You are on page 1of 26

UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA SIBIU

FACULTATEA DE DREPT
SPECIALIZAREA: DREPT

Disciplina: PROTECŢIA EUROPEANĂ A
DREPTURILOR OMULUI

SPEȚE

Profesorul de disciplină:
Prof. Univ. dr. Bianca SELEJAN- GUȚAN

Student:
Anul: II
Bacău

SPEŢA NR. 1

Domnul F.G., resortisant al statului Alumnia şi membru al minorităţii fagane din acest
stat, născut în anul 1960, se căsătoreşte în 1990 şi are mai mulţi copii. Locuieşte în localitatea
Wirtz din acelaşi stat În anul 1996, suferă un accident de maşină, în urma căruia rămâne cu grave
leziuni ale creierului. În acelaşi an, timp de 4 luni, se internează de bunăvoie într-un spital
psihiatric pentru un tratament. În luna mai 1998, dl. G. este internat timp de 4 săptămâni într-un
spital de psihiatrie la ordinul primarului din localitatea Wirtz, cu titlu de măsură de urgenţă. În
luna iunie, la cererea soţiei sale, instanţa de judecată eliberează o autorizaţie provizorie de
internare pentru şase luni. Autorizaţia este reînnoită în fiecare an, la iniţiativa soţiei lui G., apoi
la iniţiativa procurorului.
Înainte de luarea acestor decizii, dl. G. nu a fost avertizat asupra procedurii care îl privea
şi care era în curs de desfăşurare. De asemenea, nu a avut posibilitatea ca, personal sau prin
intermediar, să îşi susţină cauza în faţa instanţei sau să conteste rapoartele medicale care au stat
la baza hotărârilor judecătoreşti respective.
În timpul internării, dl. G a făcut obiectul unor cercetări efectuate de dr. Xux, privind
existenţa unei gene a alcoolismului în rândul membrilor minorităţii fagane. Pentru aceasta, în
mai multe rânduri, nu întotdeauna cu consimţământul său exprimat, i s-au luat probe ADN
(unghii, fire de păr etc.).
Dl. G a cerut de trei ori să fie pus în libertate, afirmând că este în deplinătatea facultăţilor
mintale şi că nu constituie un pericol pentru cei din jur. De asemenea, a contestat legalitatea
cercetărilor la care a fost supus. Cererile sale de punere în libertate au fost respinse.
În 2000, dl. G. a pierdut, prin hotărâre judecătorească, şi capacitatea de a-şi administra
patrimoniul. Bunurile sale au fost încredinţate spre gestiune unui curator numit de tribunal. Dl.
G. a contestat şi această hotărâre, fără nici un rezultat. Hotărârea instanţei supreme a statului
Alumnia a fost pronunţată la data de 2 martie 2002. În 2001, dr. Xux publică o carte despre
cercetările sale, în care este publicată şi fotografia dlui G., fără a se fi obţinut consimţământul
acestuia sau al familiei sale.
La 2 august 2002, dl. G. sesizează, prin avocat, Curtea Europeană a Drepturilor Omului
privind încălcarea de către statul Alumnia a mai multor drepturi prevăzute de CEDO.
Întrebări şi cerinţe:
1. Care sunt articolele din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului pe care şi-ar
putea întemeia dl. G. cererea adresată Curţii?
2. A îndeplinit dl. G. condiţiile de admisibilitate a cererilor sale? Argumentaţi pe
fiecare capăt de cerere pe care îl prezentaţi la pct. 1.
3. Cum aţi argumenta pe fond, dacă aţi fi avocatul dlui. G.?
REZOLVAREA SPEȚEI 1
1.
Spre deosebire de dreptul internațional, care consideră că oamenii au drepturi
internaționale, dar ca cetățeni ai unui stat, fiind deci ”marcat de principiul suveranită ții statelor”,
2

fără efectuarea unor investigații complete și competente și.G. orice persoană poate adresa Curții o cerere individuală în cazul în care se consideră victima vreunei încălcări a drepturilor sale recunoscute în Convenție de către unul dintre statele părți.G. C. precum aceea de a asigura efectuarea unor investigații oficiale eficiente. îndreptate împotriva încălcării de către statele membre a drepturilor stipulate în Convenție. dl.-3.G. păstrează caracteristicile Curții create prin Convenția Europeană a Drepturilor Omului. 2005. Astfel. F. 48 Cauza Șarban c.dreptul internațional al drepturilor omului depășește această limitare. persoanele obțin dreptul de a sesiza direct instanțe internaționale. din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. resortisant al statului Alumnia. Totuși trebuie menționat că o persoană beneficiază de acest drept doar în temeiul acordului statelor. întrucât dispunerea internării într-un spital de psihiatrie ( pericol social) se face numai în baza unei hotărâri judecătorești. Astfel. create special pentru a proteja indivizii împotriva încălcării drepturilor lor de către state. emisă în urma investigației medicale.html 2 3 . nu s-a efectuat nicio anchetă oficială efectivă. cu o capacitate juridică internațională derivată din acest fapt. Pornind de la premisa că statul Alumnia este semnatar al Convenției Astfel.H. Actuala Curtea Europeană a Drepturilor Omului. și nu directă. Moldova. făcută.Guțan.com/Sarban-c. București. poate reclama încălcarea art. 2011. în anul 1996. art. sesizând încălcarea mai multor drepturi ale sale de către autoritățile statului. menit a asigura respectarea angajamentelor care decurg. p. Articolul 3 interzice tortura și alte tratamente inumane sau degradante. apreciind că oamenii au drepturi garantate internațional ca persoane individuale. Protecția Europeană a Drepturilor Omului. pe de altă parte. Dreptul de a nu suferi un tratament contrar demnității umane este un atribut inalienabil al persoanei umane. cu privire la tratamentul bolnavilor. http://jurisprudentacedo.-Tratament-medical. care ar fi putut fi un obstacol în calea relelor tratamente. statele au și o sumă de obligații pozitive. creată prin Protocolul 11 și reformată prin Protocolul 14. fiind ”un organ un organ jurisdicțional creat prin intermediul unui tratat internațional. sesizează pe 2 august 2002 Curtea Europeană a Drepturilor Omului.. Bianca. prin internarea sa forțată într-un spital de psihiatrie. cât și cauze individuale. statul are obligația de a conduce o anchetă oficială efectivă.părți. Și sub acest aspect dl F. întrucât în urma contestațiilor sale (cu privire la internarea abuzivă. 3 este grav încălcat. el fiind un beneficiar al participării la tratele internaționale a statului său. în partea sa procedurală.”1 Competența Curții vizează atât litigiile interstatale.Incidenta-art. s-a încălcat articolul 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. de a se abține de la provocarea torturii sau a tratamentelor inumane ori degradante. dl. poate susține că. 3. pentru că sub aspect procedural. 2 Astfel. fără competență în acest domeniu). la hotărârea primarului. Principala obligație a statelor este una negativă. F. atunci când o persoană susține că a fost supusă unor tratamente inumane de către agenții oficiali. în sarcina statelor. Beck. pe de o parte. Ed. la dispoziția unui funcționar public.-Moldova-Detinut. iar din speță nu rezultă că statul (prin 1 Selejan. În speța dată.

