Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Vladimir Volkoff Tratat de Dezinformare1 PDF

    Uploaded by

    Dorin Sumalan
    18 views125 pages

    Original Title

    vladimir-volkoff-tratat-de-dezinformare1.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    18 views125 pages

    Vladimir Volkoff Tratat de Dezinformare1 PDF

    Uploaded by

    Dorin Sumalan

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 125
    VLADIMIR VOLKOFF TRATAT DE DEZINFORMARE De la Calul Troian la Internet ‘Traducerea: ‘MIHNEA COLUMBEANU: © Eaitions du Rocher © Antet pentru versiunea in limba romana Redactor: Nicolae Nastase Coperta: lon Nastase ‘Tehnoredactare computerizati: Diana Grad ISBN: 9739241.875 of mir ‘Tipograia MULTPRNT gt CUPRINS ei Prefati I-Dezinformarea si eul I-Ce anume nu e dezinformarea I= De la gurl la ureche we IV-E adevarat, finde am citi. V- Zilele Radiol 7 VI-Dezinformarea se organizeaza .. VII Perioada clasica . VIII Tentative occidentale 13 BIlSSsad IX Cine a cdstigat Rizboiul Rece? a7 X~Cum se concepe 120 XI-Cum se practic. 128 XIL—Accesorii verbale 136 XIII Accesorii senzoriale 154 XIV Cutie de rezonant 163 XV-E adevarat iindea am vazut 176 XVI- Un studiu de caz 185 XVII- Rizboiul informatilor 210 XVIII- Un mod de a trai XIX- Cee de facut? Multum... Nota autorului Bibliografie selectiva ‘Toati arta rizbotului se bazeaza pe insetitorie. Sun Ti ‘Toati arta politicii este aceea de a face si se creadi. Machiavelli Omul e clidit asttelincit fictiunile fi fac o impresie ‘mai puternica decat adevarul, Erasmus Spunefile ceea ce vor si audi. Lenin PREFATA Astivi, gratie dezvoltiii fara precedent a mijloacelor de in- formare in masa, a capacitiilor noilor tehnici de comunicare, a relativ recentului vector informational aflat in plind expansiu- ne ~ Internetul -, informatia se raspandeste si este receptati ‘mai rapid ca oricénd pe intreaga planeti. Asteptarea, asimilarea siullizarea ei curenta au devenit la fel de presante precum sa- tisfacerea celorlalte trebuin{e umane — biofiiologice si psiho- sociale, Disparitia barierelor tehnice de comunicare a facut ca pi ‘méntul sa fie na numai un ,sat global* (Marshall McLithan), ci siun ,sat electronic" in spafiu caruia informatia, in diversele ei forme, real, trunchiat’, partiala sau falsificat circula in mare vitez’l Consumul zilnic de informatie, cu diferentele inerente, can- titative sicalitative, de la un individ la altu, de la 0 comunitate nafionala la alta, reprezinta o obisnuing o necesitate de la sine infeleasé si a care ignorare genereaza inevitabil frustrare, ne- ‘multumire si chiar nesiguranta, Ziarele, revistele, radioul, televiziunea si mai nou Internetul sunt canale prin care se influenteaza, orienteaza si ditijeaza opi- nia publica, interesele si motivatille oamenilor, constiintele, chiar dincolo de granitele proprilor vointe si simfuri. Suntem ‘ot mai dependenti de aceasti retea globala pentru a fila curent ‘cu ceea ce se intémpla in lume. Am vizut la televizor, am auzit laradio, am cititin ziar sunt airmail care se invoca adesea pen- ‘rua argumenta un punct de vedere sau a justifca 0 anume ati- tudine sau conduita. De aceea ne bazim mult pe credibilitatea siintegritatea medillor de informare. Virtutile extraordinare ale mass-media se consttuie, para doxal, in tot atitea puncte nevralgice, iar dependenta tot mai mare a omului de ceea ce ii ofera mijloacele de informare in 4 VLADIMIR VOLKOFF ‘masi reprezinta o ocazie propice si pentru manipularea infor- ‘matic, lar prin aceasta este posibil safe schimbate atitudinile, convingeril, trairile si comportamental oamenilor fra apela lamijloace vilente;o realitate de ordinal evidentei poate cipita cu totul alte dimensiuni fata de cele care ti sunt propri;albul se poate transforma pe neobservate in negru si acesta in alb ‘Traind intr-o lume hipermediaticd se pune tot mai acut si problema calitii informatie, a acuratetei ei, a concordantei de- pline dintre continutul su sirealitatea pe care o exprima, 0 su- ‘Rereaza satt o semnificd, Mai mult chiar: a sistemului de nor- ime si valor, concepti, aitudini, convingeri si sentimente pe care le poarti cu sin, a strilor de sprit pe care le vor provoca, ‘a asteptirilor pe care le vor trezi, Este vorba aici de ADEVAR, seris cu ltere majuscule si rostit rispicat, deoarece fra apira- rea si afirmarea li, dincolo de orice interese individuale sau de ‘grup, de subiectivismulinerentjudecati si aprecierii umane, ni ‘mic nu se poate cli frumos si trainic. A face rabat de la aceas- 18 cerinta, ao igmora, ar insemna in fapt si acceptim cinica for mula lui V. 1, Lenin: A spune adevérul este o prejudecati bur shezi meschina, Intru apararea adevarului se rica in fapt si cartea de fat lui Viadimir Volkoff care, cu rigoare stintiic, eu o privire lucida, obiectva, abordeaza metodic fenomenul dezinformari, {storia lui, determindrile sociale si psihologic, impactul su in plan individual si colectiv care merge, nu de putine ori, pina laa crea noi situati, noi evenimente, deci ate reali ‘Semnatarul lucrarii porneste in intregul su demers de la ‘convingerea-premisé afirmata foarte categoric precum ca: Ade viirul e un lucra sacru, intangibil, cel mai pretios bun al nos- tru. care, in consecinta, merit sé! tratim cu veneratie rez: sioasd: ‘Vladimir Volkoff autor a mai multor lueriri de psthosocio- logie, dar side inspirate romane si scenarii, cunoscitor in pro- funzime atit al viei politic si sociale a lumii occidentale, cat si ‘al celei ce pind mai iri era incatusata in imperiul comunist, in- treprinde o analiza meticuloasi, chiar didactic uneori, pentru Tratat de dezinformare ane explica cea fst dezinformarea pe traiectlistori al deve- ni sale, de a Calul Troian la Internet, ce este si ce va fiea in planul ménuirii abile a