You are on page 1of 21

4.

ANALIZA COST – BENEFICIU

1. Identificarea investitiei si definirea obiectivelor, inclusiv specificarea perioadei de
referinta
IDENTIFICAREA INVESTIŢIEI
Investitia din proiect presupune extinderea retelei pentru aproximativ 400 abonati si iluminat
public in zona de constructie a acestor case, intr-o zona nou introdusa in intravilan si anume
partea dreapta a DC 43 intre localitatea Schela si localitatea Negrea de aproximativ 2500 m
(masurata de la sosea).

OBIECTIVELE PROIECTULUI

Obiectiv general
Măsura 322 se încadrează în Axa III – „Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea
economiei rurale” şi are ca obiective:
a. Îmbunătăţirea infrastructurii fizice de bază în spaţiul rural;
b. Îmbunătăţirea accesului la serviciile publice de bază pentru populaţia rurală;
c. Creşterea numărului de sate renovate;
d. Creşterea numărului de obiective de patrimoniu din spaţiul rural sprijinite.
Obiectivul general al acestei investiţii este renovarea , dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea
serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale
Obiectivul general al proiectului este conform unui obiectiv din Măsura 322 şi anume :
Îmbunătăţirea accesului la serviciile publice de bază pentru populaţia rurală
Investiţia vizată corespunde cu prevederile HG 1069/2007 – privind aprobarea programului
„Electrificare 2007-2020”, completat cu Ordinul 563/2008 ceea ce va duce la cresterea calitatii
vietii prin asigurarea unor conditii de viata normale, pentru cresterea potentialului economic al
zonei si pentru eliminarea diferentelor majore de dezvoltare.

Obiectivul specific îl consituie extinderea retelei electrice pentru abonati si
iluminatul public in zona nou intrata in intravilan astfel:
• 2 tronsoane a cate 800 m (masurata la DC 43A) alimentate dintr-un post de
transformare nou cosntruit ce cuprind:
o 1 retea electrica aeriana spre Schela cu 21 corpuri de iluminat public;
o 1 retea electrica aeriana spre Negrea cu 29 corpuri de iluminat public
• 1 tronson de 600 m, alimentat din PTA 5441 Negrea Sat ce cuprinde:
o 1 retea electrica aeriana spre Negrea Sat cu 20 corpuri de iluminat public
• Construire post de transformare nou
Obiectivul menţionat este stabilit prin Strategia de Dezvoltare a comunei Schela, judeţul
Galati şi în Programul Operaţional Multianual al Judeţului Galati 2007-2013 – Axa
prioritară 1, Îmbunătăţirea infrastructurii publice regionale şi locale.
De extinderea retelei electrice pentru abonati si iluminatul public vor beneficia
locuitorii comunei Schela într-un termen de 3 luni.

PERIOADA DE REFERINTA
PERIOADA DE REFERINŢA
Perioada de referinţa reprezinta numarul de ani pentru care sunt furnizate previziuni în analiza
costuri-beneficii. Previziunile proiectelor ar trebui sa includa o perioada apropiata de durata de
viaţa economicaa acestora şi destul de îndelungata pentru a cuprinde impacturile pe termenul cel
mai lung. Durata de viaţa variaza în funcţie de natura investiţiei. Intervalele de referinţa pe sector
– în baza practicilor acceptate la nivel internaţional şi recomandate de Comisie – este furnizat mai
jos:
Sector
Energie
Apa şi mediul

Interval de referinţa

Sector

Interval de referinţa

15-25

Drumuri

25-30

30

Industrie

10

Cai ferate
Porturi şi aeroporturi

30

Alte servicii

15

25

Perioada de referinţa aleasa pentru analiza cost beneficiu este de 15 ani, aceasta fiind in
concordanta cu recomandarile Comisiei Europene. Pentru anul 15 de exploatare se va lua in
calcul o valoare reziduala.
Implementarea proiectului se va desfasura in 3 luni de la semnarea contractului de finantare.
Perioada aferenta analizei va cuprinde si acest interval de implementare, evidentiat in calcule ca
anul 0.