pentru că a fost subiectul unui experiment medical efectuat fără consimțământul său. nefiind semnalate eventuale incidente. parag. 1 lit e) . a informat autoritățile competente despre violarea art.4 al Convenţiei care prevede următoarele: “Orice persoană privată de libertate prin arestare sau detenţie are dreptul de a înainta un recurs în faţa unui tribunal pentru ca acesta să hotărască în scurt timp asupra legalităţii detenţiei şi ordonă eliberarea sa dacă detenţia este ilegală. care nu poate aprecia starea de urgență în astfel de cazuri.G. 5. alienația dlui F. și nu în temeiul expertizei medicale. În speță. aceasta nu este întemeiată. privarea de libertate trebuie să fie legală. parag. F. Evaluarea prealabilă de către un psihiatru era indispensabilă. În primul rând.G. echitabilă și proporțională cu situația care a determinat-o. Chiar și atunci când internarea este făcută de către o instanță. poate invoca încălcarea art. dar și pentru că subiectul studiului este unul discriminatoriu. Dl. 3. și nu a deciziei Parchetului/ instanței pe baza unei expertize medicale psihiatrice. este articolul 5. Pe de altă parte.G. ci de primar.G. este abuzivă și arbitrară. dispusă și executată de o autoritate competentă. cu atât mai mult cu cât nu era vorba de o internare cu titlu de urgență. astfel încât hotărârea internării luată fără ca avizul unui medic expert să fie emis în prealabil este abuzivă și ilegală.. în cursul căruia i s-au recoltat probe biologice fără acordul său. astfel încât privarea de libertate a dlui F. referitor la existen ța unei gene a alcoolismului în rândul minorității fagane.). F.G.. este nelegală.”Astfel. nu a fost dovedită de o expertiză medicală obiectivă în fața autorității competente și nu a fost dovedită existența tulburărilor mentale de o amploare care să justifice internarea. constatându-se faptul că dl F. întrucât autorizația este emisă la cererea unei persoane fizice (soția dlui F. cu atât mai mult cu cât ea nu este dispusă de organe competente. decizia instanței de a emite o autorizație provizorie de internare pe baza cererii soției lui F. fără acordul său. ce trebuie să fie legală. aceasta este prevăzută de art. deși cetățeanul F. a fost supus în timpul internării unui tratament degradant fizic și psihic.G. În ceea ce privește detenția unor bolnavi și persoane defavorizate. articolul 3 este încălcat și sub aspectul său material. în luna iunie. Un alt articol a cărui violare o poate reclama dl F. 5. inclusiv fotografia sa.G. De asemenea. nu să aibă un caracter arbitrar.Parchet sau Instanță) a ordonat o expertiză medico. cum a fost în cazul dlui.G. tribunalul competent a refuzat să controleze temeinicia internării sale şi de aceea l-a privat de dreptul său ca un tribunal să controleze 4 . referitor la condițiile privării de libertate. reclamantul a îndurat un tratament degradant pentru că rezultatele studiului au fost publicate. pe baza unei autoriza ții provizorii de internare pe 6 luni. Caracterul arbitrar și abuziv este dovedit de faptul că internarea din luna mai 1996 se face în urma dispoziției primarului.G. Sub aspect moral. se constată o pasivitate repetată a autorităților statului Alumnia.legală psihiatrică. totuși făcându-se mențiunea că este interzisă detenția arbitrară a cuiva și indicându-se de către Curte câteva condiții minimale de privare de libertate.

pentru că. 32 6 Selejan. care oferă dreptul la un proces echitabil este încălcat.”6 Prima condiție se referă la epuizarea prealabilă a tuturor căilor de recurs interne. Întrucât reclamantul F.int/Documents/Convention_RON. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică şi în condiţiile prevăzute de lege şi de principiile generale ale dreptului internaţional.G. http://hotararicedo.G.pdf.echr. cererile individuale trebuie să îndeplinească o serie de condiții de admisibilitate prevăzute de art. 35 din Convenție. de trei ori să fie pus în libertate. include secretul vieții private. ci îi este tulburat controlul folosinței proprietății. F. Xux. p. nu este expropriat. ”Pentru a fi examinate pe fond de către Curte.G.. în calitatea sa de pacient. care vizează respectarea suveranității statului împotriva unor proceduri internaționale indizerabile.php/article_access/view_article/361 4 Selejan.G. op. a contestat legalitatea cercetărilor la care a fost supus și hotărârea judecătorească prin care a 3 Cauza Filip c. Bianca.Guțan. Op.G. cit. 2.coe.ro/index. p. pentru că sunt folosite date cu caracter privat în studiul efectuat de dr. a cerut. Articolul 8 al Convenției. prin transferarea capacității de administrare a patrimoniului unui curator. încălcându-se confidențialitatea datelor medicale. în perioada 1996. Bianca. neexistând consimțământul său pentru actul medical. Articolul 1 al primului Protocol adițional la Convenția Europeană garantează dreptul la proprietate. dl. 60 5 5 . chiar dacă doctorul efectua un studiu propriu și nu al instituției medicale. dreptul la identitate personală. i se refuză dreptul de a decide cu privire la propriul său corp. Romania. ”în măsura în care a fost ordonată fără ca vreun medic să fi fost consultat în prealabil şi deci alienarea reclamantului nu fusese stabilită în mod edificator. pentru că art. și se impune tragerea la răspundere a statului Alumnia.”3 Și articolul 6.2002.”4 În cadrul aceluiași articol.Guțan.” 5 În speță. 3 din Convenție prevede că ”statul este responsabil pentru actele comise de agenții săi în afara atribuțiilor lor oficiale. cit. considerând că ” Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. prin hotărâre judecătorească. p 99 http://www.. se constată și încălcarea dreptului la integritate fizică și psihică: integritatea fizică este lezată prin prelevarea unor probe ADN și includerea într-un grup experimental fără acordul persoanei. dreptul la integritate fizică și psihică și dreptul la un mediu sănătos. Nu este respectată autonomia personală a dlui F. Acest articol este aplicabil oricărei persoane și acoperă plângerile privind drepturile și obligațiile cu caracter civil și acuzațiile în materie penală. Comunicarea dosarelor medicale și publicarea imaginii pacientului doctorului Xux aduc prejudicii dlui F. iar integritatea psihică este afectată de divulgarea unor date cu caracter personal. care garantează dreptul la respectul vieții private. Acest articol este încălcat în cazul dlui F.legalitatea internării sale.

” (CEDO. deoarece urmărește reabilitarea unei persoane ale cărui drepturi au fost încălcate de statul Alumnia. 14. De asemenea. Dl.pierdut capacitatea de a-și administra patrimoniul. Noua condiție de admisibilitate. rezultă că sunt îndeplinite condițiile de compatibilitate. introdusă de Protocolul nr. nu a mai depus o anterior o cerere la C. era imposibil accesul la căile de atac eficiente: ”Unde violarea pretinsă constituie o situaţie continuă împotriva căreia nu este nici un remediu domestic disponibil. Având în vedere cumulul de drepturi încălcate de statul Alumnia. G. este îndeplinită.pdf 6 . este respectată. dispune ca prejudiciul suferit să fie unul important. a depus cerere la Curte pe 2 august 2002. F. a cincea.G. A doua condiție vizează introducerea cererii într-un termen de 6 luni de la data deciziei interne definitive. prin intermediul avocatului său. cererea vizează fapte produse după intrarea în vigoare a Convenției față de statul pârât (ratione temporis). dacă dl. Dat fiind că reclamantul se află sub jurisdicția unui stat contractant (ratione personae). astfel încât este certă declinarea identității sale prin semnarea cererii scrise. care au afectat profund viața reclamantului. și nu alte scopuri contrare Convenției. A treia condiție stipulează ca cererea să nu fie anonimă. F. cererea vizează încălcarea unor drepturi prevăzute în Convenție (ratione materiae).O. nefondată sau abuzivă. astfel încât să nu existe o disproporție între situa ția reclamantului și prejudiciul invocat.Ghid practic cu privire la criterii de admisibilitate ). Și această condiție este respectată în cazul violării art. a interzicerii similarității cu o altă cerere depusă la Curte. cererea respectă și condiția fondării. depune în august 2002 o cerere. încălcarea drepturilor au avut loc sub jurisdicția teritorială a statuluiîn cauză (ratione loci).. Dat fiind faptul că dl.md/file/CEDO%20materials/Ghid%20practic%20cu%20privire%20la%20admisibilitate. termenul de şase luni de zile începe să curgă din momentul finalizării situaţiei continue. fiind evidentă prezența unei violări a mai multor drepturi înscrise în Convenție. hotărârea definitivă de anulare a capacității de administrare a patrimoniului propriu fiind pronunțată pe data de 2 martie 2002.D. 3. se încadrează în termenul celor 6 luni. se poate considera că a epuizat toate condițiile unui recurs adecvat și eficient.G. iar regula celor 6 luni nu este aplicabilă. Cererea să nu fie incompatibilă cu prevederile Convenției. F. prevede a șasea condiție de admisibilitate. Cererea nu este abuzivă. deci și această condiție. de la dreptul de a nu fi supus la tratamente inumane. constituindu-se ca un caz excepțional în care plângerea reclamantului vizează o pretinsă violare continuă a drepturilor sale. Din analiza speței nu rezultă că cererea ar mai fi fost examinată de o altă instanță internațională. la 7 http://justice. fiind privat de libertate.E.5 și 8 din Conven ție pentru că autorizarea de internare din luna iunie 1998 este una provizorie. 7 În cazul sesizării încălcării primului Protocol adițional al Convenției. rezultă că și condiția a patra.

