Professional Documents
Culture Documents
18
CAPITOLUL 1.
1.1.Definitie.
Drumul este o cale de comunicare terestra special amenajata pentru circulatia vehiculelor
si a pietonilor.
1
dezvoltare si organizare a traficului efectuat impreuna cu Politia Rutiera, conform
Ordinului Ministrul Transportului nr. 50/ 98.
2
drumuri cu imbracaminti provizorii
drumuri cu imbracaminti moderne
In functie de MZA s-au stabilit 5 clase tehnice care impun viteza de proiectare* in
functie de care se stabilesc elementele geometrice principale ale drumului. Drumurile
comunale si strazile se incadreaza in clasa tehnica V, IV.
*Viteza de proiectare < Vp > = viteza maxima pe care o poate atinge un autoturism in
punctele cele mai dificile ale traseului, in ipoteza ca starea imbracamintii este buna si
conditiile atmosferice sint favorabile.
Viteza de circulatie < Vc >= viteza medie cu care circula pe un sector de drum un
procent ridicat din numarul total al vehiculelor ( peste 80 % ).
3
Categoria MZA Categoria Numar Latimea Viteza de proiectare ( km/h ) Inaltimea Latime
functionala drum benzi gabarit de pod
( Clasa Nr. Nr. de libera ( m)
tehnica ) vehic vehic circulat Benzii Platfor Ses deal munte trecere
ule ule ie de mei (m)
etalon fizice circul
atie
IV 750 500 2 3,00 7-12 60 40 30 5 7,8
DJ
DC
4
CAPITOLUL 2
Fig.1.1
5
2.2. Elemente caracteristice ale drumului in plan
Daca axa verticala M-N din figura 1.1 se deplaseaza de-a lungul drumului urmand tot
timpul mijlocul lui, va descrie o suprafata ; suprafata este plana pe sectoarele in care
drumul urmeaza o linie dreapta si este cilindrica in portiunile unde drumul este in curba.
Axa drumului reprezinta intersectia suprafetei generate de linia MN cu suprafata
imbracamintei.
Traseul drumului reprezinta intersectia suprafetei generate de linia MN cu suprafata
terenului natural, respectiv linia descrisa de punctul N.
Traseul drumului este proiectia pe teren a axei drumului .Privite de sus, aceste linii se
suprapun.
In plan, intre 2 puncte A si B (fig.1.2), traseul unui drum – respectiv axa lui – este alcatuit
din linii drepte numite aliniamente, racordate intre ele cu linii curbe numite curbe de
racordare.
Fig.1.2
Clasificarea curbelor :
- in functie de unghiul de intersectie al aliniamentelor pot fi :
curbe interioare
curbe exterioare (serpentine)
- in functie de raza
curbe circulare (raza constanta)
curbe progresive (raza variabila) se mai numesc si de tranzitie sau
radioide
parabola cubica
6
lemniscata
clotoida
- in functie de sens
curbe de acelasi sens
curbe cu sens opus
- in functie de dispozitia in spatiu
curbe izolate
curbe succesive
Fig.1.3
7
Realizarea platformei drumului la cotele proiectului ( cotele liniei rosii ) se face
corectind relieful terenului prin lucrari de terasamente ( taieturi sau umpluturi ) si
lucrari de arta ( poduri, viaducte, tunele ).Sectoarele orizontale din profilul
longitudinal se numesc paliere iar cele inclinate rampe daca drumul urca in sensul de
mers si pante daca coboara.
Inclinarea liniei rosii fata de orizontala se masoara prin tangenta trigonometrica a
unghiului pe care il face cu orizontala si se numeste declivitate ( d ) si se masoara in
%, cm\m, mm\m , m\km .
