UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI

MEDICINĂ VETERINARĂ „ION IONESCU DE LA BRAD” IAŞI
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
SPECIALIZAREA: TPPA

PROIECT DE AN LA

MANAGEMENT

ÎNDRUMĂTOR:
PROF. DR BREZULEANU STEJĂREL

STUDENT:
Bișoc Isabela-Andreea

2015

INTRODUCERE

Reforma economică din agricultură, la nivel micro- sau macrosocial,
prezintă, pe lângă schimbarea fundamentală a formei de proprietate şi schimbarea
radicală a funcţiilor de producţie, a relaţiilor de schimb şi de repartiţie a
profitului.
Reintrarea agriculturii româneşti în reţeaua relaţiilor economiei de piaţă, a
relaţiilor de concurenţă, unde criteriul de bază este doar eficienţa şi calitatea,
necesită un nou tip de management, care prin metodele şi tehnicile utilizate să
corespundă cerinţelor diferitelor tipuri de exploataţii agricole.
Întocmirea proiectului de an la disciplina de "Management " ocupă un loc
important în cadrul pregătirii de ansamblu a viitorilor specialişti .
Pentru elaborarea proiectului de an, disciplina pune la dispoziţia studenţilor
prezentul ghid, elaborat în conformitate cu reglementările şi normativele actuale.
Ghidul pentru întocmirea proiectului de an la disciplina "Management" se
adresează în special studenţilor de la Facultatea de Agricultură specializarea
Tehnologia prelucrării produselor agricole.

2

Tema proiectului

PROIECT MANAGERIAL DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A
REZULTATELOR TEHNICO- ECONOMICE DE
ANSAMBLU LA S.C. PRONAT S.R.L.

3

CUPRINS
CAP. I PLANUL DE AFACERI PENTRU CREȘTEREA EFICIENȚEI ECONOMICE
A FIRMEI S.C. PRONAT S.R.L.
PARTEA I - DESCRIEREA SOLICITANTULUI
A. DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
A.1. Numele solicitantului:
A.2. Obiectul de activitate.
A.3. Forma juridica a solicitantului
A.4. Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la înfiinţare
A.5. Administratorii societatii
A.6. Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului:
A.7. Litigii ( in desfăşurare )
B. DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
B.1. Istoricul activitatii
B.2. Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
B.3. Descrierea activitatilor curente si a tehnologiilor aplicate
B.4. Politica de aprovizionare. Furnizori de materii prime
B.5. Politica de desfacere. Canale de distribuţie

PARTEA A II - A - DESCRIEREA INVESTIȚIEI
C. PREZENTAREA PROIECTULUI
C.1. Obiectivele proiectului.
C.2. Descrierea tehnica a proiectului

C.3. Managementul proiectului
C.4. Lista de achizitii si sursele de achiziţii
C.5. Personal si instruire
C.6. Graficul estimat al proiectului
C.7. Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri

D. PROIECŢII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI

4

3.D. Contul de profit si pierderi previzionat D.2.1. Indicatorii financiari CAPITOLUL II STRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI ÎNTOCMIREA ASOLAMENTULUI CAPITOLUL III ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ CAPITOLUL IV DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE (PUNCTULUI CRITIC) PE CULTURI CAPITOLUL V CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI 5 . Bazele de productie D.

Codul CAEN .L. .L.obţinerea de băuturi nealcoolice din fructe. nucilor sau legumelor: congelarea.DESCRIEREA SOLICITANTULUI A. -fabricarea produselor alimentare din fructe si legume -fabricarea gemurilor. marmeladelor si jeleurilor -prajirea nucilor -fabricarea preparatelor si pastelor din nuci 6 .obţinerea de băuturi slab alcoolice din fructe(cidru). PRONAT S. cât și a fructelor uscate.obţinerea de sucuri naturale cu pulpă. . Obiectul de activitate S.procesarea fructelor proaspete în vederea obţinerii sucurilor naturale necarbogazoase.obţinerea de băuturi distilate din fructe . are ca obiect de activitate principal fabricarea sucurilor din fructe de goji.C. DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT A. include urmatoarele activitati: -fabricarea produselor alimentare continând în principal fructe sau legume. uscarea. .C. PRONAT S. ambalarea în cutii de conserve etc.1032 fabricarea sucurilor de fructe şi legume include urmatoarele activitati: . Numele solicitantului: S.procesarea legumelor proaspete pentru obţinerea de sucuri naturale necarbogazoase. Codul CAEN .R. Pronat S.obţinerea de sucuri limpezi şi nectaruri.a. A.1.C. . I PL A N U L D E A F A C E R I PE N T R U C R E Ş T E R E A E FI C I E N Ţ E I ECONOMICE A FIRMEI S. .L. cu exceptia mâncarurilor gata preparate sub forma congelata sau de conserve -activitatea de conservare a fructelor.2.C A P.1039 Prelucrarea si conservarea fructelor si legumelor n.R.c.R. PARTEA I .obţinerea de lichioruri din fructe. conservarea în ulei sau în otet. .

03.2012 ( In prezent) Nr.3. cat si a fructelor uscate. ca de exemplu: -salate. Structura capitalului social si evoluţia acestuia de la înfiinţare Tabel A. Pronat S.1 Structura acţionariat STRUCTURA ACŢIONARIAT (Societatea) S. actiuni/parţi nominala Valoare totala Denumire acţionar Crt. cod unic de înregistrare RO 18674790.2002. înregistrată la Oficiul Registrului Comertului în data de 15. Prio Juice S.R.2 Date de identificare ale acţionarilor DATELE DE IDENTIFICARE ALE ACTIONARILOR PERSOANE FIZICE SI/SAU JURIDICE BI/CI (Persoane fizice) CNP Participare Nr.L. număr de ordine în registrul comerţului J35/1557/2006. Forma juridica a solicitantului S. 144 Judetul Timis.Aceasta clasa include de asemenea: -fabricarea preparatelor alimentare perisabile din fructe si legume. cu sediul social în Stanga-Timisoara. Inregistrare (%) (Societati) 1 CODRUTA PETCU 2930209270040 100 7 .4. A.C.4.R.C.L.03. cu obiectul principal de activitate-fabricarea sucurilor de fructe si legume. de Valoare Nr. (Persoane fizice) Denumire acţionar Cod Unic de Adresa la capital Crt. sociale deţinute a parţii sociale (lei) (Buc) (lei) 1 CODRUTA PETCU 2000 10 20000 TOTAL 2000 10 20000 Participare la capital (%) 100 100 Tabel A.4. amestecuri de salate ambalate (împachetate) -legume curatate sau taiate -brânza din soia (tofu) A. LA DATA 01. nr.

Denumire societate Cod Unic de Inregistrare. Crt. prenume BI/CI /PP Serie/Nr. Stanga Magazin produse naturiste. Adresa 8 Valoarea prejudiciului (Lei) Observaţii (in curs de soluţionare. punct de lucru.in . Timișoara Fabricarea de sucuri si fructe uscate Comercilizare produse Timișoara Adresa Calea Torontalului.6. Informaţii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului: Tabel A.1 NU ESTE CAZUL In calitate de Reclamant Nr.7.5. Stanga Calea Torontalului. Nume. loc de vanzare 1 Sediu social 2 Punct de lucru 3 Loc de vânzare Activitate Localizare Reprezentanța firmei Stanga.6. Litigii ( în desfăşurare) Tabel A. Timișoara A. Tip: Sediul social. Crt. Nume.5. Crt. Locul si data emiterii CNP Locul si data naşterii Domiciliu Funcţia 1 2 A.120 Timișoara ADMINISTRATOR Tabel A.2 NU ESTE CAZUL Cenzorii societatii Nr. Plaiului nr.1 Administratorii societatii Nr.Date de identificare ale acţionarilor TOTAL 0 A. sucursala.7. prenume BI/CI /PP Serie/Nr. Judetul Timiș Str. Crt. Locul si data emiterii 1 CODRUTA PETCU TM 456738 CNP Locul si data naşterii Domiciliu Funcţia 2930209270040 Timișoara.1 Puncte de lucru Nr. Timișoara Stanga. Administratorii societăţii Tabel A.5. filiala.

executare. Capitalul social subscris este de 20000 de lei integral vărsat.3 NU ESTE CAZUL Nr.L. Societatea are un efectiv de 6 muncitori. crt.1.02. Istoricul activităţii S.7.faliment.02. fiind împărţit în 2000 de părţi sociale.2002 şi numărul de ordine în registrul comerțului J35/1557/2006.in executare. Denumire societate sau persoana fizica Revendicări Obiectul Revendicării (cu mentionarea sensului revendicarii: de catre sau de la solicitant) Valoarea estimata a activului revendicat Observaţii (in curs de soluţionare. nr. Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului: Tabel B. Crt.R. Structura şi relaţiile de subordonare între salariaţi sunt prezentate în cadrul organigramei întreprinderii. cu sediul social în Stanga-Timisoara. Adresa Denumire societate Valoarea prejudiciului (Lei) Observaţii 1 2 TOTAL 0 Tabel A.etc. județul Timiș. reprezentată prin Cosmin Grosan în calitate de asociat unic .) 1 2 TOTAL 0 Tabel A.2 NU ESTE CAZUL In calitate de Parat Nr. s-a înfiinţat la data de 09.2. DESCRIEREA ACTIVITĂŢII CURENTE B.7.etc.) 1 2 TOTAL B.1 9 . Societatea are în exploatare 50 ha de cultură de goji ce furnizează materia primă pentru fabrica de sucuri din fructe și a fructelor uscate. dintre care 4 implicaţi direct în procesul de producţie.C.2002 atribuindu-se Codul Unic de Înregistrare RO 18674790 din data de 09.faliment. Cod Unic de Inregistrare. 144. Pronat S. Valoarea unei părţi sociale este de 10 lei.2. B.

07.03.02.CLĂDIRI TOTAL Hală de procesare a fructelor şi legumelor Hală de depozitare a fructelor şi legumelor Hală de depozitare a sucurilor si fructelor uscate Clădire administrativă 2.831 1 7 2 27.08.326 5.2003 26.2004 15.03.05.08.03.2003 60 20.166 53.2.823 10.853 1 25.UTILAJE TOTAL Utilitara Iveco ECODaily Furgon Tractor Tractor U650 Remorcă Maşină stropit Plug 3.2 Nr.166 Proprietate personală .2003 - 27754 18950 2500 5500 500 79963 5. Stanga/Timişoara 1.800/Construcţii 10 Valoarea Regim juridic contabilă (lei) 56.2003 25.2002 1.ALTE DETALII Aparatură de birotică TOTAL MIJLOACE FIXE 19.2004 14.INSTALAŢII Centrifugă Presa Linie de îmbuteliere Instalatie de uscare Linie de ambalare 4.510 8.03. Amplasere Judeţ/Localitate 1.218 23.000/ Cultura de goji 3.210 22.2002 400 21.2002 200 9.763 1 02.08.2003 26.Denumire mijloc fix 1.2004 - 11.06.2004 14.03.2011 Bucăţi 4 1 Tabel B.900 Proprietate personală 96.04.332 103035 47.04.2004 - 25.000 Valoare neta la data întocmirii ultimului bilanţ (lei) 96. Stanga/Timişoara TERENURI Suprafaţa totală(mp)/categoria de folosinţă 50.08.03.326 253080 1 1 1 1 1 8 2 3 1 1 1 5 5 22 Data achiziţiei Suprafaţă (m²) 29.520 32.2004 17.900 5. crt.2003 27.

30 100512 z.5 8 .1 - 836 3575 9000 1943.M VALOARE 80851.22 3.65 0.2 1300 16558.o persoane lei 50 2 50 40 2000 0.51 25700 39000 386837.1 14850 10140 2940 2370 kg kw buc lei 220 5500 90000 - 3.M Cantitate Pret/U.B.7 3.9 4680 4606 3230.5 61894 324943.3.3 l kg kg kg litri litri litri m³ 4345 1200 980 970 450 260 84 1000 5.19 4597. Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate Buget de venituri .cheltuieli si consumuri intermediare pentru produsele– Fructe şi sucuri din fructe Indicatori 7 CONSUMURI (CHELTUIELI) MATERIALE (1+2+3+4+5+6) Combustibil Ingrăşăminte chimice cu azot Ingrăşăminte chimice cu potasiu Ingrăşăminte chimice cu fosfor Fitosanitare Erbicide Îngrăşăminte foliare 8 Apă 9 Îndulcitori Energie electrică Ambalaje Cheltuieli cu aprovizionarea ( 10%din 1) CONSUMURI(CHELTUIELI) CU FORTA DE MUNCA Personalul permanent implicat în produscuţie Personal sezonier implicat în producţie Personalul administrativ Fond retribuire ALTE CONSUMURI(13+14+15+16+17) Cheltuieli generale(3%din I+II) Dobânzi la credite Telefonie mobilă Asigurări (8% din valoare la ha) Energie electric Amortismente TOTAL CONSUMURI INTERMEDIARE (I+II+III) VALOAREA PRODUŢIEI Sucuri naturale cu pulpă Nectaruri Fructe uscate VENIT IMPOZABIL(B-A) (-)Impozite si taxe (+)Subvenţii PROFIT BRUT IMPOZITUL PE VENIT PROFIT NET COST DE PRODUCTIE I 1 2 3 4 5 6 10 11 12 II 13 14 15 16 III 17 18 19 20 21 22 A B 22 23 24 C D E F G U.65 36000 23040 14334 52099.49 litri litri kg 11 90000 40000 30000 20000 7 7.33 33 39 35 2.17 8400 1200 20043.9 4.o 4 36 41472 z.5 9 685000 280000 225000 180000 451537.8 0.82 lei lei lei kw lei 233462.37 22680.

86 PROFIT LA KG MARJA BRUTA(MB) Cheltuieli cu energia electrică şi combustibil Indicatori kw kw Curs leu/Euro =4.22 4410.2 Valoare asigurare lei Revine pe l (lei) 0.2 20043.65 975 3575 4550 1080.13 Asigurari Indicatori Clădiri Mijloace fixe Producţie Valoare lei 350 750 18943.2122 zi/ferma an/ferma CONSUMURI CU ENERGIA Consum energie clădire administrativă 5 1500 Consum în producţie 5500 Total (lei)/an Total (Euro) Indicatori Lei/Kw Lei an/ferma 0.17 Cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile Indicatori Ingrăşăminte chimice Cantitate 1200 12 Lei/u.19 11840.4 1827 1461.22 5.57 6464.9 Valoare 4680 .6 22680.19 litri an/ferma lei/litru Lei an/ferma 845 2870 350 280 5.5 37.76 Alte cheltuieli materiale+apa Valoare lei/an Indicatori Curs euro= 4.72 0.H I 3.22 5.19 52099.22 5.m 3.57 0.9 5384.4 Cheltuieli diverse Total (lei) Total (Euro) Revine pe um (lei) Revine pe um (Euro) 52099.57 CONSUMUL CU COMBUSTIBILUL Arat Stropit Transport recoltă Alte operaţii tehnologice Total (lei)/ferma Total (Euro) TOTAL CONSUMUL ENERGIE+COMBUSTIBILUL Total (lei)/ferma Total (Euro) 9934.9 14981.

75 8 1112.5 - 197876 - - 20485.5 Presă 25.2002 21763 27 806.2003 8.04 04.03.2003 8 4026.cu azot Ingrăşăminte chimice cu potasiu Ingrăşăminte chimice cu fosfor Fitosanitare Erbicide Îngrăşăminte foliare Îndulcitori Ambalaje Total (lei)/ferma Revine pe um (lei) 980 4.88 Centrifugă 25.2003 32210 22.3 0.03.045 Amortizarea totală Revine pe l producţie (lei) 13 .03.1 450 260 84 220 10000 33 39 35 3.39 Alte cheltuieli materiale+apa Valoare lei 1943.07 0.7 4606 970 3.05.21 Hală de depozitare a fructelor Hală de depozitare a sucurilor Clădire administrativă Utilitara Iveco ECODaily Furgon 21.2003 10520 8 1315 Linie de îmbuteliere 26.2003 11332 38 298.5 Linie de ambalat 27.30 2370 4313.2002 Valoarea rămasa la data ultimului bilant contabil Număr ani rămaşi neamortizaţi Valoare amortizare anuală 53218 37 1438.510 8 2813.07.12 27.8 0.25 Instalație de uscare 26.1 0.04.2003 5326 4 1331.05.03.2004 47831 8 5978.039 Indicatori Cheltuieli cu aprovizionarea Cheltuieli cu apa Total (lei) Revine pe um (lei) Amortismente Imobilizare Dată intrare în gestiune 20.03.03.33 3230.2003 5823 6 970.32 Hală de procesare a fructelor 25.05.900 Tractor 29.1 14850 10140 2940 836 1000 42282.2002 9853 25 394.