producând suferință fizică. mai concret de a solicita o expertiză psihiatrică. și este degradant pentru că este de natură să provoace victimei sentimente de teamă. chiar dacă aparține unui organ competent. respectiv încălcarea integrității fizice și psihice. Argumentarea pe fond a reclamației introduse de F. intervenția statului este abuzivă. Se poate lesne constata că viața reclamantului este afectată negativ în toate aspectele sale. instanța și mai apoi procuratura. nicidecum a unui medic expert. în acest caz. pentru că se dorește repunerea sa în condiția inițială. Este evidentă încălcarea dreptului fundamental la libertate. referitor la dreptul la libertatea și siguranța persoanei. fiind făcută la recomandarea soției lui F. precum și a recoltării probelor ADN. 5 din Convenție. intervenția ilegitimă a unor agenți ai statului îl condamnă la o alienare socială și la experimentarea unor traume provocate de încălcarea integrității fizice și psihice. prin deciziile unor reprezentanți ai săi. încălcându-se obligațiile negative. 3.dreptul la siguranța persoanei. hotărârea internării este abuzivă și pentru că nu a fost întemeiată legal. 3. Acest articol este continuu încălcat întrucât următoarea decizie de menținere a internării este abuzivă. Astfel. se bazează pe încălcarea prevederilor articolelor 3. tratamentul degradant la care este supus dl F. precum și a art. nedovedită ca a fi strict necesară. fiind afectată integritatea fizică și psihică.G. inclusiv în sfera relațiilor familiale. încălcarea autonomiei personale. pornind de la cererile de eliberare repetate ale reclamantului și de la contestațiile depuse. a relațiilor profesionale și a altor categorii de relații sociale.G. Articolul 3 este încălcat prin faptul că este supus unor tratamente medicale experimentale. mai mult decât atât. cât și demnității umane și consider că se constituie ca o gravă încălcare a art. Pe de o parte. 3 nu suferă nicio derogare. 5 și 8 din Convenție. Reclamantul este privat de dreptul de a acționa la timp și eficient în favoarea drepturilor sale pentru că nu este informat cu privire la toate procedurile aflate în derulare. fără acordul său. tulburarea controlului asupra proprietății proprii. 1 din primul Protocol adi țional al acesteia. la dreptul la respectul vieți private și la dreptul la proprietate.. neliniște și inferioritate. În timpul internării abuzive în spitalul de psihiatrie i se aduc și alte încălcări grave ale drepturilor apărate de Convenție.. 3. aceste două acțiuni cumulate având drept efect încălcarea art. este ilegitimă. având în vedere privarea de libertate. hotărârea de internare dispusă de către primar nu este legitimă. pe baza expertizei efectuate de un medic specialist. se respectă această condiție. întrucât administrația publică locală nu este competentă în materia dispunerii privării de libertate. Tratamentul aplicat este inuman pentru că se face repetat fără consimțământul persoanei. Un tratament neadecvat trebuie să atingă un minim de gravitate pentru a intra în incidența ar. prin obligația organelor statului de a acționa în sensul apărării drepturilor unei persoane (obligație pozitivă). Interdicția în termeni absoluți a torturii și pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante impusă de art. precum și aplicarea unui tratament medical experimental aduc o gravă atingere nu doar integrității fizice.G. cu 7 .

În această publicaţie apare un articol al unui ziarist. Probele în acest sens pot fi constituite de înscrisurile deținute de spital. acțiune care incriminează organele statului pentru nerespectarea procedurilor legale menite să protejeze drepturile individului. care să stea la baza limitării capacității sale de exercițiu. De asemenea. considerată inferioară și încercându-se a se dovedi aceasta printr-un studiu care e menit să umilească orice reprezentant al acestei minorități pentru că ar fi purtătorul unei gene determinantă pentru alcoolism. 2 D-nul C. este condamnat penal de o curte de siguranţă a statului. majoritatea populaţiei este de religie finisană. Borozov este editorul şi redactorul-şef al unui ziar din Molozest. publicată fără acordul său. fiind afectat în special dreptul de control al folosinței proprietății. În închisoare.atât mai mult cu cât este ”ales” să facă parte dintr-un grup experimental pentru că apar ține unei minorități (fagană).G. Xux culminează cu publicarea studiilor sale. contestațiile și cererile de eliberare ale lui F. ci și dreptul la protecția sferei private a vieții (art.. sunt respinse. angajat al ziarului. 14 al Convenției combinată cu încălcarea art. pentru incitare la ură şi ostilitate. precum și o fotografie a acestuia. F.G. Reclamantul este supus în continuare unui tratament inuman și degradant. cât și la integritate fizică și psihică. În statul Vivandia. De asemenea. în care. Xux. Nu doar autonomia personală este încălcată prin tratamentele aplicate în timpul privării de libertate a dlui.G. conform art. sunt criticate autorităţile statului pentru violarea drepturilor omului. nici acces la presă sau la alte materiale informative. care conțineau date medicale confidențiale ale pacientului în cauză. acțiune care afectează atât dreptul la imagine. Deși nu se aduc probe în favoarea privării de libertate. respectivul număr al ziarului este confiscat. putem constata grava încălcare a art. bolnav de o maladie oculară. Pornind de la acest fapt. fiind evidentă umilirea sa și crearea unui sentiment de inferioritate. în calitate de editor şi redactor-şef. Borozov. hotărârile judecătorești neîntemeiate și studiul publicat de dr. unde nu are nici un fel de contact cu ceilalţi deţinuţi. pe motiv că prezintă un pericol crescut. Experimentele dr. capitala statului Vivandia. Printr-o hotărâre judecătorească adoptată prin procedură de urgenţă. din speță nerezultând că între timp s-ar fi efectuat o expertiză medicală care să îl declare iresponsabil pe dl F. SPEŢA NR. 1 al primului Protocol al Convenției. dl. Tot fără temei este și hotărârea de a suspenda capacitatea de administrare a patrimoniului.o celulă izolată. Abuzul autorităților provoacă încălcarea dreptului la proprietate a reclamantului. 8 și 3. pentru situaţia politică generală şi sunt chemaţi muncitorii şi studenţii la o grevă generală şi la o rezistenţă generală în stradă. 8).. înfiinţată ad-hoc. 8 . la închisoare şi amendă penală. după ce sunt menţionate pericolul integrismului religios finisan şi un act terorist sângeros săvârşit de membri ai acestei religii. Borozov este ţinut într.

care prevede libertatea de exprimare. siguranța națională etc.i se întârzie cu 2 săptămâni acordarea tratamentului zilnic necesar. Cetățeanul C. întrucât acea curte nu respectă condițiile de independență și imparțialitate. dar și obligații pozitive: să asigure libera circulație a informației. 6 din Convenție. în contextul evenimentelor relatate. de a se abține de la orice îngrădire a acesteia. statul nu are doar o obligație generală negativă. după terminarea dozei pe care o avea la el în momentul intrării în închisoare. 8 Selejan. de asemenea un drept esențial pentru o societate democratică și într-un stat de drept.1 stipulează că libertatea de expresie include libertatea de opinie. respectiv dreptul la un proces echitabil. articolul aduce la cunoștința opiniei publice actul terorist al populației de origine finisană și a fost criticată încălcarea drepturilor omului de către autoritățile statului. pentru că judecarea și condamnarea sa de către o curte de siguranță a statului înființată ad-hoc este ilegitimă.B. considerată de Curte drept un fundament al oricărei societăți democratice. În ordinea faptelor prezentate în speță. 10 al Convenției. precum şi libertatea de informare. art. Eventualele restrângeri aduse libertății de exprimare sunt excepții și au în vedere protecția moralei.Guțan. semnatar al Convenției Europene a Drepturilor Omului. este imposibil de realizat. C. p. 191 9 . se constată în primul rând încălcarea art. Bianca. respectarea drepturilor celorlalți. Borozov? REZOLVAREA SPEȚEI 2 1. Borozov cererea adresată Curţii? 2. Dat fiind contextul. și-ar putea întemeia cererea adresată CEDO pe mai multe articole. Care sunt articolele din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului pe care şi-ar putea întemeia dl. poate reclama inechitatea procedurii. ”8 Articolul 10 alin. condiția de independență a tribunalului. o parte care vizează libertăți. Dacă pornim de la premisa că statul Vivandia este un stat democratic. Acest fapt duce la agravarea maladiei şi la pierderea parţială a vederii unui ochi. Întrebări: 1. informațiile pot proveni din diverse domenii și nu trebuie supuse niciunui tip de cenzură. pentru că judecătorul chemat special pentru soluționare este supus presiunii și prejudecăților. astfel încât el va trebuie să tragă la răspundere pe cei deja indicați ca vinovați. dacă aţi fi avocatul dlui.. apărarea ordinii. să vegheze la menținerea caracterului pluralist al informației etc. cit. constatăm că potențialul reclamant. ”În scopul unei protecții eficiente a libertății de exprimare. înțeleasă ca lipsa oricăror constrângeri exterioare. cererea adresată Curții este art. nici imparțialitatea nu este realizată. Un alt articol pe care și-ar putea întemeia C. Cum aţi argumenta pe fond. Borozov. Sunt încălcate și garanțiile speciale ale dreptului la un proces echitabil în procesele penale (paragrafele 2 și 3. În cazul de față. altele care vizează dreptul la integritate fizică și nu numai.B.op.

