You are on page 1of 4

1

ARGILA
Remediu pentru numeroase boli
I se mai spune clisa, glie sau huma. Argila e una din bogatiile pe care ni le ofera
pamantul, un remediu miraculos care vindeca diferinte afectiuni, chiar si pe cele
mai grave. In scrierile vechi, se spune ca Iisus a botezat-o „Ingerul Pamantului“.
Animalele, instinctiv, folosesc lutul pentru dezintoxicare, mai ales primavara.
In natura, se gasesc mai multe tipuri de argila: alba, verde, rosie, galbena. Cea alba
(caolin) este bogata in magneziu, fier si calciu care ajuta in starile de extenuare si
demineralizare a organismului, in anemie. Argila verde este folosita in tratarea
bolilor care apar odata cu inaintarea in varsta, ateroscleroza si tuberculoza. Argila
rosie este de mare ajutor in bolile articulatiilor. O valoare deosebita are argila
untoasa de culoare albastra. Lutul folosit in terapie este un pamant extrem de fin.
Toate argilele folosite in terapia interna sunt extrase de la adincimi mari si din zone
nepoluate.
Fiind bogata in minerale (Fe, Ca, Mg, Al, Si, Na,K), argila are o remarcabila putere de
absorbtie a grasimilor si toxinelor. Argila va absorbi toti microbii din corp, este un
dezintoxicant puternic (neutralizeaza chiar si veninul), are proprietati antiseptice,
vindecand foarte bine ranile.
Argila a fost folosita ca mijloc terapeutic inca din Egiptul
Antic, dar si ca ingredient al frumusetii. Cu ajutorul
argilei, egiptenii conservau mumiile. Au fost gasite retete
de tratare a diverselor inflamatii externe sau interne,
infectiilor, abceselor, tulburarilor intestinale. Hipocrate
spunea ca argila elimina din organism tot ceea ce este
vatamator, iar procesele inflamatoare din tesuturi trec in
argila impreuna cu mirosul neplacut. Locuitorii Indochinei
inainte de a bea apa de riu, tulburau namolul de pe
fundul acestuia. Unele popoare adauga si azi argila in
mancare. Lutul este si un conservant extraordinar,
ajutand la pastrarea strugurilor, morcovilor, sfeclei,
ridichilor in timpul iernii. Ouale cufundate cateva secunde
in argila amestecata cu apa si apoi uscate, se pot pastra mai mult de cinci luni.
Olarit
Prelucrarea lutului în scopul confecţionării instrumentarului de uz gospodăresc şi a
unor obiecte cu valoare precumpănitor decorativă a constituit pe teritoriul
României, încă din neolitic, cea dintâi şi cea mai importantă „industrie casnică”.
Ceramica populară, definită drept „cea mai veche întrebuinţare pe deplin conştientă
şi calculată pe care omul a dat-o unei transformări chimice” (V. H. Childe), a avut
de-a lungul timpului o evoluţie remarcabilă, prelucrarea lutului, alături de cea a

de exemplu. astfel. deosebindu-se în ţara noastră trei mari civilizaţii ceramice: în Muntenia (tipul Boian). blide. strachini. dar ceramica este folosita si in scop decorativ. Vase făcute de mână. se ajută şi de instrumente care au denumiri diferite. împodobite cu zgârieturi şi decoraţii liniare s-au găsit în câteva locuri din ţară. oale pentru tinut laptele. În timpul lucrului. printre care şi la Valea Lupului (jud. vase pentru flori. Cea mai răspândită şi mai întrebuinţată argilă în olărie este aşa-zisul lut galben. Mestesugul olaritului avea in primul rand un rol practic. De obicei. Materia primă utilizată în olărit este. De asemenea. se lasă să se dospească şi se frământă (pentru omogenizarea argilei). fluiere.2 lemnului. El este cu atât mai nisipos cu cât se găseşte mai la suprafaţa pământului şi cu atât mai lutos cu cât se găseşte mai la adâncime. statuete. în general. maiul – ciocan de lemn greu. pieptenul sau fichieşul sau piaptăn . în şi în Primele produse ceramice la noi au fost făcute de oameni care au trăit acum aproximativ 4. Locuinta taraneasca cuprinde o varietate de vase de lut . Iaşi). jucarii etc. a fibrelor textile şi vegetale.oale. in constructii sau pentru anumite ritualuri. cuţitoaia. vorbindu-se chiar de o „civilizaţie ceramică” proprie spaţiului românesc. Moldova (ceramica cucuteniană) Transilvania (ceramica zgâriată). ulcioare. cani. se taie. vasele sunt realizate (fasonate) cu ajutorul roţii olarului. stând la baza formării civilizaţiei populare tradiţionale. se curăţă lutul de corpuri străine. olarul îşi înmoaie mereu mâinile în apă pentru ca degetele să nu i se lipească de lut şi totodată pentru a şlefui suprafaţa. argila. Aceste produse ale neoliticului evoluează repede sau sunt înlocuite. după regiuni. chiupuri. oale enorme in care se pregatea mancarea pentru sarbatorile religioase.600 de ani. a pietrei. Pregătirea materialului are în vedere îmbunătăţirea calităţii acestuia prin mai multe operaţii.

a. decorul jiravit inconjura un motiv central: peste. Piese elegante reflectand pe alocuri influente orientale. Prin uscare se îndepărtează apa din timpul fasonării. soare. Alte ornamente larg utilizate la Horezu erau cele vegetale (brad. Horezu . lin ii). Axat pe productia de ceramica smaltuita. asemanatoare unei panze de paianjen. Ceramica rosie din sudvestul tarii este de provenienta romana. Toate culorile folosite sunt naturale. Pentru a le realiza mesterul desena pe farfuria uscata. . utilizand amintita gaita (o pensula subtire din fire de porc) se intervenea deplasandu-se putin culoarea inca umeda fara a rupe firul desenului. încheindu-se cu cea din cuptor şi arderea propriu-zisă. ulcioarelor.3 – o bucată de lemn subţire sau de os pentru netezirea suprafeţei vasului. puncte. o serie de linii colorate cu cornul din care picura incet vopseaua. farfuriilor ornamentate cu un decor obtinut prin jiravire cu instrumente ca gaita sau cornul. apoi si-a diversificat productia prin introducerea mai tarzie a canitelor. biserica. iar galbenul. a ghivecelor pentru flori si a borcanelor de untura. centrul a cunoscut o binemeritata celebritate datorita in special. trifoi. pensula de vopsit. vasele de Horezu. vrejuri). vasele erau „inflorite” cu motive „penate” sau "in lacrima” de o mare finete. sau geometrice (zigzag. verdele si albul din diferite centre indica traditii bizantine. Cromatica vaselor de ceramica pastreaza traditii stravechi. uscarea are loc în mai multe faze. spirala. dupa care. Pentru modelele mai complicate se utiliza chiar tiparul din carton cu ajutorul caruia se trageau contururile in creion. a fost specializat initial in confectionarea strachinilor si a taierelor. cornul – pentru scurgerea culorii ş. In aceasta tehnica. Grupat de regula in cercuri concentrice pe marginile farfuriei. nu de putine ori. cocos. se întăreşte vasul şi se face oarecum nedeformabil. al XVIII-lea. centrul de ceramica de Horezu considerat cel mai important centru de ceramica din Romania.vechi centru de ceramica populara Aparut spre sfarsitul sec. au fost destinate uzului familiilor boieresti.

ro/ http://www.ro/ .4 https://sites.mesteri-populari.google.crestinortodox.com/site/elixirultineretii/terapii/argila http://www.