informatiei pentru a atinge un anumit obiectv. EL defineste dezinformarea drepto tehnica ce permite furnizarea de informatii generale eronate unor tetti, determi- nandui si comité acte colective sau si difuzeze judeciti dorite de dezinformatori. Date fiind amploarea si frecventa utilizarii dezinforméii in societatea de astizi, tot mai tributara i {ie a efectelor sale pe multiple planuri, a rolului ei in situati de ctiza side razboi, in tari precum SUA, Anglia, Franta dar siin alte state, sunt scoli,colegi, institute si centre de cercetéri unde se studiaza si se aprofundeaza cu mijjoace stintitic, teoretice al stizi nu doar in timp de razboi ‘sau crize, ci curent si pe timp de pace - este necesara mai mult ca oricand, avand in vedere ca pe masura ce informatia creste in volum, circula tot mai rapid, incercdnd si raspunda cat mai adecvat variatelor nevoi de cunoastere si actiune ale omului si -colectivitatilor, potential cresc in aceeasi proportie si pericolele denaturarii ei, ajungand pana la a se utiliza asa-zisele mesaje clandestine auditive si viaiale mente af inoculate direc in sub- Constentl uman precum sila acini de infonicare prin care si se afectezeciscernamntul factrior de deczi. Dupa cum ne- difuzind o informatie, transmitand-o incomplet, tendentios sau fals ori, saturand publicul prin suprainformatie, care abate aten- tia oamenilor de la anumite probleme si le diminueaza capaci- tatea de a diferentia esentialul de secundar se ajunge in fapt tot Ja dezinformare. Tafel de edifcatoare, cu extrem de multe concluai de or din practic nu numai pentru cei care produc informata, cs pentru cei care folosesezinie acest “prods special’ este i demonstratia autorului privind cele sapte feluri in care poate fi prezentat un fapt, in raport cu scopul care se urméreste si anume: @ afirmat; @ negat; @ trecut sub tacere; e amplificat; e di- minuat; @ aprobat; e dezaprobat. VLADIMIR VOLKOFF increzitor in valorile occidentale, Viadimir Volkoff ne atra- ge atentia csi in democratile autentice, in societtile cu ex- perienta democratica indelungati exist pericolul dezinforma- ni, Democrata, in viziunea sa, opinie pe care o impartasim si noi, presupune ca o conilte Sine qua non existenta libertati de imigcare a informatie. Incercarea de a 0 opri sau restringe ar echivala cu insisi moartea democratic, transformarea ei, am spune noi, in contrariul ei, adica in dictatura Excursulistori, succint, atent in select siredat intr-un stil atractv se dovedeste afi deosebit de instructiv. in huerare sunt infatisate situa, cazuri, exemple din istoria diferitelor epoci si popoare, pan in zilele noastre ~ cazul conflctelor din Goll Persic si din zona Baleanlor -, dar si din implozia devastatoare a sistemului comunist - prin care se demonstreaza elocvent cum au fost gndite si aplicate diverse si subfile tehnici de dez informare, de la miloacele clasce ale dezinformari de ipl re- latiei guréureche, tiparul, radiou, flmul, fotografia, televizive nea, la cel mai recent sel mai inidios ~ compuiterul, sub for- ama Internetuli in numele dreptutui fundamental al omului sia socetti ta informatiinedeformate, nedenaturate, al faptuli ci ast dezin- formarea se practica pe o scara ingrijoritor de mare find con- siderati a cincea dimensiune a oricarei bata - alituri de d- mensiunea pant, mare, aer si cosmos ~sunt explicate pe larg modaltitle si tehnicle de concepere siaplicare a dezinformir. Dezviirea intimititlor acestui procede, am numit dezin- {formarea care este considerati, cu deplina indreptatire, drept 0 ‘component a rézbojuui informational, prezent in realitate mu rnumai in cazul conflictelor militare, ci tot timpul, aut nu doar pe specialist ci si publcul larg, care este tinta orice opera- tiuni de dezinformare si inteleagalchimia acesteia, ingredien- tele care se folosese si in ce proporti si combinati “tehnolo- sce”. Vor vedea ea procedurile in cau, fra afi prea soist- cate, sunt in schimb extrem de eficace precum: @ negarea eve- nimentuli: @ inversarea faptelor, @ amestecul intre adevar si minciuna e modificarea motivuli: « schimbarea cireumstante- lor; # estomparea; ¢ camufiajul: interpretarea; e generaliza: Tratat de dezinformere v tea; ilustrarea; ¢ impartirea responsabiltti sau plasarea ei doar pe seama uneia dintre parti sa.m.d. Toate aceste“trucur”, care insa exploateaza abil toate slabiciunile umane, vantitle in- «ividului si prejudecatile sociale, sunt insotite de exemplificar, ‘ceea ce face lectura nu numai placut, dar si extrem de instruc- liv pentru infelegerea mecanismelor de functionare a dezinfor- marti sia efectelor ei adesea asemanitor bulgarelui de zapada ‘sau perversului indemn: calomniazi, calomniaza ct pn la ure ‘ma tot réméne ceva! ar specialistul nu se opreste doar laa ne prezenta cum si ‘ceeste in stare si genereze dezinformarea, posbilitaie sale cu adevirat dezorientative, dezorganizatoae, inhbitoare si chiar ‘taumatizante, ci formuleaza strategie, tactcle si clile practice de contracarare a acest fenomen nociv si amoral. In respectul autentic al omului, tindind seama ca in orice actiune de dezinformare tinta principala e omul, el find in fapt si“consumatorul” de informati, profesorul Volkoff,licentiat in literatura clasicd si doctor in filosofe, ne retne atentia si asupra ‘modalittlor de protecte impotriva muscaturilveninoase a dez- informa recomandandune: @ si nu ne lasim sufocati de su- prainformatia ambient; e si nu ne formm opin decat asupra subiectelor despre care puter avea acces la mai multe surse dle informare; e si practicim spirtal de contradict si si incercim {n oc si le cumparim gata fabricate; « sa i categoric autocenzara lor. Cualte cuvinte, pentru a fi imuni la dezinformare, pentru a anihilaefectele sale persuasive, fiecare dintre noi trebuie sa pri- vveasci