4.2.Analiza opţiunilor
Analiza opţiunilor va identifica alternativa care asigura atingerea obiectivelor stabilite la un
cost total minim pentru societate.

a) Varianta 0 – varianta fara investitie
Reprezintă alternativa de bază a analizei proiectului care vizează cel puţin compararea
situaţiilor cu sau fără proiect.
In prezent pe terenul nou introdus in intravilan se afla in diferite stadii de constructie
cateva zeci de case. Terenul este proiectat sa cuprinda aproximativ 400 gospodarii. Fara energie
electrica care reprezinta un serviciu de baza in toate satele Romaniei constructia acestor case ar
stagna, tinerii s-ar orienta spre alte comune unde ar gasi aceste servicii indispensabile in zilele
noastre. Comuna ar pierde forta de munca, investitorii nu ar mai fi interesati sa investeasca iar
primaria ar pierde si impozitele pe care le-ar fi incasat de la cele 400 case construite.
Din aceste considerente, Primaria comunei Schela judetul Galati a luat hotararea de a
extinde reteaua electrica abonati si iluminat public pe cele 3 tronsoane amintite mai sus.

b) Varianta medie – varianta cu investitie medie

In varianta cu investitie medie se va face alimentarea cu energie electrica din reteaua
electrica de distributie din sistem.
In zona exista retele electrice de distributie din sistem de aceea se propune urmatoarea
solutie:
- construirea unei retele aeriene de 20kV
- construirea unui post de transformare aerian racordat la LEA 20kV Schela SPP 15
stalpul 32
- construirea a doua plecari care sa alimenteze doua retele electrice aeriene de distributie
publica , una spre Schela si una spre Negrea amplasate pe domeniul public
- montarea pe stalpii de sustinere ai retelei de distributie publica a unei retele electrice
pentru alimentarea iluminatului public
- construirea unei plecari noi din Negrea Sat de 830 m

c) Varianta maxima – varianta cu investitie maxima

In aceasta varianta se propune alimentarea cu energie electrica prin utilizarea de surse
regenerabile de energie de exemplu, panouri fotovoltaice.
Varianta de alimentare cu energie electrica prin utilizarea de surse regenerabile de energie nu
este oportuna deoarece ar nesita investitii suplimentare pentru instalatiile de producere a
energiei regenerabile, deci in final ar duce la cresterea valorii investitiei.

Varianta selectata
Varianta selectata este varianta propusa de proiect adica varianta cu investitie medie.

Avantajele scenariului recomandat:
• intrucat in raza localitatii Schela exista retele electrice de distributie, cea mai rapida si
eficienta solutie de alimentare cu energie electrica a zonelor neelectrificate, este folosirea
retelelor de distributie zonala;
• îmbunătăţirea calităţii vieţii;
• micşorarea disparităţilor dintre satele româneşti şi cele din Uniunea Europeană;

• creşterea numărului de locuri de muncă în special pe perioada execuţiei;
• va creşte nivelul de trai din toate punctele de vedere: economic, social, dar şi cultural.
• Costul mai mic fata de varianta cu invesitie maxima si timp mai scurt in care locuitorii
comunei se vor bucura de investitie

4.3. Analiza financiara, inclusiv calcularea indicatorilor de performanta financiara:
fluxul cumulat, valoarea actuala neta, rata interna de rentabilitate si raportul costbeneficiu

Scopul analizei cost-beneficiu in cazul programelor de cheltuieli publice este acela de a
determina daca un anumit nivel de cheltuieli publice poate produce un beneficiu mai mare decat
in situatia in care fondurile respective ar fi fost utilizate intr-un program public alternativ sau
daca ar fi fost pastrate in sectorul privat.
Utilizarea criteriului valorii prezente nete exprima continutul criteriului Hicks-Kaldor, care
indica aceea ca o politica ar trebui adoptata daca si numai daca cei care au de castigat de pe urma
aplicarii ei vor fi in castig chiar si atunci cand vor compensa in totalitate pierderile celor care au
de suferit de pe urma aplicarii ei.
Retelele electrice si iluminatul public, pot fi considerate un bun public. Principala caracteristica
a bunurilor publice este ca, odata produse, ele se afla la dispozitia tuturor consumatorilor.
Nimeni nu poate si nu trebuie exclus de la posibilitatea de a beneficia de utilizarea acestui tip de
bunuri. In acest sens, bunurile publice pot fi considerate ca un tip special de externalitate
pozitiva. Bunurile publice pure au doua caracteristici principale: sunt nonexclusive si nonrivale.
Un bun este nonexclusiv daca este imposibil sau extrem de anevoios sa fie impiedicata utilizarea
lui de catre anumiti consumatori: daca este oferit unui singur consumator pe piata, devine
disponibil tuturor consumatorilor, fenomen denumit co-unitate in oferta. In general, pentru a
putea fi puse la dispozitia intregii societati, trebuie ca acest tip de bunuri sa fie produse de
sectorul public.
Nonrivalitatea este o caracteristica a bunurilor publice prin care ele pot fi utilizate (consumate) in
acelasi timp de mai multi consumatori sau, cu alte cuvinte, exista mai multi consumatori care sa
obtina beneficii de pe urma utilizarii unui bun public, in acelasi timp si la acelasi nivel al ofertei