8 2010.45 3150 12516.4 . (LEI) % aprox.R. str Corneşti Nr 27/A TOTAL 1 S. Bucureşti TOTAL 1 SC SWEETLAND PROD S.56 3150 12516. Nr.4 7035. Intern Produse fitosanitare Str.4 B.2 37520. 43.Mures.66 794 27930 43. Furnizori de materii prime Tabel B.6 23449. 1.4.CHELTUIELI CU FORTA DE MUNCĂ Indicatori Nr.9 35. Stefan cel Mare nr. sector 3. Postavarul.9 35.1 19.33%) Contribuţii pt. Politica de aprovizionare. Insaro Energy S. Muncitori CONSUMURI CU ENERGIA Personalul permanent implicat în producţie Personal sezonier implicat în producţie Personalul administrativ Total fond salarii (lei)/ferma Ajutor şomaj( 5%) C A S (23.1 PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII PRIME FURNIZOR 1 OMV PETROM Extern /Intern Intern Adresa Produs: combustibil Statia Nr.3. din total achizitii 4345 22680.30 63963 14 100 . jud Iaşi TOTAL TOTAL Cantitate aprox. jud Timis TOTAL 1 SC MATCONS SRL Intern Produs:îngrăşăminte chimice Tg.45 4345 22680. Poitiers.R.fond sănătate(7%) Fond solidaritate (2%) Total fond retribuire (lei)/ferma/an Lei an/ferma 4 10 2 41472 36000 23040 100512 5025.L.56 794 27930 43. Str. Iasi. 17. Timisoana. nr. Valoare aprox. Intern Produs: îndulcitori Bd.L.C.66 220 836 1.1 19.30 220 836 1.

Ştefan cel Mare. Ing. Nr.79 38069 100 14.Tabel B. 19 POPEŞTI LEORDENI. (LEI) % aprox. Badea Romeo. Valoare aprox. jud ILFOV 2 TOTAL Cantitate aprox.3 PRINCIPALII FURNIZORI DE SERVICII FURNIZOR 1 S. Valoare aprox. 53. Timişoara. din total achizitii 10000 1000 100 10000 1000 100 TOTAL 1000 100 Tabel B. jud. Timiş TOTAL 1 BRD S. Timiş TOTAL % aprox.A Intern Str. Timiş TOTAL 3.A TOTAL Intern TOTAL 15 . Toma Caragiu nr. nr. jud.44 Serviciu: apă şi canalizare 1 S. Timiş TOTAL 7. FAGULUI. Timişoara. nr.4 .A Extern /Intern Intern Adresa Serviciu: energie electrică Str.C Eon Moldova S.1. Ştefan cel Mare Nr. jud. Timişoara. 7. Intern Str.C.32 12 12 20099 20099 52. jud. 70.A.4 .A Intern Servicii bancare Str.15 Serviciu: asigurări 1 Asirom S.27 Serviciu telefonie 1 Romtelecom S. (LEI) 8000 5500 8000 5500 1100 2770 1100 2770 12 1200 12 1200 12 8500 12 8500 22. Aquavas S.2 PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII AUXILIARE FURNIZOR 1 SC AN-BO PROD SRL Extern /Intern intern Adresa Produs Ambalaje Str. din total achizitii Cantitate aprox. Timişoara.

C.38-40.33 Termen de plata 21 zile 35. Politica de desfacere. 4345 VALOARE (LEI) 22680.14 Reghin. Canale de distribuţie Tabel B.282.F.L.12 4345 22680.1 5 3570 450 260 84 794 220 220 13130 14850 10140 2940 27930 836 836 20.Tabel B. Pombis SA 64000 25.4 . B-dul Republicii.C.9 35. Crt. 5782006 0244.Prahova 1 S.89 1100 4800 7.21 15. TOTAL % 64576.419 3 S.366 2 S.R.L.5. Jud. Vălenii de Munte.A 1278951 0040-265.Ştefan cel Mare nr.25 1. Mures.29 CANT. jud.30 1.C.12 1500 5100 7.R.85 4. Sucmerom S.511. S. crt. C. nr.C.L.65 . Nr.6 43. 1 Pondere % 39.R.9 35.C.L.R. 1 2 3 Fitosanitare Erbicide Îngrăşăminte foliare 1 Îndulcitori TOTAL SC SWEETLAND PROD S.. TYMBARK MASPEX ROMANIA 98560 S.9 TOTAL GENERAL 100 B.1 2 Principalii clienţi ai societatii Client Valoare (lei) S.A 87980 3 S.5.C.4 PRINCIPALELE MATERII PRIME PRODUS SOCIETATE OMV PETROM 1 Combustibil TOTAL 1 SC MATCONS SRL 2 3 Ingrăşăminte chimice cu azot Ingrăşăminte chimice cu potasiu Ingrăşăminte chimice cu fosfor TOTAL S. Societate Cod Unic de Inregistrare Telefon Fax Adresa Str.43 970 3230. Sucmerom S.5. Insaro Energy S.33 23.2 Datele de identificare ale principalilor clienţi Nr.R.C.56 21 zile Total 250540 100 - Nr. Romania Bistriţa. Pombis SA 2265870 +40 263 231278 16 Str. TYMBARK MASPEX ROMANIA S.11 21 zile Tabel B.

cheltuieli si consumuri intermediare pentru produsul– Sucuri din fructe Pret/U.6 1105 38724 293666. 80851.o 1152 36 personal sezonier implicat în producţie z.1 Fructe şi legume Tone 200 750 Cheltuieli cu aprovizionarea ( 10%din 1) Lei CHELTUIELI CU FORŢA DE MUNCĂ personalul permanent implicat în producţie z.14 52595. M CONSUMURI (CHELTUIELI) MATERIALE (1+2+3+4+5+6) Combustibil L 4345 5.22 276124.M Cant.2 8848.PARTEA A II .1.o 720 50 personalul administrativ Personae 2 40 fond retribuire Lei ALTE CONSUMURI(13+14+15+16+17) Cheltuieli generale(3% din I+II) Dobânzi la credite Asigurări (8% din valoare) Energie electrică Amortismente TOTAL CONSUMURI INTERMEDIARE (I+II+III) VALOAREA PRODUŢIEI Sucuri naturale cu pulpă Nectaruri Fructe uscate VENIT IMPOZABIL(B-A) (-)Impozite si taxe (+)Subvenţii PROFIT BRUT IMPOZITUL PE VENIT PROFIT NET COST DE PRODUCTIE PROFIT LA L MARJA BRUTA(MB) Lei Lei Lei Kw Lei Litri Litri Kg 1700 0.22 Apă 2900 2.65 90000 40000 30000 20000 7 7.37 m³ Îndulcitori Kg 220 3. PREZENTAREA PROIECTULUI C.8 Energie electrică Kw 11500 0.91 8 3.5 36.36 0 328720.76 . Indicatori U.65 Ambalaje Buc 20000 0.5 685000 280000 225000 180000 391333.5 9 Fundamentarea necesităţii şi oportunităţii investiţiei 17 VAL.DESCRIEREA INVESTIŢIEI C.86 100512 41472 36000 23040 14334 112303.5 62613.9 6873 836 7475 2000 150000 4576.A .6 19000 44625. Obiectivele proiectului „ASAMBLAREA UNEI NOI LINII PENTRU PRODUCEREA SUCULUI PROASPĂT NATURAL” I 1 8 9 10 11 12 12 II 13 14 15 16 II I 17 18 19 20 21 A B 22 23 24 C D E F G H I Buget de venituri .3 22680.

a forţei de muncă şi a lipsei modernizărilor. În prezent foarte multe unităţi fucţioneză ce proprietari străini. eventual crearea unor disponibilităţi de export. Statul oferă subvenţii şi adoptă reglementări care susţin direct. la o calitate cât mai bună. Securitatea alimentară constituie o preocupare actuală şi un domeniu de cercetare în care apar permanent noi tehnologii. cât mai sănătoasă pentru populaţie. care constituie baza lor de existenţă. când s-a admis existenţa unităţilor care îndeplineau condiţiile. precum şi o alimentaţie echilibrată. livrarea către industrie contribuie singura alternativă.Economiile de piaţă din ţările dezvoltate şi iniţiativa privată. din oferta naţională. Mobilitatea pieţelor internaţionale va avantaja pe cei care se orientează către sursele de materie prime cele mai ieftine. dar se pot corela pentru a realiza eficienţa.027 milioane tone cu o producţie medie de 5557 kg la ha. Livezile acopereau în 2004 2. iar unele au dispărut. o ţară care beneficiază de condiţii climaterice şi de sol cum puţine ţări au în lume. Producătorii de legume şi fructe beneficiază de avantajele unor direcţii alternative de valorificare pentru produsele care nu corespund standardeleproprii consumului proaspăt. costul energiei. costul forţei de muncă.37% (195000 ha) din supafaţa agricolă. Producătorii care sunt grupaţi în jurul societăţii au posibilitatea să încheie în condiţii avantajoase contracte de livrare parţială sau totală a produselor pentru procesare. o permanentizare a unor locuri de muncă în mediul rural. procesarea şi desfacerea sunt secvenţe din traseul unui produs care se pot desfăşura pe meridiane diferite. unităţile şi-au diminuat producţia . După 1990 datorită scumpirii materiei prime materiilor prime. calitatea şi profitul maxim. Statul este interesat să asigure o dezvoltare locală şi regională bazată pe aceste resurse. În anii cu producţii foarte mari sau calamităţi. România este o ţară cu tradiţie agricolă. în lipsa unor oferte mai bune. Principalele probleme sunt: costul şi disponibilitatea materiei prime. Cu alte cuvinte producerea materiilor prime. O perioadă finală în selecţie a fost intrarea în UE. 18 . Producţia totală de fructe în perioada 2004-2009 a fost de 1. sunt interesate în prelucrea legumelor şi fructelor. Impactul modernizării tehnologiilor de producere implică şi o redimensionare a managementului calităţii produselor oferite spre comercializare. o reducere a importurilor de sucuri de fructe şi legume.

Legumele şi fructele constituie o sursă valoroasă de elemente nutritive care contribuie la o alimentaţie sănătoasă. oferind produse de calitate. Productivitatea actuală a muncii este de 7. în vederea satisfacerii cererii. cum sunt aditivii alimentari. Pentru economia locală aceste schimbări reprezintă mari oportunităţi. Pronat S. mărindu-şi veniturile şi în final profitul.va obţine. la standardele impuse de UE. În anumite situaţii se pierde beneficiul îniţial prin tehnologiile deficitare sub raportul siguranţei alimentare. realizând un control amănunţit.R. S. urmarindu-se cantitatea. Investiţiile propuse a se realiza în cadrul prezentului proiect decurg ca o necesitate firească a stadiului socio-economic în care ne găsim. la preţuri mai mici în comparaţie cu a principalilor concurenţi. Din cele prezentate mai sus rezultă necesitatea şi oportunitatea realizării prezentului proiect.L. de ţară membră a Uniunii Europene (UE).C. prevenind carenţe şi boli. societatea urmăreşte asigurarea unui nivel ridicat de calitate ale produselor obţinute prin tehnologie modernă. Prin implementarea proiectului capacitatea totală de producţie a firmei va creşte de la 300 tone pe an. fără conservanţi. precum şi volumul producţiei. bazat pe o aparatură ultraperformantă.12. Prin implementarea proiectului. creşterea capacităţii de producţie şi a numărului de angajaţi se va ajunge la o productivitate a muncii de 21. 19 . Se va opţine o creştere cu 50 % a capacităţii de procesare a fructelor şi legumelor. realizându-se un plus de 300 tone pe an. Cu alte cuvinte pentru a satisface cerintele diversificate ale clienţilor.2. la 600 tone pe an. la preţuri mai mici decât ale concurenţei. Prin proiect se urmăreşte mărirea capacităţii de producţie prin achiziţionarea şi asamblarea unei noi linii de procesare a fructelor şi legumelor pentru obţinerea sucurilor naturale. Conservarea sucurilor se va face prin tratamente fizice fără utilizarea unor produse chimice care au efecte negative asupra sănătăţii prin prezenţa reziduurilor în alimente. iar plin implementarea proiectului. În prezent schimbările şi tendinţele din mediul economic general determină societăţile comerciale să realizeze produse cât mai competitive şi pe placul consumatorilor. prin tehnologia implementată prin proiect. produse de calitate. Firma va avea o mai mare influenţă asupra pieţei.

realizându-se un plus de 300 tone pe an.2. iar plin implementarea proiectului. Obiective specifice şi operaţionale I. Se va opţine o creştere cu 50 % a capacităţii de procesare a fructelor şi legumelor. În condiţiile unui program de 8 ore/zi.R.C. Creşterea productivităţii muncii Productivitatea actuală a muncii este de 7. 5 zile/săptămână. Creşterea şi menţinerea locurilor de muncă în spaţiul rural 20 .Considerăm că proiectul este viabil şi are toate şansele de a fi realizat întrucat beneficiarul deţine cadre cu competenţă necesară.L. Datorită liniile de producţie AMOS ce oferă o capacitate de producţie de 250 kg/oră. Capacitatea de producţie a actualei linii de porcesare este de 150 kg/ora. Linia de producţie AMOS are un randament înalt datorită utilizării presei AMOS cu sită filtrantă. se pot procesa în decursul unei luni 24000 tone de fructe şi legume. la 600 tone pe an. Descrierea activităţii propuse prin proiect Prin proiectul „Asamblarea unei noi linii pentru producerea sucului proaspăt natural”. Tehnologia nouă permite renunţarea la folosirea de conservanţi. III.bio şi astfel obţine dreptul de a intra pe piaţa produselor organice. II. Pronat S. are ca obiectiv general mărirea capacităţii de producţie prin achiziţionarea şi asamblarea unei noi linii de procesare a fructelor şi legumelor pentru obţinerea sucurilor naturale. Tehnologia AMOS de producere a sucului de fructe îndeplineşte cerinţele certificarii . capacitatea de procesare a liniei de producţie va fi de 40 de tone pe lună. S. Creşterea capacităţii de producţie Prin implementarea proiectului capacitatea totală de producţie a firmei va creşte de la 300 tone pe an. creşterea capacităţii de producţie şi a numărului de angajaţi se va ajunge la o productivitate a muncii de 21.12.

IV. bazat pe o aparatură ultraperformantă. Aceste noi locuri de muncă vor conduce la creşterea veniturilor familiilor angajaţilor şi la reducerea ratei şomajului în spaţiul rural. Pronat S. societatea urmăreşte asigurarea unui nivel ridicat de calitate ale produselor obţinute prin tehnologie modernă .S. investiiţile propuse a se realiza prin acest proiect vizează următoarele: 21 . judeţul Timiș.R. Pronat S. V. Pronat S. îşi propune să protejeze mediul înconjurător prin introducerea unor instalaţii care au un consum de apă şi energie electric mai mic.R. Creşterea calităţii produselor obţinute În urma implementării proiectului şi asamblării noii linii de procesare a fructelor şi legumelor calitatea produselor obţinute va creşte prin înlăturarea necesităţii folosirii conservanţilor datorită tehnologiilor folosite.L.L. la standardele impuse de UE.C. Prin proiect se urmăreşte mărirea capacităţii de producţie prin achiziţionarea şi asamblarea unei noi linii de procesare a fructelor şi legumelor pentru obţinerea sucurilor naturale.C. Considerente asupra mediului Prin implementarea acestui proiect societatea comercială S.C.L. realizând un control amănunţit. Obiectivul general al proiectului „Asamblarea unei noi linii pentru producerea sucului proaspăt natural” îl constituie achiziţionarea şi montarea unei linii de producere a sucului din fructe şi legume in conformitate cu normativele de mediu ale Uniunii Europene. cum sunt aditivii alimentari. Date generale despre proiectul care se va implementa în cadrul societăţii comerciale S. Astfel. Prin implementarea proiectului.R. Conservarea sucurilor se va face prin tratamente fizice fără utilizarea unor produse chimice care au efecte negative asupra sănătăţii prin prezenţa reziduurilor în alimente. prin realizarea acestei investiţii va crea 2 locuri de muncă noi pe o perioadă nedeterminată în Stanga-Timișoara.

dezaerare. omogenizare. utilajelor şi Prin prezentul proiect se va achiziţiona o linie AMOS de producere a sucului natural ce va avea următoarele componente:  O instalaţie pentru recepţia fructelor 34540 lei  Două filtre de apă -19330 lei  Două silozuri-53000 lei  Un elevator-18810 lei  AMOS presă OPUS-63500lei  Două separatorare-27210 lei  Un tancuri de interstocare-18670 lei  O statie de tratament termic-99780 lei  O staţie de umplere Bag-in-Box în valoare 28650 lei  Două calculatoare pentru controlul instalaţiilor-6070lei  Sistem de iluminat-5800 lei  Cablaj electric-2640 lei Sucurile de fructe şi legume se produc după următoarea schemă tehnologică: recepţie. zdrobire.000 euro. Prio Juice S. doreşte să o realize este de 378. extracţie. la 55-65 grade. După zdrobire şi tratarea termică. achiziţionarea de instalaţii performante la nivelul standardelor Uniunii Europene în vederea procesării fructelor şi legumelor. stocare.000 lei. centrifugare. respectiv 90. Parametrii constructivi şi de performanţă echipamentelor care se vor achizitiona prin proiect ai maşinilor. pasteorizare.C. dozare. curăţare. Sucurile sunt ambalate în ambalaje tetrapack in cadrul secţiei de umplere Bag-in-Box ce asigură o siguranţă ridicată a produselor comercializate. După filtrare se face concentrarea sub vid. 22 .R. Valoarea totală a investiţiei pe care societatea comercială S. macerarea enzimatică se face în tancul de intercalare. condiţionarea recipientelor pline şi depozitare.  crearea condiţiilor de desfăşurare în condiţii optime a activităţii şi de protecţie a mediului înconjurător. spălare.L.

