You are on page 1of 13

Formule – algebra

Ecuaţia de gradul doi

Ecuaţia ax 2  bx  c  0 .Se calculează   b 2  4ac
• Dacă Δ > 0 atunci ecuaţia de gradul doi are două rădăcini reale diferite date de formula
x1, x2 =

b 
2a

• Dacă Δ = 0 atunci ecuaţia de gradul doi are două rădăcini reale egale date de formula
x1 = x2 = 

b
2a

• Dacă Δ < 0 atunci ecuaţia de gradul doi are două rădăcini complexe diferite date de formula
bi 
2a

x1, x2 =
• ax 2  bx  c  a x  x1  x  x2   ax 2  Sx  P

• ax 2  bx  c   x 

b 

2a 

2


4a

• Relaţiile lui Viete pentru ecuaţia de gradul doi: ax 2  bx  c  0 :

b
S

x

x


1
2

a


 P  x1  x2 

c
a

• Alte formule folositoare la ecuaţia de gradul doi:
2

2

3

3

x1  x2  S 2  2 P
x1  x2  S 3  3SP
Funcţia de gradul doi
f :R →R
f (x) = ax2 + bx + c
abscisa, ordonata

Graficul funcţiei de gradul doi este o parabolă cu varful in punctul V  

b
 
,

2 a 4a 

Dacă a>0 atunci parabola are ramurile indreptate in sus.In acest caz valoarea minimă a funcţiei este
fmin= 


4a

Dacă a<0 atunci parabola are ramurile indreptate in jos.In acest caz valoarea maximă a funcţiei este
fmax = 


4a

Progresii aritmetice
• Formula termenului general:

a n  a1   n  1  r

1

c să fie termeni consecutivi ai unei progresii geometrice este: b2  a  c Numere complexe z = a + bi este forma algebrică a unui număr complex z = r (cosθ + i sinθ ) este forma trigonometrică a unui număr complex unde: • r  a 2  b 2 este modulul numărului complex • θ ∈[0...  a  b  a  b   a 2  b 2 k k 2 .  n .  Cnnb n n k Formula termenului general din binomul lui Newton este Tk 1  Cn a b Formule de calcul prescurtat:  a  b  2  a 2  2ab  b 2 .b..b.• Suma primilor n termeni ai unei progresii aritmetice este: Sn  n a1  a n  2 • Condiţia ca trei numere a..2π ) este argumentul redus al numărului complex şi se scoate din relaţia tg  b a i 2  1 a  bi   z  a  bi a2  b2 Formula lui Moivre  cos  i sin   n   cos n  i sin n  Elemente de combinatorică n !  1  2  3  .  Cnk a nk b k  . k ! n  k  ! Ank  Binomul lui Newton:  a  b  n  Cn0 a n  Cn1 a n1b  Cn2 a n2b 2  . n! C nk  Calculează numărul de submulţimi cu k elemente ale unei mulţimi cu n elemente.. Pn  n ! 0!=1 n!  n  k  ! Calculează numărul de (sub)mulţimi ordonate cu k elemente ale unei mulţimi cu n elemente..c să fie termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice este: ac b 2 Progresii geometrice • Formula termenului general:   bn  b1 q n  1 • Suma primilor n termeni ai unei progresii geometrice este: Sn    b1 q n  1 q 1 • Condiţia ca trei numere a.