6 și art. privarea de libertate este admisă după judecarea și condamnarea persoanei de către un tribunal competent.echr.B. 10 din Convenție. cu referire generală la dreptul la respectul vieții private și familiale.coe. Primul paragraf al acestui articol prevede că privarea de libertate trebuie să fie legală. precum nici posibilitatea constituirii dreptului la apărare (din speță nu rezultă posibilitatea consultării unui apărător. Argumentarea în această speță trebuie să aibă ca punct de plecare grava încălcare a drepturilor cetățeanului C. pentru că abuzul de drept s-a realizat de către autorități prin judecarea și condamnarea lui C.int/Documents/Convention_RON. compromițând în mod grav sănătatea celui în cauză (lipsa tratamentului care duce la pierderea vederii). Astfel izolarea deținutului C.6). . 13. 2. care prevede dreptul la un recurs efectiv în fața unei instanțe naționale. Un alt articol încălcat este art.” 9 Acest articol trebuie interpretat în legătură cu art. care garantează cetățenilor dreptul de a nu fi supus torturii și altor tratamente sau pedepse inumane sau degradante. garantat oricărei persoane ale cărei drepturi recunoscute de Convenție au fost încălcate. respectiv a dreptului la liberă exprimare. Astfel. unui grup sau unui individ. și acestea încălcate: dreptul de a fi informat. 10. Ca o consecință imediată în acest caz vine încălcarea art.B. sunt stipulate garanțiile persoanelor de drept. în regim de urgență. sub toate aspectele sale. ceea ce nu se respectă în cazul de față. este încălcat și articolul 3. prezumția de nevinovăție nu este prezentă în acest proces. și interzicerea accesului la informații reprezintă un tratament degradant. de către statul Vivandia. menit a aduce suferință psihică deținutului. ori de timpul necesar apărării).B. 5 al Convenției. ceea ce conduce la concluzia că acest drept i s-a încălcat redactorului șef C. sau de a aduce limitări acestor drepturi şi libertăţi. care face referire la abuzul de drept: ”Nicio dispoziţie din prezenta Convenţie nu poate fi interpretată ca autorizând unui stat. 17. în paragrafele următoare. destinate protecției libertății fizice a oricărei persoane împotriva arestării sau detenției abuzive. fără a fi respectate normele de drept. dreptul la recurs. un drept oarecare de a desfăşura o activitate sau de a îndeplini un act ce urmăreşte distrugerea drepturilor sau libertăţilor recunoscute de prezenta Convenţie.pdf 10 . decât cele prevăzute de această Convenţie. echitabilă și proporțională cu situația care a determinat-o. fără respectarea dreptului la apărare. Prevederile art. in cazul de față încălcându-se dreptul la integritate fizică și psihică. sunt și ele încălcate. privarea sa de tratament medical poate fi considerată drept tratament inuman. prin reprezentanții săi (în special din 9 Convenția Europeană a Drepturilor Omului.B. chiar și atunci când încălcarea s-ar datora unor persoane care au acționat în exercitarea atribuțiilor lor oficiale. cu atât mai mult este afectată esențial integritatea sa fizică. fapt care a dus la încălcarea art. În strânsă legătură cu încălcarea acestor drepturi este și art. 8. De asemenea. Astfel. http://www. și prin confiscarea numărului ziarului care conținea articolul incriminat. De asemenea.

uu. 10.coe. Dreptul la grevă este un drept garantat al democrației. Se poate astfel deduce că victima a fost condamnată pentru o faptă care nu se constituie ca infracțiune. Pornind de la aceeași acțiune de confiscare. Iceland. pornind de la faptul că pentru procesul ziaristului este organizată o curte de siguranță a statului. care sunt îndemnate să între în grevă. 6 este încălcat și prin faptul că victimei nu i se respectă dreptul la un proces echitabil. dar în limitele legii.int/sites/eng/pages/search. 10 Cauza Thorgeir Thorgeison v. ci unele de fapt. 10. pentru că apelul făcut de autorul articolului se adresează unor categorii sociale afectate de deciziile guvernului. un guvern opresiv care nu respectă principiile democratice anunță instaurarea unui regim autoritar. întrucât confiscarea unui număr din ziar se face abuziv. întrucât articolul nu redă judecăți de valoare. referitor la dreptul de liberă exprimare este evidentă. întrucât este o măsură dispropor ționată cu scopul urmărit. 11 Se poate evalua că articolul înfățișează un fapt și un îndemn în manifestarea unui drept fundamental democratic. Încălcarea art. cu atât mai mult cu cât acel articol nu conținea un secret de stat sau orice altceva ar fi putut aduce atingere siguranței naționale.nsf/2422ec00f1ace923c1256681002b47f1/a7f746119dd01673c1256640004c 2b3d?OpenDocument 11 . nu de a afecta siguranța națională ori de a afecta ordinea democratică.nl/SIM/CaseLaw/Hof. al căror efect se circumscrie sferei încălcării drepturilor omului. care a condus la încălcarea drepturilor omului. încălcându-se art.law. și nu un atentat la siguranța socială. acuzația de incitare la ură și ostilitate nu justifică în nici un caz acțiunile săvârșite de autorități. măsura confiscării numărului din ziar în care s-a publicat articolul incriminat este de natură să aducă încălcare art. aceasta fiind o manifestare de protest prezentă în cazul încălcării unor drepturi. Măsurile dispuse de autoritățile statului Vivandia ar putea evaluate ca legitime poate în cazul unui grav atentat la securitatea națională și siguranța publică.domeniul juridic).echr. De altfel. Libertatea de exprimarea nu poate fi îngrădită. 6. precum și evidențierea disproporționalității dintre ingerința care nu corespundea unei necesități sociale imperioase și scopul urmărit 10. fără a exista o hotărâre judecătorească definitivă. decât în cazul în care afectează securitatea națională și siguranța publică. manifestarea nemulțumirilor față de guvern printro grevă generală este un drept al societății democratice. De asemenea. The Netherlands. nicidecum nu conține afirma ții care să incite la violență și ură. conform Convenției.aspx?i=00157795#{"itemid":["001-57795"]} 11 Cauza Vereniging Weekblad Bluf v. 7 al Convenției. se poate reclama și încălcarea art. Art. acuzația de incitare la ură și ostilitate este ilegitimă și neîntemeiată. manifestate în cele mai diverse forme. cu scopul de a atrage atenția asupra gravității situației sociale. De asemenea. http://sim. http://hudoc. o putere legitim instituită trebuie să admită și existența unor opinii divergente. întemeiate pe relatarea unui atentat sângeros aparținând reprezentanților religiei finisane și pe lipsa de reacție a autorităților. în cazul de față. nicidecum să manifeste violent ori distructiv.

referitor la dreptul de a nu fi supus torturii sau altor tratamente inumane sau degradante. inclusiv a privării dreptului de apărare. care stipulează că niciun persoană sau grup reprezentant al statului nu poate îngrădi sau distruge drepturile cetăților prin acțiunile sale. se poate ca aceasta să solicite despăgubiri. 1998. 2002 13 12 . se află în exercitarea atribuției oficiale. fiind întrunite condițiile violării acestui articol. 5. precum și producerea unui prejudiciu.98-en-20040122/view/ Cauza Bursuc c. Articolul 5 este încălcat multiplu. dar îl izolează. de a efectua investigații oficiale eficiente atunci când o persoană afirmă că a fost supusă unor astfel de tratamente de către agenții oficiali 13 și de a acorda tratament medical. Turkey. dacă nu este proporțională cu afectarea altor drepturi sau a siguranței naționale. României. nu se discută nici măcar despre o situație de criză care ar justifica organizarea unui astfel de tribunal. 2004. statul Vivandia avea obligația pozitivă de a asigura protecția integrității fizice și psihice a cetățeanului. confiscarea ilegitimă a unui bun (încălcarea primului Protocol al Convenției) vin în constituirea acestui abuz de drept. Încă de la primul paragraf. Chiar dacă persoanele care încalcă drepturile cetățeanului C. Suntem în fața unui abuz de drept. Nerespectarea normelor de drept și încălcarea dreptului la un proces echitabil. 12 Acuzația de incitare la ură și ostilitate este nefondată. ci manifestarea unui drept fundamental al statului democratic).ad-hoc. În ceea ce privește încălcarea art. art. 13 al Convenției oferă dreptul la recurs în fața unei instanțe naționale. 14Toate aceste obligații sunt încălcate în speța prezentată. fapt imposibil din cauza izolării victimei. În această situație este discutabil dacă un judecător ”numit” tot de organele statului va respecta garanțiile de imparțialitate și independență solicitate pentru existența unui proces echitabil.ro/strasbourg%5Cbursuc%20romania.ketse. astfel încât este evidentă și încălcarea acestui drept. care are ca efect grava afectare a integrității 12 Cauza Altay v. afectând integritatea sa fizică în mod substanțial.com/doc/42776. care nu constituie o situație de urgență. de asemenea. pentru că agenții oficiali nu numai că nu asigură protecția integrității fizice și psihice a cetățeanului.B. pornind de la faptul că în speță este relatată o arestare și o detenție abuzivă. 3. este clar că în acest caz ingerența autorităților este disproporțională față de posibilele acțiuni determinate de apariția acelui articol (greva generală. care precizează că privarea de libertate trebuie să fie printre altele proporțională cu situația care a determinat-o. 17 din Convenție. chiar dacă nu se menționează că ar fi fost declanșată o stare de necesitate/ urgență. sancționat de art. Întrucât arestarea victimei încalcă dispozițiile art. fiind necesară restabilirea imediată a păcii. după cum rezultă din motivele expuse mai sus. articolul în sine nu face decât să prezinte un fapt și să îndemne populația să întreprindă măsurile legale pentru apărarea drepturilor. http://www. http://echr. Acest abuz de drept este probat de încălcarea obligației negative a organelor statului de imixtiune și limitare a drepturilor.scj. chiar și atunci când se încalcă obligația acordării tratamentului medical. Turciei. mai ales că în speță nu se precizează dacă există și alte probe.html 14 Cauza Algur c.