Crt Produs furnizat Bucăţi Valoare (lei) 1 Instalaţie pentru recepţia fructelor 1 34540 2 Filtre apă 2 19330 3 Siloz 2 53000 4 Elevator 1 18810 5 AMOS presă OPUS 1 63500 6 Separator 2 27210 7 Tancuri de interstocare 1 18670 8 Statie de tratament termic 1 99780 9 10 Staţie de umplere Bag-in-Box Calculator 1 2 28650 6070 11 Cablaj electric 1 2640 12 Sistem de iluminat 1 5800 Total 378000 23 .2. Schema liniei de producţie a sucurilor obţinute din fructe şi legume Valoarea materialelor necesare implementării proiectului Nr.Fig.

perfecţiunea oricărei întreprinderi). care trebuie să aibă o strategie de marketing elaborată pe baze realiste. îl deţine faţă de concurenţi este dat: 24 .L.R. precum şi să permită realizarea de prognoze de cereri viitoare. în cadrul structurii manageriale a societăţii unui compartiment de specialitate constituit sub formă de departamente care să urmărească activitatea de desfacere a produselor realizate. Strategia de marketing influenţează profitabilitatea vînzărilor. societatea speră să crescă şi valoarea cifrei de afaceri cu 30 % faţă de perioada dinaintea modernizării. fără conservanţi şi la preţuri mult mai mici decât ale concurenţilor.L. Pronat S. Desfacerea produselor firmei se va face prin intermediul supermarketurilor şi hipermarketurilor.C.Activitatea de desfacere Activitatea de desfacere a produselor obţinute în urma implementării proiectului se va realiza pe pieţele locale. va folosi strategii de piaţă bazate pe avantajul de cost. judeţene şi naţionale. orice întreprindere trebuie să studieze cererea căreia i se adresează prin intermediul produselor pe care le fabrică. care să poată favoriza informaţii referitoare la nivelul trecut şi actual al consumului. la factorii care influenţează decizia consumatorilor. Acest lucru se poate realiza prin intermediul studiilor de marketing. Pronat S. S. Astfel prin implementarea acestui proiect pe lângă creşterea capacităţii de producţie. Principalii concurenţi În relaţia cu concurenţii. Pentru a-şi spori vînzările şi a obţine profit (scopul final. Derularea normală a proceselor de desfacere a producţiei realizate la nivelul socităţii comerciale necesită organizarea. Principalii clienţi După implementarea proiectului „Asamblarea unei noi linii pentru producerea sucului proaspăt natural” societatea comercială speră să menţină clienţii deja existenţi şi să atragă noi clienţi prin oferirea de sucuri naturale de calitate.R.C. Orice activitate de marketing presupune existenţa în cadrul întreprinderii a unui sistem bine pus la punct. Avantajul concurenţial pe care S. precum şi prin magazine de profil.

L.1 persoană.R. Date privind forţa de muncă şi managementul proiectului De implementarea proiectului se va ocupa directorul general împreună cu reprezentanţi ai firmei S.5 Cota de piaţă % 35 1287300 12 727.C AMOS EXPERT S. Pronat S.R.  preţurile mici.R.  personal caificat.R.L. Pronat S.8 26 Din tabelul prezentat anterior se observă că societatea comercială S. 25 .C. Pronat S.R.  calitatea produselor obţinute.L Estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei În urma implementării proiectului vor fi angajate 2 persoane ce vor fi direct subordonate administratorului societăţii.  Personal aprovizionare-producţie-1 persoană. Pronat S. costul de producţie mai mic. Nr. Personalul ce va fi angajat în urma implementarii proiectului.R. cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată vor ocupa următoarele posturi:  Inspector control calitate. Ctr. care deţine o cotă de piaţă de 7 %.C.  nivelul ridicat de tehnologizare. 1 2 3 Denumire SC ABV Invest S.  materie primă proprie.L SC Ecowood SRL Suceava SC Agrostar SRL Iaşi Cifră de afaceri (Lei) 1423900 Număr de angajaţi 20 Productivitatea muncii (W) 2119.C. este SC ABV Invest SRL care deţine o cotă de piaţă de 23 % şi înregistează o cifră de afaceri de 42390 lei.5 27 1254290 17 1495.L. Principalii concurenţi ai societăţii S.L. se confruntă pe piaţă în relaţia de rivalitate cu trei firme mari care înregistrează cifre de afaceri mari şi care deţin cote de piaţă ridicate în comparaţie cu S.C. Principalul concurent al societăţii comerciale S.

Productivitatea actuală a muncii este de 7.L. mărindu-şi veniturile şi în final profitul. la preţuri mai mici decât ale concurenţei.R.Situaţia în urma realizării proiectului Prin implementarea proiectului capacitatea totală de producţie a firmei va creşte de la 300 tone pe an.12.3. Funcţia avută Administrator Perioada 2002-2012 In prezent (Responsabilul tehnic) NU ESTE CAZUL C V Responsabilul tehnic Întreprinderea Funcţia avută Perioada In prezent C. oferind produse de calitate. realizându-se un plus de 300 tone pe an. Lista de achiziţii şi sursele de achiziţii pentru: activele ce fac obiectul proiectului/ materiile prime pentru punerea în funcţiune a proiectului 26 . Firma va avea o mai mare influenţă asupra pieţei. Se va opţine o creştere cu 50 % a capacităţii de procesare a fructelor şi legumelor. iar plin implementarea proiectului.4.C. C. la 600 tone pe an. Managementul proiectului (Responsabilul legal) 1. creşterea capacităţii de producţie şi a numărului de angajaţi se va ajunge la o productivitate a muncii de 21.2. Pronat S. Nume: Petcu Prenume: Codruta Funcţia: Administrator Studiile şi experienţa (relevante pentru proiect) : Inginer economist în agricultură CV Responsabilul legal Întreprinderea S.

R.C Eon Moldova S.5. Specialitate TOTAL 2012 2 Grafic angajare personal Număr 2013 2014 2015 0 0 0 2016 2017 0 0 C.30 2 19330 6.66 Staţie de umplere Bag-in-Box Calculator 1 28650 9.1 Nr. CIORNEI 4 Iasi Instalaţii 363490 95.35 Elevator 1 18810 6. Graficul estimat al proiectului Proiectul va fi realizabil în 12 luni de la aprobarea finanţării.89 378000 100 Furnizor Produs furnizat Instalaţie fructelor Filtre apă pentru recepţia Siloz S. 7.90 Tancuri de interstocare 1 18670 6.98 Cablaj electric 1 2640 0.11 1 99780 32. Complex Proxima Shopping Mall str.Bucăţi Valoare (lei) % din total achiziţii 1 34540 11.A % din total necesar de materii prime Valoare estimata (Lei) Str.C AMOS EXPERT S.24 IT 6070 1. 27 .86 1 5800 1. Luna I – Se vor încheia contractele cu furnizorii şi se va face plata parţială a consultanţei.37 2 6070 1.78 Separator 2 27210 8.C Eon Moldova S.A Sistem de iluminat Total Lista de achizitii materii prime Nr.15 AMOS presă OPUS 1 63500 20.C AMOS EXPERT S.A S. Date furnizor Produs Str.A 3 S.L 2 S.C Procomputer S. Crt.5.R. nr.98 Instalaţie electică 8440 2.22. Personal şi instruire Tabel C.32 2 53000 17.78 378000 100 Furnizor 1 S. Toma Caragiu nr.L Staţie de tratament termic S. Stefan cel Mare. Vaslui TOTAL C.6. Crt.C Altex S.

Montarea liniei de producţie Luna X – Activităţi de finisaj Luna XI .Testarea instalaţiilor Luna XII .Plata finală pentru consultanţă şi darea în folosinţă a halei de producţie 28 .IX .Lunile II-III.Achiziţionarea instalaţiilor Lunile IV – Livrarea instalaţiilor Lunile V –VII – Amenajarea halei de producţie Lunile VIII.

Grafic de eşalonare a investiţiei exprimat valoric pe luni şi activităţi. Valorile sunt exprimate în lei şi includ TVA GRAFIC DE IMPLEMENTARE A INVESTIŢIEI Activitatea prevazuta I Plata partială consultanţă 6584 Încheierea contractelor cu furnizorii 250 Achiziţionarea utilajelor Livrarea instalaţiilor II III IV V VI VII VIII IX X XI XII 329710 2400 Amenajarea halei de producţie 50700 Montarea liniei de producţie 9700 Activităţi de finisaj 2500 Testarea instalaţiilor 520 Darea în folosinţă a halei de producţie 7645 Plata finala pentru consultanţă TOTAL 410009 29 .

Efectele sociale asupra dezvoltarii regionale:  creşterea gradului de ocupare a populaţiei active şi reducerea şomajului prin crearea de noi locuri de muncă.  va creşte productivitatea muncii la nivel de întreprindere. cu efecte pozitive asupra nivelului de trai. C. B.  dezvoltarea durabilă a comunităţilor rurale.  vor creşte volumul vânzărilor.  va creşte volumul producţiei.  creşte calitatea produselor obţinute.  fluxurile economice create prin proiect vor genera impozite şi taxe care vor contribui la dezvoltarea comunităţii rurale din satul Stanga.  Creşterea veniturilor populaţiei.  Prin realizarea investiţiei vor fi atraşi şi alţi investitori în comună. Efectele de mediu asupra dezvoltării regionale  reducerea poluării prin utilizarea de tehnologiilor moderne.C.7. 30 . Efectele tehnice asupra dezvoltarii regionale:  creşterea gradului de tehnologizare. prin promovarea tehnologiilor performante şi a pluriactivităţilor. Efectele economice asupra dezvoltarii regionale:  Crearea unor noi locuri de muncă permanete în cadrul Stanga Timișoara. Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei şi a mediului de afaceri A.  fluxurile economice create prin proiect vor genera impozite şi taxe care vor contribui la dezvoltarea comunităţii rurale din satul Stanga. Analizând datele prezentate mai sus putem formula următoarele concluzii cadru:  va creşte gradul de ocupare a populaţiei rurale. D.

31 .00% 10.20 Cheltuieli eligibile Procent finantare publică = 70% Euro Cheltuieli neeligibile Euro 30.8 116 7560 D.00% 10.000 30.4 1995. PROIECŢII FINANCIARE ŞI INDICATORI FINANCIARI D. Finanţarea investiţiei Din valoarea totală a investiţiei de 90000 Euro ajutorul public nerambursabil este de 30.2 373.00% 10.2 1270 544.000 0 25.000 25.4 52.8 386.00% 10.00% 10.00% 10.C.1.00% 10.00% 37800 Intretinere 2% 690.000 Euro Curs Euro / leu 4.6 573 121.000 5.00% 10.00% 10.2.6 1060 376.000 90. Bazele de producţie Cu proiect A6 Denumire utilaj (noi) Instalaţie pentru recepţia fructelor Filtre apă Siloz Elevator AMOS presă OPUS Separator Tancuri de interstocare Statie de tratament termic Staţie de umplere Bag-in-Box Calculator Cablaj electric Sistem de iluminat Costuri Amortizare % 34540 10.000 35.000 Ajutor public nerambursabil TOTAL Euro Sursele de finantare pentru completarea necesarului de finantare din care:  Autofinantare  Imprumuturi TOTAL PROIECT D. Contul de profit şi pierderi previzionat ( pe o perioadă de 3 ani ) Capacităţi de producţie rezultate ca urmare a investiţiei (în unităţi fizice) Pentru prognoza veniturilor s-au utilizat date privind producţia totală previzionată şi preţurile medii de vâzare.000 85.000 0 30.00% 10.000 5.8.00% 19330 53000 18810 63500 27210 18670 99780 28650 6070 2640 5800 378000 10.

5 341000 262500 1 034 000 Cantitate Preţ vânzare Lei/litru Venit din vânzare 42000 10. 1 3 3 Produsul Sucuri naturale cu pulpă Nectaruri Fructe uscate Total UM litri litri kg Cantitate Preţ vânzare Lei/litru Venit din vânzare 40000 10. Prin implemantarea acestui proiect se preconizează o creştere a vânzărilor cu 30 % faţă de perioada anterioară realizării investiţiei.5 430500 31000 21000 93 000 11 12. crt.5 420000 30000 20000 90 000 11 12. 1 3 3 Produsul Sucuri naturale cu pulpă Nectaruri Fructe uscate Total UM litri litri kg Cantitate Preţ vânzare Lei/litru Venit din vânzare 41000 10. crt. Vânzări previzionate anul 2 Nr.5 441000 32000 22000 96 000 11 12. crt.5 352000 275000 1 068 000 Vânzări previzionate anul 3 Nr.5 330000 250000 1 000 000 Din tabel se poate observa că valoarea cea mai mare a vânzărilor se obţine din comercializarea sucuri naturale cu pulpă.Vânzări previzionate anul 1 Nr. 1 3 3 Produsul Sucuri naturale cu pulpă Nectaruri Fructe uscate Total UM litri litri kg 32 .

minim 10% din Ve 315000 339000 358000 ___________________________________________________________________________ Profitul net* (Pn) = rezultatul final al exercitiului financiar (anual) din care s-a scazut impozitul pe profit.5 x Pn)/Pn.22 33 . 66. 264600 284760 300720 ____________________________________________________________________________ Durata de recuperare a investitiei (Dr) = indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat in ani) Se calculeaza Dr= Vi/Pn mediu sau Dr=(Vi .3.81 % 71.90% 75.21 109181. unde Pn mediu = profit net mediu pe orizontul de prognoza Dr – este de 1. Indicatorii financiari Valoarea investiţiei (Vi) = valoarea totală a proiectului (exprimată în lei) –396000 lei ___________________________________________________________________________ Specificare AN 1 AN 2 AN 3 ___________________________________________________________________________ Veniturile din exploatare* (Ve) 1000000 1034000 1068000 ___________________________________________________________________________ Cheltuieli de exploatare* (Ce) 685000 6950000 710000 ____________________________________________________________________________ Rezultatul din exploatare* (Re) = Se calculeaza: Re = Ve – Ce . Pn-profit net pentru fiecare an al perioadei previzionate.69 103215. FNN>=0 (pentru fiecare an de prognoză) 95715.39 ani Rentabilitatea capitalului investit (Rc) = Pn/Vi x 100 (%).D.93% ____________________________________________________________________________ Cheltuieli financiare* (Cf) = 19000 19000 19000 ____________________________________________________________________________ Flux de numerar net la sfârşitul perioadei (FNN) = Total intrari-Total ieşiri.

Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului Tabelul 1 Mărimea şi structura categoriilor de folosinţă a terenului Specificare Ha % din total % din agricol 100.14 0. 34 . Comuna Giroc este alcătuită din satele Giroc și Chișoda. din localitățile periurbane ale municipiului Timișoara. România. face parte.din care irigat 650 92. Banat. Comuna are o suprafaţă de 5528 ha şi o populaţie de 7484 locuitori. având satul Giroc ca reședință de comună.0 - Suprafaţa totală Teren agricol 100.85 0 0 0 Păşuni naturale 0 0 0 Fâneţe naturale 12 1.1.CAPITOLUL II STRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI ÎNTOCMIREA ASOLAMENTULUI 2.0 Teren arabil .28 Vii 0 0 0 Teren neproductiv 1 0.28 5.14 Amplasarea suprafeţelor şi condiţiile naturale - Regiunea: NORD-EST - Judeţul: Timiș - Comuna: Giroc - Sat: Giroc Giroc este o comună din judeţul Timiș.85 92.71 1. În același timp.71 Livezi 37 5.

5 C. timpurii toamna şi târzii primăvara. păgubitoare culturilor agricole. Temperatura medie anuală a aerului este de 9 . de nuanţă excesivă. Favorabilitatea terenului pentru diferitele culturi 35 . livezilor şi viilor.Amplasarea comunei în cadrul judeţului Timiș Cadrul natural al teritoriului comunei oferă condiţii bune de dezvoltare. iar vânturile au fregvenţa şi viteza mare aproape tot anul.500 mm. Clima este temperat continentală. deoarece localitatea beneficiază de mari suprafeţe de teren arbil şi de păşune pentru dezvolatarea zootehniei.9. Învelişul de sol este alcătuit în cea mai mare parte de cernoziomuri. tipice şi levigate. Pe văile pârâielor pe timp liniştit se produc inversiuni de temperaturi ale aerului care generează îngheţuri şi brume. cantitatea medie anuală de precipitaţii atmosferice este de 450 .