(consumul sau utilizarea unui bun nonrival de catre o persoana nu reduce disponibilitatea
acestuia pentru alte persoane)
Analiza financiara se efectueaza din punctul de vedere al Consiliului Local al Comunei Schela
judetul Galati ca solicitant, in baza metodei incrementale. Veniturile si cheltuielile incrementale
reprezinta diferenta dintre valorile asociate proiectiei scenariului „cu proiect” si cele asociate
scenariului „fara proiect”.
În cadrul analizei financiare sunt calculaţi indicatorii de performanţă financiară ai
proiectului. Un indicator de performanţă este o măsură cantitativă a unui aspect particular al
eficienţei operatorului sau a standardului serviciului.
Scopul analizei financiare este de a utiliza previziunile fluxului de numerar al proiectului
pentru a calcula indicatorii de performanţă financiară ai investiţiei: fluxul net de numerar (FNN),
fluxul cumulat de numerar (FCN), valoarea actuală netă (VANF), rata internă de rentabilitate
(RIRF) şi raportul cost –beneficiu (C/B).
Metodologia internaţională a analizei financiare a proiectului pe baza fluxului de numerar
sugerează conducerea analizei financiare şi a calculării rentabilităţii investiţiei prin intermediul
utilizării costurilor totale ale investiţiei. În această metodă fluxurile non-monetare, cum ar fi
amortizarea şi provizioanele, nu sunt luate în consideraţie.
În situaţia în care durata de viaţă economică utilă actuală a proiectului depăşeşte perioada
de referinţă în cauză, se va lua în considerare şi o valoare reziduală. În mod ideal, aceasta se va
calcula ca valoarea actuală a fluxurilor nete de numerar previzionate în timpul anilor de activitate
economică, din afara perioadei de referinţă.
Detalierea ipotezelor care au stat la baza întocmirii fiecărei categorii de încasări şi
cheltuieli vor fi detaliate în subcapitolele următoare şi în tabelele anexate.
Fluxul net de numerar (cash-flow) reprezintă diferenţa dintre încasările şi plăţile
generate de proiectul de investiţii analizat şi exprimă câştigul sau pierderea din utilizarea
eficientă sau neeficientă a fondurilor de finanţare a proiectelor de investiţii.
Viabilitatea financiară a proiectului ar trebui să fie evaluată verificând dacă fluxurile de
numerar net cumulate (care nu s-au actualizat) sunt pozitive pe durata întregii perioade de
referinţă luate în considerare.
Fluxul de lichidităţi s-a determinat cu relaţia:

Ft = Vt – (Ct + It )

unde: Ft = fluxul de numerar
Vt = venitul din anul t
Ct = cheltuieli în anul t
It = investiţii în anul t
Se remarcă faptul că există un decalaj între momentul cheltuirii fondurilor pentru
investiţie şi perioada când se obţin efectele financiare ale investiţiei. Astfel, pentru a efectua o
comparaţie reală între efecte şi eforturi este necesar ca acestea să fie aduse la acelaşi moment de
referinţă, prin metoda actualizării.
În practică, dacă se doreşte să se aducă sumele din viitor spre prezent se foloseşte factorul
de actualizare .

a=

Principalele variabile de intrare în cadrul analizei financiare sunt:
 Perioada de referinţă;
 Valoarea investiţiei;
 Rata de actualizare;
 Costurile de operare;

Construirea fluxului de numerar, care include toate aceste elemente, conduce la
determinarea sustenabilităţii financiare (se verifică printr-un sold cumulat pozitiv în fiecare an al
orizontului de timp).
Valoarea actualizată netă (VAN) este considerată cel mai elocvent indicator de selecţie a
proiectelor de investiţie. Indicatorul evidenţiază câştigul efectiv în u.m. comparabile cu cele de la
momentul actual, de care se va beneficia prin adoptarea proiectului de investiţie supus analizei.
Valoarea actualizată netă este definită ca:

VANF = ∑nt=1a*F =

+

+ ………+

unde:
Ft = fluxul de numerar în anul t;
at = factorul de actualizare pentru anul t .
i = rata de actualizare
Valoarea actualizată netă financiară se calculează şi ca diferenţa dintre valoarea actuală a
veniturilor şi valoarea actuală a cheltuielilor.
VANF=VTA-CTA
unde:
VANF =Valoarea actuală netă financiară
VTA = Venituri totale actualizate
CTA = Cheltuieli totale actualizate
Rata internă de rentabilitate financiară (RIRF) este definită ca fiind rata de
actualizare pentru care valoarea actualizată netă financiară a investiţiei este zero. Aceasta oferă
posibilitatea exprimării indicatorului de performanţă a unui proiect de investiţii sub formă
procentuală.

VANF =

=0

unde:
VANF = Valoarea actualizată netă financiară:
RIRF = Rata internă de rentabilitate financiară;
Ft = Fluxul de numerar în anul t.
Se poate afirma că valoarea actualizată netă calculată reprezintă o măsură absolută a
eficienţei proiectului de investiţii, în timp ce rata internă de rentabilitate este
mai degrabă o măsură relativă a acesteia. În cazul fluxurilor de numerar nete pozitive, valoarea
actualizată netă scade de la valoarea sa maximă la zero pe măsură ce rata de actualizare tinde
către rata internă de rentabilitate şi scade din ce în ce mai mult sub zero, pe măsură ce aceasta se
îndepărtează de rata internă de rentabilitate.

În cazul fluxurilor de numerar nete negative, situaţia este inversată, cu cât rata de
actualizare tinde către rata internă de rentabilitate, cu atât valoarea actualizată netă tinde către
zero.
Raportul cost/beneficiu reprezintă raportul dintre costurile totale actualizate şi veniturile
totale actualizate şi se calculează conform relaţiei:

R=

unde:
VTA = Venituri totale actualizate din perioada de exploatare;
CTA = Cheltuieli totale actualizate din perioada de exploatare;
Rezultatele obţinute în urma utilizării metodologiei analizei fluxului de numerar scontat,
operaţionalizată printr-un model financiar vor fi centralizate în Anexa nr.5.
Rata de actualizare este cea recomandată, de 8% pentru RON.
Analiza financiară evaluează profitabilitatea investiţiei determinate cu indicatorii VANF
(valoarea actualizată netă financiară) şi RIRF (rata internă de rentabilitate financiară).
Indicatorii calculaţi trebuie să se încadreze între următoarele limite:
 Valoarea actualizată netă financiară (VANF) < 0.
 Rata internă de rentabilitate financiară (RIRF) <rata de actualizare (8%).
 Fluxul de numerar cumulat este pozitiv în fiecare an al perioadei de referinţă
 Raportul cost/beneficiu ≤ 1
Pentru calcularea indicatorilor de performanţă se vor analiza în prima etapă fluxurile de
ieşire şi fluxurile de intrare.
ANALIZA FLUXURILOR DE IEŞIRE
Principalele componente ale costului investitional sunt detaliate in devizul general anexat.
Valorile utilizate pentru toate componentele costului investitional au fost stabilite incremental. Sau utilizat preturi constante, determinate in momentul efectuarii analizei financiare. Aceste
preturi au fost indexate cu indicele statistic privind cresterea preturilor de consum din

PROIECTIA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI PENTRU
PERIOADA 2014 - 2017 - PROGNOZA DE IARNA 2014 realizata de Comisia Nationala
de Prognoza.
2014