. ln x  b  x  e b  A   B log a A  log a B  log a  lg x  b  x  10 b log a An  n  log a A a loga x  x log a b  log c b log c a e ln x  x log a b  1 log b a 10 lg x  x Probabilitatea unui eveniment Se calculează cu formula: P E   nr.. z∈M • Legea * este comutativă dacă x∗y=y∗x ∀x.. x3 atunci avem: 3 .73. y∈M • Legea * are element neutru e dacă x ∗e = e ∗ x = x ∀x∈M • Un element x∈M se numeşte simetrizabil dacă ∃x′∈M astfel incât x ∗ x′ = x′∗ x = e Relaţiile lui Viete pentru ecuaţia de gradul trei Dacă ax 3  bx 2  cx  d  0 are rădăcinile x1 .  ab n  2  b n 1  ??  2 x1 x2  x1 x3  x2 x3   a  b  c   a 2  b 2  c 2  2ab  2bc  2ac  a  b  c  2  a 2  b 2  c 2  2ab  2bc  2ac 2 Formule cu logaritmi log a b există dacă a > 0. • Legea * este asociativă dacă ( x ∗ y )∗ z = x ∗( y ∗ z) ∀x. x  3  0  x  3  x   3.b > 0 log a b = c ⇔ a c  b Această echivalenţă transformă o egalitate cu logaritm intr-o egalitate fără logaritm log a 1  0 a x a y  a x y ax  a x y ay e0  1 ln 1  0 a  e 1  ln e  1  a  b x  a x  b x lg 1  0  c    b log a a  1 x y x  1 e a0  1 cx bx log 2  x  3  0 . y. a  b  3  a 3  3a 2b  3ab2  b3    a  b  a a 3  b3   a  b  a 2 ab  b 2 a b n n n 1  a n2 x  x  x  x1  x2  x3 2 1 2 2 2 3  2  b  .. total cazuri posibile Legi de compoziţie Fie M o mulţime nevidă pe care s-a dat o lege de compoziţie notată *.  lg 10  1 log a A  log a B  log a  A  B   a xy e1  2. cazuri favorabile nr. x2 .a ≠ 1.

x2 . b x  x  x    1 2 3 a    c x1  x2  x1  x3  x2  x3  a d x1  x2  x3   a     ax 3  bx 2  cx  d  a x  x1  x  x2  x  x3  b x x x     a 2 1 2 2  2 3 2 2 c a Relaţiile lui Viete pentru ecuaţia de gradul patru Dacă ax 4  bx 3  cx 2  dx  e  0 are rădăcinile x1 . A  A  A1  A1  A  I a11    1 11  11  11 a22 a23 a32 a33 (se taie linia 1 si coloana 1) 1  A* det A A3  I  1 2 ex:  A  A 2   A A  I Formule . A   a21 a22 a23   a   31 a32 a33  1 4. x3 . x4 atunci avem:  b x  x  x  x   1 2 3 4  a   x x  x x  x x  x x  x x  x x  c  1 2 1 3 1 4 2 3 2 4 3 4 a   x x x  x x x  x x x  x x x d  1 2 3 1 2 4 1 3 4 2 3 4 a  e  x1  x2  x3  x4  a  Inversa unei matrici 1.analiza matematica 4 . At (linii <–> coloane)  a11 a12 a13    * 3. det A = 1  0 =>  A1 2.

Cazul 2. arctg      2 2 Tabel cu derivatele unor functii uzuale 5 . se calculeaza x Cazul 1.Asimptote  Asimptote orizontale Pentru a studia existenta asimptotei orizontale spre lim f  x  . cu dreapta de ecuatie y  l Analog se studiaza existenta asimptotei orizontale spre    Asimptote oblice Asimptota oblica spre formulele:   (daca exista) are ecuatia m  lim x y  mx  n . ln 1  0  e   . ln 0      1 0 . f  x0   ): y  f  x0   f '  x0  x  x0  Functia continua Functia concava pe I <=> f ' '  x   0 . Derivata unei functii intr-un punct: f '  x0   lim x  x0 f  x   f  x0  x  x0 Tangenta la graficul unei functii in punctul de abscisa x0 (poate fi A x0 . x  I  Domeniu de continuitate f elementara => fct continua Functia convexa pe I <=> f ' '  x   0 . Daca aceasta limita nu exista sau este infinita atunci graficul nu are asimptota orizontala spre   . Daca una din aceste limite este infinita atunci graficul are asimptota verticala dreapta de ecuatie x  x0 . Daca aceasta limita exista si este finita. egala cu un numar real l .   . unde m si n se calculeaza cu f  x x n  lim  f  x   m  x x Analog se studiaza existenta asimptotei oblice spre  Asimptote verticale Se calculeaza ls  lim f  x  x  x  x0 si ld  lim f  x  x x  x0 . .      0 0     . x  I  x cunoscut –> fct cont <=> ls  ld  f  x  Reguli de derivare: f f  g  '  f ' g '  g  '  f ' g '  c  f ' c  f '  f  g '   f   g '     f ' g  f  g ' f ' g  f  g ' g2 Valori utile: e  0 .     0 0   arctg    .   la graficul unei functii. atunci graficul are asimptota orizontala spre   .