Cernoziomurile reprezintă unul din cele mai importante tipuri de sol din România. se pot cultiva cu randament mare culturi precum: grâu. fără resturi vegetale şi buruieni încă din toamnă.2. floarea soarelui. monocultura este exclusă. datorate compactării solului şi drenajului defectuos. soia. ca atare. în primul rând după porumb. în principal. care să fie nivelat. în profil se constată urmele unei activităţi biologice intense. Rotaţia Este de dorit ca mazărea să urmeze după plante care părăsesc terenul devreme. porumb. Cernoziomul tipic are morfologia. etc. Cele mai bune rezultate se obţin după cereale păioase şi după unele culturi prăşitoare cu recoltare mai timpurie şi în condiţiile în care au fost combătute bine buruienile. pe de o parte. cât mai ales prin fertilitatea ridicată. cultivarea mazării. putrezirea rădăcinilor şi a tulpinii. apare fenomenul de „oboseala solului”. care se manifestă. 2. Am-A/C-C sau Cca. rapiţă (cu rezultate destul de bune). permiţând lucrarea mai timpurie şi cât mai corectă a solului. sfeclă de zahăr. mazăre. În monocultură se 36 . floarea-soarelui. tipice şi levigate. timp îndelungat. structura este mai bună decât la solul bălan. În cazul cultivării repetate a mazării pe acelaşi teren. rapiţă. prin tulburări bruşte de creştere. iar pe de altă parte. Cernoziomul tipic are o textură mijlocie. Nu se recomandă amplasarea culturilor de mazăre după alte leguminoase. Aceste fenomene sunt accentuate de stagnarea apei şi de excesul de apă. orz. Lintea este o plantă care nu se autosuportă şi. din cauza perpetuării şi amplificării atacului unor boli. de altfel. absenţa formării nodozităţilor pe rădăcini. atât datorită suprafeţelor întinse pe care le ocupă în regiunile de câmpie. cartof. culturile alese) MAZĂRE Tehnologia de cultură la mazăre 1. În România structura culturilor a impus. lutoasă. Alegerea culturilor (criteriile avute în vedere. pentru a evita riscurile excesului de azot. sunt soluri bogate în humus de tip mult ( 3-4%). pentru structura culturilor din România ar fi neraţional să se renunţe al efectul ameliorator al leguminoasei în asolament. Deoarece predomină cernoziomurile.

lucrări prin care este nivelat terenul. deoarece. în luna iunie. rezerva de buruieni. după lintea recoltată timpuriu. se susţine necesitatea grăpării şi nivelării arăturii în toamnă. a resturilor vegetale (miriştea) şi a startului superficial al solului. se recoltează timpuriu. terenul de usucă mai repede şi mai uniform şi se poate semăna mai devreme. la adâncimea de 25-35 de cm. 37 . solul este reavăn şi se poate ara în condiţii bune. afânarea adâncă a solului favorizând o mai bună dezvoltare a rădăcinilor în straturile adânci ale solului. grăparea şi nivelarea terenului în toamnă pot conduce la compactarea exagerată a solului pe timpul iernii. astfel. adesea. astfel că producţiile scad considerabil. atacul de boli şi dăunători. Arăturile efectuate după premergătoare cu recoltare mai târzie pot fi lucrate încă din toamnă sau pot fi lăsate în „brazdă crudă”. care folosesc bine disponibilul termic rămas până în toamnă. Sunt situaţii când. îndeosebi pe solurile grele. acesta se usucă mai greu în primăvară şi se întârzie semănatul. În condiţiile din România lintea trebuie cultivată în solele în care urmează să fie semănat grâu de toamnă. În asemenea situaţii este de preferat ca arătura să fie lăsată nelucrată peste iarnă.5 t substanţă uscată şi 30100 kg N/ha). şi îndeosebi în zonele cu soluri grele şi unde cad cantităţi mari de precipitaţii în sezonul rece. fără risc. Cultivatorii de mazăre recomandă. în sol rămâne o cantitate apreciabilă de materie organică şi de azot (circa 1. ceea ce oferă avantajul că. cu scopul mărunţirii buruienilor. Pe anumite terenuri. are o influenţă favorabilă asupra structurii solului. Lucrările solului Dezmiriştirea. În mod obişnuit. înainte de semănat. la desprimăvărare. să se are mai adânc decât pentru alte culturi. reducând. Dobrogea) preferă acest sistem de lucrare a solului. mazărea este o premergătoare foarte bună pentru multe culturi şi o excelentă premergătoare pentru grâu. Imediat după recoltarea plantei premergătoare şi eliberarea terenului de resturi vegetale. sunt mărunţiţi bulgării şi sunt distruse buruienile care răsar. împotriva bolilor. 2. Arăturile efectuate vara se lucrează în mod repetat până în toamnă (se grăpează). cu condiţia tratării seminţelor. Cât mai curând posibil terenul se ară cu plugul în agregat cu grapa stelată. cultivatorii de mazăre din zonele secetoase (de ex. Arătura. se acceptă că mazărea poate reveni pe acelaşi teren după 3-4 ani. se recomandă să se efectueze o lucrare de dezmiriştit. La rândul său. sunt semănate culturi succesive.amplifică îmburuienarea terenului. În prezent.

efectuată chiar înainte de semănat. Calendaristic. În mod obişnuit.În primăvară terenul se lucrează cât mai timpuriu posibil. atunci când se poate pregăti terenul în condiţii bune (solul s-a zvântat bine). Mazărea posedă o anumită „supleţe” privind densitatea lanului şi poate compensa parţial. De regulă. 3. să aibă puritate fizică minimum 98% şi capacitate de germinaţie minimum 80%. pentru a se realiza 100-200 plante recoltabile/ m2 . se estimează un procent de răsărire în câmp de 75%. de regulă. densităţile prea mici. în primăvară. În acest fel. cu combinatorul sau cu grapa cu discuri în agregat cu câmpuri de grapă cu colţi şi lamă nivelatoare. pentru mobilizarea solului pe adâncimea de semănat. sunt situaţii în care mazărea este semănată la începutul lunii aprilie. se discută chiar despre pierderi de producţie de 50%. Semănatul timpuriu oferă avantaje certe: sunt folosite bine cele 100-200 zile cu vreme favorabilă mazării. dintre care o lucrare de grăpat la desprimăvărare. dar numai după ce apa s-a scurs în profunzime. prin ramificare. Sunt afectate toate componentele de producţie şi îndeosebi numărul de boabe formate pe o plantă. pentru mobilizarea solului şi o a doua lucrare. este valorificată în condiţii optime umiditatea acumulată în sol în sezonul rece şi care asigură germinarea seminţelor şi creşterea tinerelor plăntuţe. scăderea importantă a producţiilor. nefisurată. în prima jumătate a lunii martie în sud şi în a doua jumătate în restul zonelor). Prin toate lucrările solului trebuie urmărit să se obţină un teren foarte nivela. fără atac de gărgăriţă. la o întârziere de 20 de zile faţă de perioada optimă de semănat. sunt necesare două lucrări. culturile de mazăre sunt semănate în cursul lunii martie (de regulă. cu cât zona are un climat mai 38 . Sămânţa şi semănatul Sămânţa de mazăre destinată semănatului trebuie să provină din culturi certificate. trebuie redus la minimum numărul de treceri pe teren cu agregatele agricole. temperatură şi lungime a zilei (lunile martie-iunie). Ca urmare. pentru a evita compactarea exagerată prin trecerea agregatelor agricole. Semănatul întârziat antrenează. spre nord şi în ultimii ani cu desprimăvărare târzie. ca adâncime şu ca distribuire a seminţelor. Densităţile de semănat folosite în România sunt de 125-140 boabe germinabile/m . foarte important pentru a înlesni recoltarea mecanizată a culturii. care să permită un semănat uniform. din aceleaşi motive. la mazăre. să fie sănătoasă. realizarea unor culturi uniform dezvoltare. Grăparea. în România. sub aspectul condiţiilor de umiditate. Mazărea este semănată primăvara cât mai timpuriu.

Mazărea este semănată în rânduri dese (12. terenul trebuie să fie foarte bine nivelat şi fără buruieni. dehiscenţa păstăilor şi scuturarea cu uşurinţă a boabelor.5 cm). Momentul optim de recoltare este greu de surprins din mai multe motive: coacerea eşalonată a boabelor şi păstăilor. mazărea trebuie semănată mai adânc. brassiniana pentru gărgăriţa frunzelor la mazăre şi Enthomophora sp. iar întârzierea semănatului are efecte negative mai pronunţate. Lucrările de îngrijire Întreţinerea culturii se realizează prin prăşit. Se apreciază că perioada optimă de recoltare a unui lan de mazăre este foarte scurtă. ca urmare. culcarea tulpinilor la pământ. spargerea uşoară a păducelui verde al mazării. Pentru păduchele verde al mazării. se amplifică atacul de boli şi. 39 . bolilor şi dăunătorilor. La recoltare. defavorabil: aprovizionarea cu oxigen a seminţelor în curs de germinare este insuficientă. 5. Semănatul exagerat de adânc este. de asemenea. Semănatul mazării în cărări (similar cu ce s-a prezentat la grâu) oferă avantaje certe. 4. în condiţiile din România se seamănă la circa 6 cm adâncime. şi până în faze de vegetaţie mai avansate. de numai 4-5 zile. pentru culturile care se înfiinţează în rânduri rare. Recoltarea Se poate afirma că recoltarea este cea mai dificilă lucrare din tehnologia de cultivare a mazării. sub aspectul regimului termic şi pluviometric. prin care se asigură o mai bună distribuire a seminţelor. Pentru combaterea dăunătorilor se folosesc microorganisme entomopatogene ca B. superficial. Cantităţile de sămânţă corespunzătoare densităţilor optime sunt de regulă de 250300kg/ha. atunci când plantele au 10 cm se poate face un prăşit mecanic. la maturitate. Ca urmare. cu atât se poate semăna cu densităţi mai mici. ci atât trebuie semănat mai devreme şi se va lucra cu densităţi mai mari. foarte uniform. permiţând aplicarea tratamentelor de combatere a buruienilor. Din contră. cu cât zona de cultivare este mai secetoasă. se înregistrează pierderi importante de densitate. Datorită cerinţelor mari faţă de umiditate în faza de germinare.moderat. lanurile de mazăre trebuie recoltate cu prioritate faţă de alte culturi. Semănatul superficial este foarte dăunător deoarece conduce la un răsărit neuniform şi poate spori pagubele produse de atacul păsărilor.

40 . de la care se pot obţine peste 4. Vrejii de mazăre au valoare furajeră ridicată şu sunt adunaţi uşor. la care plantele nu se culcă la pământ la maturitate. în zonele umede şu răcoroase şi în unii ani mai ploioşi. frunzele s-au uscat şi 75% din păstăi sunt galbene. în faza următoare se treieră cu combina de cereale. boabele reprezintă 35-50%. pergamentoase şi boabele s-au întărit. În ţara noastră recoltarea lanurilor de mazăre se efectuează divizat ( în două faze): în prima fază plantele sunt smulse sau tăiate cu maşina de recoltat mazăre (sau manual. eliminarea impurităţilor. se lucrează de preferat dimineaţa devreme. iar peste 22% treieratul se face cu dificultate. maturarea şi recoltarea mazării au loc în a doua jumătate a lunii iunie. folosind presa pentru furaje. mărirea distanţelor dintre bătător şi contrabătător. Dificultăţile întâmpinate la recoltarea mazării impun o foarte bună organizare. Imediat după recoltare şi înainte de depozitare boabele de mazăre trebuie supuse operaţiunilor de condiţionare (gazarea contra gărgăriţei. prin presare. Se poate conta pe recolte de 1. În acest caz se practică montarea unor degete speciale ridicătoare de lan la dispozitivul de tăiere al combinei. Treieratul se desfăşoară cel mai bine când umiditatea boabelor este cuprinsă între 1820%. îndeosebi cu scopul de a limita spargerea boabelor: reducerea turaţiei aparatului de treier la mai puţin de 600 rotaţii/minut. pe rouă şi spre seară. Mazărea este o cultură productivă.5-3t vreji/ha. permite recoltarea directă a lanurilor de mazăre dintr-o singură trecere cu combina. sub 15% boabele se sparg uşor. se întârzie până în prima decadă a lunii iulie. Adunarea resturilor vegetale şi eliberarea terenului nu pun probleme deosebite.000 kg boabe/ha. Din producţia totală.Se recomandă să se înceapă recoltatul atunci când plantele s-au îngălbenit. prevăzută cu ridicător de brazdă şi efectuându-se o serie de reglaje specifice. uscarea boabelor până la 14% umiditate). Extinderea în cultură a soiurilor de tip „afila”. pe suprafeţe mici) după care sunt lăsate în brazdă continuă câteva zile pentru uniformizarea coacerii. reglajele se refac de 2-3 ori pe zi. De regulă.

Rotația culturilor Grâul în cadrul asolamentului se înscrie cu cerințe deosebite generate de urmatoarele aspecte: . borceagul de primavară. plantele de grâu trec prin anumite faze (stadii) fenologice. . .dificultăți în administrarea directă a îngrașămintelor organice și a amendamentelor datorată intervalului scurt între eliberarea terenului de planta premergătoare și momentul semănatului. bogat în substanță organică și substanță nutritivă. De regulă este dificil de a delimita strict aceste faze. astfel încat buruienile să fie distruse prin diferite lucrări. cu însușiri fizice și chimice ameliorate. rapița. In acest interval. . inul pentru fibre. de la germinare şi până la maturitate. 41 . În acest context rezultă că cele mai bune premergătoare sunt plantele care se recoltează devreme: leguminoasele (mazărea.ponderea ridicată în cadrul structurii culturilor (22-24% din suprafața arabilă. sfecla pentru sământă. sau se desfăşoară în paralel. circa 9 luni (270 . parţial. ele se suprapun. cartoful timpuriu. fasolea.GRÂUL DE TOAMNĂ Tehnologia de cultură a grâului Particularități biologice Perioada de vegetaţie a grâului de toamnă durează. trifoiul roșu). respectiv 33-36% din suprafața ocupată de cereale).sensibilitate mare față de îmburienare și la un numar mare de boli care afectează toate cerealele. deoarece. borceagul de toamnă. . cânepa pentru fuior. În consecință plantele premergătoare grâului trebuie să corespundă urmatoarelor condiții: -să elibereze terenul vara devreme pentru a putea fi bine pregatit. porumbul cultivat pentru masa verde și siloz.290 zile).pretenții ridicate față de pregătirea solului și încadrarea în epoca optimă de semanat. inul pentru ulei. care se recunosc prin schimbările în aspectul exterior al plantelor şi care sunt însoţite de modificări interne în biologia plantei.să lase terenul curat de buruieni. în condiţiile din ţara noastră. să acumuleze apa și nitrați.

Deși consumul este relativ săazut față de substanțel nutritive. mărește numărul florilor fertile și ridică conținutul în substanțe proteice al boabelor.7 kg K2O. după prășitoare timpurii 80 – 120 kg / ha. Ingrășăminte minerale Ingrășămintele cu azot .8 kg P2O5 si 1.9-3. Gunoiul de grajd – dă bune rezultate pe toate tipurile de sol.3-3.  Fosforul – reduce perioada de vegetație. Rotația grâu-porumb este obligatorie. secetă și înghet. după prășitoare târzii 42 . În acest interval de cca. cea mai mare parte a elementelor nutritive le extrage în timp scurt. 1. necesarul nu poate fi asigurat din îngrasaminte. pentru 100kg boabe și producțe seducnară aferentă extrage din sol: 2.  deși are o perioadă lungă de vegetație. 75-88% P2O5.1-1. de la împăiere la maturitatea în lapte: 70-92% N. favorizează buna înrădăcinare.se aplică în doze de 80 -160 kg / ha astfel: după leguminoase 60 . Împreună cu fosforul contribuie la folosirea eficientă a azotului. iar în unele zone chiar mai mult.favorizează acumularea hidraților de carbon și contribuie la mărirea rezistenței la ger. 60 de zile. gunoiul de grajd se va aplica culturii porumbului. mărește rezistența la cădere.3 kg N. mărește rezistența la temperaturi scăzute. Rolul principalelor elemente în nutriția grâului sunt:  Azotul – asigură înrădăcinarea și înfrățirea plantelor. Fertilizarea Grâul are un consum relativ redus de substanțe nutritive. deoarece cele doua culturi ocupă 60% din suprafața arabilă. grâul este pretențios față de îngrașăminte datorită următoarelor particularități de nutriție:  sistemul radicular este slab dezvoltat și cu putere slabă de solubilizare față de compușii mai greu solubili din sol. Aplicarea se poate face în mod direct sau plantei premergătoare. contrabalansează efectul negativ al azotului și mărește eficacicatea acestuia.Soia trebuie să devină o bună premergatoare în toate zonele prin cultivarea unor soiuri corespunzatoare din punct de vedere al lungimii perioadei de vegetație.90 kg / ha în primavara. Cantitățile care sunt aplicate sunt cuprinse între 20-30 tone / ha. 85-88% K2O. În rotația grâu –porumb.  Potasiul . cădere și boli.

doza se poate reduce la 40-60 kg / ha. 43 .120 – 160 kg / ha ( 1/3 – ½ din doza la pregatirea patului germinativ. să provină din culturi recunoscute. în funcție de planta premargătoare și de conținutul de umiditate din sol. respectiv. cu valoare biologică ridicată. Mărirea adâncimii la 25-28 cm + 10 cm scormonitor se impune pe soluri mijlocii și grele și când aratura efectuată la planta premergatoare a fost superficială. La un conținut al solului între 66 si 132 ppm. După porumb și floarea-soarelui arătura va fi precedată de o lucrare cu grapele cu discuri. în doza de 60-80 kg / ha K2O. Sămânța și semănatul Pentru a fi admisă la semănat. Patul germinativ se va pregăti cu grapele cu discuri. Solul nu trebuie marunțit excesiv pentru a nu favoriza formarea crustei. germinație minimă de 90%. Lucrările se execută diferențiat. Lucrările solului Lucrarile de bază ale solului reprezintă elementul tehologic principal în activitatea proceselor microbiologice de mineralizare din sol. După premergătoare târzii arăturile trebuie încheiate până la 25 septembrie în sud și. sămânța trebuie să aprțină unui soi zonat. în agregat cu grape cu coțti reglabili. și cu MMB cât mai mare. 15 septembrie în nord. diferența aplicându-se în primavară). ca și în asigurarea unui raport optim aer / apa pentru sistemul radicular al grâului. După arat terenul se discuie imediat pentru a sfarama bulgării înca umezi. prin una doua treceri iar în preziua semanatului printr-o lucrare cu combinatorul perpendicular pe direcția de semănat. După plantele care parăsesc terenul devreme. Eficiența optimă a acestor lucrari se obține prin efectuarea lor imediat după recoltarea plantei premergătoare. în reducerea numarului de buruieni. în păstrarea rezervei de apă în sol. în paralel cu recoltarea se execută și arătura la 20-25 cm pe soluri mijlocii și grele și 20-22 cm pe soluri ușoare cu plugul în agregat cu grapa stelată. iar peste 132 ppm se poate renunța la aplicarea acestuia. Se vor efectua diferențiat la adâncimi care să asigure încorporarea cantității mari de resturi vegetale. în prevenirea apariției unor boli și dăunători. perpendicular pe direcția rândurilor plantei premergatoare. Ingrășămintele cu fosfor . cu puritate fizică minimă de 98%. dar fără a se scoate bulgări.se utilizează în funcție de continuțul solului în potasiu.