2015

2016

2017

Sfarsitul anului

3,4

2,5

2,3

2,2

Medie anuala

2,4

2,8

2,5

2,3

Cresterea preturilor de consum

In analiza financiara s-a folosit media anuala a acestor indici, incepand cu anul 2014, anul cand
se previzioneaza inceperea proiectului. Din anul 2017 pana la sfarsitul analizei s-a considerat
aceeasi valoare.
Evoluţia prezumată a tarifelor
Nu se prevede introducerea unei taxe catre populatie pentru folosirea iluminatului public. Prin
urmare nu vor exista venituri financiare directe din aplicarea unor tarife unitare catre beneficiari.
Proiectul nu generează venituri directe, fiind un proiect de infrastructură, fără cash - flow
financiar palpabil. Analiza financiară a structurilor netaxabile va prezenta costul net prezent şi
cheltuiala bugetului public conform indicaţiilor cuprinse în Ghidul pentru analiza cost-beneficii a
proiectelor de investiţii – CE/2008.
Evoluţia prezumată a costurilor de operare
Costurile de operare sunt costuri adiţionale generate de utilizarea investiţiei după terminarea
proiectului. Avand in vedere ca furnizorul de energie electrica se va ocupa de intretinerea
echipamentelor prin contractul de comodat incheiat cu primaria,costurile de operare constau doar
în cheltuieli cu energia electrica consumata de lampile de pe stalpii de iluminat.
In tabelul de mai jos a fost calculat consumul si costul previzionat pentru iluminatul public.
Pretul energiei a fost previzionat ca un cost mediu de 0.540 lei/kw conform furnizorului de
energie electrica SDEE Electrica.

Nr.
corpuri
de

Consum

Consum

Putere

Putere

Orar

Lunar

Cost Lunar

Consumator iluminat Functionare Unitara

Totala

[kW/h]

[kW]

[RON fTVA]

Tip

Timp de

Retea
electrica
aeriana spre
Schela

21

12.00 h

70 W

1470 W

1.47 Kwh

529 Kw

285.77 lei

29

12.00 h

70 W

2030 W

2.03 Kwh

731 Kw

394.63 lei

20

12.00 h

70 W

1400 W

1.40 Kwh

504 Kw

272.16 lei

Retea
electrica
aeriana spre
Negrea
Retea
electrica
aeriana spre
Negrea Sat
TOTAL

952.56 lei

CONCLUZII PRIVIND INDICATORII DE PERFORMANŢĂ AI INVESTIŢIEI
CONFORM GHIDULUI MĂSURII 322
Profitabilitatea financiară a investiţiei în proiect se determină cu indicatorii VAN
(valoarea actualizată netă) şi RIR (rata internă de rentabilitate). Total valoare investiţie
include totalul costurilor eligibile şi ne-eligibile din Devizul de cheltuieli. Indicatorii calculaţi în
cadrul analizei financiare trebuie să se încadreze în următoarele limite:
- Valoarea actualizată netă (VAN) trebuie să fie < 0
- Rata internă de rentabilitate (RIR) trebuie să fie < rata de actualizare (8%)
- Fluxul de numerar cumulat trebuie să fie pozitiv în fiecare an al perioadei de referinţă
- Raportul cost/beneficii < 1, unde costurile se referă la costurile de exploatare pe perioada de
referinţă, iar beneficiile se referă la veniturile obţinute din exploatarea investiţiei.
CONFORM PROIECTULUI OPTIM PROPUS

-

Valoarea actualizată netă (VAN) = - 1.254.731 < 0

-

Rata internă de rentabilitate (RIR) = 7,71% < rata de actualizare 8 %

-

Fluxul de numerar cumulat pozitiv în fiecare an din cei 15 ai previzionării

-

Raportul cost/beneficii este subunitar (0,04 < 1) pentru toţi anii luaţi în
considerare

Deoarece toţi indicatorii calculaţi în cadrul analizei financiare sunt conform
cerinţelor Măsurii 322, proiectul necesită intervenţie financiară nerambursabilă.

