You are on page 1of 9

UNIVERSITATEA BUCUREŞTI

Facultatea de Teologie Ortodoxă „Patriarhul Justinian”

Viaţa, boala, moartea
- Prezentare de carte -

Student: Știubei Andru-Cristian

Îndrumător: Pr. Georgian Păunoiu

Specializare: Pastorală
Anul III
Grupa 9

Bucureşti,
2015

de la Academia-Seminar Teologic din Moscova. chimie şi biologie şi şi-a luat doctoratul în medicină la Universitatea din Paris. ca păstor al Bisericii Ortodoxe Ruse din Marea Britanie şi Irlanda (Episcopia de Suroj). După război. Introducere : Cartea mitopolitului Antonie de Suroj intitulată “Viaţa. a fost eliberat din funcţia de exarh în 1974. 2010. atât în Rusia. A absolvit studii de fizică. Prefaţă la “Viaţa. a continuat să profeseze ca medic până în 1948.4 august 2003) a fost episcop al Episcopiei de Suroj a Bisericii Ortodoxe Ruse pentru Marea Britanie şi Irlanda. Meditations on a Theme [Meditaţii pe o temă]. A fost tuns în monahism în 1943. moartea”. pentru a se devota integral nevoilor pastorale ale mereu mai numeroşilor credincioşi din eparhia sa. şi de la Academia Teologică din Kiev. 1 Michel Evdokimov. a fost numit exarh al Patriarhiei Moscovei pentru Europa Occidentală. primind numele de Antonie. Mulţi creştini ortodocşi din Marea Britanie şi din întreaga lume îl consideră pe Mitropolitul Antonie un sfânt contemporan1. care au avut teme legate de aceste trei etape inevitabile în viaţa unui om. iar în 1923 s-a instalat la Paris. Serghie. pentru a sluji ca preot capelan al Frăţiei Sf. înainte de a pleca pe front drept chirurg pentru armata franceză. pentru lucrarea sa teologică. . care veneau la el căutând sfat şi ajutor. a lucrat ca medic pentru Rezistenţa franceză. boala. Siluan. 5-11. cât şi în România. boala. A fost hirotonit episcop în 1957 şi ridicat la rangul de arhiepiscop în 1962. În timpul Revoluţiei bolşevice. ea numără nu mai puţin de 190 de pagini. şi God and Man [Dumnezeu şi Omul]) au fost publicate iniţial în Anglia. în Elveţia. S-a născut la Lausanne.Viaţa Mitropolitului Antonie de Suroj Înaltpreasfinţitul Mitropolit Antonie Bloom (6 iunie 1914 . În 1939. a depus în secret voturile monahale în Biserica Ortodoxă Rusă. Mitropolitul Antonie a demisionat din toate funcţiile sale în 2003 şi a trecut la Domnul pe 4 august 2003. Alban şi Sf. Primele sale lucrări despre rugăciune şi viaţa spirituală (Living Prayer [Rugăciunea vie]. Ea a fost tradusă de către monahia Anastasia Igiroşanu din limba engleză şi publicată la mănăstirea Nera din Slatina de către editura Sfântul Siluan în anul 2010. când a fost hirotonit preot şi trimis în Anglia. Şi-a petrecut primii ani în Rusia şi Prusia. Sf. trad. În 1963. de monahia Anastasia Igiroşanu. La cererea lui. întrucât tatăl său era membru al corpului diplomatic imperial rus. familia a trebuit să părăsească Prusia. fie sub formă de articole şi devenind binecunoscute în mai multe ţări. unde viitorul mitropolit şi-a primit educaţia. SlatinaNera. fiind ulterior traduse şi publicate fie în volum. pastorală şi predicatorială. moartea” este de fapt o culegere de predici şi interviuri realizate de părinte. A fost numit preot al parohiei patriarhale ruse din Londra în 1950. Mitropolitul Antonie a devenit "Doctor Honoris Causa" al Universităţii din Aberdeen („pentru propovăduirea Cuvântului lui Dumnezeu şi reînnoirea vieţii spirituale a ţării”). iar în 1966 a fost ridicat la rangul de mitropolit. A fost înmormântat în cimitirul Brompton din Londra. de la Universitatea din Cambridge . p. Mama lui era sora compozitorului Alexander Scriabin. În timpul ocupaţiei germane în Franţa. Ed.