întrucât prin aceasta se realizează o bună înfrățire a plantelor din toamnă. Aceasta se asigură prin însămânțarea a 400-600 boabe germinabile/mp. Convolvulus arvenis.aceasta este de 10 – 12. Adâncimea de semănat .se stabilește în funcție de tipul și textura solului. Cele mai dăunatoare dintre ele sunt urmatoarele: Gallium aparine. MMB și densitate. sunt cuprinse între 10 și 20 % și se pot ridica la 60-80% din recoltă. semănatul trebuie încheiat pâna la data de 25 septembrie. dacă nu sunt combătute eficient. Din clasa dicotiledonate care sunt dominante la grâu sunt peste 40 de specii. pentru zonele de câmpie din sudul și vestul țării și pentru Câmpia Transilvaniei concord cu intervalul 25 septembrie – 15 octombrie iar pentru zonele colinare între 15 – 20 septembrie și 1 octombrie. Matricaria inodora.5 cm. Centaurea cyanus. În condiții bune de umiditate se va însămânța la 4-5 cm. Polygonum convolvulus. Densitatea plantelor . Papaver rhoeas.producții normale se obțin atunci când la recoltare se asigură o densitate de 500-700 spice/mp. Sinapis arvenis.Calendaristic. Distanța între rânduri . cât și acumularea substanțelor de rezerva necesare în sezonul rece și o bună rezistență la iernare. Cantitatea de sămanță . Semănatul în randuri apropiate la 6 cm se va executa numai pe terenurile lipsite de resturi vegetale și cu un bun grad de mărunțire. Aceasta corespunde cu începerea semănatului când temperatura aerului scade la 1315 °și încheierea lucrării când temperatura atinge valori de 8-9°. iar în soluri uscate la 6-7 cm.în funcție de valoarea biologică a acesteia. puritate. fiind cuprinsă între 4–7 cm. 44 . Agrostema githago. Datele experimentale au reliefat că cele mai bune rezultate se obțin atunci când în cele 40-50 de zile de la răsărire la intrarea în iarna (când temperatura scade sub 5°) se acumulează o sumă de grade de temperatura de 450 – 550 °.Perioada de semanat are o mare influența pentru viitoarea recoltă. variază între 200 si 250 kg / ha. de aprovizionarea cu apă la semănat și de energia germinativă. Lucrările de îngrijire Pagubele cauzate de buruieni. În teritoriile din preajma zonei montane.

cânepa. cât și în anii secetosi sau în cazul culturilor cu coacere neuniformă. PUMA SUPER. Tăierea plantelor cu vindroverul se execută la înalțime de 20-25 cm fața de sol în faza de coacere în pârgă. când boabele au ajuns la maturitatea deplină. Culturile îmburienate și cele căzute. Loturile semicere se recoltează la umiditate de 14 %. acestea având un spectru mai larg de combatere. în funcție de starea lanului. Cele mai bune rezultate se obțin cu ajutorul erbicidelor combinate. SDMA 50. 7-10 zile). cartoful etc. LONGRAN 75 WG. MUSTANG. Deşi suportă monocultura. Pe toate tipurile de sol. Dintre cele mai folosite erbicide la cultura de grâu se pot aminti: SDMA 33. OLTISAN EXTRA. după care se treiereă prin combine echipate cu ridicator de brazdă.28kg azot. ICEDIN SUPER.Dintre buruienile monocotiledonate. Recoltarea Recoltarea directă se realizează cu combine autopropulsate. Pentru fiecare 1000 kg boabe + producţia secundară. mai reduse ca număr. PORUMBUL Rotația culturilor Porumbul poate fi cultivat pe soluri diferite cu fertilitate textură şi reacţie. inul. iar umiditatea acestora a scăzut la cca. porumbul valorifică bine atât 45 . dar trebuie evitate solurile extreme. LONPAR. plantele rămânând pe miriște până la scadereă umidității boabelor la 14% (cca. sfecla pentru zahăr. cerealele paioase. 16%. porumbul consumă cantităţi mari de substanţe nutritive.DMA 6. nu este indicată cultivarea porumbului mai mult de 2-3 ani pe acelaşi teren numai dacă se aplică îngrăşăminte organice şi chimice şi se combat corespunzător buruienile. se recoltează în doua etape. porumbul consumă: 18. Fertilizarea Având un potenţial productiv ridicat. RIVAL STAR. 9-14kg P2O5 şi 24-36kg K2O. bolile şi dăunătorii. În prezent însă erbicidarea este o lucrare obligatorie. Recoltarea se realizează cu pierderi minime dacă reglarea combinei se corectează de 23 ori pe zi. Combaterea este asigurată în primul rând prin rotația culturii. LANCET. cele mai periculoase sunt Apera spica venti si Avena fatua. Bune premergătoare pentru porumb sunt leguminoasele perene.

de consumul specific şi de rezervele solului în elemente nutritive. În situaţii extreme când se impune. în doze de 30-40 t/ha ce se încorporează imediat prin arătura de bază. etc. fertilizarea aplicată în anii precedenţi. Arătura de primăvară trebuie exclusă. Ele sunt bine valorificate şi dacă sunt aplicate odată cu semănatul sub formă de îngrăşăminte complexe.30cm adâncime. Dozele de îngrăşăminte chimice se stabilesc ţinând seama.) lucrarea se execută manual cu sapa. se fac şaruri cu o adincime de 6cm. arătura de primăvară trebuie efectuată cât mai devreme şi de bună calitate. cultivarul folosit. de rezerva de apa din sol şi de gradul de aprovizionare a solului cu elemente nutritive. iar în cazuri excepţionale se pot aplica primăvara timpuriu înainte de pregătirea patului germinativ. dar se au in vedere şi alţi factori cum ar fi: planta premergătoare. Gunoiul de grajd este bine valorificat de către porumb mai ales pe solurile grele şi reci dar este recomandat şi pe solurile mai uşoare. asigurand 15-25kg sămânţă/ha. Atunci când suprafaţa care se seamănă este foarte mică (mai puţin de 100mp. în principal de nivelul producţiei scontate. putând fi înlocuită prin discuiri şi grăpări repetate pe terenuri curate de buruieni şi bine aprovizionate cu apă. Lucrările solului Arătura se execută imediat după eliberarea terenului de către planta premergătoare la 25. Pregătirea patului germinativ urmăreşte nivelarea terenului şi realizarea unui strat de sol afânat şi mărunţit pe adâncimea de semănat printr-un număr cât mai redus de treceri pe teren. gradul de aprovizionare a solului cu apă. Îngrăşămintele cu fosfor se încorporează în sol sub arătura adâncă. Desimea de semănat este un factor tehnologic foarte important şi se stabileşte în funcţie de durata perioadei de vegetaţie a populaţiei semănate. Semănatul se realizeaza cu maşina de precizie SPC-6 la distanţa între rânduri de 70cm şi adâncimea de 58cm. Azotul poate fi aplicat primăvara la pregătirea patului germinativ sau simultan cu semănatul pe rând când doza se reduce la circa o treime din cantitatea totala de azot şi chiar în timpul vegetaţiei odată cu praşilele mecanice folosindu-se doze reduse. Sămânța și semănatul Epoca de semănat corespunde perioadei când în sol la adâncimea de 10 cm se stabilizează temperaturi de peste 8-100 C.îngrăşămintele organice cât şi cele chimice. Pe solurile foarte sărace în potasiu se aplică doze de 60-150kg /ha din acest element. 46 .

-la praşila a II-a. aceste recoltează porumbul pe două rânduri. Recoltatul sub formă de ştiuleţi depănuşaţi se poate realiza. manual sau mecanic. tot mai mulţi fermieri aleg recoltatul mecanizat. Recoltarea Porumbul se poate recolta. sub formă de ştiuleţi depănuşaţi şi sub formă de boabe. Adâncimea de lucru şi viteza de deplasare a agregatului la praşilele mecanice sunt impuse de starea de vegetaţie a plantelor şi de dezvoltare a sistemului radicular dupa cum urmeaza : -la praşila I-a. Primele 2-3 săptămâni după răsărire constituie faza critică în îngrijirea porumbului. Pentru a evita folosirea insecticidelor. faţă de recoltatul sub formă de boabe. Dacă se seamănă după porumb este indicat să se trateze seminţele. urmând să fie încorporate în sol. ţinând seama de costurile ridicat a recoltatului manual. si toacă tulpinile şi le împrăştie pe sol. urmărindu-se ca lanul de porumb să fie menţinut curat. viteza 8-10 km /ora. 7-8 cm adâncime. 10-12 cm adâncime. Lucrările de îngrijire În tehnologia clasică a porumbului sunt necesare: 3-4 praşile mecanice între randuri şi 2. -la praşila a III-a 5-6 cm adâncime. Metoda de recoltat este aleasă de fermier în funcţie de metoda de păstrare.3 praşile manuale pe rând. nu se seamănă porumbul după porumb sau în terenuri proaspăt desţelenite (lucerniere). iar praşilele se execută la intervale de 10-20 de zile în funcţie de apariţia buruienilor. Dacă se alege recoltatul sub formă de ştiuleţi. împotriva viermelui sârmă şi a gărgăriţei frunzelor de porumb cu NUPRID AL 600 FS. Este bine să se pună câte două seminţe la un loc.la distanţa de 70 cm între şaruri. (60 ml/10 kg seminţe). care se poate face cu mai multe tipuri de maşini. iar seminţele de porumb se pun pe fundul şarului la distanţe de 20-25 cm. viteza 10-12 km /ora. înainte de semănat. în acest caz apar costuri mai mari cu tehnologia de uscare şi păstrare a lor. viteza 4 km /ora . 47 . atunci păstrarea se face cu costuti de depozitare mai mici. În ziua semănatului se stropesc seminţele cu această soluţie având grijă să se aplice pe întreaga cantitate de seminţe.

iar tulpinele rămân pe sol sau pot fi adunate şi folosite în hrana animalelor. Lista cu ofertele furnizorilor 48 . boabele se recoltează în buncăr.Recoltarea porumbului în boabe se face cu combina de recoltat cereale păioase şi alte culturi.

49 .

făinare. boabele galben. TURDA STAR A fost omalogat în 2005 şi este un hibrid triliniar.C. calitate de panificaţie foarte bună şi bune caracteristici de morărit. 50 .5 %. Randament boabe 79%. Conţinutul în proteină 11. cu 16-18 spiculeţe. Producţia medie 9900 kg/ha. Densitate 60-65 000 plante/ha. MMB. Posedă rezistenţă medie la mana făinoasă şi putregaiul de rădăcină. conţinut gluten umed 29. În cadrul culturii de grâu va fi utilizat unul din hibrizii adaptaţi la condiţiile climatice şi de relief din centrul şi sudul Moldovei cum ar fi: Flamura 85.5 12. Potenţial de producţie este ridicat. Ştiuleţii sunt conici. rezistent la iernare. E omologat în Moldova din 1986. bob mare ovoidal.8-12. cădere.5 tone/ha.Tulcea în anul agricol 2005-2006: 5800 kg/ha. MMB 380 grame.1-34.3 t/ha. cădere. Pe o suprafaţă de 37 de ha se cultiva mazăre din soiul Moldavscaia 82. mediu ca mărime. seminţe – 1750-3080 kg/ha. frângere. Acesta este un soi de precocitate medie. Rezistenţă bună la temperaturi scăzute. secetă. arşiţă. aristat. FLAMURA 85 Este un soi precoce.6 t/ha. semitimpuriu. Planta are o talie înaltă. mijlociu de rezistent la rugina galbenă Spicul este alb. Producţiea realizată la S. tulpină verde cu înălţimea de 60-100 cm. de culoare roşie. În cazul porumbului se va cultiva hibridul Turda Star.Alegerea soiurilor şi hibrizilor Soiuri de mazăre Kelvedon Pentru cultura în câmp societatea a ales soiul Kelvedon deoarece are un port pitic ce nu necesită executarea de lucrări de susţinere şi este aclimatizată pentru zona în care urmează a se cultiva.HOLDER TRADE SRL Baia jud. Gabriela. Producţia de masă verde în amestec – 24. Dropia. boli. Moldova 83. semisticlose. între 6-8. inclusiv măzăriche – 9.42-45gr.

Structura culturilor Tabel 2 Nr. Crt. Stabilirea culturilor şi a suprafeţelor în ha şi % ocupată de fiecare cultură. a numărului de sole şi a suprafeţei solelor. Stabilirea grupelor de cultură.84 100 2. Crt.84 1 TOTAL 650 100 3 3.Schema de asolament 51 . Stabilirea tipului şi a schemei de asolament Sola 1 Culturi Mazăre 2 Grâu de toamnă 3 Porumb Tabel 5.66 Întocmirea asolamentului agricol se va face în mai multe etape: 1. Gruparea plantelor de cultură Tabel 3 Nr.07 33. de sole Mazăre Ha 215 % 33.07 33.3. Intocmirea asolamentului Tabel 1 Specificare Suprafaţa totală a terenului arabil Suprafaţa medie a solei Ha 650 650/3=216. 1 2 4 Cultura Suprafaţa Ha 215 215 220 650 Grâu de toamnă Mazăre Porumb TOTAL % 33.07 1 2 Cereale de toamnă 215 33.2.07 1 3 Prăşitoare 220 33. 1 Grupa de cultură Suprafaţa Nr.

Sola
1
2
3

Culturi
Leguminoase
Cereale de toamnă
Porumb

4. Întocmirea planului de rotaţie în timp şi spaţiu pentru un ciclu complet de rotaţie

Tabelul 6- Tabelul sinoptic al succesiunii culturilor
ANUL
2012

2013

2014

SOLA
I

Mazăre

II

Grâu de toamnă

Grâu de
toamnă
Porumb

III

Porumb

Mazăre

52

Porumb
Mazăre
Grâu de
toamnă

53

CAPITOLUL III
ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ
3.1. Proiectarea producţiilor medii prin metoda bonitării
terenurilor agricole
Tabelul 3
Date iniţiale

Cultura

Mazăre
Grâu de
toamnă
Porumb

Tipul de
sol

Coeficient
de potenţare
(c)

Producţia
medie
realizată
Kg/ha

80 (75-80)

0.12 (0,1-0,15)

1 (1,0-1,5)

3000

215

77 (75-80)

0.13

1.05

3500

220

86 (80-90)

0.1

1.5

7200

Nota de bonitare
pentru condiţiile
ecologice (Pi)

215

Cernoziom
levigat
Cernoziom
tipic
Cernoziom
levigat

TOTAL

Corecţia pt.
distanţă şi felul
drumului (k)

Suprafa
ţa - ha
(Si)

650

1) Notele totale de bonitare pentru condiţiile ecologice (Ni):
US mazăre – 17 200
US grâu de toamnă–16 555
US porumb – 18 920
TOTAL = 52 675

Ni = Si x Pi

2) Nota medie ponderată de bonitare:
N mp =

Ni
S i total

= 52 672/650= 81,03

3)Producţia ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare:
P kg/punct =

Prod . de pe intreaga supraf .
= (215*3000+215*3500+220*7200)/52675=
N i total

=(645000+752500+1584000)/52675=2981500/52675=56.6
4) Corecţia totală în funcţie de distanţă şi drumuri: Ct = S x k
Suprafaţă

X

coeficient corecţie

54

US1

US2

US3

TOTAL =

25.8
27.95
22
75.75

5) Nota de bonitare recalculată (Nbr)
Nbr

=

Nota totală de bonitare

Corecţia

US1 –
US2 –
US3 –

17199.88
16554.87
18919.9

6)Notele totale de bonitare potenţate (Ntp):

Ntp

Nota de bonitare
recalculată (Nbr)

=

Coeficient de
potenţare

x

US1 –

17199.88

US2 –

17382.61

US3 –

28379.85

7) Producţia totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt):

Pt

=

Nota totală de
bonitare potenţată
(Ntp)

US1 –
973 513.2
Producţia ce
revine pe un
US2 – 983 855.72
punct de bonitare
P(kg/punct)
56.6
US3
– 1606299.51
TOTAL= 4196454.74

x

8) Producţia medie la hectar
Producţia
Totală mazăre
Producţia
Totală grâu
Producţia
Totală porumb

973513,2
983855,72
1606299,51

Suprafaţa
totală
Suprafaţa
totală
Suprafaţa
Totală

215
215
220

Pmedie
mazăre
Pmedie
grâu
Pmedie
porumb

4529 KG/HA
4576 KG/HA
7301 KG/HA

3.2 STABILIREA CANTITĂŢILOR DE ÎNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI
Calculul dozelor de îngrăşăminte s-a efectuat ţinându-se cont atât de producţiile medii
cât şi de existentul de substanţă activă din sol prin aportul de paie sau tulpini. S-au luat în
considerare calculelel făcute la aplicaţia în NPK Excel.
În tabelele 4, 5, 6 este prezentat calculul dozelor de îngrăşăminte chimice la ha separat
pentru cele 3 culturi în parte.