fatele, evenimentele,situatile,indiferent prin ce vectori ne sunt aduse la cunostinta (atentie deosebité la televiziune ~ paradisul dezinformarit), cu 0 anume circumspect, facind efortul de a examina atent sursa, confinutul informatiei, mo- mental sau contextul in care a fost lansat si cénd avem posibili- titi chiar si o confruntare cu realitatea la care face trimitere. Pentru ci, asa cum spunea G. B. Shaw un om informat este mai dificil de manipulat decét un om neinformat, deci va cédea mai sereu vietima dezinformari w VLADIMIR VOLKOFF Iati tot atdtea motive sé salutim cilduros initiativa si efor- tul editurii Antet de a pune la dispovitia cittorlor romani aceas- ticarte. Eaeste de certi utltate pentru a intelege siceea ce sa petrecut in anii regimului comunist in tara noastra, dar si ceea ce se intimpli acum in aceasta perioada de tranzitie ~ dureroa i, confuza inca si parca fara de sfarsit - spre societatea demo- cratic si statul de drept pentru care Sau jertit adtia oameni in decembrie 1989. Lucrarea se adreseazi s tilo, tuturor celor care hucreaza in sistemul mass-‘medi lor didactice, cercetitorilor si studentilor din institutile cu profil socio-uman, lucratorilor din serviciile de informati, celor din diplomatie, personalului militar din structurile ce asigura apararea nationala, ordinea publica si siguranta nationala. Prin problematica ei de mare actualitate, cu siguranta ca aceasta carte va fi receptati cu interes de catre clasa politica romaneas- i, de analisti politic care furnizeaza sila randul lor sunt mari consuratori de informatie, dar side pablicul larg, de orice ceti- tean care are dreptul la informatie veridicd, tocmai pentru a pu + tea filiber sia actiona in cunostinga de cauza in folosul su ial Dr. Gheorghe Aridivoaice Caprrown I DEZINFORMAREA $I EUL Mi se intimpla adesea si tin conferinte despre dezinfor- ‘Am vorbit in nenumérate cluburi flantropice, precum si n fala Asociateifilosoflorcrestin, la Sain-Cyr sila Saint Cyr au MontDore, pentru jandarmi, marinari, ziaristi, politisti, aviator, oameni politici 3 chiar la Scoala superioara de rézboi (pe care nu mai trebuie so numim astfel, pentru ca a fost re- botezati Colegiul interarme de aparare, ceea ce este deja un semn complice din ochi al dezinformatorului). (Or, de cum trecem la etapa rispunsurilor la intrebai,intot deauna se gaseste céte un smecher ~ profesor sau colonel ~ care si se ridice si sani spun: —Foarte bine, domnule, neaticonvins, Dar cine ne dove- deste cd nu dezinformati si dumneavoastra? Rasete Intrebarea este paradoxala dar legitima si, de ast data, 4am impresia cé ar fi mai bine si réspund inainte de a incepe. Prin urmare, voi povesti chiar deacum ce anume ma deter- ‘minat si ma interesez de dezinformare. (Comandantul Coignet si arma psihologica in 1958, eram elev ofiter la Scoala Militara de Infanterie din Cherchell, iar programul nostra de trageri, curitire a armamentului, marsuri nocturne si trasee de lupta a fost intrerupt de un conferenfiar care nea facut si radem prezen- tindunise astfel: Sunt comandantul Coignet, de la Scoala asazisi supe- rioara de razboi. (Inca se mai numea astfel) La care, a inceput sa ne vorbeascé, pentru patru ore, de- spre arma psihologica, Eram cam sapte sute si cred ci eu am fost singurul pe care la interesat expozeul comandantulai, In ziua ,liberari*, 6 VLADIMIR VOLKOFF ‘acea sirbatoare cu care se termini stagiile militare si in tim- pul careia totul e permis, sase sau opt dintre camarazii me au adus pe scend un obiect prelung pe care Fau prezentat ca find ,arma psihologica* si care nu avea psihologic decat numele. Eu, insé, fusesem fascinat de cocktailul compus din violuri la adresa multimilor, propaganda, psihanaliza, maoism si tehnici publictare pe care nil propusese comandantul. Sar putea ca toate acestea si fi fost inca incomplet digerate, poate cA o anume naivitate ma indemna sa consider aceste metode aproape infalibile, dar sunt sigur cé nu ma ingelam presimtind ca era ,ceva" la mijloc. Si, la drept vorbind, trebuie si recu- noastem ci de ast dat armata francezi nu mai rimasese ‘urma intrun rizboi ci, dimpotsiva, era in avangarda unor cer- ccetiri abia schitate, dar care aveau sii ofere pe viitor niste rezultate de risunet mondial Pentru moment, inca nu ne aflam decit in faza de creare a Biroului 5 sia Corpului de cadre al tineretului algerian, care hu au ajuns la rezultatele scontate. Corpul de cadre al tineretului algerian pornea de lao idee ‘sinatoasd: promovarea in Algeria a elitelor favorabile prezen- tei franceze. Aceasta tinea simultan de Santierele tineretului i de conceptul de comisar politic, aventura in care am fost amestecat si eu insumi. Nu pentru multa vreme. Cac, ince- pénd din luna julie a anului 1958, actiunea a fost sabotata la nivel guvernamental si nu mi-a mai rimas decat o bereta cu panglici verzi, culoarea verde fiind judicios aleasa, intrucdt este preferata musulmanilor. Biroul 5, in ceea cel priveste, avea misiunea de a manipula opinia algerienilor, dar era slab pregatit pentru asa ceva, sau mai bine zis, opinia armatei era prea putin pregatita ca si profite. De obicei, erau afectati parasutisti care nu mai puteau Siri, sau rezervisti ale caror opinii politce pareau indoielnice: echivala cu a inserie actiunea intr-n cere vicios, din moment. ce se impiedica obtinerea rezultatelor despre care se credea cA maveau si apard, ‘Mil mai amintese si acum pe acel locotenent cu beret rosie care venea si aducd discuri eu muzica berbera in satul ‘meu de regrupare araba. Populatia, desi binevoitoare fata de atat de dezinformare 7 noi, disparea la primele mugete ale megafoanelor. Mam inte- resat care erau motivele acesteiatitudini. Oamenii mei mi-au ‘explicat, in eufemisme pudice, ci acea muzicd instrumentalé surescta femelle