You are on page 1of 4

Autorul a scris în prin-plan acestea secvenţe pentru a intensifica mesajul antirăzboinic pentru a ne

întroduce cu primile episoade în atmosfera specifică a satului moldovenesc din perioada reflectată şi pentru
a defini cîteva din liniile mesajului . Această ofertă deci satul în care ne poartă frumosul poem în proză a lui
I.Druţă sat în care a descoperit pe tînăra şi frumoasa Rusanda în care se înfiripă muguriiunei iubiri
tinere şi se întrevăd primizele dramatice alei unei despărţiri. Scrisă în 1955 apărută în ediţie aparte în 1957
modificată într-o nouă versiune în1964, povestirea întruneşte şi adînceşte cîteva trăsături specifice ale
poeziei lui Druţă .Un liric duios ,o frază cu muzica-n surdină , o măiestrie anazisă psihologică duioşia
relatării , multă dragoste pentru eroi şi pentru arbori şi case pentru fiinţele plăpîndeşi mici , pentru locuri şi
mai ales pentru oamenii trăitori în acest sat de cîmpie , un exemplude dragoste duioasă , colorată scăpătări
şăgalnice.Aşadar prin ce s-a impus lucrarea atenţiei cititorului şi criticii literare? Prin fondul ei liric prin
scenele plastice de viaţă prin umorul specific ,prin măiestriea analizei psihologice , prin stilul şi formula
narativă şi mai ales prin frumuseţea şi bogăţia lăuntrică a eroilor .
Reuşita şi succesul povestirii n-ar putea fi înţeles şi apreciat pe deplin ,dacă n-am privi-o în contexul anilor
50. Povestirile şi romanele apărute la sf.anilor 50 erau mai degrabă nişte eronici tematice (“Deşteptare”,
”Zorile”) . Scriitorii înregistrau la rece evenimentile fără a participa cu inima la ele :ei neglijau ipoteze că
literatura e ştiinţa despre om, despre sufletul omenesc . La această situaţie referă şi unul din articolele sale
A.Tolstoi. Scriirile de la răscrucea anilor 50-60 aduceau mai multă emotivitate , mai multă investigare a
sufletelor şidestinelor umane .Pe
Fundalul lor “Frunze de dor “ se impune ca o lucrare deosebit de umană , îmbrăţişînd o ogamă largă de
statuite-de la comic pînă la tragic.
Povestirea “Frunze de dor” cuprinde o perioadă scurtă din primăvară pînă în toamnă anului 1945 ultimile
luni de război şi primele luni de pace . E un răstimp bogat în evenimente de importanţă cardinală pentru om
şi pentru ţară; sfîrşitul războiului , întoarcerea la muncă paşnică, cicatrizarea unor răni sufleteşti , timpurile
sînt grele dar viaţa şi tinereţea triunfă – tinerii de 16-17 ani muncesc în ogoare, trăiesc primele iubiri şi
drame , dansează la club ,îşi primesc viaţa.
Personajele literare
Protagonistul care are mai multe înţelesuri iniţiator, promotor, corifeu, fruntaşi, interpretul rolului principal
într-o piesă sau film . În înţelesul pe cîte î-l dăm noi protagonistul unei opere literare este eroul purtător al
ideii (mesajului).De protagonist se leagă acţiunea principală , ideile principale , sensul general allucrării, ei
sînt participanţi principali la dezfoltarea conflictului , de ei îsi leagă autorul ideal sau de oameni şi frumos
,ei îi ajută să spună ceea ce a vrut să spună.