Moartea fizică şi spirituală. 2.” Tocmai de aceea scopul acestei lucrări este restaurarea adevăratului sens al suferinţei şi morţii în lumina morţii şi învierii lui Hristos.. LUMINA VEŞNICIEI.. Amintiri personale: moartea mamei mele. Pierderea celor apropiaţi. Slatina-Nera. Moartea violenta.. Sufletul şi trupul : Descompunerea. ea cuprinde un interviu amplu despre boală. Moartea ca despărţire de Dumnezeu : O relaţie dublă. DESPRE VEŞNICIE 5. Moartea – eveniment al vieţii de zi cu zi. Frica de moarte. Moartea sinelui. căci consumismul şi individualismul au răcit relaţiile fireşti dintre oameni. Viaţa celui adormit. ca de una din crizele cele mai grave. două evenimente care aduceau familia împreună şi în comuniune nu mai reprezintă azi decât motive de deranj pentru omul post-modern. se pleacă de altfel de la pururea pomenirea morţii de către călugări. pentru a fi fericiţi e mai bine să nu se mai gîndească la ea. Cartea e structurată destul de detaliat. Preotul la căpătâiul bolnavului. Siluan. Faţă în faţă cu moartea. B. Asistenţa muribunzilor. Prea târziu? A. apoi diferite predici ce sunt împărţite în mici subcapitole. Conform lui Blaise Pascal duhul epocii moderne poate fi definit astfel: “neputînd vindeca moartea au hotărît că. 4. Prefaţă. Sf. Ed. Viaţa veşnică (Eliberaţi din puterea morţii) : Experienţa morţii în copilărie. Moartea. care este un interviu luat la o televiziune.. Moartea ca duşman şi ca prieten. tocmai de aceea boala te face să înţelegi că eşti muritor. 3 Mitropolitul Antonie de Suroj. C. Viaţa. trad. Mitropolitul îndeamnă preotul să vină în ajutor cu blândeţe bolnavului încurajându-l să vorbească despre încercările sale.În societatea contemporană mesajul mitropolitului despre moarte este o noutate. exemplu pentru cei vii. Aducerea aminte de moarte. iar astfel venirea preotului în spital va produce bucurie şi va fi percepută ca un lucru normal4. p. care semnifică neîncetata aducere aminte a faptului că sfîrşitul vieţii noastre e definit ca Paşti. Procesul de îmbătrânire. Omul în integralitatea lui. în primul capitol. pentru o mai lesne aprofundare a temelor. pentru că îl pune pe om faţă în faţă cu o serie de probleme de care. Alte câteva amintiri. pe când dacă vom aştepta să fim chemaţi doar la moartea 2 John Breck. 2010. nu se preocupă3. dorul de moarte. Biruinţa învierii. PIERDERE IREMEDIABILĂ. de monahia Anastasia Igiroşanu. 18. iar boala şi moartea. Moartea tatălui meu. 12. adică trecerea de la o viaţă marcată mult prea des de boală şi de suferinţă către o viaţă binecuvântată de însăşi prezenţa veşnică a Dumnezeului Iubirii2.CUGETĂRI DESPRE VIAŢĂ ŞI MOARTE : Conştientizarea prezentului. 3. Boala şi suferinţa: Despre boală se vorbeşte. astfel încât el să se deschidă. DOLIUL: Introducere. MOARTEA. Preţul timpului. . atâta timp cât e sănătos. p. Calea împăcării. Boala. al plăcerii. Slujba înmormântării. cuprinsul ei arată astfel : 1.