intr-un asemenea hal, incdt nussi mai puteau face treburile. Am transmis mesajul, dar fara succes. ~ Nau decét sa asculte, mia réspuns locotenentul. Asta le deschide spiritul, Incepand din acel moment, am considerat c& na astfel ‘rebuia 88 se ménuiasea arma psihologica, dar in mintea mea sia ficut loc ideea c& trebuia si fie posibilé manipularea spiri telor. In aceeast perioada, am inventat cuvantul psihocratie care, in calitatea sa de neologism, nu spune mai putin decdt ‘cea ce urmareste s8 spund Roger Mucchieli i subversiuea Anji au trecut si, spré 1972, iteresindusmé de lumea invit timantului, am descoperit admirabila brosur a hui Mucchieli, Subversiunea. Reludnd nofiunea de ,rizboi al schimbului", draga lui Pierre Nord, Mucchieli, piciornegru*, fost comunist, fost ofiter din D.B. 2, care sa pierdut un brat in lupti, demon- streaz cd ,conceptia clasica facea din subversiune si din riz- boiul psihologic o masina de rizboi in perioadele de ostlitate sise oprea la sfrsitul acestora*. In schimb, ,rizboiul modern este in primul rind psihologic’, iar beligeranti la curent cu ultimele noutati urmarese sa ereeze in tabara adversa o ,rev lutie voluntarist: ,Conditile socio-economice ale revolutiei (.) nu devin {forte] motrice ale revolutiei decd daca exist 0 stare de spirit revolutionara, o vointa de lupta, Aceasta «stare de spit este cea care face revolti, in afara cazalui cd inter- vine resemnarea, din cauza fricii sau a respectului, Prin urma- re, Se poate si trebuie si se «lucreze» la nivel psihologic, s8 se {nvinga frica si respectul, s se creeze agresivitatea unora $i complicitatea altora." Observati ci aceasti doctrind, exploatata din abundenta de catre comunisti timp de trei sferturi de secol, este in curs * tnorig, pie noir= (arg) francez din Algeria (tr) 8 VLADIMIR VOLKOFE de a fi reluata de islamisti, din nou, cu anumite conivente occidentale. Important nu este realitatea viel", consemneaz Muc- chielli ,ci ceea ce cred oamenii, iar ,Gasirea cuvintelor care au efect e mai importanta decit analizarea datelor obiective™. Actiunea subversiva urmareste trei scopurr — si demoralizeze natiunea vizata si si dezintegreze gru- parle care o constituie; A discrediteze autoritatea, precum si pe aparator tionarii si notabilitaile sale; = si neutralizeze masele pentru a impiedica orice inter venfie spontana generala in favoarea ordinii stabilite, in mo- ‘mentul ales pentru cucerirea non-violenta a puterit de catre 0 mica minoritate ‘Aceast neutralizare impli’ ,s& se impun ticerea majo- rita, o tacere care exprima apatia, nu oprobiul la adresa ele- mentelor turbulente*. ,Nu este vorba in nici un caz de o «mo- bilizare a maselor populare> (..) ci, dimpotriva, de imobiliza rea acestora, Voluntarismul revolutionar nu are nimic dea face cuto rebeliuine general, iar «recursul la popor» nu este decit formula verbala de propaganda, valabila atunci cind poporul este tinut la distanta.* Demontind actiunea agentilor subversivi in cazul cand acestia raman exteriori grupulai vizat ca si celui in care se inte- rear, Mucchielli arata ci .nu e posibild nici o manipulare fara cunoasterea perfect (intelectuala, psihologica si empa- ticd) a grupului care trebuie subminat si a membrilor sai. Aceasta, bineinteles impreuna cu priceperea si stapanirea ‘ehnicilor de manipulare, permite si se asigure credibilitatea a ceea ce se doreste si se dea de crezut" Pe scurt, si intrun mod de-a dreptul genial, Mucchielli de- -venise constient de o transformare radicala in arta razboiulu. Daca, de la inceputurile timpurilor, arma psihologica nu a fost decit un accesoriu rizboinic folosit doar rareori si cel ‘mai adesea lisat in magazie, secolul XX a cunoscut aparitia unui razboi esentialmente psihologic, in care operatiunile militare au devenit doar accesorii la care se recurge parci- monios ca la niste anexe ale actiunii principale, Astfel au fost, Tratat do dezinformare 9 dle exemplu, razboaiele de decolonizare, precum sirizboaiele therla care tau adus pe comunisti la putere in numeroase printre care si China, Numesc acest fenomen ,paradoxul tui Mucebiel ‘Nu numai ca Mucchielli mi-a deschis ochii asupra revolu- tii ruse care, intr-un fel, ii dduse nastere, si asupra a ceea ‘ve se intémpla in jurul meu (peatunci, ma aflam in Statele Unite, sfésiate in doud de Razboiul din Vietnam si de exploa- ‘area sa politic) dar imi si propunea, fara so stie, un subiect «le roman care ma urmarit cdtva timp: bas fi pututintitula Aventurile unui psihocrat si as fi povestit in paginile lui cum ‘roul sia vandut sufletul dracului pentru a stapsni sufletele alla, Daca am renuntat sid scriu, am ficuto din dow’ motive, ‘wnul bun, celdlalt rau, Pe de o parte, am descoperit c& nu vvosedam stfciente date asupra tehnicilor de manipulare entru ami imbogati povestea intr-un mod satisficator ~ si ssupra acestui punct, nu mé inselam. Pe de alté parte, imi repugna sa descriu medii sociale pe care nu le cunosteam, ‘cum ar fi, de exemplu, acela al presei, de unde mi se parea cd proveneat cele mai grave manipula: nu observam, ca un orb ce eram, c& se intimplau hicruri mult mai rele in cercurile intral céror mijloc tréiam ~ si anume, mediul universitar american © ocazie pierduta, asadar,insi pe care aveam 0 resisese nai tira Alexandre de Marenches si dezinformarea Succesul unui roman al meu intitilat Reintoarcerea, publi- cat in 1979 si a cérui actiune se desfisura in lumea informati- ilor, a facut ca directorul Ser viciului de documentare extern si contraspionaj alias SD.ECE., sau ,Sdéke’, cum il numese ‘cu afectiune unii, si ma cheme pentru a sta de vorba, Alexandre de Marenches, descoperitor al lui Sun Ti, era convins, intre altele, de dowa lucruri foarte simple: in primul rind, ca inamicul (adic, in acea perioada, U.RS.S) purta un ‘razboi