Totul despre quinoa

Ce este quinoa?
Quinoa este o planta care face parte din familia cerealelor. Boabele de quinoa sunt niste sfere
mici, galbene si turtite, avand un diametru de la aproximativ 1,5 pana la 2 mm.
Quinoa era un aliment de baza al vechilor incasi, care o numeau “cereala-mama”.

De ce trebuie sa existe quinoa in alimentatia noastra?
In boabele de quinoa se gasesc proteine mai usor de digerat decat cele din carne, arata dr. Gillian
McKeith, in volumul “Hrana vie pentru sanatate. 12 superalimente naturale pentru intarirea
sanatatii”. In plus, sunt o sursa extraordinara de calciu mai usor de asimilat de organism decat
calciul din lapte. Quinoa este incadrata in categoria superalimentelor, alaturi de semintele de in,
germeni, mei, lucerna, aloe vera, orz verde, patrunjel, alge marine, stevie, floarea-soarelui, alge
salbatice verzi-albastre.
Desi nivelul proteic al boabelor de quinoa este comparabil sau al depaseste pe cel al multor tipuri
de carne, aceasta forma de proteina vegetala nu produce colesterol sau o rigidizare a arterelor.
Mai mult, quinoa reduce cantitatea de grasimi din sange si previne formarea placilor de aterom,
reducand riscul de atac de cord. Consumul frecvent de quinoa, in special sub forma de germeni,
scade riscul problemelor cardiace.
Pe langa proteine sale unice, quinoa contine, de asemenea, amidon, zaharuri, ulei (continut
ridicat în acid linoleic esenţial), fibre, minerale, si vitamine. Boabele de quinoa sunt bogate in
vitaminele A, C, D, E, K si vitamine din grupa B-urilor. De asemenea, sant o sursa buna de fier,
calciu, crom, cupru, fluor, iod, magneziu, potasiu, seleniu, zinc. Datorita vitaminelor si
mineralelor, quinoa stimuleaza sistemul imunitar.

cereale adaugate in salate. alergii. Aceasta cereala intareste rinichii. toate depind de buna functionare a rinichilor”. respiratia sanatoasa. “Quinoa contine mai mult calciu decat laptele. quinoa poate fi un bun factor de protectie impotriva artritei. sau fructe de padure. budinca. puls slab. in supe sau sosuri. balonare. degradarii oaselor. Acest proces înmoaie boabele. Quinoa este un aliment care poate fi servit in multe feluri: ca atare. Quinoa poate fi germinata în forma sa brută pentru a spori valoarea nutritivă. şi are o aroma delicioasa proprie. malabsorbtiei calciului si a altor dereglari similare”. functionarea creierului.Specialistii in nutritie recomanda mamelor sa inlocuiasca budinca de ovaz pe care o dau copiilor cu budinca de quinoa. Se prepara antr-un mod asemanator orezului. noteaza dr. facandu-le potrivite pentru a fi adăugate în salate şi alte alimente reci. dintii si oasele puternice. Astfel. starea parului. lipsa problemelor urinare. Germinarea activeaza enzimele sale naturale şi multiplică conţinutul său de vitamine. fie singura daca se doreste un produs fără gluten. Quinoa expandata se poate servi la micul dejun amestecata cu miere. migdale. Quinoa făină poate fi folosita în panificaţie fie amestecata cu faina de grau. Nu este lipicioasa la fel ca majoritatea celorlalte cereale. boabele de quinoa cresc in volum de aproximativ patru ori”. producerea maduvei osoase. Gillian McKeith in volumul “Hrana vie pentru sanatate”. dezvoltarea si capacitatea de a invata. dar timpul de preparare se reduce aproape la jumatate. ajungand astfel la intarirea scheletului. Quinoa are o textura pufoasa atunci când este gătită. . datorate tot stimularii functiei renale: “Auzul bun. Cum se prepara quinoa? Quinoa este gustoasa şi uşor de digerat. Forta rinichilor copilului ii influenteaza cresterea. arata dr. Gillian McKeith. indigestie cronica. Dr Gillian McKeith enumera si alte beneficii ale consumului de quinoa. Boabele de quinoa incoltite sunt recomandate pentru tratarea tulburarilor cauzate de ficatul lenes: oboseala. Prin preparare. şi aroma uşoară de nuca o face o alternativă la orez alb sau cuşcuş. Quinoa are o perioadă de germinare în special scurtă: doar 2-4 ore de odihnă într-un pahar de apă curată este de ajuns pentru a incolti si a elibera gazele. a oaselor si cartilajelor. ambitia de a reusi in viata.