au fost împiedicaţi timp de mai multe luni să meargă la şcoală şi au fost folosiţi ca muncitori la o fabrică clandestină de pielărie. pot fi considerate tratamente inumane.C. soţul mamei recunoaşte faptele şi este condamnat penal pentru mai multe infracţiuni de viol şi corupere de minori. 3 A..C. 15 Cauza Cipru c. 1976. Ulterior. au afirmat că. are ca efect lezarea integrității sale fizice și morale.B. Turciei. Identificaţi.B. în timpul minorităţii. este în mod repetat supus unui tratament inuman.fizice. Încălcarea acestei obligații negative. au vârsta de 18 ani şi sunt frate şi soră. cu atât mai mult cu cât efectul acestui tratament afectează în mod evident integritatea fizică a deținutului. şi M. să angajeze o acţiune prin care să angajeze răspunderea serviciilor sociale. la plângerea unei rude. 8 al Convenției. prin izolarea nejustificată a deținutului.com/Cipru-contra-Turcia-Aplicabilitatea-ConventieiNordul-Ciprului-Responsabilitatea-Turciei. ulterior. în sensul pierderii vederii. SPEŢA NR. pe lângă încălcarea obligațiilor pozitive ale statului. cărora le reproşaseră faptul de a nu-i fi protejat în timpul minorităţii. Nu în ultimul rând.B. http://jurisprudentacedo. şi M. cu argumente. C.html 16 Selejan. au fost agresaţi de prietenul mamei lor.” 16 Izolarea și lipsa acordării tratamentului medical pentru dl. aparţinând soţului mamei. op. întrucât deten ția sa s-a menținut chiar și când aceasta s-a dovedit că are o contribuție determinantă în deteriorarea stării de sănătate a acestuia. agenții oficiali nu intervin în sensul desfășurării unei anchete oficiale eficiente. În procedurile angajate în faţa instanţelor naţionale. se observă și încălcarea obligației sale negative de a se abține de la provocarea tratamentelor inumane. precum și a celei pozitive de a asigura cetățeanului C. al cărui obiect este protejarea individului împotriva acțiunilor arbitrare și abuzive ale agenților statului. p. cetăţeni britanici.Guțan. Întrebări şi cerinţe: 1.N. devenit ulterior soţul acesteia. Dl. în faţa Curţii de la Strasbourg.N. statul Vivandia trebuie sancționat de către CEDO pentru încălcarea art. posibilele capete de cerere ale reclamanţilor A. Întrucât Curtea Europeană a recunoscut 15 ”dreptul oricărui deținut la condiții de detenție conforme cu demnitatea umană și de manieră a asigura că modalitățile de executare a pedepsei să nu supună pe cel interesat la o suferință de o intensitate ce excede nivelul inevitabil al suferinței inerente detenției. 3. inclusiv asupra celor 2. În plus. Cei doi au încercat. Discuţiile avute de ei cu lucrători ai serviciilor sociale de protecţie a minorilor au rămas fără urmări. unele garanții ale procesului echitabil în vederea posibilității apărării efective în fața instanțelor naționale. dar și prin împiedicarea continuării tratamentului medical strict necesar. mai ales că nu s-a probat că acesta ar constitui un pericol social. C. 103 13 . cit. Astfel. proceduri încheiate cu hotărâri în defavoarea lor. probând încălcarea art. prin pierderea vederii.

3 ar fi trebuit să ofere o protec ție eficientă. ai căror angajați au avut cunoștință despre acțiunile violente ale tatălui.N. c. și alții c. Marii Britanii. și J. 2003. 3 al C. precum cele reclamante de cetățenii A. Ce argumente ar putea aduce statul în favoarea lui? 3. care consacră dreptul la respectul vieții private și familiale.coe.C. În primul rând. http://hudoc. Interdicția torturii și a altor tratamente inumane sau degradante este regăsită în articolul 3 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. în susținerea lor vine și considerarea violenţei domestice ca o încălcare a art. şi M.coe. Obligația negativă a statelor. agresiunile fizice și psihice exercitate de către tatăl vitreg se constituie ca un tratament inuman. În speță. Marii Britanii.aspx?i=001-22022 18 Cazul D.N. nesancționat corespunzător de statul britanic17.O.D. http://hudoc.C. 18 Următorul cap de cerere poate fi reprezentat de pretinsa violare a art. atunci când o persoană susține că a fost supusă unor tratamente inumane. Ce argumente ar putea aduce reclamanţii? REZOLVAREA SPEȚEI 3 1.echr.C. de a se abține de la provocarea tratamentelor inumane ori degradante. și să includă măsuri rezonabile pentru a împiedica maltratarea de care autoritățile aveau cunoștință (sau ar fi trebuit să aibă). Întrucât cetățenii A. încălcare nesancționată de stat. degradant în esență. de protecție împotriva abuzurilor.echr.R. obligația statului este una negativă atunci când trebuie să se abțină de la imixtiunea în viața privată a unei persoane.int/sites/eng/pages/search. Ei 17 Acest articol este încălcat în cazul E. Acuzația se adresează în special serviciilor sociale. Acțiunea lor va fi îndreptată împotriva Regatului Unit al Marii Britanii și ar cuprinde mai multe capete. aparțin unui stat semnatar al Convenției și au epuizat toate căile interne de apărare a drepturilor lor.aspx?i=001-60673 14 .N. a fost o încălcare a dreptului lor de a respecta integritatea fizică și morală. dar nu au întreprins nicio măsură eficientă în vederea stopării acestor abuzuri. Statul este obligat să incrimineze orice rele tratamente săvârşite de particulari. sunt majori.2..E. Reclamanții pot susține că abuzul suferit. dar în cazul de față este vorba de o obligație pozitivă.int/sites/engpress/pages/search. este dublată o serie de obligații pozitive. reclamată de cei doi cetățeni. în acest sens.C. sunt îndreptățiți să adreseze o cerere individuală Curții Europene a Drepturilor Omului. care susțineau că au fost agresaţi de tatăl vitreg. precum aceea de a asigura efectuarea unor investigații oficiale eficiente. întemeiate pe încălcarea mai multor drepturi. şi M. 8 din Conven ție. mai ales în cazul copiilor. statul britanic este acuzat că nu și-a îndeplinit obligațiile pozitive în sensul sancționării tratamentelor inumane sau degradante. inclusiv cel sexual. pentru a preveni abuzul. suportate de A. şi M. a avut urmări nefericite în viața lor privată și de familie și lipsa acțiunilor autorității locale. Măsurile impuse de art.P.