psihologic cu noi, iar in al doilea rand, c4 unul dintre cele mai utile mijloace de apirare ar fi constat in a dezvalui 2 VLADIMIR VOLKOFF pentru Montaju, sub tdul Dezinformarea, arma de rizboi, volum care a vazut lumina tiparult in 1986, lturdndwi pe Sun ‘i, lenin, Ceahotin Delmer, Nord, Bittman, Mucchiel, Claude Polin, Heller, Barron, Legris, Koestler, Borchgrave, oview si Tyson. Desigur, anumite documente confdentiale hu putusera fi reproduse, dar am avutsatisfatia de a afta pas cu pas ca antologia mea era flosta att de servicile de infor mati, ct side Scolle de ziarstica.Insusi cuvantul dezinfor- ‘mare, necunoscut cu ctiva ani mai devreme, era cial toata Zua de massmedia si se aglomerase in vocabularul omului de pe strada, Imi atinsesem scopul si m-am putut intoarce pen- tru citiva ani la ceea ce militar ar nut ydragile mele ste di adic viata de romancier. ‘Apoi, spre 1993, cererile de conferine sau reluat din pli municipaliti, organizaft de tineret,scoli militare. Nimic surprinzitor in toate acestea. Avuseserd loc trei cevenimente care schimbau complet datele dezinformarti, iar cei care se preocupi de aceste chestiuni observasera ‘cadlerea comunismului priva Occidentul de tapul isp {or earuia se pulusera atribui odinioari toate operaiunile de dezinformare, sau cel putin toate reusitele avestora; ~ tehnicile de dezinformare erau deacum cunoscute, sci pau de sub controll sttelor sierau din ce in ce mai practi cate de organise private; ~ imaginea, atotputernica imagine, tiumiase definitiv supra euvintuiu, ia domeniul comunicaflor sal informati- lor, deschizandue dezinformatorilor perspective noi si apa rent nelimitate. Aceasti revolute in dezinformare o observaseri cercurile interesate. Ea mia treit dorinfa de a preciza anumit ide, de a recaptula anumite fapte, de a proiecta anumite ipoteze ‘Asifel a luat finta aceasti mica luerare, care nu se pretinde afi exhaustiva din nici un punct de vedere, ins ar putea si le provoace ator exeget dornta de a merge mai depurte cu pro Drill lor investiga Caprrow I CE ANUME NU E DEZINFORMAREA, ‘Avertisment asupra informaiei Un fapt nu este o informatie Un fapt nu devine informatie deedt atunci cénd un info ‘mator informeazi un informat. ,Plouat nu este o informatie, ita timp edt, de exemplu, nu vam telefonat pentru a va info™ sma c@ plow. Militari au motive intemeiate si faca deosebirea inte® informatie, care este culeasain stare bruta, si informat Sunt trecute printro selectie cu minimum trei factor: evalu rea sursei, evaluarea informatiei, coroborarea informatiel- Aceasti tripla selectie le confera informatiilor militare wt simulacru de obiectivitate: ofierul de la Biroul 2 mea auait ccind vam anunfat ca ploua; inca nu am dat nici o indicate falsi; de altfel, e luna octombrie, deci este firesc sa plouts 0 plus, vecinul meu dectara si el cd plow’, Ofiterul de la Biroul 2 a eonchis, pe buna dreptate, ci exist ipoteze temeinice pe trua se putea miza pe realitatea plo insé, chiar presupundnd cd nu obfin nici un avantaj ‘vi transite elemente false asupra conditlor atmosferic®, orice informatie presupune prezenta a trei variable in care nu se poate avea absolut incredere: ~ informatorul. Poate ca sunt un pesimist inndscut, care tinde si descopere ca plowa atunci cénd burniteaza, sau'mi 5 pare ci e probabil si ploua si nu mam deranjat si ma uit pe fereastra? Poate ci nu vad foarte bine si am confundat stropit de la un furtun cu ploaia trimisi de bunul Dumnezeu? Poale ‘am gasit c& era mai simplu sa va spun ,ploua, finda ma ga ddeam ca ,va ploua", sau constatasem ¢a ,a plouat"? ~ mijlocul de comunicare. Daca vam telefonat, sar pute cca aparatul sa fi harat, si dumneavoastra si fi auzit prost: eu am spus pulovir sau Oud, nu .ploua, Daca vam scris, am © “ VLADIMIR VOLKOFF caligrafie att de detestabila incat sar putea ca dumneavoas- tra Si fi cilt ,ploud in loc de plasé, plana, plind, prund sau chiar glum ori hain ~ informatul, Poate c& sunteti atat de optimist, incat vet cexclama: ,Mereu exagereaza; sunt sigur cd se va face frumos*. Sau, dimpotriva, va vei nefinsti pentru mine simi vet trimite 0 umbrela, un impermeabil, o canadiand, cdnd eu crezusem doar ca ploua fiinded eram trist? ‘Am putea continua astel la nesfrgit. Rusi relateaza poves- tea aceluitati analfabet al cirui fu plecase in armata, Fil fi trimite o scrisoare: ,Draga tati, o duc destul de bine, sper ca ce bine sila voi, trimitemi rogute o rubla*. Tata fi cere unui ‘trecitor grabit si prost dispus sii citeascd scrisoarea, iar om vorbeste atat de ragusit, int tatalui ise pare ca aude: , Tata, rma distrez bine, nu ma doare pe mine de voi, trimitermi repede biutura", ,Ba nam sii trimit nimic’, raspunde tata, dacéemi serie pe tonul asta". Trece o luna. Soseste inca o serisoare. ‘Tatil ii cere ajutorul altui trecator, dar greseste hartia si ro di tot pe cea veche. Trecitorul tocmai aflase ci primise o de- corafie si ca sofia li nascuse gemeni. Citeste entuziasmat epis- ‘ola asielincat tata intelege: ,Draga taticule, mor dupa tine, mie dor de voi, toata ziua ma rog $0 duceti bine, daca nu te superi, te rog si-mitrimiti o copeicé, doua, Aha!" face tat (sa, vezi, A invtat si se poarte. Am sii trimit doua ruble cu posta urmitoare.