8Mitr. 10Mitr. Recomandă ca preotul să se afle într-o tăcere adâncă. Antonie de Suroj. 20 .. p. astfel încât să fie capabil să o primească cu vrednicie.. În continuare e vrednic de prezentat tactul pastoral al mitropolitului cu privire la ajutorarea bolnavilor şi muribunzilor. 28. 58.. Privitor la administrarea Sfintei Euharistii bolnavilor şi muribunzilor. Antonie de Suroj.. dar şi pe deschiderea bolnavului către preot. cum se întâmplă astăzi.pierdere iremediabilă sau viaţă veşnică ? 4 Mitr. un repaos total. căci gândul că va muri în singurătate e cel mai înfricoşător9.. nu să îl convingem că e în firea lucrurilor. moment corelat de cei mai mulţi cu moartea. 54.. Viaţa. Viaţa.. dânsul pune accent pe relaţia şi prezenţa efectivă şi totală alături de bolnavul aflat în suferinţă. Antonie de Suroj. De altfel.. Viaţa. de altfel lucrul cel mai important la un muribund este de a fi cineva lângă el. p. mitropolitul Antonie insistă pe conştientizarea tainei de către bolnav. tot timpul acela sa fie dedicat doar bolnavului. căci Dumnezeu nu poate fi impus cu forţa6. p.. 67. Antonie de Suroj. pur şi simplu doar să fie prezent fizic... omului îi e dat să-şi cunoască demnitatea şi măreţia sa. Viaţa. Viaţa. Antonie de Suroj. durerea altuia nimeni nu o poate înţelege.. care e necesară chiar şi în faţa unui necredincios. Boala. 50.. doar aşa vom putea transmite ceva viu şi constructiv.. fără alte gânduri şi vorbe inutile 5.. p. e nevoie să-l însoţim pe cale 10. deorece vorbăria goală alungă seriozitatea bolnavului de a-şi spune angoasele şi durerile. Boala... ci pentru a avea puterea de a mişca pe cineva cuvintele pe care i le adresezi bolnavului trebuie să fie spuse cu străpungere de inimă7. nu avem voie să consolăm pe cineva prin cuvinte golite de înţeles. Boala. dar doar până în punctul în care nu-l răneşte. Mitropolitul afirmă cu mult curaj că în pragul morţii.. Viaţa. p. 44. Boala. Boala. Viaţa. dar e nevoie ca durata vizitei să fie atemporală. Antonie de Suroj.bolnavului şi nu vom veni din proprie iniţiativă. deoarece doar împreună-lucrarea va putea ajuta. de aceea în toate cazurile de boală sau de moarte primul lucru ce trebuie făcut este să-l mângâiem arătându-i compasiune. Antonie de Suroj. 9Mitr. p. spune asta sub înrâurirea a cinci ani de război8.. . să-l purtăm pe celălalt în noi înşine. Moartea .. Boala. tocmai de aceea sfinţia sa ar administra Sfânta Euharistie chiar şi unui eterodox. Boala. În acest moment al relaţiei cu bolnavul se recomandă rugăciunea.. 6Mitr. venirea unui preot în spital va fi în continuare asociată cu moartea şi nenorocirea. 5Mitr. p. 7Mitr.