55

de ingrasaminte la incorporarea paielor Boabe 8.8 = = = 28.8 × 100% N=17388 P2O6=6020 K2O=4515 nec.00 × = Nec.2 90.5 3.8 – = 35.0 19.0 10.0 – Substanta nutritivaIntrari din paie Revocare Valo× kg/ha rificare 11 27 28 29 30 31 32 P2O5 19 20 21 22 23 24 25 26 – Intrari din paie = Soldul nec.8 21.3 × Factorulnecesar = Necesar kg/ha × × 1.0 = = = 21.60 × = Nec.0 – = 10.0 10.Tabelul 4 Calculul dozelor de îngrăşăminte chimice la cultura GRÂU DE TOAMNĂ 1 2 3 GRAU N 4 5 6 7 8 9 10 CALCULUL DOZELOR DE INGRASAMINTE Continut kg/t × Productie t/ha Boabe 18.0 38.5 – = 7.3 × 40% = 10.0 – Intrari din paie = Soldul nec.=necesar 69 . la livrarea paielor 3.1 1.0 28.9 = = 28.1 = = = 69.3 21. ingr.00 × + Paie* 2. de ingrasaminte la incorporarea paielor K2O 12 13 14 15 16 17 18 Boabe 6.0 1. de ingrasaminte la incorporarea paielor * Paie-Productie = 1.5 3.00 × + Paie* 9.8 56.0 35. ingr.9 = total kg/ha = = 63.0 × 100% = 35.0 – Intrari din paie = Soldul nec.0 35. la livrarea paielor 3.1 × Productia de boabe = 19.00 × + Paie* 5.0 × × 1. la livrarea paielor 3. ingr.8 × × 1.5 3.30 × = Nec.9 = = 21.7 82.0 1.

0 – Intrari din tulpini = Soldul nec. ingr.60 × + tulpini* 15.9 156. ingr.6 21.2 25.1 = = = 118.1 = total kg/ha = = 108.2 182.6 21.6 168.10 × = Nec.2 10.0 71. de ingrasaminte la incorporarea tulpinilor * TULPINI-Productie = 1. la livrarea tulpinilor 7. la livrarea tulpinilor 7.5 – = 28.0 – Intrari din tulpini = Soldul nec.Tabelul 5 Calculul dozelor de îngrăşăminte chimice la cultura PORUMB BOABE 1 2 3 PORUMB N 4 5 6 7 8 9 10 CALCULUL DOZELOR DE INGRASAMINTE Continut kg/t × Productie t/ha Boabe 15.00 × + tulpini* 7.8 – = 21.1 = = 57.1 = = 25.9 = = = 57. de ingrasaminte la incorporarea tulpinilor K2O 12 13 14 15 16 17 18 Boabe 3.00 × + tulpini* 2.9 156.9 – Substanta nutritivaIntrari din tulpini Revocare Valo× kg/ha rificare 11 27 28 29 30 31 32 P2O5 19 20 21 22 23 24 25 26 – Intrari din tulpini = Soldul nec.2 – = 156.6 = = = 25.0 1.2 57.1 1.6 × FactorulNecesar = Necesar kg/ha × × 1.=necesar 70 .2 × × 1. ingr.50 × = Nec.6 × 40% = 21. la livrarea tulpinilor 7.2 × 100% N=37158 P2O6=12762 K2O=5698 nec.2 × 100% = 156.2 × × 1.8 78.2 10.10 × = Nec. de ingrasaminte la incorporarea tulpinilor Boabe 8.7 197.2 78.0 1.2 10.4 × Productia de boabe = 71.

ingr.0 16.3 = = 24.0 8.7 18.00 × + Paie* 5.0 – Intrari din VREJI = Soldul nec.0 1. ingr.0 3.7 × 100% .6 – = 6. de ingrasaminte la incorporarea VREJILOR Boabe 8.0 3. de ingrasaminte la incorporarea VREJILOR K2O 12 13 14 15 16 17 18 Boabe 6.0 = = = 18.1 × Productia de boabe nec.6 × 100% = 30.0 30. la livrarea VREJILOR 3.30 × = Nec.0 = = = 24.2 77.4 18.00 × + Paie* 9.0 – Intrari din VREJI = Soldul nec.0 – Substanta nutritivaIntrari din paie Revocare Valo× kg/ha Rificare 11 27 28 29 30 P2O5 19 20 21 22 23 24 25 26 – Intrari din VREJI = Soldul nec.7 – = 30.00 × + Paie* 2.6 32.6 71.5 × 40% = 8.6 24.0 30.60 × = Nec.Tabelul 6 Calculul dozelor de îngrăşăminte chimice la cultura MAZĂRE 1 2 3 MAZARE N 4 5 6 7 8 9 10 CALCULUL DOZELOR DE INGRASAMINTE Continut kg/t × Productie t/ha Boabe 18. de ingrasaminte la incorporarea VREJILOR * VREJI-Productie = 1.6 – = 8.5 FactorulNecesar × × × 1.7 × × 1.1 1.0 8.=necesar N=15269 P2O6=5160 K2O=3870 71 = 16.1 = Necesar kg/ha = = = 59.0 3.3 = = = total kg/ha 54. la livrarea VREJILOR 3.6 × × 1. la livrarea VREJILOR 3. ingr.0 1.00 × = Nec.7 48.3 = = 18.

în etapa pregătitoare.3. 9. asigurare. risc. determinarea volumului lucrărilor mecanice şi manuale. în ordinea cronologică a executărilor. Amortismentul specific. şomaj. 6. cantităţile de materiale şi mijloacele financiare necesare pentru aprovizionare. Producţia medie şi totală a fiecărei culturi. Lucrările tehnologice.9 1 3. necesarul de forţă de muncă. 7.3 0. DATELE NECESARE: 1. Cuantumul taxelor pentru CAS. dimensiunile fiecăreia. Culturile premergătoare. 3. (tabelul 5) Tabelul 5 Întocmirea planului de cultură Cultura Suprafaţa (ha) Producţii medii (kg/ha) Producţia totală (t) Preţ livrare (lei/kg) Mazăre Grâu toamnă Porumb 215 215 220 4529 4576 7301 937 735 983 840 1 606 220 2. Tarifele de plată pentru lucrările mecanice. Mijloacele cu care se execută lucrarea. stabilirea destinaţiei producţiei. Perioada de executare şi data lucrării. Informaţiile cuprinse în fişele tehnologice servesc în acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor. producţiile medii şi totale. 2. 11.4 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI În vederea organizării proceselor de muncă şi de producţie. se întocmesc fişele tehnologice pe culturi. 5. 4. Suprafaţa ocupată de fiecare cultură în parte. Culturile incluse în planul de producţie al firmei.3 PLANUL DE CULTURĂ Planul de cultură cuprinde structura culturilor. 8. 10. Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii. 70 .

materialelor. Se înscriu lucrările tehnologice. 2. 71 . Se calculează indicatorii: cheltuieli de producţie la hectar şi costul la tona de produs. sumele necesare şi materiale. 15% asupra sumei care reprezintă fondul de salarii. 8. 5% pentru fondul de şomaj. 10.12. Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea materialului folosit. 7. Materialele necesare procesului tehnologic. în raport cu volumul lucrării. Pentru fiecare în parte se determină: volumul lucrărilor. 3. Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicând cota în proporţie de 30% pentru CAS. lucrările manuale. precizându-se toată perioada optimă de execuţie şi durata fiecărei lucrări. La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin însumarea lor se determină cheltuielile de producţie. 1% pentru risc şi asigurare. se calculează numărul de zile om. se obţin cheltuielile de producţie. 4. taxe asupra valorilor. Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale). 11. consumul normat pe UM. Din însumarea pentru lucrările mecanice. 6. Producţia medie se planifică în raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de îngrăşământ aplicată. 9. preţul unitar şi cota pentru cheltuielile de aprovizionare. Amortismentul specific se determină în raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire. în ordinea executării lor. iar fondul de salarii rezultă înmulţind numărul de zile om necesar pentru evaluarea lucrării cu tariful pe zi/om corespunzător. La lucrările manuale. MODUL DE LUCRU: 1. După fiecare trimestru se fac totalurile. impozit. 5. Se înscriu în fişă datele privind suprafaţa şi producţia medie. 13.

M.00 774.n.5 14.60 I 35 301.000 CPU 350 0.73 II 40 189.6 60200.25 53.6 559 52417.0 226502.6 1.80 64254.5 6576.20 1.08 70 2315.22 60846. transportat IC (PK) IX/1 t 122.1 385385.00 3.5 18.09 0.5 6125. decada 1 Lucrari manuale Lucrari mecanice Norma zo/UM Total Categ lei/ Salarii z. IC (PK) IX/1 t 122.560 5.05 10.71 2957.00 6. şi deservit IC (N) IV-1 ha 215 0.5 47407.00 Total tarif m mecaniz.30 70 301.92 70 1254.94 Zile consum/ Total Pret Total Norma /ha kg lei/kg (lei) agregat 15 16 17 18 315 67725 1.625 7 1505 39339.11 4.00 100 6.00 25 TOTAL AN CURENT Consum 4.60 16821.50 .00 50 4.09 IV 50 Erbicidat şi deservit IV-1 ha 215 0.75 3762. de Ha Total transform a.5 1612.30 0.50 25 41.33 28 6020 97645.6 3768.21 9887.38 4 860 39940.50 6118. transportat IC (N) TOTAL TRIMESTRUL II Consum materiale 0. IV-1 ha 215 Incărcat.11 13.50 Arat 25 cm +grăpat IX/1 ha 215 TOTAL PRODUCTIE NETERM 39.8 20 4300 8 34400.05 10.68 146.75 78799.00 72 250905.00 1.4 350 0.9 55.80 MIC 1 350 0.17 3. IC (N) 0.76 60 2505.n ( lei) 12 13 11 2RM2 350 0.620 3762.08 289591.00 14.92 Materiale sare potasica Descărcat.11 0.06 0.50 2RM2 350 0.5 0.00 12 17.08 51170.78 351467.5 2257.72 60 103.8 MIC 1 350 0.5 40914. IV-2 t 4.11 4.50 APA 1000 215000 350 0.74 37625.4 283.50 7104.48 II 40 539.5 752.22 7.05 10.5 t 43. 10 Incărcat.85 14194.70 65 1215.00 IV-1 42.920 Semănat +deservit IV-2 ha 215 0.50 Azotat 200 43000 1.00 TOTAL GENERAL 82.79 2.75 3762.22 Adm.73 II 40 189.86 25 1.00 III 45 Prășit mecanic II VI-1 ha 215 0.76 653904.00 III 45 Recoltat soia IX-3 t 645 III 45 Transport boabe ix/3 t 1044 0.59 60 0.90 2RM2 0. 22 60 0.25 269 14 3762. IV-1 mii l 1 0.o.50 Pioneer A24 104.5 107.90 14.Fisa tehnologica a culturii Suprafata 215 Productia medie principala 3000 kg/ha secundara 3300 kg/ha Productia totala principala secundara MAZĂRE 645 t V2 RECOLTAT MECANIC 709.32 1.5 48622.5 107.55 0.48 II 40 539.08 17. transportat săm.3 C-14 350 0.0 350 0. Vol.83 17.5 0.63 135.68 146.6 196. motorina lucrari mecan ( lei) litri ( lei) 20 21 19 C.00 Tarif ha/a.1 60307.00 GDU3.5 33.63 37625.02 60 1.83 65 963.00 4.22 Descărcat.47 II 40 18.880 38191.00 0.16 116100.13 65 3583.45 70 451.36 2.000 CPU 350 0.05 2RM2 350 0.00 16 13.000 SPC-8 350 0.00 0.5 23829.55 0.6 1670.5 752.1 74497.05 10.4 6268.20 PR-3-30 350 1.6 6.6 559 94062.20 51170.000 48.50 DUAL 5 1075 20 21500.50 11.5 8.00 MET1200 Discuit si preg.38 64.50 3.20 1760.5 RCU-4 350 0.o.50 3762.0 1.20 III 45 Prăşit mecanic I V-1 ha 215 0.m.000 agregat Salarii 25 148995. (lei) 9 Agregat 2 3 4 5 6 7 8 Incărcat.5 255 54825 1. şi deservit IC (PK) IX/1 ha 215.0 189.06 12.20 IV-1 t 43.9 12844.00 60 0 1.033 7. sol.90 III 45 580.10 0 0.0 0.45 65 549.48 134805.04 8. salariz z.70 52299.83 6775.11 13.72 4132.17 0.86 coef.6 68.5 t W Denumirea lucrarii Luna/ U.5 22575.10 0.64 68.6 1.17 60 10.00 220.05 10. pat germ.75 18812.00 3927.50 3.44 70 940.50 superfosfat 1658.72 25 0.20 Adm.78 3419.10 II 40 Transportat apa prep.

12 2818.21 37635.00 1488450.30 22 Venituri din productia principala (lei) Pretul de vanzare a productiei secundare (lei/kg) 1.00 27 Impozit pe profit (lei) 28 Profitul net (lei) 29 Profitul net (lei/t) 30 Profitul la unitatea de suprafata (lei/ha) 31 Rata profitului net (%) 32 Productivitatea muncii (lei/z.00 15 Amortizarea mijloacelor fixe (lei) C.57 1406310.80 10 C.50 9 Pensii suplimentare (lei) Consum total de motorina (litri) 16821.75 60217.72 13142. VARIANTA RECOLTAT MEC Introducerea datelor lucrarii Rezultate obtinute Suprafata culturii (ha) 215. (%) 30.50 74015.S.00 19 Cheltuieli generale (lei) Irigatii ( lei / ha) 0.A.00 3 Cheltuieli cu carburantii (lei) Consum total de forta de munca (z.40 11 Fond de sanatate (lei) Cota de impozitare a fondului de salarii lucrari manuale (%) 16.77 82139.14 162266.79 0.S.56 5 Impozit pe salarii lucrari manuale (lei) Cheltuieli cu lucrarile mecanice (lei) 385385.V.20 86000.28 1483500.00 24 Venituri totale (lei) Cota de cheltuieli generale (%) 10.91 17980.00 2 Productia totala secundara (tone) Productia medie secundara (kg/ha) 3300.A.00 12 Taxe total (lei) Cota de impozitare a fondului de salarii mecanizatori (%) 16.A.78 4 Salarii total (lei) Salarii lucrari manuale (lei) 3419.92 4.25 15552.85 8 Fond somaj (lei) Salariile mecanizatorilor (lei) 14194.00 14 T.35 68997.92 388804.00 1081777.) 33 Productivitatea muncii (z.00 16 Total cheltuieli directe (lei) Fond de sanatate (%) 7.37 27216. (lei) Pretul combustibilului (lei/l) 4.18 7776.o.97 320.00 709.86 108177.V.00 4950.57 54088.71 162266.) 220.00 1 Productia totala principala (tone) Productia medie principala (kg/ha) 3000.o.50 23 Venituri din productia secundara (lei) Cota de cheltuieli comune (%) 5.00 13 Cheltuieli de aprovizionare (lei) Fond de somaj (%) 4.00 25 Costul de productie (lei/t) Cota de impozit pe profitul realizat (%) 16.a.1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 EFICIENTA ECONOMICA A CULTURII MAZĂRE .00 17 Alte cheltuieli directe (lei) Cheltuieli de aprovizionare (%) 15.56 547./kg) 73 645.) 82. (lei) Pensii suplimentare (%) 2.00 26 Profit brut total (lei) Cota de alte cheltuieli directe (%) 15.00 7 Impozite totale (lei) Zile agregat (z.13 2271.00 21 Total cheltuieli de exploatare (lei) Pretul de vanzare a productiei principale (lei/kg) 2. (%) 24.36 106.o.A.000 .00 18 Cheltuieli comune (lei) T.00 20 Total cheltuieli indirecte (lei) Amortizarea mijloacelor fixe ( lei / ha) 400.00 468.32 170004.09 116641.00 6 Impozit pe salarii salarii mecanizatori (lei) Cheltuieli cu materialele (lei) 250905.