* Se mai cunoaste in India, povestea acelui maharadjah din {ara orbilor care nu stia ce este un elefant. A trimis sase orb in jungla, cu porunca sii descrie animalul. Orbii au pipait un clefant si sau intors cu descrieri contradictor, »Flefantul*, a ‘pus unul, ,¢ lung si mkadios ca un sarpe". ,Nu- adevarat", a protestat ful, e lat si moale ca ofoaie de cort". ,Ba gresest", a ficut al trelea, ,e ascuft si lucios ca un dinte urias". ,Va bateti joc de noi", sa suparat al patrulea, ,€ gros si asprit ca tun trunchi de copac*, ,Ba e urias ca un munte', La contrazis cincilea. ,E subjire $i rasucit ca un colicel de franghie*, a incheiat ultimul, care nui apucase decat coada. “Toate acestea ilustreaza tei idei importante: Fratat. de dezintormare ~ informatia nu confine niciodata adevarul suta la suta. Pe ‘ot parcursul se strecoara erori, chiar daca nici un membru al ‘antuluiinformatiy, de la informator la informat, nu are intentii * orice sar crede, nut numa ci in materie de informare ‘it exista obiectvitate, dar orice pretentie de obiectivtate tre- Ini sa fie trataté cu suspiciune. Este preferabil sii ascultim ve de o parte pe gue, iar pe de alti parte pe ghibelini, decdt “a trimitem la fata locui un observatorasa-zis impartial, care “a simpatiza de abun inceptcu uni su va plait mal bine ~ este firese ca fecare martor sa aibi propria sa impresie ‘supra evenimentului la care @ asistat. Dac’ impresiile se potrivese prea bine unele cu altele, «ceva suspect la mijloc. Din partea mea, contradictile dintre cei patru Evanghelisti sunt cele care ma fac si cred in veridicitatea lor, iar Biserica ave perfecti dreplate si ne prezinte versiuni partial divergente despre ceea ce estimeaza ea ca ar fi adevarul Obiectivtatea nu poate exista ~ cu att mai mult — decat informata de ordin stiinfifc, unde aceeasi experienti real 2ati de mai multi experimentatori conduce intotdeauna la ace- leasi rezultate. Ipotezele savantilor sunt obiectve in misura care se confirma prin fapte iar faptele lor sunt indiscutabile sensu cd oricare observator sar putea substitu cu cel care a cules datele perceptible ce le alcatuiese, date perceptible constitute in general prin coincidenta dintre un metru si ceea ce masoara acesta (admitgnd o marja de eroare). In tot ceea ce are legatura cu opinia publica, ne além tn tnod clar departe de o asemenea rigoare, iar diversele crteri de obiectivitate pe caré ni le propun mijloacele de informare vA ziso cutare, care e un om cinsit’, .Vedeli cu proprii ochi imaginea televizaa", Este parerea majorititi ~nu sunt des- tate sa ne asigure Nofiunea de dezinformare Se observa c’ informatia este in sine o marféi denaturat Nu va lipsitentatia de ao denatura si mai mult. Ca si nu mai vorbim de vanitatea sau de interesele care ne fac, mai mult sau 6 VLADIMIR VOLKOFF ‘mai putin constient, sé modificam adevarul in mit de impre- jurari din viata noastra particulara. Si fim constienti ins ca, pentru oricine are ocazia de a manipula opinia publica, este foarte isptitoare alunecarea de la adevarul aproximativ la min- ciuna sfruntata, trecdnd prin toate stadiile intermediare. Se prezinti mai multe cazur: = dorinta de a obtine o anu attudine din partea opiniei publice, pentru a indeplini o anumiti actiune; dorinta de a vinde un produs, cénd un proverb rus spune: sseliciune, nimi nu se vinde"; ~ dorinta de a convinge publicul cu privire la superioritatea tunel anumite cauze, a unui anumit parti, a unui anumit cane didat: in cazul de fata, nu mai conteaza cA e o cauza justi, partidul este respectabil, sau candidatul e cel mai bun; se flo- sesc toate mijloacele pentru a lise asigura succesul si, atfel ‘uneor se ajunge la a pune minciuna in stujba adevaruli, daca este 0 minciund la care publicul e mai recepti, ceea ce fur: zeazi 0 scuza comoda pentru constintele scrupuloase. In aceasta ultima situate, se intimpld adesea si se accentueze intenfionat contrastele, de exemplu, pentru ca albul si para curat ca zipada, negrui e prezentat ca diavolul in persoana. ‘Sub aceste auspici,intram in domeniul unei dezinformari care nu mai este spontani, ci deiberat. Se impun aici céteva remarcipreliminare. fi ‘Sa observ c termenul a apdrut pentru prima oara in limba rusa (dezinformatia), dupa al Doilea Rizboi Mondial, cu rolul de a desemna practicile exclusiv capitaliste care urméreau aservirea maselor populare. F semnificativ faptul ca, in acest az, sovietiiiatribuind aceste practici unor adversari care inc nue descoperiseri, cuvantul insusi slujeste deja cauza, Apoi, termenul a trecut in limba engleza (disinformation). Chambers Twentieth Century Dictionary, publicat la Londra, in 1972, i defineste impartial ca: deliberate leakage of mis- leading information (,scurgere deliberati de informatii care induc in eroare’). in Frantaaaparut in anul 1974, incircat de semnifcati po- lice inten orientate: ignorance oie public est tenu d'un pro- Dleme dextréme gravité (cf. la folie nucéaire). Cela signiie ‘yalement ne pas suffisament éclairer Fopinion sur des ques ‘ions importantes Ggnoranta in care e tinut publicul cu privire la problema extrem de grava, de ex. nebunia nuclear. Mai inseamni de asemenea 0 insuficienti de lamurire a opiniei pur bce asupra unor chestiuni importante Grand, Pamard, Rive rain, Les Nouveaux Mots dans le vent, Larousse). Grate cuvan- {lui désinformation, sa lansat deja 0 anumita dezinformare. Cuvantalservestecauza, la fel ca in Uniunea Sovietica Urmitoarea reeditare a dictionarului Grand Robert a con- linut defintia de mai jos, mai potrivti: utilisation des tech. niques de Finformation, notemment de Tinformation de masse, pour induire en erreur, cacher ou travesti les fats (.utlizare 2 tehnicilor de informare, in special de informare in mas’, pentru a induce in eroare, a ascunde sau a traversifaptele") Pe scurt, a ora actual, cuvantul ,dezinformare” a devenit absolut banal si face obiectul unui ahumit uma de defini diverse, dar convergent. {ini amintese un prénz din 1982 in'cursul cdruia, dacd mu regesc, regretatul profesor Pierre Debray-Ritzen, domnul Jean Ferré si cu mine, am elaborat, de la un fel de mincare ta alt, punct cu punt, urmatoarea definite: ~Tehnicd permitind furnizarea de informatii generale ero- nate unor teri, determindndui si comiti acte colective sau si dlfwzeze judecati dorte de dezinformatori Continui si consider corecta definitia, dar