sufletul şi energia ta. ind. O atenţie deosebită acordă “plânsului la moarte”. 12Nicolae Steihardt. p. Dacia. dar trebuie sa ne şi bucurăm pentru că fiinţa iubită începe o viaţă nouă eliberat de toate. nu doar nişte cuvinte simple şi banale lipsite de orice conţinut şi înţeles. p. Sfântul Ioan Gură de Aur în schimb e mai dur şi spune : “Nimeni.”12. Oricum vorba sfântului Ioan Gură de Aur: “dacă crezi în înviere. 14 Sfântul Ioan Gură de Aur. 388. total opusă omului post-modern. coll. somatică.. 13Mitr.. Viaţa. trad. Fecioru. acest dicton atât de folosit în Ortodoxie. dar mai desemnează şi momentul în care sufletul. Antonie de Suroj. 23. Dăruind vei dobândi.. cu toată fiinţa. nici să plângă. 16 Sf. 65. Ed. încetarea bătăilor cordului şi a circulaţiei sanguine. Ioan Gură de Aur. altfel trăieşti doar pe jumătate11. Omilii. p. nici să hulească această faptă mare a lui Hristos! Că a biruit moartea ! Moartea a ajuns somn!”14. PSB.89. . Boala. Ed. Viaţa. care o consideră un final tragic al vieţii trăite în plăcere şi consumism17.. iar noi am pierdut minunatul dar.. chiar şi Hristos a plâns pentru Lazăr care a murit din cauza păcatului ce a intrat în lume13. despărţirea sufletului de trup.. aşa încât el să simtă dragostea cu care te apleci asupra sa. mână spre Hristos şi spre judecata de Apoi. ca rezultat al pierderii de Dumnzeu. Mitropolitul Antonie ne spune că e acceptat pentru că păcatul e prezent în lume. Bucureşti. dar să nu bocească. ne putem baza aici pe atitudinea primilor creştini în faţa morţii. şi note de Pr. p. Boala. este înţeles de mitropolit ca o trăire totală. căci o viaţă de mii de ani fără Dumnezeu ar fi un iad15. Boala. 2002. Moartea poate fi privită din mai multe puncte de vedere. 93. tocmai de aceea se impune o definiţiea ei:“moartea înseamnă odată moartea fizică propriu-zisă. slobozit de trup.. care era viaţa veşnică. 50. 1994.. 15Mitr. p.. căci păcatul e cel care a ucis fiinţa iubită suntem oarecum îndreptăţiţi să-l plângem pentru că moartea nu trebuia să existe. Omilii la Matei. nu lăcrima” 16. de aceea plângem pentru starea noastră de orfani. 11Mitr. pe care o vedeau ca pe o naştere în veşnicie. dar totuşi există o anumită dualitate. ca şi cum ai fi gata să mori.. moartea a cucerit omenirea pas cu pas. Viaţa. Ibmbor. Antonie de Suroj.. D. Cluj-Napoca. p. 385. ea este o tragedie. răul a ucis fiinţa umană.. Antonie de Suroj.. dar şi o binecuvântare. vol.Adu-ţi aminte de moarte. tocmai de aceea el accentuează primirea în noi a suferinţei celuilalt. care e privit din mai multe unghiuri.

de altfel “dragostea e la fel de tare ca moartea” (Cânt.13) . . Boala. Antonie de Suroj. Pornind de la această discuţie despre moarte intervine problema pregătirii omului în vederea morţii. Moartea îl pune pe om faţă în faţă cu adevărul vieţii la o intensitate şi într-o transparenţă de neegalat.. 80-83. cât mai bărbăteşte şi mai semeţ. Viaţa.6) şi tocmai de aceea nu avem voie să vorbim la trecut despre dragostea pentru cel mutat la Domnul.Un pic mai la obiect ne vorbeşte monahul Nicolae Steinhardt... 19Mitr. duh de samurai. 77... să devenim un creştin autentic19. cu fiori în inimă şi sânge. p.. Antonie de Suroj.. noi credem în continuitatea vieţii.. căci ea nu se stinge odată cu moartea. Boala. deoarece este un timp pentru toate. 17Mitr. 18Nicolae Steinhardt. Având aceste lucruri în minte se impune o anume sinceritate în faţa morţii şi o acceptare asumatoare a acesteia. Boala.. curaj. Viaţa. 74. iar despărţirea sufletului de trup şi pornirea către Judecată. 84. pp. trebuie ca ea să exprime toată dragostea adunată în viaţă. iar aici mitropolitul apeleză la minunatele cuvinte ale lui Victor Hugo: “ Focul din ochii tinerilor să devină lumina din ochii bătrânilor. astfel încât momentul prezent trăit cu gândul la moarte să aducă o profunzime şi o intensitate de neegalat21... căci doar o viaţă trăită în adevăratul ei mod poate avea un sens veşnic. cu gândul la Hristos: cu sudoare. care să ne facă conştienţi de fiecare faptă şi cuvânt al nostru către aproapele. Boala. ca moment decisiv. prin dragostea pentru cel adormit putem intra în veşnicie. p. Viaţa. 96. Antonie de Suroj. iar ţinând cont că fiecare clipă a vieţii ar putea fi cea din urmă. p. p. altfel ne vom recunoaşte necredinţa23. Dăruind vei. Viaţa. 22 Mitr.. dar odată ce timpul s-a dus sunt anumite lucruri ce nu mai pot fi realizate.... chiar şi cu niţică teatralitate. p. Viaţa. 79. ţinută militară. Antonie de Suroj. să împlinim tot ce ţinea de noi spre a atinge “măsura vârstei deplinităţii lui Histos”(Efeseni 4.. care şi el observă o anume dualitate în moarte: “Trebuie să înfruntăm moartea fizică întocmai ca Socrate: cu demnitate. Dostoievski ne spune că iadul poate fi rezumat în două cuvinte: “Prea târziu”. Cânt. 20 Mitr. 21 Mitr.. căci doar moartea poate să umple de măreţie şi de sens ceea ce în aparenţă este mărunt şi nesemnificativ22. Boala. căruia moartea doar îi deschide poarta”20. Antonie de Suroj. pentru că în moarte există o putere de viaţă. 8. Tocmai de aceea există vremea săvârşirii fiecărui lucru într-un anumit moment al vieţii. doar moartea şi amintirea ei ne pot motiva să trăim astfel încât să creştem la deplina noastră măsură.. cu spaimă şi tremur violent18”. când va lua sfârşit tot ceea ce puteam face pe pământ.