33 28 6020 97645.16 1505 39339.11 0.20 2RM2 Descărcat. (lei) 9 Agregat Tarif coef.M.560 5.6 189.5 752.1 74497.76 60 2505.30 70 301.50 3.75 3.50 Pioneer A24 20 4300 20 8 21500. motorina lucrari 315 67725 1.44 70 53.8 1658.5 37625.60 I 35 301.5 107.620 III 10.50 42. transform a.5 ( lei) litri ( lei) 20 21 22 4 5 6 7 8 IX/1 t 122.75 18812.5 14.00 940.11 13.20 51170.0 Incărcat.82 60 103.22 2RM2 Descărcat.34 60846.78 3419.4 350 0.20 III 45 774.86 Arat 25 cm +grăpat IX/1 ha 215 PR-3-30 350 1. IV-1 ha 215 GDU3.00 0.6 1.29 9887.6 1.50 25 41.00 14.22 Adm.08 79093.59 60 0.74 16 13. IC (N) IV-1 t 43.92 Recoltat grâu IX-3 t 752.5 8.00 TOTAL GENERAL 82.36 2.09 IV 50 4.53 70 526.88 .5 40914.20 1.6 196.Fisa tehnologica a culturii Suprafata 215 Productia medie principala 3500 kg/ha secundara 3850 kg/ha Productia totala GRAU CONSUM principala 752.47 II 40 18.00 250905.6 6.000 3762.5 47407.90 0.5 Transport boabe ix/3 t 1044 TOTAL AN CURENT 0.00 0.m.4 6268.50 3032.00 34400.0 4.75 6651.1 60307.880 38191.75 t V2 RECOLTAT MECANIC W Denumirea lucrarii Luna/ U.75 3762.5 2633. Vol.32 15586 590503.22 7.70 65 1215.00 0.86 11 Materiale consum/ Zile Incărcat. şi deservit IC (N) IV-1 ha 215 0.5 6125.13 65 3583. transportat IC (PK) TOTAL PRODUCTIE NETERM 10 Consum materiale 3762.50 superfosfat 148995.55 0.68 146.6 1670. IV-1 mii l 1 0.17 60 10. decada 1 Lucrari manuale Lucrari mecanice Norma zo/UM Total Categ lei/ Salarii z.o.5 t secundara 827.6 559 52417.10 25 0.00 14.9 55. 3 350 14 Consum Salarii 2 39.8 Semănat +deservit IV-2 ha 215 0.00 100 7.72 25 0.75 25 134805.48 25 1.11 4.5 18. sol.48 II 40 539.00 IV-1 t 43.73 II 40 189.17 116100.000 SPC-8 350 0.0 166302.n.20 Adm.0 0.00 Transportat apa prep.05 45 0.50 APA 1000 215000 Erbicidat şi deservit IV-1 ha 215 0.83 6775.00 0.6 0.920 2RM2 350 0.85 0.80 64254.72 68.15 0.0 1.00 MET1200 350 0.1 74 325185.45 65 549.00 0.4 60200.033 7.n ( lei) 12 13 Total Pret Total Norma agregat tarif m /ha kg lei/kg (lei) agregat mecan 15 16 17 18 Total C.05 17.000 49.79 2.00 3.90 60 294.80 MIC 1 350 0.28 C-14 350 0.20 51170.05 10.83 65 963.5 sare potasica 255 54825 1.90 III 45 580.75 3762. transportat săm.20 1760.05 10.76 68.5 48622.75 2RM2 350 0.o. de Ha Total ha/a.25 269 94062.32 1.00 60 0 1.94 10994.63 4506.00 50 4.63 135.55 0. salariz z.00 170.09 0.73 II 40 189.05 10.08 17.94 3762. transportat IC (N) TOTAL TRIMESTRUL II 350 19 mecaniz.02 60 1.11 4.28 287698. IV-2 t 4.50 11.06 12.72 4426.50 Incărcat.08 289885.05 10.25 53.625 7 3535.35 0 4304. IC (PK) IX/1 t 122.6 3768.5 1612.50 DUAL 5 1075 Discuit si preg.10 II 40 283.30 0. pat germ.12 1. şi deservit IC (PK) IX/1 ha 215.68 146.5 RCU-4 350 0.50 Azotat 200 43000 1.50 MIC 1 350 0.11 13.04 8.00 12919.6 559 52299.48 II 40 539.

V.o.56 5 Impozit pe salarii lucrari manuale (lei) Cheltuieli cu lucrarile mecanice (lei) 325185.o.S.00 26 Profit brut total (lei) Cota de alte cheltuieli directe (%) 15.86 82064.78 4 Salarii total (lei) Salarii lucrari manuale (lei) 3419.89 4221221.o.32 9 Pensii suplimentare (lei) Consum total de motorina (litri) 15586.41 296781.A. VARIANTA RECOLTAT MEC Introducerea datelor lucrarii Rezultate obtinute Suprafata culturii (ha) 2156.18 6572.89 1644.00 734.20 1078000.a.00 1978541.A.18 37635.16 675395.75 60217.00 3 Cheltuieli cu carburantii (lei) Consum total de forta de munca (z.63 137.00 10 C.39 3545825.21 98927.00 6 Impozit pe salarii salarii mecanizatori (lei) Cheltuieli cu materialele (lei) 250905.00 1 Productia totala principala (tone) Productia medie principala (kg/ha) 3500.00 14 T.00 8300.00 25 Costul de productie (lei/t) Cota de impozit pe profitul realizat (%) 16.S.14 296781.) 170. (lei) Pretul combustibilului (lei/l) 4.V.81 0.09 98581.37 23002.84 6791400. (%) 24.00 24 Venituri totale (lei) Cota de cheltuieli generale (%) 10.56 547.21 2572103.00 27 Impozit pe profit (lei) 28 Profitul net (lei) 29 Profitul net (lei/t) 30 Profitul la unitatea de suprafata (lei/ha) 31 Rata profitului net (%) 32 Productivitatea muncii (lei/z.) 33 Productivitatea muncii (z.00 17 Alte cheltuieli directe (lei) Cheltuieli de aprovizionare (%) 15.00 7 Impozite totale (lei) Zile agregat (z.000 .00 19 Cheltuieli generale (lei) Irigatii ( lei / ha) 0.A.00 1925.1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 EFICIENTA ECONOMICA A CULTURII GRÂU .00 20 Total cheltuieli indirecte (lei) Amortizarea mijloacelor fixe ( lei / ha) 500.90 22 Venituri din productia principala (lei) Pretul de vanzare a productiei secundare (lei/kg) 0.00 18 Cheltuieli comune (lei) T.00 2 Productia totala secundara (tone) Productia medie secundara (kg/ha) 3850. (lei) Pensii suplimentare (%) 2.40 11 Fond de sanatate (lei) Cota de impozitare a fondului de salarii lucrari manuale (%) 16.50 23 Venituri din productia secundara (lei) Cota de cheltuieli comune (%) 5.) 82.00 13 Cheltuieli de aprovizionare (lei) Fond de somaj (%) 4.78 469.32 143606.A.60 68578.00 12 Taxe total (lei) Cota de impozitare a fondului de salarii mecanizatori (%) 16.00 6793325.40 328604./kg) 75 7546.13 1759.07 197854.94 8 Fond somaj (lei) Salariile mecanizatorilor (lei) 10994.22 13144.00 21 Total cheltuieli de exploatare (lei) Pretul de vanzare a productiei principale (lei/kg) 0.00 16 Total cheltuieli directe (lei) Fond de sanatate (%) 7.09 2306. (%) 30.00 15 Amortizarea mijloacelor fixe (lei) C.

02 60 1.64 296627.00 19.00 106.0 Azotat 200 44000 1.0 1.6 t W Denumirea lucrarii Luna/ U.05 0.00 35200.033 7.40 65749.o.5 7 1540 40254.05 11.60 Descărcat.00 Tarif 15.6 200.91 0.20 152460.68 149.000 SPC-8 350 0.60 1.48 II 40 Semănat +deservit IV-2 ha 220 0.68 149. de Ha Total ha/a.76 60 2505.67 6932.60 III Prăşit mecanic I V-1 ha 220 0.84 70 1108.3 III 45 C-14 350 0.980 5.6 572 53636.5 5544 7233.00 Arat 25 cm +grăpat IX/1 ha 220 Incărcat. decada 1 Lucrari manuale Lucrari mecanice Norma zo/UM Total Categ lei/ Salarii z.0 III 45 0.000 CPU 350 0.76 MIC 1 350 0.00 APA 1000 220000 308.13 65 1243.60 Adm.5 770 24383. motorina lucrari Salarii tarif m litri 21 20 60 300.m.20 III 45 594. şi deservit IC (N) IV-1 ha 220 0.0 3850.60 52360.00 16 13.4 13589. transportat săm.84 II 40 193.84 II 40 193.25 55. IV-2 t 4.4 6355.460 0. IV-1 mii l 1 0.72 62261.5 RCU-4 350 0.9 56.00 3850.00 7214.26 15414.00 256740.63 138.14 2.00 superfosfat agregat mecaniz. sol.40 Transportat apa prep.0 45 792.00 III Prăit mecanic II VI-1 ha 220 0.40 0 0. transportat IC (PK) IX/1 t 125.00 4.60 52360.76 Adm.6 48510.00 3.00 Consum materiale coef.75 70 962.1 76 394205.41 65 3666.4 350 0.48 7.00 25 41.1 61710.76 4529.14 350 1.0 231770.040 39079.5 19. şi deservit IC (PK) IX/1 ha 220.76 60 105.80 3850.02 Consum Total C.5 770 41866.50 50 4.00 0.11 13.6 7.000 CPU 350 0.60 25 0.48 25 0.00 60 0 1.23 4 880 40869.00 MET1200 350 0.6 1.00 57.6 1670.360 2RM2 350 0.85 70 2369. IC (N) IV-1 t 44.59 118800.00 3.4 0.00 TOTAL GENERAL 84.92 38500.00 6.70 3498.n.91 3614.96 1.11 4.00 Recoltat porumb IX-3 t 1584 Transport boabe ix/3 t 1044 TOTAL PRODUCTIE NETERM 40.00 70.5 110.Fisa tehnologica a culturii Suprafata 220 Productia medie principala 7200 kg/ha secundara 10080 kg/ha Productia totala principala secundara PORUMB BOABE 1584 t V2 RECOLTAT MECANIC 2217.40 0.00 DUAL 5 1100 GDU3.00 12 18.60 MIC 1 350 0.79 II 40 551.6 193.40 20408 669858.64 ( lei) 22 80932.33 3.00 70.00 3850.18 60 10.37 17.28 2RM2 350 0.05 2RM2 350 0. transform a.11 4.4 61600. IC (PK) IX/1 t 125.00 234.79 II 40 551.000 Zile Total PR-3-30 1697.04 8.0 23100.M.6 3855.5 33.5 6125. IV-1 ha 220 Incărcat.o.6 0.000 3850. salariz z.79 TOTAL TRIMESTRUL II TOTAL AN CURENT 0.0 Materiale consum/ /ha 14 Pret Total Norma kg lei/kg (lei) agregat 18 15 16 17 315 69300 1.40 70 308.4 0.1 76230.07 .05 11.00 11.0 0.76 Descărcat.60 9975.11 13.6 572 53516.33 70 1283.6 1.05 11.00 0.09 IV 50 Erbicidat şi deservit IV-1 ha 220 0.80 I 35 Discuit si preg.26 II 40 290. Vol.00 Pioneer A24 20 4400 20 14.06 13.23 66.04 359641.n ( lei) 12 13 10 11 2RM2 350 0.52 43.05 11.00 6261.09 0.0 sare potasica 255 56100 1.00 19250.05 11.11 0.5 8 22000. pat germ.0 25 1. (lei) 9 Agregat 2 3 4 5 6 7 8 Incărcat.65 65 562.5 110. transportat IC (N) IV-1 t 44. mecan ( lei) 19 25 5.50 38500.61 60 0.56 1.00 100 15.5 8.00 7269.00 1801.21 2.17 65 986.07 137940.33 0.67 28 6160 99916.80 3.5 1650 49753.25 275 96250.00 14.0 45 0.08 17.

98 559.51 145979.00 7 Impozite totale (lei) Zile agregat (z.A.000 .23 1162587.54 72989.16 7954.o. (lei) Pretul combustibilului (lei/l) 4.84 2466.32 1548000.00 2167.00 3281760.00 12 Taxe total (lei) Cota de impozitare a fondului de salarii mecanizatori (%) 16.25 218968.00 13 Cheltuieli de aprovizionare (lei) Fond de somaj (%) 4. (%) 30.68 221445.A.S.69 0.38 61.00 14 T.07 9 Pensii suplimentare (lei) Consum total de motorina (litri) 19492.00 10 C.00 16 Total cheltuieli directe (lei) Fond de sanatate (%) 7.09 15908.00 263.98 5 Impozit pe salarii lucrari manuale (lei) Cheltuieli cu lucrarile mecanice (lei) 394205.00 2 Productia totala secundara (tone) Productia medie secundara (kg/ha) 10080.00 1733760.o.80 38511./kg) 77 1548.19 27839.o.A.03 5407. (%) 24. (lei) Pensii suplimentare (%) 2.00 17 Alte cheltuieli directe (lei) Cheltuieli de aprovizionare (%) 15.00 61617.00 18 Cheltuieli comune (lei) T.00 15 Amortizarea mijloacelor fixe (lei) C.00 1459790.08 119311.S.70 4 Salarii total (lei) Salarii lucrari manuale (lei) 3498.V.25 3026.40 11 Fond de sanatate (lei) Cota de impozitare a fondului de salarii lucrari manuale (%) 16. VARIANTA RECOLTAT MEC Introducerea datelor lucrarii Rezultate obtinute Suprafata culturii (ha) 215.A.26 8 Fond somaj (lei) Salariile mecanizatorilor (lei) 15414.a.02 218968.20 85764.V.28 174038.54 1897727.1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 EFICIENTA ECONOMICA A CULTURII PORUMB BOABE .00 22 Venituri din productia principala (lei) Pretul de vanzare a productiei secundare (lei/kg) 0.45 751.00 26 Profit brut total (lei) Cota de alte cheltuieli directe (%) 15.00 3 Cheltuieli cu carburantii (lei) Consum total de forta de munca (z.) 84.60 430000.00 21 Total cheltuieli de exploatare (lei) Pretul de vanzare a productiei principale (lei/kg) 1.57 1384032.00 6 Impozit pe salarii salarii mecanizatori (lei) Cheltuieli cu materialele (lei) 256740.26 38745.00 24 Venituri totale (lei) Cota de cheltuieli generale (%) 10.80 23 Venituri din productia secundara (lei) Cota de cheltuieli comune (%) 5.00 27 Impozit pe profit (lei) 28 Profitul net (lei) 29 Profitul net (lei/t) 30 Profitul la unitatea de suprafata (lei/ha) 31 Rata profitului net (%) 32 Productivitatea muncii (lei/z.80 397703.00 1 Productia totala principala (tone) Productia medie principala (kg/ha) 7200.00 25 Costul de productie (lei/t) Cota de impozit pe profitul realizat (%) 16.00 19 Cheltuieli generale (lei) Irigatii ( lei / ha) 0.) 234.) 33 Productivitatea muncii (z.00 20 Total cheltuieli indirecte (lei) Amortizarea mijloacelor fixe ( lei / ha) 2000.

77 .

trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit.66~3 Aşadar.12 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătorii. ( 1) N= n P . H – coeficientul de folosire a timpului de lucru (0.70)/10000=16. 78 . de care depinde în ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate.în 10000 P – randamentul zilnic al agregatului (ha). Lungimea marcatoarelor. Organizarea lucrării de semănat la cultura de grâu de toamnă Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole.12)=2. în prealabil. Aceasta se calculează după formula: ( 2 ) P= care: B V t H . adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar.6*8000*8*0. t – durata zilei de lucru (ore). fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important în activitatea de producţie a exploataţiilor agricole. Suprafeţele întinse ocupate de culturi precum şi termenele restrânse în care trebuie executat. V – viteza de deplasare a agregatului în lucru (m/oră). S S – suprafaţa de însămânţat. N=215/(5*16.  se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului în termen optim. se stabileşte în funcţie de:  lăţimea de lucru a semănătorii (B).70-0. Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele:  se stabileşte componenţa agregatului de semănat. P – randamentul zilnic al maşinii.5. potrivit condiţiilor existente (tractor plus semănătoare SUP-29 M ). folosind formula: N – numărul de agregate pentru terminarea lucrării în timpul propus. B – lăţimea de lucru a agregatului în lucru (m).80) P=(3.în care: n – numărul de zile în care trebuie terminată lucrarea.3.

10000 care: G – cantitatea de sămânţă cursă din semănătoare.6)/2=2.  distanţa între roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor tractorului (c). la un număr stabilit de învârtiri a roţii semănătorii. Ea se calculează aşa încât să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru. L=(0. Această verificare se face după formula: ( 6) G= Ad BO . aceasta se determină în funcţie de lăţimea totală a parcelei de însămânţat şi de metoda de deplasare a agregatului. distanţa între două brăzdare (b).  ( 3) Md= B+b− c = (3. 4 0.70-0. G=(230*1. lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia: ( 5) Md= B+b+c =(3.6+0.6)/2=2.9 În ce priveşte lăţimea postatei.80). Lungimea maximă a postatelor la semănat este în funcţie de capacitatea cutiei semănătorii. trebuie întotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la însămânţare.74*3. 79 .5*10000*400*0.6*20)/10000= 2. A – norma de semănat (kg/ha). lungimea maximă a postatei se calculează după formula: L – lungimea maximă a postatei (m). La începutul lucrării.6+0.062 2 ( 4 ) Ms= B+b+c = (3.6+0. în Y – coeficientul de utilizare a capacităţii A B coşului de alimentare a semănătorii (în care: medie 0.125-1. Q – capacitatea coşului de alimentare a semănătorii (kg). B – lăţimea de lucru a semănătorii (m). O – nr.881 Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat.125+1. În acest caz.6 2 Când tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atât cu roata din dreapta cât şi cu roata din stânga. în funcţie de norma de sămânţă la hectar. B – lăţimea de lucru a semănătorii (m). în A – norma de semănat la un ha (kg).5 10 Q Y ( 7) L= .125+1.77)/230*3. d – lungimea roţii semănătorii (m).662 2 Stabilirea debitului semănătorii.6)/2=1. Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei. de învârtituri a roţii semănătorii.6=1540000/828= 1859.

distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula: D – distanţa dintre punctele de alimentare (m). R – raza de întoarcere a agregatului. Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii. în care: B – lăţimea de lucru a agregatului (m). să cunoaştem turele pe care le face agregatul până la 80 . este necesar ca. ( 9) E= 3R +e . P – productivitatea zilnică a agregatului în(ha/zi).5 m Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de întoarcere a lucrului. mijlocul osiei motoare a tractorului) până la organele active ale maşinii. Z – durata în zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile).9= 322400/1859.6*1=7. în cazul deplasărilor în parcursul liniar. Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină în funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat.12*2)/1859.34 m Lăţimea zonei de întoarcere a agregatului.9= 173. în care: e – lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului.5=13. D=2*3. Lăţimea zonei de întoarcere este dată de relaţia: E – lăţimea zonei de întoarcere. L – lungimea postatei (m). ( 1) D= 2B T . în aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei. curselor dus-întors) pe care le face agregatul până la golirea coşului semănătorii. lungimea postatei este determinată în funcţie de capacitatea cutiei de seminţe. L care: l – lăţimea postatei (m). la capetele parcelei se delimitează o fâşie de teren denumită „zonă de întoarcere“. în prealabil.2 m În cazul când lungimea postatei nu este determinată în funcţie de capacitatea cutiei de seminţe. Delimitarea acestei zone se face. l=(10000*16. E=3*4+1.Lăţimea postatei la semănatul în suveică se calculează după formula: ( 8) l= 4 10 P Z . T – numărul turelor (adică nr. Pentru întoarcerea agregatului. ~n cazul semănatului în suveică. cu buclă şi fără buclă.