voi propune putin mai incolo o alta, care mi se pare ca acopera mai com- plet aspectele esenfiale ale acesteitehnici ce reprezinti de asemenea so filosoie. ‘Se remarcé faptul cé termenul désinformation este inexact ‘compus. Prefixul de, dé, des, dés-indica, in limba franceza, ,nlatue area, separarea, privarea (Rober'), nu inseltotia, Se ,dezbra- ca, sdezorganizeaza’, ,degreseaza",adica se elimina imbrici- 18 VLADIMIR VOLKOFF mmintea, organizarea, grasimea. Or, a ,dezinforma" nu inseam na a lipsi de informati", ci .a furniza informati fasificate”. Ar fi fost mai potrivit sa se vorbeasca despre mésinformation, ‘ca in «nésalliance» (,mezalianti), «mésestime» (jinsulta"), cinesiteligenceyCineigent nef), eu de dyinforme tion, ca in «dyslexie” (dislexie") sau «dyspepsie» sie’). Din picate, cuvantul désiaformation a intat in iimba degeaba am incerca sil mai schimbam. De asemenea, se observa ci notiunea de dezinformare se preteaza la o anumita forma de paranoia, Mai ales in perioada cand K.G-B.ul era principalul corifeu in materie, era usor s se remarce peste tot dezinformator, Ia fel cum unii vad or unde evrei, francmasoni sau iezuiti — pardon, am rimas rma: membri ai organizatiei religioase Opus Dei. Concepte cca ,Urechile dusmane va asculta" sau ,Ochiul Moscovei va priveste" duc cu toata usurinta la deranjamente psihologice. Cear fi daca ne-am imagina ci inamicul nu se multumeste doar sa vada si si aud, ci si susoteste si imbrobodeste. Ne impunem si nu eddem in aceasta curs. Comentarile pe care leam facut asupra caracteruluialeatoriu al informatie’, chiar si al celei mai bine intenfionate, ar trebui si ne fie de aju- tot. Nu trebuie ca, mai ales, cunoasterea dezinformarii si de- vind o dezinformare de gradul doi fn sfarsit, st remarcim ci dezinformarea" se poate inte- lege intr-un Sens foarte larg sau foarte restrans. Unii merg pana la a o echivala cu ,minciuné sau cu orice informatie falsi", Alto limiteaz mai strict. In misura in care ideea de -influentare a opiniei" fi este inerenti, ea se apropie de trei {chnici de care vom incerca si o diferentiem, pentru a defini domeniul care i specific. Propaganda Cuvantul propaganda apare pentru prima oari in 1689. Provine din expresia latina congregatio de propaganda fide, congregatie de propagare a credintei”. Tratat de dezinformare 18 ‘Termenul presupune, evident, transmiterea unei informa- ti catre un public, informatie care trebuie sa fie salutara pen- iru acesta si care nue perceputa de informator ca mincinoasa «i, dimpotrivi,ca expresie a singurului adevar existent. ‘Totus, sensul termenului sa alterat rapid. incepand din 172, este defn ca ,actiunea exercitaté asupra opiniei pentru » determina si aba anumite idei politic si sociale, a dori sia sustine o politica, un guvern, un reprezentant", In secolul XX, dictionarul Grand Robert fi asociaza expresii peiorative:,spi- lare de creier”, ,cacealmale", ,minciuni, citind declaratia ex- pecitiva: Asta propaganda” care inseamna, evident: ,Nui adlevarat", Cat de departe suntem de evanghelizarea pe care ‘odesemnase cuvantul initial! ‘Motivul este acela ci, intre timp, a apirut notiunea de infor- tmatierispanditi cu intenta de a manipula opinia public, ceea ce trezeste banuiel in orice minte lucida. ‘Aceste banuieli nu sunt neaparatjustficate, Un can ‘care proclama fir retinere, de la tribuna sa: ,Votali-ma pe mine, eu sunt omal care va trebuie", nu este neaparat un min- ‘inos. Sar putea chiar si fie intradevar ,omul care ne trebuie', 0 doctrina in care credem si pe care ne striduim so propa: im nue falsé prin definitie, Faptul ca anumite propagande sunt mincinoase nu inseamné ca toate arf astfl ‘Si chiar tunci cnd mint, ceea ce se intimpli adesea, prin- ‘ipala deosebire dintre ele si dezinformare este aceea ca pro- pagandele se prezinta cu fafa descoperit. Propaganda poate fi rosie sau brund, paciista sau rizboinic, rasisti sau antirasisti, poate léuda umanitatea unui Hitler sau mainimia unui Lenin, poate spune ceea ce vrea sa spuna, nu are ,intentii ascunse” CChiar si cand foloseste ca milloace néadevarurile, 0 face in slujba unui scop asupra caruia nu are nimic de ascuns. Acest lucru este valabil pentru propawandele de opozitie, dar si pentru diversele propagande guvernamentale. A predica adorarea Fuhrerului nu inseamnd aliceva decat a predica ado- rarea Fuihrerului, iar in acest scop nu exista alt mijloc decat cla de a predica adorarea Fuhrerului. Atunci cind, in pline nurare si foamete, Stalin declara, fara rusine i umor: ,Viata a devenit mai fericita, viata a 20 VLADIMIR VOLKOFF devenit mai vesel, el voia si dea de crezut, sau sa simuleze credinfa ca tirania bolgevicilor aducea fericirea, 0 trasiturd majora a propagandei este aceea ca simuleaza incercarea de a ne convinge inteligenta, dar in realitate, cnd {si atinge efcacitatea maxima, se adreseaza celor mai irationale facultti ale noastre. ,Tinitiviscerele", spunea Hitler. Drape lel, ficlil, defile, saluturile distinctive si scandarileritmice Heil! Sieg! Heill ale nazismului aveau scopul de a priva individul de spiritul siu critic sia aduce nu de la doctrina la ‘comportament, ci de la comportament la doctring. ‘Ceea ce se aplici propagandelor pozitve se aplica si pro- ppagandei negative, cici propaganda are in comun cu calvinis- ‘mul faptul ci se bazeaza pe notiunea predestinarii duble, nu ‘celei simple: conform lui Calvin, anumiti oameni sunt pre- destinati mantuiri, iar alti, damnérii; conform propagandist Jor, daca 0 cauza sau un om sunt eminamente pozitive, cele- lalte trebuie si fie eminamente negative, iar idolatria binelui presupus se multiplica prin respingerea raului postulat. Acest de cétre George Orwell, in 1984 Cele ,doua minute de ura impuse zilnic cetitenilor Oceaniei consti in a recupera instinctele