în care grija erau reclamanții. prevăzut de art. să solicite recunoaşterea faptului că le-a fost încălcat dreptul de a nu fi supus servituţii şi muncii forţate sau obligatorii şi să solicite despăgubiri. care au 19 20 Comisia CEDO. ei se îndreaptă împotriva statului britanic. Argumentul reclamanţilor constă în faptul că cei doi.N.C. au dus la împiedicarea îndelungată a dreptului la educaţie. care ar fi putut și ar fi trebuit să fie furnizate de către autoritatea locală. care nu le mai permite integrarea socială corespunzătoare. aparţinând soţului mamei. se constituie al patrulea capăt de cerere al celor doi cetățeni britanici.Guțan. cu atât mai mult cu cât se aflau la vârsta minorității. Reclamanţii pot formula aşadar un capăt de cerere în care. ci este accesibil şi adecvat 20. în timpul minorităţii. Un recurs adecvat presupune organizarea exercitării sale în aşa fel încît să perimită invocarea unei violări a unui drept prevăzut de Convenţie. Pasivitatea lucrătorilor serviciilor sociale britanice de protecţie a minorilor.”Recursul este efectiv atunci când nu are doar o experienţă în fapt.. Un alt cap de cerere poate fi reprezentat de încălcarea dreptului de a nu fi supus sclaviei. Nu în ultimul rând. p 213 15 .aveau nevoie de protecție împotriva atacurilor si abuzurilor. A. Reclamanții vor susține că viețile lor au fost devastate de abuzurile fizice care au suferit în timp ce familia lor a fost sub supravegherea de către serviciilor sociale. În acest capăt de acuzare. cit. minori. au fost folosiţi ca muncitori la o fabrică clandestină din pielărie. 2 al Protocolului nr. neîndeplinirea obligației pozitive de a acționa. Bianca.. chiar şi atunci când încălcarea s-ar datora unor persoane care au acţionat în exercitarea atribuţiilor lor oficiale. statuat de art. necunoscând această situație (pe care în mod normal ar fi trebuit s-o cunoască și s-o remedieze). cererea 8410/78 Selejan. nu și-a îndeplinit obligația pozitivă de a împiedica abuzarea celor doi copii. care prin instituțiile sale de asistență socială. statuat de art. În mod firesc. care se referă la recunoaşterea încălcării dreptului la educaţie. reclamanții pot solicita recunoaşterea încălcării dreptului la un recurs efectiv în faţa unei instanţe naţionale.”19 După cum rezultă din speța dată. şi M. servituții și muncii forțate sau obligatorii. au fost împiedicaţi timp de mai multe luni de către tatăl vitreg să meargă la şcoală iar serviciile sociale de protecţie a minorilor nu au luat măsuri. muncă ce prezintă un caracter injust sau opresiv şi care nu poate fi evitată. ale cărei drepturi şi libertăţi recunoscute de prezenta Convenţie au fost încălcate. iar efectuarea muncii forțate și neretribuite se constituie ca o crudă exploatare. 4 al Convenției Munca forţată sau obligatorie a fost definită de jurisprudenţa în materie ca o muncă „impusă unei persoane împotriva voinţei sale. are dreptul să se adreseze efectiv unei instanţe naţionale. 1 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului și nerespectat/ nesancționat în acest caz de către statul britanic prin exercitarea obligației pozitive de apărare a dreptului la obligație. dată fiind absența studiilor. Op. 13 al Convenţiei: „orice persoană.

împotriva abuzurilor care le-au adus suferințe foarte mari. 2 al Protocolului nr. probându-se astfel existența abuzului. nu au reușit să realizeze o monitorizare eficientă. În ceea ce privește acuzaţia privind încălcarea dreptului la educaţie. s-au luat măsuri legale în consecinţă iar individul a fost condamnat. Statul argumentează în favoarea sa. sprijinindu-se pe îndeplinirea obligațiilor sale negative impuse de Convenție.C. conform Convenției trebuiau să se sesizeze în urma discuţiilor pe care cei doi minori le-au avut cu lucrători ai serviciilor sociale și să întreprindă investigații eficiente. nu s-a sesizat în momentul în care A. stipulat în art. De asemenea. un abuz asupra vie ții de familie. el se poate apăra invocând procedurile care trebuie respectate în cazul sesizării serviciilor de protecție socială. dacă statul ar fi intervenit în mod nejustificat. dat fiind că nu au existat suficiente dovezi pentru denunțarea abuzurilor. şi M. Reclamanţii pot argumenta că serviciile sociale de protecţie a minorilor sunt răspunzătoare. respectiv obligația de a pune la dispoziţie un sistem educaţional. acest drept generează obligaţii pozitive. Neîndeplinirea obligației pozitive a lucrătorilor statului au avut drept urmare încălcarea dreptului la educaţie (art. De asemenea. 1 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului). potrivit Convenţiei. Astfel. statul prin instituțiile educative. la acel moment. 2. complicitatea mamei și lipsa probelor esențiale au condus la ineficiența investigațiilor oficiale. în sprijinul cererii lor. De asemenea. statul britanic poate invoca faptul că. au fost împiedicaţi timp de mai multe luni să meargă la şcoală. Chiar dacă statul britanic recunoaște acum că cei doi cetățeni au fost supuși unor tratamente inumane. statul britanic. Reclamanții vor susține că au fost supuși unui tratament inuman și degradant. și implicit statul britanic. implicit. întrucât nu i-au protejat în timpul minorităţii. 16 . 2 al Protocolului nr. deși acestea au fost conștiente de faptul că tatăl vitreg a fost un risc pentru copii și că mama și-a exprimat loialitatea față de el. statul britanic poate arăta că. pot sublinia faptul că tatăl vitreg a fost condamnat de legea penală pentru viol și corupere de minori.N. În măsura în care nu există constatări în afară de cele din procedura penală. ei s-au aflat în imposibilitatea de a-și urmări drepturile civile. la rândul său. ar fi săvârșit. Autoritatea locală a avut obligația de a îi proteja de acest tratament inuman și a eșuat în datoria de a demara anchete care trebuie efectuate în cazurile . Ei nu au avut la dispoziția lor orice mijloace adecvate de a obține o determinare a acuzațiilor lor împotriva autorității locale și nici o posibilitate de a ob ține un titlu executoriu de despăgubire pentru prejudiciul suferit de acestea. Aceștia susțin că aceste servicii şi. 1 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. atunci când din punct de vedere legal s-a putut constitui un caz contra tatălui vitreg al minorilor. în sensul separării copiilor.obligația de a le proteja. 3.

Resurse web:  http://www. 1998. care ar trebuit să fie furnizate de către autoritatea locală.int/  http://jurisprudentacedo. Protecţia Europeană a Drepturilor Omului. articolul 13 prevede. aşa cum s-a întâmplat în cazul lor.int/Documents/Convention_RON. Selejan-Guţan Bianca.com/ 21 Cauza Kaya v. articolul 13 nu poate impune întotdeauna că autoritățile să-și asume responsabilitatea de a investiga acuzațiile. tratamentului inuman și degradant este în joc.echr. în plus față de plata de despăgubiri. să aibă dreptul la educaţie şi să nu fie supuşi la muncă forţată.coe.În care un drept cu o importanță la fel de mare ca dreptul la viață sau interdic ția torturii. Ei au avut nevoie de protecție împotriva atacurilor si abuzurilor. BIBLIOGRAFIE 1. http://hudoc. Editura C. 2011.H. o anchetă minuțioasă și eficientă.21 În cazul în care presupusa nerespectare de către autorități a protecției persoanelor din actele altora este în cauză. ediţia 4 revăzută şi adăugită.echr.coe. susținând că abuzul suferit în viața lor privată și de familie și absența autorităților locale pentru a preveni/combate abuzul. reclamanții invocă încălcarea articolului 8 din Convenție. dacă este cazul. capabilă să ducă la identificarea și pedepsirea celor responsabili. a fost o încălcare a dreptului lor de a le fi respectată integritatea fizică și morală. Cu toate acestea. Bucureşti.pdf  http://hudoc. Beck. inclusiv la accesul efectiv pentru reclamantul a procedurii de investigație. ar trebui să fie puse la dispoziția victimelor un mecanism de stabilire a răspunderii organelor de stat pentru actele sau omisiunile care implică încălcarea drepturilor lor în temeiul Convenției. să nu le fie periclitată integritatea fizică şi psihică. Statul britanic ar fi trebuit să le asigure un climat social stabil în care să nu le fie aplicate tratamente inumane. Astfel. Turcia.int/sites/eng/pages/search.coe.echr.aspx?i=001-58138 17 .

ro/ UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA SIBIU FACULTATEA DE DREPT SPECIALIZAREA: DREPT Disciplina: PROTECŢIA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI Tema de control 18 . http://www.scj.

19 . de asemenea. ajungând până la atribuții în justiție și politică externă. cu responsabilități care au depăși de mult domeniul economic.CARTA DREPTURILOR FUNDAMENTALE A UNIUNII EUROPENE Profesorul de disciplină: Prof. cooperarea în domeniul politicii externe şi de securitate comună și cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor interne. dr. Bianca SELEJAN. precizează că unul dintre obiectivele Uniunii este de a consolida protecţia drepturilor şi intereselor cetăţenilor statelor membre. prezintă acest construct de mare amploare ca un ”templu” bazat pe trei ”piloni” de natură diferită –unul de natură comunitară şi doi de natură interguvernamentală: pilonul economic. Unul dintre pașii realizați în direcția instituirii unui document unic. cât și prin realizarea unui cadru legal unitar. Evoluția Uniunii spre o comunitate politică și de valori fundamentale. dar și de jurisprudența organizației. cuprinzător al drepturilor fundamentale al Uniunii este Tratatul de la Maastricht. astfel încât se impunea apariția unui ”catalog” al tuturor drepturilor omului inspirat de specificul fiecărui stat membru.E. care statuează existența Uniunii Europene.GUȚAN Student: Andreia PĂDURARU Anul: II Bacău Înființarea Uniunii Europene reprezintă un demers de mare amploare demarat în vederea rezolvării problemelor continentale pe cale pașnică și a creării premiselor unei bunăstări generale. U. prin colaborarea tuturor statelor membre atât în vederea constituirii unei piețe economice unice. Univ.

