tipice (inclusiv slab luvice) şi soluri brune argiloiluviale erodate. textura lutonisipoasă. mistreţi Resurse de sol şi potenţialul productiv al acestuia Pe teritoriul comunei Runcu Salvei principalele tipuri de sol sunt: ♦ luvisolurile albice (soluri podzolice argiloiluviale) tipice. textura lutoargiloasă . textura lutoasă ♦ soluri brune eu-mezobazice.

rapid Durata scurta si folosire prin cosit : 30 % Poaceae 70 Fabaceae SEMANATUL ● se seamana fara planta protectoare. ● se seamana cu planta protectoare .30-35 kg/ha. ●se tavalugeste inaite si dupa semanat.mediu Medicago sativa . toamna in perioada 15 august -15 septembrie. ovaz + 10 kg trifoi anual +10-12 kg raigras arisat).Conform caractersiticilor zonei.pe terenurile umede (50% din norma la ha orzoaica. ●adancime de semanat amestec 1-2 cm ●norma de semanta amestec . Modul de folosire : Cosit Durata de folosire : scurta ( 2-3 ani ) Gradul de dezvoltare : Dactylis glomerata .primavara cand in sol este o temperatura de peste 3 grade C. . ●epoca de semanat . prima data se seamana planta protectoare si apoi perpendicular pe prima semanatura se seamana amestecul.am ales ca pajistea sa fie infiintata cu Dactylis glomerata imbinata cu Medicago sativa.

imprastierea musuroaielor. . aplicat dupa coasa de curatire a buruienilor.FERTILIZAREA fertilizarea cu azot  anul I .evitarea baltirilor. combaterea buruienilor. III .a.a. aplicat la lucrarile de pregatire (infiintare). eliberarea terenului de masa verde cosita.a. si dupa doi ani toamna (noiembrie) LUCRARILE DE INTRETINERE  anul I . III. IV . graparea pajistei. completarea golurilor din cultura.  anul II.  anul II. potasiu.) fertilizarea cu fosfor si potasiu .a.combaterea buruienilor.se vor aplica la 5-7 zile dupa pasunat sau cosit (3-50kg/ha s. fosfor si 50 kg/ha s.30-35 kg/ha s.50-70 kg/ha s.