VENITURI ŞI COSTURI DE OPERARE ŞI ÎNTREŢINERE
Varianta cu proiect
Anul

exploatare

implem.
Anul 0

IPC medie anuala

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

2.40%

2.80%

2.50%

2.30%

2.30%

2.30%

2.30%

2.30%

2.30%

2.30%

2.30%

2.30%

2.30%

2.30%

2.30%

cheltuieli energie electrica

0

1,200

1,234

1,264

1,294

1,323

1,354

1,385

1,417

1,449

1,483

1,517

1,552

1,587

1,624

1,661

TOTAL CHELTUIELI

0

1,200

1,234

1,264

1,294

1,323

1,354

1,385

1,417

1,449

1,483

1,517

1,552

1,587

1,624

1,661

1,200

1,234

1,264

1,294

1,323

1,354

1,385

1,417

1,449

1,483

1,517

1,552

1,587

1,624

1,661

Venituri buget local
TOTAL VENITURI

0

1,200

1,234

1,264

1,294

1,323

1,354

1,385

1,417

1,449

1,483

1,517

1,552

1,587

1,624

1,661

VENIT NET DIN OPERARE

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

DURABILITATEA FINANCIARA
ANUL
Surs e de fi na nţa re

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

1,496,652

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

Veni turi di n expl oa ta re
Total intrări
Chel tui el i de expl oa ta re

RON

1,200

1,234

1,264

1,294

1,323

1,354

1,385

1,417

1,449

1,483

1,517

1,552

1,587

1,624

1,661

1,496,652

1,200

1,234

1,264

1,294

1,323

1,354

1,385

1,417

1,449

1,483

1,517

1,552

1,587

1,624

1,661

0

1,200

1,234

1,264

1,294

1,323

1,354

1,385

1,417

1,449

1,483

1,517

1,552

1,587

1,624

1,661

Chel tui el i cu i nves ti ţi a

1,496,652

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

Total ieşiri

1,496,652

1,200

1,234

1,264

1,294

1,323

1,354

1,385

1,417

1,449

1,483

1,517

1,552

1,587

1,624

1,661

Flux de numerar net

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

Flux de numerar cumulat

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

CALCULUL RIRF SI VANF
0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

Venituri

ANUL

0

1,200

1,234

1,264

1,294

1,323

1,354

1,385

1,417

1,449

1,483

1,517

1,552

1,587

1,624

1,661

Valoare reziduală

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

448,996

Total venituri

0

1,200

1,234

1,264

1,294

1,323

1,354

1,385

1,417

1,449

1,483

1,517

1,552

1,587

1,624

450,657

Cheltuieli cu investiţia
Cheltuieli de
exploatare

1,496,652

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

1,200

1,234

1,264

1,294

1,323

1,354

1,385

1,417

1,449

1,483

1,517

1,552

1,587

1,624

1,661

Total cheltuieli

1,496,652

1,200

1,234

1,264

1,294

1,323

1,354

1,385

1,417

1,449

1,483

1,517

1,552

1,587

1,624

1,661

-1,496,652

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

448,996

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

448,996

Flux de numerar
Flux net cumulat

RIRF
VANF
COST/ BENEFICII

-7.71% (pentru întreaga perioadă-15 ani)
-1,254,731 (pentru întreaga perioadă-15 ani)
0.04 (pentru întreaga perioadă-15 ani)

4.4. Analiza economica, inclusiv calcularea indicatorilor de performanta economica:
valoarea actuala neta, rata interna de rentabilitate si raportul cost-beneficiu
Având în vedere că investiţia publică are un cost mai mic de 50 milioane euro şi deci nu
este un proiect de infrastructură majoră, conform prevederilor HG nr. 28/2008, analiza
economică nu a fost realizată.
În plus, deoarece această infrastructură edilitară este necesară pentru asigurarea unui nivel
de bază al calităţii vieţii, este evident faptul că beneficiile sociale depăşesc cu mult costurile
financiare implicate.

4.5. Analiza de senzitivitate
Pentru a vedea ce se întâmplă din punct de vedere al ratei interne de rentabilitate,
se va analiza senzitivitatea investiţiei considerând pentru cheltuieli şi venituri alte valori faţă
de cele ce vor fi luate în calcul prin proiect.
Analiza de senzitivitate are ca scop selectarea parametrilor şi variabilelor critice
ale modelului, ale căror variaţii, pozitive sau negative, comparativ cu valorile utilizate de cea
mai bună estimare de bază, au efectul cel mai mare asupra ratei interne a rentabilităţii sau
asupra valorii actuale nete. Trebuie identificate toate variabilele utilizate la calcularea
intrărilor şi ieşirilor folosite în analiza financiară şi cea economică.
Analiza de senzitivitate trebuie făcută pentru evaluarea principalelor riscuri,
pentru a determina gradul de incertitudine a principalelor componente, ale căror
modificări afectează indicatorii financiari ai proiectului, valoarea actuală netă, VANF, şi
rata internă a rentabilităţii, RIRF. Această analiză indică modificarea procentuală a celor
doi indicatori în funcţie de modificarea procentuală a variabilei selectate.
Analiza calitativă a impactului variabilelor pentru a selecta pe acelea care au
elasticitate redusă sau marginală, este prezentată în tabelul următor:

Variabile critice
Variaţia veniturilor
Variaţia tarifului

Înaltă
X

Elasticitate
Dubioasă Redusă
X

Variaţia consumului
Variaţia cheltuielilor cu energia
Variaţia cheltuielilor cu materialele
Variaţia cheltuielilor cu întreţinerea
Variaţia cheltuielilor cu munca vie
Variaţia cheltuielilor cu investiţia
Variaţia factorului de actualizare