Formula de integrare prin parti pentru integrale definite este:  f  x   g  x  dx  f  x   g  x  b a ' b a   f '  x   g  x  dx b a 6 .x x x x   2x   3x   4x   n x  log a x  '  1 x  ln a 2 4 '  sin x  '  cos x  cos x  '   sin x 3 n ' n 1 1 cos 2 x  ctgx  '   12 sin x  tgx  '  ' 1  1    2 x x   ' 1 x  2 x   x ' x x ' x u   3u  u ' u   4u  u ' u   nu  u '  log a u  '  u'  1    2 u u   u' u ' 2 u u  e '  eu  u '  tgu  '  3 2 4 3 n n 1 e  u ' 1  x2  arccos x  '   1 2 1 x x  ln u  '  u  2u  u ' u u u' u  ln a  sin u  '  cos u  u '  cos u  '   sin u  u ' u' cos 2 u  ctgu  '   u2' sin u  e  u  u ' a   a ' u   1  arcsin x  '  e   e  e   e  a   a  ln a x ' 2 ' x 2 ' 3 ' u   ln x  '  1 c '  0 . Formula de integrare prin parti pentru integrale nedefinite este:  f  x   g  x  dx  f  x   g  x    f  x   g  x  dx ' ' 2. e'  0 x'  1  arcsin u  '   ln a  u ' u' 1 u2  arccos u  '   u ' 2 1 u 1 1  x2  arcctgx  '   1 2 1 x  arctgx  '  u' 1 u2  arcctgu  '   u ' 2 1 u  arctgu  '  Tabel cu integrale nedefinite  1dx  x  c 1  cos 2 x  xdx  2  c x3 2 x dx  c  3 x4 3 x dx  c  4 x n1 n x dx  c  n 1 1  x dx  ln x  c a x x dx  ctg  x   c 1  x  a 1 n   x  a  n dx    x  a  dx   n  1  c. n  1  n 1 x 2 x x dx  2 dx  tg  x   c  x  a dx  ln x  a  c x x x 1  sin  e dx  e  c  e dx  e  c x 2  x a c ln a   sin x dx   cos x  c  cos xdx  sin x  c  1 1 x dx  arctg  c 2 a a a 1 1 xa dx  ln c 2 a 2a xa 1 dx  ln x  x 2  a 2  c 2 2 x a 1 dx  ln x  x 2  a 2  c 2 2 x a 1 x dx  arcsin  c 2 2 a a x 2   1.

F '  x   f  x  => F primitiva lui f '  f  x  dx daca f  x   0 7.  a f  x  dx daca f  x   0 b 2 a  sin u  x   u '  x  dx   cos u  x   c  cos u  x   u '  x  dx  sin u  x   c u'  x  cos 2 u x  dx  tg u  x   c  u '  x  dx  u  x   c u 2  x u  x   u '  x  dx  c  2 u3u 2      u x  u ' x dx  3  c u n1 n     u x  u ' x dx  c  n 1 u'  x  u  x  dx  ln u  x   c u x e e a  b a u'  x  sin u  x  dx  ctg u x   c 2 u'  x   u  x  a 2 u'  x  u  x  a  u '  x  dx  e u  x   c u  x  u x  2  u '  x  dx  e  u  x   c  u x a  u '  x  dx  c ln a f '  x  dx  f  x  b a dx  2  dx  2 u'  x u  x  a u'  x 2 2 u  x  a 2 2 1 u x arctg c a a 1 u x   a ln c 2a u  x   a  dx  ln u  x    dx  ln u  x   u 2  x   a 2  c  u 2  x  a 2  c b a f "  x  dx  f '  x b a Formule de geometrie 1) Teorema lui Pitagora Intr-un triunghi dreptunghic are loc relatia: cateta 2  cateta 2  ipotenuza 2 2) Teorema lui Pitagora generalizata (teorema cosinusului) Intr-un triunghi oarecare ABC are loc relatia: AB 2  AC 2  BC 2  2 AC  BC  cos C BC 2  AB 2  AC 2  2 AB  AC  cos A AC 2  AB 2  BC 2  2 AB  BC  cos B 3) Aria unui triunghi echilateral de latura l este: Aria  l2 3 4 4) Aria unui triunghi oarecare (se aplica atunci cand se cunosc doua laturi si unghiul dintre ele): Aria  AB  AC  sin A 2 5) Aria unui triunghi oarecare (se aplica atunci cand se cunosc toate cele 3 laturi): S  p  p  a  p  b  p  c  formula lui Heron unde p  S a b c abc este semiperimetrul. F continua => F admite primitive F continua in x=a daca ls  a   ld  a   f  a  5.3.  f  x  dx  f  x  4. Volumul:   f  x  dx b 6. Aria: a b . iar R  si r  p 2 4S 7 .