7 (semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11). timpul de golire a semănătorilor.64* 3. Q capacitatea coşului semănătorii (kg). în care: A B 2L T – numărul turelor. Aceasta se determină împărţind lungimea drumului pe care îl face semănătoarea până la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi întors. C1=400*0. distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport. T=(10000*400*0. 81 . A – norma de semănat (kg/ha).în care: C – cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg).64 În cazul semănării în „laturi“ sau „pe două jumătăţi ale postatei“ distanţa dintre punctele de alimentare se calculează după formula: ( 12)( D )=T B = 4.golirea coşului semănătorii. semănătorilor în agregat. Necesarul de mijloace de transport se stabileşte în funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o încărcare.80). a – nr. capacitatea mijloacelor de transport.77)/(230*3. Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare. Y – coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (0. B – lăţimea de lucru a semănătorii (m).6=16. Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază în raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul. y – coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei.77*2=616 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele. ~n acest scop. C=400*2=800 iar cantitatea care se pune la punctele următoare este: ( 14) C 1 =Q y a . Q – capacitatea cutiei semănătorii (kg). Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula: ( 13) C=Q a .6*2*400)=3080000/662400=4. se foloseşte următoarea formulă: 4 T= 10 Q Y . L – lungimea postatei (m).

în care: V – viteza de lucru a agregatului (m/oră). Cm – capacitatea mijlocului de transport (kg). 0. Centralizarea datelor Agregatul folosit Tractor + Tractor + (SUP-29) SUP-21 1.6*6000*230)=4620000/4968000=0. Nt=(2*400*0. cunoscând că pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg.84 215 1859. 3. 5.9 173. .77*35)/0.9 703. Necesarul zilnic de: -semănători nr. folosind relaţia: q – capacitatea cutiei semănătorii (kg). 4.92*2000= 21560/1840=11.66.În primul rând se determină timpul în care se consumă cantitatea de seminţe existentă în cutia semănătorii. N – norma de sămânţă la ha (kg). 7. Specificare U. 2 Nr. 2 2. crt. 6. Tgol=(10000*600*0.M.77)/(3.92 Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei: Nt – numărul mijloacelor de transport.85 – coeficientul de folosire a cutiei 10000 q 0. Productivitatea zilnică a agregatului ha/schimb 16. n – numărul semănătorilor ce lucrează.062 2.71~12 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor.85 T gol= ( ore ) semănătorii. în care: t – durata unui ciclu de transport (min.12 -tractoare nr.4 25.2 kg 900 kg 250 . Productivitatea zilnică a tuturor agregatelor -lungime Dimensiunile solei de -lăţime semănat -suprafaţă -lungime Dimensiunea -lăţime parcelelor de semănat -suprafaţă -dreapta Lungimea marcatorului -stânga -la 20 Norma de învârtituri însămânţare -la hectar 82 ha/zi 25.91 1.). BV N B – lăţimea de lucru a semănătorii (m).92 m m ha m m ha m m 1859.85 t N t= T gol C m . n q 0.

3 m 13. ( 1) N= n P . 762. seminţelor m 15. Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele:  se stabileşte componenţa agregatului de semănat. 10.58 kg 800 kg 624 nr. ce se pune la punct -la punctele de alimentare următoare -pt. muncitori transportul seminţelor -total Lăţimea fâşiei de întoarcere a 11. servirea semănătorii Necesarul zilnic de -pt. agregatului Necesarul zilnic de mijl. P – randamentul zilnic al maşinii. de care depinde în ultimă instanţă obţinerea de producţii ridicate. potrivit condiţiilor existente (tractor plus semănătoare SUP-29 M ).10)=3.  se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului în termen optim. folosind formula: N – numărul de agregate pentru terminarea lucrării în timpul propus. 2 nr. S S – suprafaţa de însămânţat.8. N=220/(5*13. fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe un loc important în activitatea de producţie a exploataţiilor agricole. transportul 13.35~3 83 . Distanţa dintre punctele de alimentare cu seminţe -la primul Cantitatea de seminţe punct 9.în care: n – numărul de zile în care trebuie terminată lucrarea. Suprafeţele întinse ocupate de culturi precum şi termenele restrânse în care trebuie executat. transport Necesar saci pt. de 12. 13 nr. 1 nr.5 0 Organizarea lucrării de semănat la cultura de porumb Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole.5 nr.

6 m 2 Stabilirea debitului semănătorii.6 m 2 Când tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atât cu roata din dreapta cât şi cu roata din stânga. Această verificare se face după formula: ( 6) G= Ad BO .74*3. H – coeficientul de folosire a timpului de lucru (0.001 84 . se stabileşte în funcţie de:  lăţimea de lucru a semănătorii (B).5+160)/2=26. la un număr stabilit de învârtiri a roţii semănătorii. trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat folosit.80) P=(3.  distanţa între două brăzdare (b).5+160)/2=26. adică distanţa la care trebuie aşezată piesa activă a marcatorului faţă de ultimul brăzdar. B – lăţimea de lucru a agregatului în lucru (m). B – lăţimea de lucru a semănătorii (m). în prealabil.  distanţa între roţile din faţă sau marginile exterioare ale şenilelor tractorului (c). în A – norma de semănat la un ha (kg). d – lungimea roţii semănătorii (m).6*20)/10000= 3.  ( 3) Md= B+b− c = (360+12.în 10000 care: P – randamentul zilnic al agregatului (ha).6*6500*8*0. V – viteza de deplasare a agregatului în lucru (m/oră). în funcţie de norma de sămânţă la hectar.Aşadar. lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relaţia: ( 5) Md= B+b+c =(360+12. O – nr.70)/10000=13.6 m 2 ( 4 ) Ms= B+b+c = (360+12. Lungimea marcatoarelor. trebuie întotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la însămânţare.10 Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătorii.70-0. de învârtituri a roţii semănătorii. La începutul lucrării. G=(240*1. Aceasta se calculează după formula: ( 2 ) P= B V t H .5-160)/2=10. 10000 care: G – cantitatea de sămânţă cursă din semănătoare. t – durata zilei de lucru (ore).

70-0. Lungimea maximă a postatelor la semănat este în funcţie de capacitatea cutiei semănătorii.03 m În ce priveşte lăţimea postatei. Q – capacitatea coşului de alimentare a semănătorii (kg).6=162. ( 9) E= 3R +e . în care: e – lungimea de ieşire a agregatului (adică distanţa de la centrul agregatului. 4 0.5 10 Q Y ( 7) L= Y – coeficientul de utilizare a capacităţii . Lăţimea zonei de întoarcere este dată de relaţia: E – lăţimea zonei de întoarcere. E=3*4+1. cu buclă şi fără buclă. Delimitarea acestei zone se face. În acest caz. Ea se calculează aşa încât să asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru. mijlocul osiei motoare a tractorului) până la organele active ale maşinii.10*1)/162.77)/240*3. L=(0. Lăţimea postatei la semănatul în suveică se calculează după formula: ( 8) l= 4 10 P Z . la capetele parcelei se delimitează o fâşie de teren denumită „zonă de întoarcere“. Pentru întoarcerea agregatului. B – lăţimea de lucru a semănătorii (m). în cazul deplasărilor în parcursul liniar.03= 322400/1859. L – lungimea postatei (m). Z – durata în zile a lucrului pe aceeaşi postată (1-2 zile).80).5 m 85 . l=(10000*13. R – raza de întoarcere a agregatului.45 m Lăţimea zonei de întoarcere a agregatului.5*10000*40*0. aceasta se determină în funcţie de lăţimea totală a parcelei de însămânţat şi de metoda de deplasare a agregatului. L care: l – lăţimea postatei (m).9= 808. A – norma de semănat (kg/ha).Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat.5=13. Pentru a uşura organizarea transportului de seminţe este indicat ca alimentarea semănătorii cu seminţe să se execute la un singur capăt a postatei. în A B coşului de alimentare a semănătorii (în care: medie 0. P – productivitatea zilnică a agregatului în(ha/zi). lungimea maximă a postatei se calculează după formula: L – lungimea maximă a postatei (m).

6*2*162. ~n cazul semănatului în suveică.14=8.2 m În cazul când lungimea postatei nu este determinată în funcţie de capacitatea cutiei de seminţe. Stabilirea cantităţilor de seminţe ce se pun la punctele de alimentare. lungimea postatei este determinată în funcţie de capacitatea cutiei de seminţe. Y – coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei (0. Q – capacitatea cutiei semănătorii (kg). se foloseşte următoarea formulă: 4 T= 10 Q Y . Distanţa dintre punctele de alimentare a semănătorii se determină în funcţie de metoda de deplasare a agregatului la semănat. ( 1) D= 2B T .8)/(240*3. D=2*3. în prealabil.64* 3. A – norma de semănat (kg/ha).7 (semnificaţiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11). Stabilirea distanţei dintre punctele de alimentare a semănătorii. .6=16. distanţa dintre punctele de alimentare se află după formula: D – distanţa dintre punctele de alimentare (m). în care: A B 2L T – numărul turelor. în care: B – lăţimea de lucru a agregatului (m). B – lăţimea de lucru a semănătorii (m). T=(10000*40*0. ~n acest scop. în aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai la unul din capetele postatei.80).14 În cazul semănării în „laturi“ sau „pe două jumătăţi ale postatei“ distanţa dintre punctele de alimentare se calculează după formula: ( 12)( D )=T B = 4. curselor dus-întors) pe care le face agregatul până la golirea coşului semănătorii.6*1. T – numărul turelor (adică nr. este necesar ca. Cantităţile de seminţe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula: ( 13) C=Q a 86 .Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de întoarcere a lucrului.03)=1. să cunoaştem turele pe care le face agregatul până la golirea coşului semănătorii. L – lungimea postatei (m). Aceasta se determină împărţind lungimea drumului pe care îl face semănătoarea până la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi întors.

În primul rând se determină timpul în care se consumă cantitatea de seminţe existentă în cutia semănătorii. N – norma de sămânţă la ha (kg). distanţa de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport. n – numărul semănătorilor ce lucrează. Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază în raport cu numărul de agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul. n q 0. Cm – capacitatea mijlocului de transport (kg).C=40*2=80 iar cantitatea care se pune la punctele următoare este: C – cantitatea de seminţe necesară alimentării agregatului (kg).85 T gol= ( ore ) semănătorii.85*60)/21. semănătorilor în agregat.06 Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relaţiei: Nt – numărul mijloacelor de transport. y – coeficientul de utilizare a capacităţii cutiei.6*30= 0=6. Q capacitatea coşului semănătorii (kg).85)/(3. folosind relaţia: q – capacitatea cutiei semănătorii (kg).6*6500*240)=0.85 t N t= T gol C m . Tgol=(10000*40*0. ( 14) C 1 =Q y a . cunoscând că pentru uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg. 0. în care: t – durata unui ciclu de transport (min.85 – coeficientul de folosire a cutiei 10000 q 0. . timpul de golire a semănătorilor. BV N B – lăţimea de lucru a semănătorii (m).8*2=64 Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat seminţele. în care: V – viteza de lucru a agregatului (m/oră). Nt=(2*40*0. Ns=(240*179)/40=1074 87 .29~6 Se determină necesarul de saci pentru transportul seminţelor. Necesarul de mijloace de transport se stabileşte în funcţie de cantităţile de seminţe necesare semănătorilor la o încărcare.în care: C1=40*0. capacitatea mijloacelor de transport.). a – nr.

Specificare U. -lăţime parcelelor de semănat -suprafaţă -dreapta Lungimea 6. ce se pune la punct -la punctele de alimentare următoare -pt. alimentare cu seminţe -la primul Cantitatea de seminţe punct 9. -lăţime semănat -suprafaţă -lungime Dimensiunea 5.6 3. marcatorului -stânga -la 20 învârtituri Norma de 7. agregatelor -lungime Dimensiunile solei de 4. 0 2 0 nr. de mijl.2 kg 80 kg 64 nr. transportul de muncitori seminţelor -total Lăţimea fâşiei de întoarcere a 11.Nr. nr. -pt.M. agregatului Necesarul zilnic -atelaje 12. Productivitatea zilnică a agregatului -tractoare -semănători Productivitatea zilnică a tuturor 3. nr. 2 nr. Necesarul zilnic de: 88 ha/schim b nr. Agregatul folosit Tractor + Tractor + (SUP-29) SUP-21 13. servirea semănătorii Necesarul zilnic 10. crt.5 nr. însămânţare -la hectar Distanţa dintre punctele de 8. nr.6 26. de -tractor+remorcă transport -auto-camion Necesar saci pt.2 m m ha m m m m kg kg 2210 810 179 2210 810 220 10. 1074 . transportul 13. 1. 2 nr. 4 m 13.006 240 m 8.1 2 2 ha/zi 26. seminţelor 2.

Se va opţine o creştere cu 50 % a capacităţii de procesare a fructelor şi legumelor. la 600 tone pe an. Prin prezentul proiect s-a urmărit observarea schimbărilor ce au loc la nivelul întreprinderii S.L în urma implementării unui proiect de investiții.L. Firma va avea o mai mare influenţă asupra pieţei. În cazul S. 89 . fără conservanţi. creşterea capacităţii de producţie şi a numărului de angajaţi se va ajunge la o productivitate a muncii de 21.C. Pronat S.va obţine.12. Productivitatea actuală a muncii este de 7. în 2013 un profit de 284760 Şi în 2014 un profit de300720 Pe lânga acest profit va mai înregistra un profit net de 4 777 410 lei de pe urma cultivării a 215 ha cu mazăre. la preţuri mai mici decât ale concurenţei. Din cele prezentate mai sus rezultă necesitatea şi oportunitatea realizării prezentului proiect.L investiția de 90000 euro va fi recuperată în 1. mărindu-şi veniturile şi în final profitul. Considerăm că proiectul este viabil şi are toate şansele de a fi realizat întrucat beneficiarul deţine cadre cu competenţă necesară. prin tehnologia implementată prin proiect. iar plin implementarea proiectului.Pronat S.39 ani. Toate aceste rezultate se datorează unui management eficient și a unui personal calificat care dă dovadă de măiestrie și pricepere în tot ceea ce face. oferind produse de calitate. Pentru economia locală aceste schimbări reprezintă mari oportunităţi. 215 ha grâu de toamnă Şi 220 ha cu porumb.2. Cu alte cuvinte pentru a satisface cerintele diversificate ale clienţilor.C.CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI În prezent schimbările şi tendinţele din mediul economic general determină societăţile comerciale să realizeze produse cât mai competitive şi pe placul consumatorilor. Prin implementarea proiectului capacitatea totală de producţie a firmei va creşte de la 300 tone pe an. Au fost analizați principalii indicatori economici pentru a se putea observa rentabilitatea capitalului și durata în care se va recupera investiŢia. realizându-se un plus de 300 tone pe an.R. Pronat S.C. produse de calitate. în vederea satisfacerii cererii.R. S.R. astfel societatea va înregistra în anul 2012 un profit de 264600 lei. De asemenea în urma achizițiilor efectuate de către societate aceasta își va spori profiturile. la preţuri mai mici în comparaţie cu a principalilor concurenţi.

Dornescu Alexandrina. 2009 – Management în agricultură.Bibliografie 1. 3.V. Editura „Ceres”. .. vol. 5. Gologan I. 2003. IaŞi. Iaşi.. Agrotehnică. 2.Management în zootehnie. 4. 1..Ungureanu G. Institutul Agronomic „Ion Ionescu de la Brad”..Management. Editura „Ion Ionescu de la Brad". Brezuleanu S. Onisie T. Iaşi. Iaşi.. Fitotehnie. Bucuresti. Editura "Ion Ionescu de la Brad". Ciurea I. BucureŞti. Editura Tehnopress. 6... Ciurea I. Bîlteanu Ghe. editura ”Ion Ionescu de la Brad”. .V. 2000. Curs de ameliorarea plantelor. Iaşi. 1981.1992 . . Jităreanu G.2005 . Brezuleanu S.