1: m Taluz de debleu
Rigola
Trepte de infratire
1m
Fig.1.4
parte carosabila = calea, este partea principala din platforma drumului destinata
circulatiei vehiculelor latimea ei fiind suma latimilor benzilor de circulatie
acostamente = fisie laterala situata intre marginea partii carosabile si cea a
platformei drumului .Ele servesc la
- incadrarea partii carosabile impiedicind deplasarea laterala a materialului din
corpul drumului
- asigurarea scurgerii apelor de pe cale ( trebuie sa aiba panta transversala 4-6 %
- circulatia pietonilor, stationarea vehiculelor defecte, depozitarea materialelor de
intretinere, largirea la nevoie a partii carosabile, amplasarea de elemente accesorii
( borne, parapete, table indicatoare )
8
benzi de incadrare = fisii consolidate din acostamentul drumului, linga partea
carosabila. Au intre 25-75 cm latime, si au rolul de a proteja partea carosabila de
defectiuni si de a mari latimea utila pentru circulatie in cazul intilnirilor sau al
depasirilor
benzi de consolidare = inlocuiesc uneori benzile de incadrare, reprezinta
consolidari mai slabe
platforma = suprafata care cuprinde partea carosabila si acostamentele, sau dupa
caz, trotuare, piste de ciclisti, zone verzi
ampriza = suprafata de teren ocupata de elementele constructive ale drumului :parte
carosabila, trotuare, piste pentru ciclisti, acostamente, santuri, rigole, taluzuri,
banchete, santuri de garda, ziduri de sprijin si alte lucrari de arta.
taluzuri = suprafata inclinata a terasamentelor sau a terenului natural care
margineste lateral un rambleu sau debleu
santuri = constructii anexe drumului sub forma de canal deschis ,cu sectiunea
trapezoidala sau triunghiulara , destinate colectarii apelor meteorice de pe platforma
drumului sau taluzuri si dirijarii lor la un sistem de canalizare
rigola = constructie anexa pentru colectarea si evacuarea apelor meteorice ,
cu profil curent triunghiular, de adincime mica, amenajata in lungul drumului sau
strazii, la marginea platformei
banchete laterale = fisii orizontale de 50 cm latime cu panta de 1- 2 % spre sant,
prevazute uneori intre santuri si taluzuri pentru a retine pamintul si materialele ce cad de
pe taluz evitind impotmolirea santurilor
gabaritul de libera trecere = spatiul liber necesar deasupra drumului cu forme si
dimensiuni astfel stabilite incit sa asigure trecerea nestingherita a vehiculelor cu
dimensiuni normale.
trepte de infratire se executa pe terenuri in panta pentru realizarea unei conlucrari
mai bune intre acesta si corpul drumului
panta transversala este inclinarea in raport cu orizontala , in profil transversal, a
suprafetei partii carosabile si a acostamentelor, exprimata in procente ( % ).
9
Zonele de siguranta si de protectie in intravilan se stabilesc prin studii de circulatie si
prin documentatiile de urbanism si amenajarea teritoriului.
Fig.1.5
10
Fig.1.6
CAPITOLUL 3
11
- rigole la bordura trotuarului
- rigole de acostament
- casiuri
- lucrari de canalizare
- canale de evacuare
- puturi
3.1.1.2. Lucrari pentru colectarea si evacuarea apelor din fundatia drumului si
strazilor:
- drenuri transversale de acostament
- drenuri transversale de interceptie
- drenuri longitudinale sub acostamente sau sub rigole
- strat drenant continuu
12
b. Cleionaje japoneze sint prefabricate din Bc 15 armate constructiv si montate in sistem
patratic, se fixeaza in pamint cu tarusi din Bc 15. Suprafata se insaminteaza sau se
brazduiesc.
Metodele a si b. se aplica pe taluzurile in care se pot produce fagase sau pot fi spalate de
apele meteorice.
Pentru debite mari, se folosesc gardulete de 115 cm inaltime din nuiele, intre care se
aseaza pamant vegetal.