X
X
X
X
X
X
X

Pentru a evalua modul în care variaţiile lor influenţează rata internă a rentabilităţii
sau valoarea actuală netă s-au identificat următoarele variabile critice:
♦ cheltuielile cu energia electrica
♦ cheltuielile cu investiţia
♦ factorul de actualizare
. Analiza de senzitivitate prezentată în continuare a luat în calcul o variaţie cuprinsă în
intervalul [-20%, +20%], pentru fiecare din variabilele critice ale proiectului.
Prezentarea sintetică a rezultatelor din analiza de senzitivitate pentru o marjă
probabilă a fiecărei variabile critice este cuprinsă în tabelul următor:
VARIAŢIA RIRF
Variatia in procente
Variatia cost. energie electrica
Variatia cost.cu investitia
Variatia ratei de actualizare

-20%
-7.68%
-7.71%
-7.71%

-10%
-7.69%
-7.71%
-7.71%

0%
-7.71%
-7.71%
-7.71%

10%
-7.73%
-7.71%
-7.71%

20%
-7.75%
-7.71%
-7.71%

VARIAŢIA VANF
Variatia in procente
Variatia cost. energie electrica
Variatia cost.cu investitia
Variatia ratei de actualizare

-20%
-10%
0%
10%
20%
-1,252,548 -1,253,640 -1,254,731 -1,255,823 -1,256,914
-1,505,677 -1,380,204 -1,254,731 -1,129,258 -1,003,785
-1,240,219 -1,247,517 -1,254,731 -1,259,138 -1,261,979

Concluzii:

Variaţia cheltuielilor cu energia, variaţia cheltuielilor cu investiţia şi
variaţia factorului de actualizare nu au o elasticitate redusă sau
marginală, deoarece variaţia pozitiv/negativă de 1% a lor nu duce la
variaţia corespunzătoare de 1% în RIR sau 5% în VAN, deci nu sunt
considerate variabile critice.

Fiecare variabilă critică a fost analizată într-o marjă de oscilaţie cu probabilitate
medie.
Considerăm că aceste rezultate sunt neconcludente deoarece elasticitatea redusă
sau marginală a unor variabile critice este acoperită de beneficiile sociale luate în calcul.
4.5.Analiza de risc

Analiza de risc şi senzitivitate a investiţiei are menirea de a identifica riscurile majore
pentru un anume proiect, precum şi probabilitatea de producere a lor.
Riscurile sunt legate de subevaluarea costurilor, supraevaluarea veniturilor,

de

modificarea preţurilor şi/sau tarifelor la elementele costurilor de operare şi întreţinere.
Analiza ar trebui să releve dacă riscurile au fost luate în calcul la estimarea costurilor,
care sunt măsurile avute în vedere pentru a atenua impactul negativ al riscurilor majore şi
măsurile considerate pentru minimizarea riscurilor.
Analiza de risc constă în studierea probabilităţii ca un proiect să dobândească o
performanţă satisfăcătoare în termenii ratei interne a rentabilităţii sau a valorii actuale nete,
precum şi studierea variabilităţii rezultatelor comparativ cu cea mai bună estimare anterioară.
Procedura recomandată pentru evaluarea riscurilor este ca în primul rând să se efectueze o
analiză a senzitivităţii, adică a impactului pe care schimbările prevăzute în variabilele ce
determină costurile şi beneficiile îl pot avea asupra indicatorilor financiari şi economici
calculaţi, iar în al doilea rând studiul distribuţiilor probabile ale variabilelor selectate şi
calcularea valorii prevăzute a indicatorilor de performanţă ai proiectului.
Modul cel mai adecvat de prezentare a rezultatului este exprimarea în termenii
distribuţiei probabile sau probabilităţii cumulate a ratei interne a rentabilităţii şi a valorii
nete actualizate în intervalul rezultat de valori.
Curba probabilităţii cumulate sau tabelul de valori permite stabilirea unui grad de risc
al proiectului, spre exemplu dacă probabilitatea cumulată este mai mare sau mai mică decât
valoarea de referinţă atunci riscul este ridicat. Se poate evalua care sunt probabilităţile ca
rata internă a rentabilităţii şi valoarea netă actualizată sa fie mai reduse decât o anumită
valoare stabilită ca limită.
Există proiecte cu riscuri înalte dar cu beneficii sociale ridicate, dar şi proiecte cu
riscuri mici însă cu beneficii sociale reduse. În cazul acestei investiţii, deoarece scopul
realizării ei nu este obţinerea de profit, analiza de risc şi senzitivitate a investiţiei nu
identifică riscuri majore şi probabilitatea de producere a lor este redusă şi apropiată valorii de
referinţă.