RUSANDA- în lirica mare Ion Druţă e preocupat de dramele pe care le generează statornicia noului:Eroii
sînt puşi faţă cu noua realitate , revelînduşi atitudinea faţă de ea. Rusanda mai receptivă la nou, orientează ,
moral şi spiritual spre noile orizonturi pe care i le decide noua realitatea. Ghiorghe , dimpotrivă , asimilează
mai anevoe să se familiarizeze mai greu cu noile condiţii sociale, deaceea rămîne dincolo de barieră…
Autorul ne-a prezentat aşa dar două moduri de trăire psihologică a noii realităţii conflictul se sprijină pe
frămîntările sufleteşti şi stările de spirit ale eroilor. Druţă ne întroduce în intimitatea acestor eroi avînd o
sensibilitate aparte pentru universul lăuntric, psihologiile umane . Mai mult decît atît el o predispoziţie
psihologică pentru ce e mai intim , mai delicat, mai sensibilîn eroiisăi.Trăsăturile fizice şi spirituale ale
eroului nu sunt accentuate prin comentariu direct.Scriitorul surprinde şi înregistrează gusturi şi reacţii,
obserfă mişcări lăuntrice traduse în acţiuni, citeşte în liniile ascunse ale vieţii interioare şi le discifrează
direct.Dar dacă autorul refuză caracterizările declarative evitînd stilul patetic, dulamator,apoi nici eroii săi
nu-şi etalează retoric stările de suflet. În arte de a ajunge la analiza concretă a personajului să observe şi să
aleagă cîteva modalităţi mai frecvent folosite în individualizarea personajelor şi.n analiza psihologică:
detaliu vestimentar, detaliu de ambianţă, gestica, vom observa preverinţa autorului pentru caracterizare în
paralel pentru prezentare cuplurilor Domnica-Rusanda, Gheorghe-Rusanda . Domnica şi Rusanda se
asemănă între ele vîrsta ca ţărance, din acelaşi sat, din aceeaşi perioadă cît au învăţat în acelaşi sat din
aceeaşi şcoală. Dar ele se deosebesc ca fire şi temporamente, ca sructură sufletească şi sensibilitate. Tiparul
sufletesc care îl prezintă ele se evindeţiază mai confingător cînd autorul le pune alături. Nu îngroaşă culorile,
nu exagerează culorile contrastanţă dar foloseşte cu subtilitate care ne ajută să vedem că avem în faţă două
structuri sufleteti.

observă că nu marchează direct în text atitudinea sa faţă de eroi. ţara. Horia. un sat care vine dintr-un paragraf estetic şi moral stabilizat de sute de ani. zbuciumul sufletesc. în faţa cu dragostea lor. dar nu le descrie ci adesea le sugerează ştiind să discifreze o personalitate de probe mai subtile un gest. în detalii care aduce schimbări în condiţiile socială a eroilor. cu dragostea lui de pămînt. a ţărănimii .Mai ales cînd îi vedem alăturiputem constata o anumită superficialitate şi lipsa de sensibilitate a lui Scridon şi firea mai complexă. Eroii de atunci şi mai tîrziu :Onache. (“Fa Domnică. şi a vocilor delicaţi şi indiscrsţi pînă la sfioşenie –aşa ne apăreau tinerii eroi a lui Druţă. mai sensibilă.Parcă un scriitor poate mobiliza numai dacă şi-arată eroii în momente grele . Fireşte. Faptul acesta îl putem constata deja în povestirea “Frunze de dor” cu eroii care diveră metaforic în contextul altor personaje în literatura anilor 50. opoziţia socială pasivă pentru că ferindu-şi eroii de încercările grele el nu mobilizează voinţa cititorului să înfrîngă greutăţile. a purtat povara bunătăţii. povestitorul realizează şi ale pămîntului. viu cu Pămintul. oglindită şi transfigurată oglindă lăuntrică a scriitorului. mai adîncă a lui Gheorghe (scena din pădurea ţăulenilor) Ghiorghe şi Rusanda. “Rusanda ţese un lăicer “. Aşadar Druţă nu numai pătrunde ăn miezul conştiinţe eroilor ci este el însuşi a cea conştiinţă a fiecărui erou