... Un alt aspect al morţii este lumânarea. parte a vieţii25.. dar prin ea şi mărturisim înaintea Domnului că acea persoană a adus măcar o pâlpâire de lumină în întunericul acestei lumi pământeşti. căci moartea nu e ceva ascuns. ci e ceva simplu. pp.... născută din experienţă şi nu din teorie. ea semnifică pe de-o parte Învierea... El este moartea noastră 24... Pentru a fi în stare să priveşti moartea în faţa trebuie să fii bine ancorat într-o trăire. 86-93 24 Mitr. Boala. . între dragostea pentru locul unde odihnesc rămăşiţele şi încrederea că comuniunea se continuă în Dumnezeu în vecii vecilor29. Boala. 134. Boala. ea închipuie deschiderea unei porţi. de aceea ea se aşteaptă precum un tânăr îşi aşteptă mireasa. 29 Mitr. iar preluând modelul său de viaţă îl vom purta în noi spre a-l înfăţişa la Judecată ca o faptă bună a celui adormit28. Viaţa. Foarte important în procesul înţelegerii propriei morţi este moartea celor din jurul tău. Antonie de Suroj. p. 27 Mitr. pe de-o parte recunoaştem că trupul e sortit stricăciunii. 114-116. p. în profunzimea durerii şi a suferinţei noastre trebuie sa-l iubim pe cel decedat la fel ca în bucuria vieţii noastre26... Mărturisind înaintea lui Dumneeu iubirea noastră nepieritoare pentru cel adormit îi afirmăm fiinţa nu numai în timp. ci şi în eternitate. 119. 25 Mitr. Viaţa. Trupul pe care îl îngropăm la moarte poate fi privit din două unghiuri. 125. deoarece fiecare om viu oferă prin viaţa sa un exemplu. 28 Mitr. care ni se deschide spre veşnicie. p. Boala. trebuie să cugete la pecetea pe care el a lăsat-o asupra vieţii lor 27. Boala. Boala.. Antonie de Suroj. Antonie de Suroj. Viaţa. Antonie de Suroj..Moartea este o ultimă chemare pentru a învăţa să trăieşti. căci doar învăţând să trăim şi să înţelegem moartea altora putem învăţa cel mai bine să privim în faţă moartea şi în cele din urma să ne raportăm la propria moarte. 26 Mitr. de aceea trebuie să existe un echilibru între vederea stricăciunii şi certitudinea vieţii veşnice. de aceea toţi care l-au cunoscut.. Antonie de Suroj.. Viaţa. Viaţa. 96. Viaţa.. p. 104-110. Antonie de Suroj.. Antonie de Suroj. iar pentru noi această poartă este Hristos. pp. ori venirea cuiva drag.. o certitudine a vieţii veşnice aici şi acum. el spune chiar că destinul final al omului nu 23 Mitr.. pe care o ţinem cu toţii aprinsă la slujba înmormântării. pp. precum spune Gabriel Marcel: “a spune cuiva te iubesc înseamnă a-i spune nu vei muri niciodată” şi asta pentru că iubirea se poate exprima şi prin suferinţă. Sfântul Isaac Sirul ne atrage atenţia că doar în unimea sufletului cu trupul putem fi o persoană deplină. Viaţa. dar îi purtăm adânc respect ca egal al sufletului. Boala.