agresive ale poporului car va iubi cu atat mai mult pe Big Brother, cu cit il va detesta ‘mai tare pe Emmanuel Goldstein, ‘Orwell ficea aluzie la propaganda lui Stalin indreptata con- tra lui Trotky, dar procedeul este acelasi si atunci cénd Con- ventionalii reclama exterminarea Vendéenilor, cand sans- culottesii lat Aristocrati, la felinar!, cand Voltaire propovi- duieste Sa strivim infamia’, cind Gambetta proclama ,Clerica Jismul, ata dusmanul", cénd Lenin cheamé la nimicirea ,bur- jullor" sau cénd nazisti atta pe ,arieni* contra gidanilor® Or, in toate acestesituati, proiectul e patentat, marturist, proclamat. Se ,anunta culoarea". In concluzie: propaganda, chiar ingelitoare, nu este dezinformare. Publicitatea La fel ca propaganda, publicitatea (mai demult i se spunea .reclama"; acum se vorbeste despre pub, ad etc) transmite Catre un public pe cat de numeros posibil un mesaj a carui Trate de dezinformare a realtate sau falsitate nu constituie interesul esental si al cru scop nu este acela de a informa, cide a influenta, Reputatia publicitti o egaleaza pe aceea a propagandei. Dictionaral Grand Roberto defineste ca: faptul dea exercita 0 ‘actiune psihologica asupra publiculi, in scopuri comerciale” si «iteaza in acest sens termenii: «battage, bourrage (de crine), ‘uan-tam» (tapai,pisilogeala,tam-tam'). .Cea mai eficace publicitate este aceea americana, care ‘nizeaza pe reflexele conditionate”, a scris Malraux. Aceasta ssscamna si recunoastem ca publicitatea la fel ca propagan- sli, se adreseazi mai mult subconstientulin decat constintei. \Yersil spalat mai alb" poate trece uneori drept un argument, ‘esi nick agentia de publicitate care a inventatsloganul si nici, ‘wobabil,fabricanti detergentului Persil, ba poate, dupa toate ‘wobabilitiile, nici chiar cumparatorit acestui detergent nu ‘red cut adevarat c& produsul va albi complet rufele, iar for- ‘wala nu refine atentia decét pentru ca e vizualizaté si usor inexacta (ar fi trebuit si se spund ,spala mai curat*, dar nar ‘iavut impact). In schimb, un afig reprezentind o masina si o ‘emeie imbracati sumar, una linga alta, nu emite nici cea ‘wii micé pretentie de argumentare, din moment ce fata nu e le-vanzare pe Hanga masina, Ea nu e prezenta decat pentru a + seila concupiscenta cumpiratorului masculin sau exhibitio- vsmul cumparatoarel feminine si pentru a ne determina s ‘onfundim apetenta pe-care neo inspira spontan femeia cu ea pe care o vom resimti, prin ricoseu, pentru masing. Publicitatea moderna merge si mai departe ct exploata- rea irationalului Practic, se poate concepe ca spectacolul simultan eu ma- sina si femeia face ca in spiritul viitorului cumparator sa se basco idee vaga, ca aceasta: ,Daci as avea masina asta, toate lemeile frumoase ar alerga dpa mine“. De asemenea, unele sloganuri a céror form elipica le face toata frumusetea — de «xemplu, ,Surddeti Gibbs" ~ mai pastreaza o minima semiifi calle = ,pasta de dinti Gibbs imi va crea un surds mai strilu- citor* ~‘dar nu exista practic nimic rational in formule care contin cuvinte imaginare: .Cu Carrefour, poztvez", sau, si ‘mai mult, ,E Morgan dupa mi VLADIMIR VOLKOFF ‘Acest accent pus intentionat pe iratonal apropie public tatea de propaganda, cu precizarea ca nu este la fel de .calv- nist: intotdeauna, publictatea nu face decat elogiul unui pro- dus; abia daca indrazneste si foloseasca unele aluzii negative Ja produsele concurente, pentru ca in realitate nu are decdt tun singur scop: vinzarea, iar in acest domenia, spre deosebire de cel politic, alragerea unelatenti chiar s ostileasupra rivae lilor ar putea provoca o catastrofii comercial. In rest, de catva timp si mai ales sub influenta americana, specilizarea comercial a publicitati inde si dispara. Un can- tla presedintia republici poate fi lansat ,ca o pasta de dinfi, Se combina dinainte costumele, dictiunea, gesticulati, fri. a mai vorbi de aise si sloganuri, in functie de presupusele preferinte ale publicului. Propaganda, cel putin, simula inten- tia de aconvinge; publicitatea nu cauta decit sa seducd, Intre timp, oricat de dezinformatoare ar fi atunci cind ne face sit ‘reclem ca un anume candidat va fi cel mai bun presedinte posbil pentru ca poarti cravate pe gustul nostru, ea merge si dept la tint, la fel ca propaganda: ,Cumparati X* sau ,Votati Y¥*,cu toate rafinameniele care sar dori introduse, mu au alta semnificatie decat ,Votati Y* sau ,Cumparati X". In concluzie: publicitatea, chiar si mincinoasd, nu este dezinformare. Intoxicarea Intoxicarea (nu demult, unora li se prea foarte smecher si spun «intoxes) este cunoscuta din dictionarul Robert mai ales cu sensul de otavire’, dar tine side domeniul neolo ggismelor: ,Actiune insidioasa asupra spiritelor, tinzand si acrediteze anuimite opini, si demoralizeze, si deruteze" In sidioas!",,tinzand sé", ‘Minimum ce se poate spur ne e ca aceasta defintie nu sclipeste prin limperime, Avem impresia ed autorul ei nu stie prea bine despre ce vorbeste Daci nu ne inselim, neologismul semantic ,intoxicare este de origine militara In excelentalucrare consacraté aces: {ui subiect, colonelul André Brouillad, alias Pierre Nord, maestru in materie, constata Gn 1971) c& termenul de «into care» face furor in zilele noastre. Sa strecurat peste tot; nu hnumai in rapoartele miliare si in procesele verbale, ci si in Tratat de dezinformare 2 slepesee diplomatic sin manifestee politic. Lam gisit chiar jntoun roman de dragst:infamu seducto o intoxca pe fem" Pentru a claifica idee sia readuce lucrurile la proportit corecte, Brouillard precizeaza: ,Nu ar fi grew si deturnim cuvintul «intoxicare» de la sensul siu propriuzis, pentru 21 transforma int-un sinonim al viclesugului de rizbot, al sub- ‘erfusiului diplomatic, al mistifcdri,diversuni, tradi, min-

    You might also like