3.1.3. Lucrari de aparare a malurilor
Se executa in taluzuri aflate in apa permanent, intermitent sau impotriva caderilor de piatra.
a. Apararea cu fascine se aplica in zone permanent sub apa si in care curentul de apa poate eroda
baza terasamentului. In functie de puterea de erodare a curentilor de apa avem
- gard simplu sau dublu asezat pe fascine
- anrocamente de 150-300 kg/buc asezate pe pat de fascine
- suluri de fascine cu diametrul de 60, 80, 100 cm umplute cu bolovani
3.1.4.2 Zidurile de sprijin sint constructii ce asigura sprijinirea unor masive de pamint.
Se executa din zidarie de piatra uscata sau cu mortar de ciment, beton simplu, beton
armat monolit sau prefabricat.Pot fi - de debleu sau de rambleu.
13
CAPITOLUL 4
Materiale de constructie
4.1.Agregate naturale prelucrate (produse de cariera)
Sunt exploatate de obicei in cariere deschise dupa analizarea rezervelor si
calitatii agregatelor.
Agregatele de cariera pot fi fasonate (piatra cioplita) sau nefasonate (piatra
bruta, piatra sparta, nisip de concasaj, filer etc.
Sortimentele livrate de cariere sunt urmatoarele:
- piatra bruta, (blocuri neregulate) se foloseste la fundatii sau pavaje avand
intre 100200 mm;
- piatra sparta, cu dimensiuni intre 8120 mm, cu urmatoarele sorturi: savura
(08 mm), splitul (840 mm), piatra sparta (4060 mm) si piatra sparta mare (rassel), cu
6090 mm.
Piatra mare sparta se foloseste la fundatii, piatra sparta, splitul si savura la macadam si
nisipul de concasaj la imbracaminti asfaltice;
- criblura, este o piatra sparta concasata si granulata intre 325 mm. Se
foloseste la mixturi asfaltice si betoane de ciment sau pentru repararea acestora;
- nisipul de concasaj obtinut prin dubla concasare, avand intre 03 mm si
utilizat la protectia macadamurilor, la mixturi asfaltice si la betoane de ciment;
- piatra fasonata este un material cioplit regulat pe minim 5 parti cu diverse
sorturi: pavele, calupuri si borduri;
- filerul provine din cariere de calcar sau din stingerea varului, continand
pulberi minerale (unele active) si utilizate la mixturi asfaltice.
14
- nisip pentru betoane asfaltice, asfalt turnat sau alte mixturi asfaltice (03 mm
sau 07 mm), cu granulozitate continua;
- pietris pentru binder (730 mm), cu granulozitate continua;
- pietris pentru imbracaminti din beton de ciment (740 mm), cu granulozitate
speciala;
- pietris pentru intretinerea drumurilor pietruite (1040 mm);
- balast pentru fundatii (070 mm, 40% nisip si 60% pietris);
- balast pentru intretinerea drumurilor nepietruite sau slab nepietruite (070
mm, nisip 3050%), cu granulozitate continua.
15
Se foloseste pentru realizarea de straturi rutiere cu rezistente superioare datorita
faptului ca este mai stabil la variatiile de temperatura decit bitumul.
4.4. Materiale folosite la executia imbracamintilor
a) mixturi asfaltice, obtinute prin amestecarea agregatelor naturale cu bitum , pot fi :
betonul asfaltic ( B.A ) sint amestecuri de cribluri, nisip natural sau de concasaj, filer si
bitum ca liant. Se realizeaza dupa retete de laborator in statii speciale si se utilizeaza la
realizarea imbracamintilor bituminoase cu durata de exploatare indelungata, pentru trafic
greu si conditii climatice rele.
anrobate bituminoase ( An. B ) .Sint inferioare calitativ betoanelor asfaltice pentru ca
se realizeaza cu agregate de balastiera si nu cu agregate concasate.
mortarul asfaltic ( M.A ) are aceeasi compozitie ca si betonul asfaltic, mai putin
agregatul mare ( nisip natural, nisip concasaj, filer , bitum, aditivi) . Dezavantajele sint :
continut mare de bitum, rugozitate redusa, instabilitatea la temperaturi mari.