32 Mitr.. de asemenea trupul ca parte văzută a nevăzutului este şi grăuntele semănat pentru a răsări din nou întru slava nemuririi prin înviere31. 138-143. 33 Mitr. îndurăm sau primim acum ar putea fi ultimul eveniment din viaţă. Boala. Viaţa. deoarece trupul are tot atâtea drepturi cât şi sufletul.. 31 Mitr. pentru a-ţi dori moartea şi a o considera ca o încununare a vieţii. Boala. încât în totalitatea sa va fi raportată la momentul prezent32 . trebuie să acceptăm că ceva din noi trebuie să moară. o altă experienţă a morţii o facem prin trecerea de la o etapă de dezvoltare umană a vieţii la o alta.. 30 Nicolae STEINHARDT. deci morţii sunt vii. 34 Mitr... p.. Moartea înseamnă a te îmbrăca în veşnicie. de altfel iubirea sfinţilor de moarte nu era întemeiată pe frica de viaţă.. Boala. Antonie de Suroj. 144. să aleagă şi să determine destinul veşnic al persoanei. În orice caz.poate fi hotărât înainte de învierea trupului. 147-150. moartea ne dă prilejul să ieşim din cercul vicios al nesfârşirii. De precizat este că. binele sau răul pe care l-am făcut continuă să dăinuie după noi şi dă roade în viaţa celorlalţi. Boala. deci murind pentru a trăi e un process care se petrece în noi mai tot timpul34. .38). iar în Liturghie ne transpunem în veşnicie. va da viaţă vieţii.. cei ce se tem de moarte. o va face atât de intensă. pp. Viaţa. În altă ordine de idei. 184. Antonie de Suroj. Viaţa. 127. p... 93. ne contopim cu ea şi avem acces prin iubire la cei dragi nouă35.. realizând că în noi există un sine profund şi real aparţinând veşniciei şi un sine superficial care trebuie să se dizolve. se tem de viaţă... facem. moartea poate fi întrezărită în viaţa fiecărui om. iar un pas şi mai adânc este moartea pentru sine ca process de stingere treptată a ceva ce există în noi. p. iar tocmai de aceea se produce între ele o comuniune. pp... Viaţa. nu ca o umbrire a ei. căci “Dumnezeu nu e Dumnezeul celor morţi. o sudură. Viaţa. Antonie de Suroj.. grija faţă de moarte şi întreaga ei semnificaţie trebuie înţeleasă ca o sporire a vieţii. ca o creştere către dimensiunea de necuprins a veşniciei trebuie să avem experienţa vieţii veşnice aici şi acum. iar gândul la moarte are menirea de a ne face conştienţi că ceea ce spunem. deci doar conştientizarea morţii va da vieţii trezvie şi profunzime.. pentru ei moartea era poarta ce se deshide către veşnicie unde s-ar întâlni faţă către faţă cu Domnul33. Antonie de Suroj. ea e uşa prin care accedem la viaţă. ci al celor vii”(Luca 20. căci pentru a dobândi maturitate în stadiul de dezvoltare.. somnul este o parabolă a procesului prin care murim şi ne trezim în eternitate. Antonie de Suroj. Boala. p. purtăm răspundere pentru repercusiunile făptuirilor noastre. În concluzie. 35 Mitr. şi nu-i de mirare ori de ruşine că scindarea lor iscă o angoasă30.. Dăruind vei. ea nu este sfârşitul a toate.

Mitropolit Antonie de Suroj. ind. . Ed. de monahia Anastasia Igiroşanu. Bucureşti. moartea. Sf. trad. 2010. coll. 23. Nicolae. Siluan. Fecioru. Slatina-Nera. Cluj-Napoca. 2002. 2008. Sf. Ed. boala. şi note de Pr. Omilii la Matei. vol. Viaţa. 1994. D. Biblia sau Sfânta Scriptură. Dacia. Dăruind vei dobândi.Bibliografie: ***. Bucureşti. STEINHARDT. Ioan Gură de Aur. trad. Ed.. Ed. PSB. Ibmbor. Ibmbor.