y1  si B x2 . C. B. y2  sunt doua puncte in plan atunci mijlocul segmentului AB este:  x  x y  y2  M 1 2 .B. 1  2 2   10) Centrul de greutate al unui triunghi: Fie G centru de greutate in ABC :  x  x  x y  yb  yc  G a b c . sunt coliniare daca si numai daca x1 y1 1 x2 x3 y2 y3 10 1 17) Aria unui triunghi 8 . de proiectiile punctului pe dreapta opusa) A. y2  sunt doua puncte in plan atunci ecuatia dreptei AB se poate afla cu  AB  : x  x1  y  y1 formula: x2  x1 y2  y1 x y 1 sau cu formula x1 y1 10 x2 y2 1 15) Ecuatia unei drepte care trece prin punctul A x0 .b. y2  sunt doua puncte in plan atunci vectorul AB este dat de formula    AB   x2  x1  i   y2  y1  j 14) Ecuatia unei drepte care trece prin doua puncte date: Daca A x1 . y0  si are panta data m Este data de formula: y  y0  m x  x0  16) Conditia de coliniaritate a trei puncte in plan Fie A x1 .c sunt laturile triunghiului (desemn. f  x    13) Daca A x1 . y3  trei puncte in plan. y2  . y1  si B x2 . y  atunci OA  x  i  y  j 12) Coordonatele punctelor de intersectie a functiilor Abcisa celor doua functii se obtine realizand ecuatia f  x   g  x  A x. B x2 . y1  si B x2 . y1  si B x2 .6) Aria triunghiului dreptunghic este: cateta1  cateta2 Aria  2 7) Teorema sinusurilor Intr-un triunghi oarecare ABC are loc relatia: a b c    2R sin A sin B sin C unde a.C sunt unghiurile triunghiului R este raza cercului circumscris triunghiului 8) Distanta dintre doua puncte (lungimea unui segment) Daca A x1 . C  x3 . a  3 3   11) Vectorul de pozitie al unui punct:   Daca A x. Punctele A. y1  . y2  sunt doua puncte in plan atunci distanta dintre ele este: AB   x2  x1  2  y2  y1  2 9) Mijlocul unui segment: Daca A x1 .