Betoanele si mortarele asfaltice pot fi preparate la cald sau la rece si pot avea
diverse compactitati:
- masticuri si chituri bituminoase (asfaltice), obtinute prin amestecuri de
bitum cu sau fara filer si corpuri straine (deseuri de cauciuc, fire de azbest, etc.). Se
folosesc de regula la inchiderea rosturilor.
asfalt turnat ( A.T) . Este recomandat ca imbracaminte pentru strazi si trotuare. Este un
material complet impermeabil si nu necesita compactare. Se foloseste mai ales pentru
imbracaminti pe poduri.
b) betoane de ciment sint amestecuri de agregate naturale, ciment, apa si diversi aditivi
( plastifiantii, antrenori de aer,acceleratori de priza si intarire ) . Imbracamintile rutiere
rigide au o durata de viata mult mai mare decit cele asfaltice dar sint mai scumpe, mai
greu de realizat tehnologic si aproape imposibil de reparat. Practic , la noi in tara nu s-a
reusit constructia in parametrii recomandati a acestor tipuri de imbracaminti.
CAPITOLUL 5
5.1.Structuri rutiere
5.1.1. Definitie :
Structurile rutiere reprezinta scheletul de rezistenta al drumului.Structura rutiera este
formata din mai multe straturi realizate din diverse materiale, prin tehnologii adecvate.
Ea este dimensionata astfel incit sa poata prelua , pentru o perioada determinata ,
solicitarile din trafic si din conditiile climaterice , in limita deformarilor admise.
5.1.2. Clasificare.
Din punct de vedere al modului de alcatuire si comportare in exploatare structurile
rutiere se impart in:
- suple ( imbracaminti bituminoase, macadam)
16
- rigide ( imbracaminti din beton de ciment )
- mixte
STRUCTURI RUTIERE
STRAT DE PROTECTIE
Anticapilar
Antigel
Anticontaminant
Drenant
17
Sectiune transversala prin structura rutiera
18
b1.Stratul de forma este stratul superior al terasamentului, amenajat pentru
uniformizarea si sporirea capacitatii portante la nivelul patului drumului. Structural el
face parte din infrastructura.
Necesitatea executarii lui si solutia tehnica de realizare sint date de
- caracteristicile pamintului din terasamente iar la debleuri de omogenitatea terenului
de fundare
- natura si caracteristicile straturilor inferioare de fundatie
Grosimea stratului de forma se stabileste prin calcul , de regula 10-30 cm.
19
Pentru drumuri de clasa tehnica IV sau V gradul de compactare realizat trebuie sa fie
intre 95-98 %.
20
- in cazul in care impietruirea nu este pe toata latimea patului drumului iar grosimea
ei este mai mica de 10 cm, nu se ia in considerare in alcatuirea sistemului rutier,
dar se va scarifica si reprofila
- in cazul in care impietruirea este pe toata latimea patului drumului iar grosimea ei
este de min 10 cm, aceasta va alcatui stratul de forma sau stratul de fundatie care
va fi luat in considerare in calculul de dimensionare a sistemului rutier,
- in cazul in care impietruirea nu este pe toata latimea patului drumului dar are o
grosime mai mare de 10 cm, aceasta se scarifica , se reprofileaza si se compacteaza
alcatuind stratul de forma sau stratul de fundatie care va fi luat in considerare in
calculul de dimensionare cu grosimea rezultata dupa reprofilare
- impietruirea poate constitui un substrat de fundatie sau un strat de fundatie numai
daca este alcatuita ca atare sau in adaus cu alte agregate naturale din materiale care
indeplinesc conditiile tehnice prevazute pentru aceste straturi conform STAS 662-
82 .