toate documentele elaborate fiind aduse la cunoştinţa cetăţenilor. astfel încât era necesară introducerea sa într-un tratat sau recunoașterea forței sale juridice. denumit Convenţie. din decembrie 1999. alcătuiră din 62 de membri (reprezentanți ai șefilor de stat și de guvern. în 22 Selejan. Proiectul Cartei a fost elaborat de către un organism special înfiinţat. 246 23 24 Selejan. ediţia 4 revăzută şi adăugită. op. au început la 17 decembrie 1999 şi s-au încheiat în septembrie 2000. concretizarea soluționării acestei probleme a avut loc o dată cu acţiunea Summit-ului Consiliului European de la Cologne din iunie 1999. Bianca. 24 În acest sens. Carta este lipsită de forță de constrângere. Beck. reprezentanții statelor membre.Guțan. şi anume Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. ceea ce s-a întâmplat la 7 decembrie 2000. p. Textul ei a fost publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene pentru ca prevederile acestei Carte să fie cunoscute de către toţi cetăţenii Uniunii Europene 23. Din punct de vedere juridic. ale cărei componenţă şi mod de lucru au fost stabilite de Consiliul European de la Tampere. Protecţia Europeană a Drepturilor Omului. Totuşi. au considerat că era necesară o impulsionare a importanţei drepturilor omului şi o garantare reală a acestora.respectă drepturile fundamentale aşa cum sunt ele garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului şi aşa cum rezultă din ”tradiţiile constituţionale comune ale statelor membre”22. Consiliului Uniunii Europene şi Comisiei Europene să aprobe Carta. Astfel s-au formulat câteva principii directoare pentru redactarea unui document prin care să se garanteze drepturile omului în cadrul Uniunii Europene. Lucrările Convenţiei. membri ai Parlamentului European ai parlamentelor naționale și observatori din partea organismelor comunitare) care potrivit deciziilor Consiliilor Europene de la Cologne şi Tampere au fost publice. unde. care este instituţia de control în ceea ce priveşte acţiunea instituţiilor în această materie. La momentul adoptării sale s-au propus trei opțiuni de valorificare a Cartei ca având forță obligatorie: calea diplomatică (integrarea Cartei într-un tratat). Extinderea Uniunii impune o nouă problemă. 2011.247 20 . s-a cerut Parlamentului European. calea constituțională (adoptarea unei Constituții europene al cărei preambul să fie Carta) și calea jurisprudențială. printr-o acumulare de trimiteri la textul Cartei în hotărârile Curții de Justiție a Comunităților Europene). aceea a armonizării concepției comunitare asupra drepturilor omului cu viziunea noilor statelor membre în această chestiune. absenţa unei enumerări a acestor drepturi implică inevitabil recursul la Curtea de Justiţie. în Summit-ul de la Nisa. iar principiile Cartei au fost stabilite la Kӧln de către Summit-ul european. Bucureşti. p.H. La reuniunea şefilor de stat şi de guvern de la Biaritz.Guțan. reprezentant al Comisiei Europene. cit. din octombrie 2000. Editura C.

Tratatul de la Lisabona modifică Tratatul privind Uniunea Europeană şi Tratatele Comunităţii Europene şi pune la dispoziţia Uniunii cadrul legal şi instrumentele juridice necesare pentru a preîntâmpina provocărilor viitoare şi pentru a răspunde aşteptărilor statelor membre. este introdusă o bază legală pentru politicile din domenii precum mediul. ci o completează. care nu mai corespundea noilor realități comunitare care au urmat celor cinci valuri de aderare. Prin Tratatul de la Lisabona. pag. Acest tratat organizează funcţionarea Uniunii Europene. dreptul la libertate . diversitatea cultural. capacitatea de negociere și de a încheia acorduri internaționale. înfăptuită prin aprobarea Tratatului de la Lisabona. stabilind domeniile. era nevoie de o reevaluare. precum dreptul la integritate. ceea ce îi conferă capacitatea de reprezentare. Drept Comunitar. pentru că nu mai corespundea noilor realități constituționale. non-discriminarea. respectul vieții private si familiale. Tratatul de la Lisabona are rang de drept comunitar primar şi va modifica tratatele constitutive existente. Tratatul de la Lisabona consolidează rolul Parlamentului European. Uniunea Europeană dobândește personalitate juridică și înlocuiește Comunitatea Europeană. sportul. de asemenea. Obiectul principal al acestui act îl constituie creşterea eficienţei actului decizional în cadrul Uniunii Europene în scopul de a o transforma într-un factor de decizie capabil să facă faţă provocărilor globale. acesta fiind un prim pas în recunoașterea valorii sale juridice. Consiliul European adoptă Tratatul privind Constituția pentru Europa. 52 21 .”25 25 Păun. după aprobarea de către statele membre în conformitate cu procedurile naţionale. Editura Fundației România de Mâine. urmând să intre în vigoare la 1 ianuarie 2009. încheind astfel șase ani de negocieri pe tema aspectelor instituţionale. turism etc. interdicția torturii sau a tratamentelor inumane sau degradante. cetățenia europeană este statuată. Pentru că tratatul constituțional este un eșec. Scopului Tratatului de la Lisabona este de a înlocui tratatul constituțional. Tratatul de la Lisabona a fost semnat la 13 decembrie 2007. limitele şi condiţiile în care Uniunea îşi exercită competenţele. București.2004. dreptul de proprietate. 2009. egalitatea intre sexe. lingvistică și religioasă etc. Acordarea statutului juridic obligatoriu Cartei Drepturilor Fundamentale. subliniindu-se că aceasta nu înlocuiește cetățenia națională. dreptul la educație. Roxana-Daniela. Carta Drepturilor Fundamentale dobândește valoare juridică și se aplică în majoritatea statelor membre și este modificată procedura de aprobare a bugetului european. ”Carta este un compendiu al drepturilor de care beneficiază cetățenii față de legislația europeană. Față de proiectul de Tratat Constituțional.

I. care este inviolabilă. libertăţi. dreptul la nediscriminare. dreptul de a nu fi ţinut în sclavie sau în servitute şi de a nu fi constrâns la muncă forţată sau obligatorie. stabileşte următoarele drepturi: dreptul la viaţă a tuturor persoanelor. interzicerea utilizării corpului uman şi a părţilor sale pentru obţinerea unui profit. În ceea ce priveşte conţinutul ei. dreptul la educaţie presupune şi dreptul de acces la formare profesională şi la formare continuă. Demnitatea Demnitatea umană. Carta consacră un catalog al drepturilor fundamentale în 6 din cele 7 capitole ale sale. şi anume: demnitate. dreptul de a nu fi supus torturii şi pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante. Egalitate Acest capitol conține drepturi precum: egalitate în drept a tuturor persoanelor. egalitate. egalitatea între bărbaţi şi femei va fi asigurată 22 . al căror titlu reprezintă valorile fundamentale ale Uniunii Europene. dreptul oricărei persoane la integritate fizică şi psihică. cetăţenie şi justiţie. vor fi respectate potrivit legilor naţionale care reglementează exerciţiul. dreptul la respectarea vieţii private şi familiale. Carta precizează că libertatea de a crea instituţii de învăţământ cu respectarea principiilor democraţiei. fără amestecul autorităţilor publice şi indiferent de frontiere. a domiciliului şi la secretul corespondenţei. nimeni neputând fi condamnat la pedeapsa cu moartea şi nici executat. ceea ce permite Curții de Justiție să utilizeze aceste surse. cu menţiunea că. trebuie să fie respectată şi protejată. III. solidaritate. interdicţia practicilor eugenice. consacrat demnităţii umane. Aceste capitole sunt completate cu un altul dedicat dispoziţiilor generale. libertatea profesională şi dreptul de a munci etc. libertatea de gândire. libertatea de exprimare şi de informare care presupune libertatea de opinie şi libertatea de a primi sau de a transmite informaţii sau idei. ci. drepturile fundamentale prevăzute de Convenția Europeană a Drepturilor Omului și drepturile care rezultă din tradițiile constituționale ale statelor membre. în special cu CEDO. Libertăţi Din această categorie. făcând parte din substanţa tuturor drepturilor înscrise în Cartă. în plus față de Cartă. interzicerea clonării umane în scopul reproducerii. în care sunt precizate condiţiile de armonizare a Cartei cu dreptul existent. II. Ea nu este numai un drept fundamental. trebuie respectate în special: consimţământul liber şi clar al persoanei implicate. diversitatea culturală şi religioasă. în cazul medicinii şi biologiei. chiar baza drepturilor fundamentale. precum şi dreptul părinţilor de a asigura educaţia şi învăţământul copiilor lor conform convingerilor lor religioase.Uniunea recunoaște. de conştiinţă şi religioasă. menționăm: dreptul la libertate şi la securitate. El comportă posibilitatea de a urma gratuit învăţământul obligatoriu. Titlul I al Cartei. precum şi interzicere traficului de fiinţe umane. filosofice şi pedagogice.