daca dreptele sunt date prin ecuatia generala: d1 : a1 x  b1 y  c1  0 si d 2 : a2 x  b2 y  c2  0 atunci a1 b1  . Avem:  a1  a2  b1  b2   v1  v2  a1  a2  b1  b2  0 (produsul scalar este 0). A  d  ax0  by0  c  0 22) Conditia de perpendicularitate adoi vectori in plan:      Fie v1  a1i  b1 j si v2  a2i  b2 j doi vectori in plan. y1  . y0  este un punct si d : ax  by  c  0 o dreapta in plan atunci distanta de la punctul A la dreapta d este data de formula: dist  A. v   a12  b12  a22  b22 23) Conditia de paralelism a doua drepte in plan Doua drepte d1 si d 2 sunt paralele daca si numai daca au aceeasi panta adica: d1 || d 2 <=> md  md Altfel. Atunci dreptele d1 : a1 x  b1 y  c1  0 si d 2 : a2 x  b2 y  c2  0 coincid daca si numai daca au a1 b1 c1   coeficientii proportionali a2 b2 c2 26) Det. y3  trei puncte in plan. d   ax0  by0  c a 2  b2 19) Panta unei drepte Daca A x1 . y2  sunt doua puncte in plan atunci panta dreptei AB este data de formula: y  y1 a m 2 sau m  (pentru fct simple) x2  x1 b 20) Conditia de coliniaritate adoi vectori in plan:        v  a i  b j v  a i  b j Fie 1 si 2 doi vectori in plan. C  x3 . coord mijlocului unui segment x A  xB x   M 2 Fie M mijlocul AB <=>   y  y A  yB  M 2   AB   xB  x A  2   y B  y A  2 27) Descompunerea unui vector    AB   xB  x A  i   yB  y A  j 28) Aria paralelogramului Aparalel . y0  si dreapta d : ax  by  c . Aria triunghiului ABC este data de formula AABC  1  2 unde  este determinantul anterior 18) Distanta de la un punct la o dreapta Daca A x0 . y1  si B x2 .  B  h Aparalel .  AB  BC  sin B 9 . y2  . Conditia de coliniaritate a vectorilor v1 si v2 1 1 2 2 a1 b1  este: a2 b2 21) Fie pct A x0 .Fie A x1 . dreptele sunt paralele daca a2 b2 24) Conditia de perpendicularitate a doua drepte in plan Doua drepte d1 si d 2 sunt perpendiculare daca si numai daca produsul pantelor este egal cu -1 adica: 1 2 d1  d 2  md1  md 2  1 25) Punctul de intersectie dinte 2 drepte Dreptele d1 : y  m1 x  n1 si d 2 : y  m2 x  n2 sunt paralele daca m1  m2 . cos u . B x2 . adica au pantele egale.

3.  A.. x  e  e  x  x.3. y  M 3. 10 . Element neutru e  M . x  M 4. .(2) Grup (comutativ/abelian) = 1. f ( x1 )  f  x2   x1  x2 f surjectiva <=> y  R. ) 1. z  M 2. ctg   x   ctgx sin 2 x  2 sin x cos x  sin x  2 sin x x cos 2 2 Formule pt. legea pct. fundamentala a trigonom. Asociativitate x   y  z    x  y   z.. f ( x)  y Formule de trigonometrie sin 2 x  cos 2 x  1 form. Comutativitate x  y  y  x. ai.1 sin   x    sin x  fct sin este impara  fct cos este para     x   cos x  sin  90  x   cos x 2      cos  x   sin x  cos 90  x   sin x 2   sin  tg   x   tgx pq pq cos 2 2 pq pq sin p  sin q  2 sin cos 2 2 pq pq cos p  cos q  2 cos cos 2 2 pq pq cos p  cos q  2 sin sin 2 2 sin p  sin q  2 sin cos : R    1. y. sumelor in produse . x.  A.4.(2) Inel  A. Grup comutativ 2.1 cos  x   cos x Formule pt. cateta opusa . AD=BC suma tuturor unghiurilor = 360  Legi de compozitie  Fie structura (M. transf produselor in sume sin  x  y   sin  x  y  2 cos x  y   cos x  y  cos x  cos y  2 cos x  y   cos x  y  sin x  sin y  2 sin x  cos y  sin  cos 2 x  cos 2 x  sin 2 x cos 2 x  2 cos 2 x  1  cos 2 x  1  cos 2 x 2 tg  cateta opusa cateta alatur . x  x'  x' x  e Monoid (comutativ) = 1. Element simetrizabil x  M . : 1. x. x' M .  x  R a. distributiva fata de adunare x   y  z   xy  xz  x  y   z  xz  yz izomorfism de grupuri: a) fct bijectiva <=> injectiva si surjectiva b) f izomorfism de grupuri f  x  y   f ( x) * f ( y ) f injectiva <=> x1 .suma unghiurilor alaturate = 180  . transf. sin : R    1.i. cos  ipotenuza ipotenuza cateta alatur . x2  R. ctg  cateta opusa cateta alatur . monoid 3.