In cazul utilizarii ca straturi de baza sau de fundatie a imbracamintilor vechi, grosimea
reala a acestor straturi si calitatea materialelor din alcatuirea lor se stabilesc prin
recoltari de probe si sondaje si prin analizarea acestora in laborator.
Macadamul este un strat rutier alcatuit din piatra sparta monogranulara, cilindrata pina la
fixare, apoi impanata cu split raspindit uniform, udata si cilindrata pina la inclestare, dupa
care urmeaza umplerea golurilor ramase cu savura sau nisip si cilindrarea in continuare
pina la fixarea definitiva.
Se poate folosi ca imbracaminte la drumuri cu o intensitate a circulatiei care se
incadreaza in clasa de trafic foarte usor.
Elemente geometrice
Grosimea prescrisa ca imbracaminte, min. 10 cm dupa cilindrare.
Latimea trebuie sa depaseasca cu 0,25 m pe ambele parti latimea partii carosabile.
Profilul transversal in aliniament se executa sub forma unui acoperis cu 2 pante egale ( 3
% ) , si cu racordare prin arc de cerc in treimea mijlocie, in curbe si in zonele de
amenajare aferente profilul transversal va fi amenajat in functie de viteza de proiectare.
In profil longitudinal declivitatea este functie de viteza de proiectare dar max. 8 %.
Recomandabil este 6 %.
Materiale
Material Macadam ca Macadam ca strat de baza
imbracaminte
Piatra sparta kg/mp 175-180 140-145
Split kg/mp 20-24 16-20
Savura sau nisip kg/mp 35-40 30-35
Nisip sau savura kg/mp 15-18 15-18
Apa l/mp 30-35 25-30
21
CAPITOLUL 6
6.1. Imbracaminti provizorii
Material Cantitati kg / mp
Piatra sparta 40-63
140-145 pentru formarea scheletului mineral
Split 16-25 14-19 pentru impanarea scheletului mineral
Split 16-25 25-31pentru acoperire dupa penetrare
Criblura 3-8 20-25 pentru tratamentul de inchidere
Bitu 3,5-4,3 pentru penetrare
M D80/ 120
Bitum D180/200 1,2-1,6 pentru tratamentul de inchidere
22
Consumuri Cantitati
Materiale
Piatra sparta 40-63 140-145 pentru formarea scheletului mineral
23
6.1.4. Macadam protejat cu tratament bituminos
Astfel de imbracaminti se realizeaza in scopul evitarii formarii prafului si noroiului,
etansarii structurii rutiere si conservarii pietruirilor existente.
Tratamentele bituminoase sint invelisuri subtiri realizate prin stropirea in mod uniform si
continuu cu un liant hidrocarbonat( bitum cald sau emulsie) , urmata de acoperirea cu
criblura care se fixeaza prin cilindrare.
Alte avantaje pe care le au tratamentele sint marirea rugozitatii, o buna drenare a apelor
pluviale de pe suprafata de rulare si intreruperea filmului de polei chiar de la formarea
sa.De mentionat ca aceste tratamente imbunatatesc starea de viabilitate a drumului dar nu
maresc capacitatea portanta.
24
- pietruirile existente se vor scarifica, se aduce la cotele din proiect prin completare
cu agregate naturale si se compacteaza
- straturile rutiere din paminturi stabilizate chimic sau mecanic se remediaza si se
egalizeaza cu mixturi asfaltice.
Dupa remediere se matura , daca este cazul,iar pentru asigurarea acrosarii se aplica un
strat de materiale pietroase.
25
- transportul materialelor
2) -raspindirea emulsiei
- raspindirea pietrisului
- compactare
- transportul materialelor
Durata de viata : 3-5 ani
NR. Se poate aplica TB dublu in care caz se va dubla pretul doar pe TB.Nu se poate
renunta la nici o operatie din cele enumerate.
26
NR.Nu se poate renunta la nici o operatie din cele enumerate
27
28