Investiţia are beneficii sociale ridicate prin creşterea gradului de civilizaţie, respectiv
prin asigurarea celor mai bune condiţii de trai, prin îmbunătăţirea stării de sănătate şi creşterea
confortului edilitar al locuitorilor.
Fiecare proiect are riscuri în implementare şi operare, mai mari sau mai mici,
importanţa acestora evidenţiindu-se în funcţie de impactul produs. Se vor analiza în
continuare următoarele riscuri:
RISCUL FINANCIAR
Investiţia se finanţează de la fondurile UE dar există riscul ca finanţarea TVA să fie
incertă. Din acest punct de vedere riscul este redus.
RISCUL INSTITUŢIONAL ŞI POLITIC
Adoptarea unei strategii nefavorabile (ex. în domeniul impozitului pe profit şi pe
salarii) ce descurajează investiţiile, iniţiativele antreprenoriale, motivarea forţei de muncă
şi toate acestea conduc la scăderea nivelul de trai. Din acest punct de vedere riscul este
redus.
RISCUL TEHNIC ŞI OPERAŢIONAL
La reabilitarea clădirii există riscul de a nu se folosi materiale conforme cu calitatea sau de a
nu se respecta cantităţile. Din acest punct de vedere riscul este redus datorită faptului că
există diriginte de şantier care răspunde de calitatea execuţiilor.

Alte categorii de riscuri care pot afecta proiectul:
RISCURI INTERNE
Riscurile interne sunt direct legate de proiect şi pot apărea în timpul şi/sau ulterior fazei
de implementare:

Executarea defectuoasă a realizării lucrărilor

Întreţinere şi lucrări de intervenţie defectuoase

Supradimensionarea personalului de intervenţie şi de întreţinere

Incapacitatea financiară a beneficiarului de a susţine costurile de întreţinere

Nerespectarea cerinţelor cuprinse în Autorizaţia de Mediu

Nerespectarea programului de întreţinere şi reparaţii

Nerespectarea graficului de implementare

Nerespectarea graficului de plăţi, respectiv întârzierea plăţilor

Nerespectarea termenelor de finalizare a lucrărilor.
Riscurile interne pot fi atenuate sau prevenite prin intermediul unor măsuri cu caracter

administrativ, cum ar fi:
-

selectarea unei societăţi performante pentru lucrări;

-

respectarea termenelor de execuţie prevăzute;

-

introducerea unui contract strict, riguros cu termene şi responsabilităţi clare;

-

selectarea riguroasă a personalului pentru exploatare şi întreţinere;
În cazul materializării acestor riscuri pe perioada de implementare a proiectului se

impune identificarea şi adoptarea de către Beneficiar, Proiectant şi Constructor a unor soluţii
adecvate.

RISCURI EXTERNE
Riscurile externe sunt acele riscuri aflate în strânsă legătură cu mediul socio economic, având o influenţă considerabilă asupra proiectului propus:
Riscuri economice
-

Creşterea inflaţiei

-

Deprecierea monedei naţionale

-

Scăderea veniturilor populaţiei

-

Creşterea preţului la materii prime şi energie

-

Creşterea ratei dobânzii
Riscuri sociale

-

Creşterea costurilor forţei de muncă

-

Lipsa personalului calificat
În timp ce riscurile interne pot fi atenuate sau prevenite prin intermediul măsurilor de

natură administrativă, riscurile externe sunt greu de anihilat, cu atât mai mult cu cât sunt
independente de acţiunile întreprinse în cadrul proiectului.

Totuşi, probabilitatea producerii unor riscuri externe economice şi politice este foarte
scăzută.
Bibliografie:
[1] Ghid pentru Analiza Cost – Beneficii a Proiectelor de Investiţii – CE/2008
[2] ANALIZA COST – BENEFICIU concepte şi practică – Anthony E.Boardman,
David H. Greenberg, Editura ARC 2006
[3] Orientări privind metodologia de realizare a analizei costuri-beneficii Document
de lucru nr.4 – CE/2006
[4] ***Site-uri CJ Galati, Ministerul Mediului, CE, BERD, BEI, APDRP, etc.