Aceasta. arahide. Fiind aproape lipsită de fosfor. ajută în afecţiunile renale. 65% din conţinutul total de proteină din sămânţa de cânepă o constituie proteina globulară numită edestină. lactate. este secretul unui sistem imunitar sănătos. deoarece are abilitatea unică de a stimula producerea de anticorpi împotriva agenţilor invazivi. Pentru orice dietă. datorită conţinutului ridicat de proteine complete şi uleiului bogat în omega 6 şi omega 3. clorofilă. elimină constipaţia şi curăţă tractul digestiv. echilibrată şi lipsită de gluten pe baza aminoacizilor esenţiali. seminţele de cânepă reprezintă singura sursă de proteine asimilate complet de organismul uman.SEMINŢELE DE CÂNEPĂ Din întreaga varietate de seminte comestibile. Se recomandă în salate de fructe şi legume. Două linguri de seminţe decorticate de cânepă reprezintă echivalentul unei linguri de ulei. cât şi o sursă completă. minerale. seminţele de cânepă pot fi atât o sursă vegetală de acizi graşi. musli sau pentru prepararea laptelui de cânepă. fibre. antioxidanţi. spre deosebire de seminţele din cânepă. Seminţele decorticate de cânepă sunt obţinute prin separarea mecanică a cojii de miez. În proporţie de 92% insolubile. seminţele de cânepă sunt mult mai valoroase decât seminţele de in. uşor de digerat. pe când la alte legume produc mici . Din punct de vedere al conţinutului nutritiv. vitamine. La seminţele de cânepă continuţul scăzut de oligozaharide protejează tractul digestiv. unde nu au fost semnalate reacţii de acest fel până acum. dovleac. fibrele din seminţele de cânepă menţin sănătoasă flora intestinală. susan sau soia. Aceste proteine sunt considerate potenţiali alergeni întâlniţi la soia. ouă. printre care cei opt aminoacizi esenţiali pe care organismul uman adult nu îi poate produce. Proteina din cânepă conţine cei 21 de aminoacizi binecunoscuţi.

vitamine din complexul B și fibre. gazele. cartofi la cuptor sau legume la grătar. considerat de specialiști ca fi ind extrem de sănătos. a fost repus în drepturi. în Europa. În salate de legume sau fructe. Conţine substanţe nutritive care previn și tratează indigestia cronică. 4. Conţinutul bogat de minerale. Nu are gluten. balonările. ULEI DIN SEMINŢE DE CÂNEPĂ Uleiul este obţinut prin presarea la rece a seminţelor de cânepă şi conţine 89% acizi graşi nesaturaţi. după descoperirea Americii. Nu se consumă crud. îl face indispensabil pentru femeile care-și doresc un păr bogat și sănătos. 5. dintre care 18% omega 3 şi 55% omega 6. orez. adică la hrana păsărilor. Trebuie fiert până se deface bobul. cum ar fi gazele intestinale. extern. fără a se încinge. printre care magneziul organic.. Se pot face. Se recomandă 1-2 linguri zilnic. greaţa. Se poate adăuga la preparatele calde înainte de consum. . cât şi în preparatele pe bază de paste. ulceraţiile stomacale. 3. Recent. Este o sursă excelentă de fier. În ultimele sute de ani.. meiul a fost detronat.disconforturi. Secrete de. de venirea porumbului. cure cu decoct de mei și urzică. mei Considerat de chinezi regele cerealelor. seminţele de mei au fost trecute la munca de jos. De ce? 1. 2. respiraţia urât mirositoare și hiperaciditatea.

torni făina în ploaie. Când începe să facă bulbuci. amestecând continuu. este excelent pentru întreţinerea pancreasului. iar când clocotește. sare.6. Sub formă de tărâţe. este gata. amesteci cu o lingură de lemn să nu facă cocoloașe. Doamne ferește. dar e o mămăligă de mei: o cană cu făină de mei. 7. Pui apa cu sare la fiert. Strămoșii noștri dacii mâncau mămăligă. iată o reţetă! Poate nu tocmai cea a strămoșilor tăi. . Dacă vrei să încerci. ci fiindcă preparau mămăligă din făină de mei. Lași apoi la foc mic 10-15 minute. Când se desprinde de pereţii vasului. Dar nu pentru că i-ar fi luat-o înainte lui Columb. Compresele cu mei combat guta și artroza. 3-4 căni cu apă plată.