1 sin 2 sin x cos x tgx  . sin x) 0 0 1 1 2 2 3 0 1 2 2 2 2 2 3 2 1 1 2 0 3 2 3 3 1 0 / 3    1.0  II 3 4 2 1 3 / 1 3 3 0 I 01.1 In acest caz solutiile sunt x    arccos b  2k | k  R 3) Ecuatia tgx  c are solutii c  R Solutiile sunt x   arctg c  k | k  R 4) Ecuatia ctgx  d are solutii d  R 11 .0  cos tg 3 x  3tgx  tg 3 x 1  3tg 2 x ctg 3 x  ctg 3 x  3ctgx 3ctg 2 x  1 III 3  0. ctgx  cos x sin x ctg M(cos x.  2tgx  sin 2 x  1  tg 2 x   x unde t  tg 2   1  tg 2 x cos 2 x  1  tg 2 x 2tgx tg 2 x  1  tg 2 x      ctg 2 x  1  tg x  2tgx 2 Ecuatii trigonometrice fundamentale 1) Ecuatia sin x  a are solutii daca si numai daca a    1.1 In acest caz solutiile sunt x    1 k arcsin a  k | k  R   2) Ecuatia cos x  b are solutii daca si numai daca b    1.1 2  2t sin x   1 t2  2  cos x  1  t  1 t2   tgx  2t  1 t2  2  ctgx  1  t  2t IV 2 1.0  Cercul trigonom.cos 2 x  1  2 sin 2 x  sin 2 x   sin 3 x  sin x 3  4 sin 2 x   1  cos 2 x 2 Tabelul trigonometric  cos 3 x  cos x 4 cos x  3 2 0 sin  a  b   sin a cos b  sin b cos a sin  a  b   sin a cos b  sin b cos a cos a  b   cos a cos b  sin a sin b cos a  b   cos a cos b  sin a sin b 30 45     2 60    90    3 sin tga  tgb 1  tga  tgb tga  tgb tg  a  b   1  tga  tgb tg  a  b   cos tg   0.

pentru a afla radacinile polinomului f  X 2  3 X  2 vom rezolva ecuatia x 2  3 x  2  0 si gasim radacinile polinomului x1  1 .P  a a 2    => x12  x22      2  b a c 2   S  2P a   12 . Teorema lui Bezout Fie f  0 un polinom nenul. f  x  a   f  a   0  a  radacina . f   x  a  c  r 3. Radacinile polinoamelor. Numarul i este radacina pentru polinomul f  X 2  1 pentru ca f  i   i 2  1  1  1  0 Observatie  Pentru a afla radacinile unui polinom  f se rezolva ecuatia f  x   0 . Un numar complex. a  C se numeste radacina a polinomului f daca f  a   0 . Teorema lui Bezout. Definitia 1 Fie f un polinom nenul cu coeficienti complecsi.Solutiile sunt x   arcctg d  k | k  R sin arcsin x   x   sin arccos x   1  x2   x    1. ax 2  bx  c  0 => a x  x1  x  x2   0 b c S   . x   este radacina unui polinom daca f  x   0 2.1 cos arccos x   x   cos arcsin x  1  x  2 Polinoame (2) 1. 2. x2  2 se va divide atat prin X  1 cat si prin X  2 . x2  2 . Radacini multiple 1. spre exemplu. Exemplu Polinomul f  x 2  3 x  2 avand radacinile x1  1 . Numarul 2 este radacina pentru polinomul f  X 2  3 X  2 pentru ca f  2   0 2. Numarul a  C este radacina a polinomului f daca si numai daca X  a divide f . Exemple 1.

. ax  bx  cx  d  0  a x  x1  x  x2  x  x3   0  b x12  x22  x32      a 2  c  2   S 2  2 P  a Sume remarcabile n n  1 2 k 1 n n n  1 2n  1 k 2  12  2 2  32  ...... x13  x23  S S 2  3P  S 3  3SP x14  x24   S 2  2 P   2 P 2  S 4  4 S 2 P  2 P 2  S 2  S 2  4 P   2 P 2 2 3 2 5.  n 2   6 k 1 n  k  1  2  3  .  n3   k 1 n  k  k  1  1 2  2  3  .  n n  1  k 1 2 n n  1 n  2  3 n  k  k  1 k  2  1 2  3  2  3  4.....  n n  1 n  2  k 1 n n  1  n 2  5n  6  4 Alte Minkowski:  x 2  y 2  z 2  a 2  b 2  c 2    xa  yb  yc  2  0    Cauchy-Buniakovski-Schwarz (CSB):   a     i 1   Nesbitt: n 2 i n b i 1 2 i        n  a b  i 1 2 i i a b c 3    bc ac ab 2 13 .  n  n  n n  1   2    k 3  13  23  33  .  4.