dreptul de acces al oricărei persoane fizice sau juridice la documentele Parlamentului European. în caz de conflict de interese. în conformitate cu Tratatul instituind C. VI. dreptul ca problemele să-i fie tratate imparţial. 23 .în toate domeniile. interesul superior al copilului trebuie să fie o prioritate. dreptul la protecţia familiei în plan juridic. Cetăţenie: dreptul de a vota şi de a fi ales la alegerile Parlamentului European. În toate actele care trebuie să fie îndeplinite de autorităţile publice. echitabil şi într-un termen rezonabil de către instituţiile şi organele Uniunii (Cetăţenii au dreptul de a se adresa instituţiilor Uniunii într-o limbă oficială şi de a primi răspuns in aceeaşi limbă). acest drept poate fi acordat şi resortisanţilor statelor terţe care au reşedinţa legală pe teritoriul unui stat membru. Ei pot să-şi exprime liber opiniile care vor fi luate în considerare în funcţie de vârsta şi maturitatea lor.E. drepturile copilului – copii au dreptul la protecţie şi la îngrijirea necesară bunăstării lor. dreptul oricărei persoane a serviciile de prevenţie în materie de sănătate şi de a beneficia de îngrijiri medicale. în statul membru în care îşi are reşedinţa. dreptul cetăţeanului la bună administraţie. dreptul la circulaţie şi la liberă şedere pe teritoriul statelor membre. în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii aceluiaşi stat. Consiliului şi Comisiei. în aceleaşi condiţii ca şi proprii cetăţeni. dreptul cetăţenilor de a beneficia de protecţia diplomatică şi consulară din partea oricărui stat membru. cu excepţia exercitării funcţiilor judecătoreşti de către Curtea de Justiţie şi Tribunalul de Primă Instanţă. Justiţie. V. dreptul cetăţenilor şi al oricărei persoane fizice sau juridice care are reşedinţa sau sediul într-un stat membru de a sesiza Mediatorul Uniunii pentru rea administraţie în acţiunile instituţiilor sau organelor Uniunii. dreptul persoanelor în vârstă la o viaţă demnă şi independentă şi de a participa la o viaţă socială şi culturală. în condiţiile stabilite de legislaţia şi practicile naţionale. dreptul angajaţilor şi al organizaţiilor lor de a negocia şi încheia contractele colective de muncă şi de a recurge la acţiuni colective. dreptul de a vota şi de a fi ales la alegerile municipale în statul membru în care îşi are reşedinţa. dreptul persoanelor handicapate la integrare în viaţa societăţii. Solidaritate: dreptul la informare şi la consultarea muncitorilor în cadrul întreprinderii. atunci când se află pe teritoriul unui stat terţ unde statul membru al căror cetăţeni sunt sau nu reprezentaţi. dar au reşedinţa sau sediul într-un stat membru. în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii aceluiaşi stat.. dreptul la petiţie în faţa Parlamentului European. acest drept aparţine şi persoanelor care nu au cetăţenia Uniunii. interzicerea muncii copiilor şi dreptul tinerilor la protecţie în muncă. economic şi social. securitatea şi demnitatea lor. dreptul fiecărei persoane de a accede la un serviciu gratuit de plasare a forţei de muncă. IV. dreptul fiecărui muncitor la protecţie contra concedierilor nejustificate. dreptul muncitorilor la condiţii de muncă prin care să se respecte sănătatea.

Potrivit prevederilor finale ale Cartei. cu respectarea principiul subsidiarităţii.Acest capitol conține drepturi precum: dreptul la un recurs efectiv şi de a accede la un tribunal imparţial. Grupul de lucru al Convenţiei care a elaborat Carta a precizat că rolul Curţii Europene a Drepturilor Omului este cel al unei jurisdicţii specializate care veghează la respectarea de către Uniune a obligaţiilor sale internaţionale ce rezultă din aderarea la Convenţie şi nicidecum cel al unei Curţi supreme. Astfel. rolul unei instanţe internaţionale în raport cu o instanţă internă. în cazul în care un drept reglementat de Carta drepturilor fundamentale a UE este reglementat. dispoziţiile acesteia se adresează instituţiilor. organismelor şi agenţiilor Uniunii. precum şi statelor membre. dar şi statelor membre. dreptul internaţional şi convenţiile internaţionale la care a aderat UE sau statele membre. Convenția se aplică statelor. în viitor. Curtea Europeană a Drepturilor Omului ar putea avea. În raportul său. Se reglementează și delimitarea dintre sfera de aplicare a Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi a Cartei drepturilor fundamentale. conţinutul şi sfera de aplicare ale acestui drept vor fi înţelese ca cele reglementate de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Soluţia este precizată în textul Cartei. organismelor şi agenţilor Uniunii. dreptul la prezumţia de nevinovăţie şi la apărare. care verifică activitatea desfăşurată de Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. 24 . şi de Convenție. În ceea ce privește raportul dintre dispoziţiile Cartei Drepturilor Fundamentale şi cele ale Convenției. nimeni nu poate fi condamnat pentru o acţiune sau omisiune care. atunci când acestea pun în aplicare dreptul Uniunii. Unii autori apreciază că. în timp ce Carta drepturilor fundamentale se aplică instituţiilor. principiul legalităţii şi proporţionalităţii infracţiunilor şi pedepselor. în acelaşi timp. Carta nu extinde domeniul de aplicare a dreptului Uniunii în afara competenţelor Uniunii şi nici nu creează competenţe sau responsabilităţi noi pentru Uniune şi nici nu le modifică pe cele definite deja în Constituţie. atunci când pun în aplicare dreptul Uniunii. în mod deosebit CEDO şi constituţiile statelor membre. nu constituia o infracţiune potrivit dreptului naţional sau dreptului internaţional şi nu poate primi o pedeapsă mai mare decât aceea care era aplicabilă în acel moment. dreptul de a nu fi judecat sau sancţionat penal de două ori pentru aceeaşi infracţiune. în raport cu Curte de Justiţie a UE. în momentul în care a fost comisă. Nici o dispoziţie a Cartei nu trebuie să fie interpretată ca limitând sau aducând atingere drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale recunoscute de dreptul UE. unde se arată că.

prevede noi mecanisme de solidaritate şi asigură o mai bună protecţie a cetăţenilor europeni. Tratatul de la Lisabona afirmă principiul protecției drepturilor omului. ci are ca scop protejarea drepturilor deja existente. așa cum sunt garantate prin Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În art.E. 248 25 . ” doar atunci când raporturile juridice respective intră sub incidența dreptului Uniunii.” Aceste prevederi oferă posibilitatea invocării în fața Curții de Justiție.”26 Carta nu aduce o nouă competență U.Conform Tratatului de la Lisabona. într-un proces de reevaluare a opţiunilor în privinţa drepturilor lor şi de reaşezare a societăţii pe fundamentul democraţiei. solidarităţii şi siguranţei. Carta a devenit parte a dreptului Uniunii Europene. valorilor. și. a Tribunalului de primă instanță. cadru în care. cit. în mod indiscutabil. solidaritate între statele membre. drepturile civile. Bianca. ca principiu fundamental al Uniunii: ”Drepturile fundamentale. în lumina noilor conflicte care se desfăşoară pe scena internaţională. libertate pentru cetăţenii europeni (libertatea politică. cu atât mai mult cu cât. politice și sociale. astfel Tratatul introduce Carta drepturilor fundamentale în dreptul primar european. și nici nu îi oferă competența de a legifera în materia drepturilor omului. libertăţii. căci. constituie principii generale ale dreptului Uniunii. însăşi securitatea internaţională este strâns legată de respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. economice. drepturile incluse în Cartă se aplică și la nivel național. prin instituţiile sale democratice. economică şi socială). precum și în fața instan țelor naționale Unul dintre obiective vizează o Europă a drepturilor. să răspundă cerinţelor cetăţenilor săi. Acest obiectiv evidențiază valorile democratice. 6. BIBLIOGRAFIE 26 Selejan. Uniunea Europeană dorește ca. astfel cum rezultă din tradițiile constituționale comune statelor membre. respectul pentru drepturile omului trebuie să devină cel mai important obiectiv.Guțan.. statele membre ale Uniunii s-au înscris. Potrivit aceluiași Tratat. op. mai multă siguranţă pentru toţi. p.

Dan. București.eu  www.ro  www.europa. Drept Comunitar. 2009  Selejan-Guţan Bianca.euractiv. Editura Fundației România de Mâine.mediafax.ro 26 . Dreptul Uniunii Europene. Universul Juridic. Bucureşti. Beck. 2011  Vataman. Ed. ediţia 4 revăzută şi adăugită. Editura C. Roxana-Daniela. 2011  www.H. București. Protecţia Europeană a Drepturilor Omului. Păun.