fiind într-o maneră sau alta un alter ego al autorului. Moş Mihail. Dacă am convenit ca un motiv axial al creaţiei druţiene este crezul în pămînt. Acelaşi Leon Răprumaru pretindea că . Primul lucru ce ni se pare important este cunoaşterea psihologiei sociale. mai este un cald poem despre pămînt. relatînd drumurile prin lume şi prin viaţa ale eroului. scriitorul e atent la acţiuni.Dar o iubire frumoasă şi curată este un model superior de relaţii care oameni nu le mobilizează. El venea neartificializat de confenţe şi metafore neîncatuşat de scheme. lumea ţărănească văzută şi resimţită în toată frumuseţea şi complexitatea ei. ci si despre relaţiile cu eroi. n-ar fi atît poezie în paginile lui Druţă dacă n-ar merge pe drumurile satului tînăra Rusanda Ciobotaru cu inima doldoră de poezie. cu o Cîmpie a Sorocii şi o Cale a cucoarelor. Aşadar eroii în faţă cu realitatea.Legată de nedreptate înţelegere a eşecului.Al doilea cuplu:Gheorghe-Scridon –este desemnat deasemenea prin opoziţie. credinţa şi îndoiala. cum povesteşte. a unei comunităţi umane a satului. despre pămîntul-suflet. Acum să ne referim la un aspect principal important pentru înţelegerea întregii povestiri-spoţiul universului druţian. Ruţa. despre legătura omului cu pămîntul baştină şi vatră. Apoi vom observa cunoaştera psihologiei vîrstelor: TrofimaşRusanda. o reacţie. venind numai cu magistralăviziune a satului basm (satul lui Druţă). “Frunze de dor” înterpretată în permanenţa ca un poem de dragoste. vatra . recompusă.un detaliu vestimentar în gesturi şi mimica în peisaj. Valea Răzeşilor n-ar fi sat atît de frumos.pămintul fiind acest univers. Casa e centru universului lor. aspiraţia încrîncenarea îndărădnică . PERSONAJELE Cunoaşterea sufletului omenesc capacitate de a deschide în forţa noastră tainele lui acesta e în cuvint in caracteristica fiecărui scriitor.ci şi “cu tipologia de eroi eroii lui Druţă “ . conflictul este şi afirmarea prifind finalul povestirii. Scridon şi Domnica . dramele şi destinele nu pot capăta dezlegarea artistică dacă eviţi ciocnirea între eroi şi că autoru are o atitudine pasivă. apoi vom observa că majoritatea eroilor ai scriitorului vin în subiect cu acest cult al pămîntului vin cu un deal şi o casă înălţată de mînele drăgăstoase ale Păstorului sau ale Plugarului Onache. ştii ceva”) Rusanda. Perimetrul geografic al creaţiei druţiene este satul. a înălţat “ clopotniţa” a aşteptat întoarcerea dim lume a fiilor împrăştiiaţi şi a rămas singur la poarta “ Ultemei luni de toamnă” şi s-a retras în solitar împreună cu păstorul în căsuţa lui bătută de vînturi şi soare pe piscul lui de singurătate şi pe poezie. . Sînt prinşi toţi cu o excelentă cunoaştere a sufletului uman . dar atitudinea sa o simţim din felul cum mlădiază fraza. Acesta a chinuit tinereşte cu eroii de la pus mazărea. Povestea pămîntului abordează şi baladele omului şi universului.Druţă venea în literatură cu aăa cunoaştere a sufletelor proectînduşi destinul literar în primul rînd ca scriitor psihologic. a întenirit iarăşi a rezistat susţinut de rezistentul toiag al credinţei. Druţă presimte psihologia unei clase. eroii în faţa cu trupul. Dar estetica nu exclude predominanţa unui spirit specific care dă o anumită culoare şi autenticitate operei” Spiritul acesta i-l dă operei druţiene oriuontul rustic. badea Zînel-leile Frăsîna. Liviu rebreanu afirmă ” opera nu valorează prin materialul rural sau urban ci numai prin realizarea estetică. Urmărim dialectica eroilor săi în relaţiile lor cu lumea. lipsiţi de ariditatea gesturilor. Viaţa lor se împleteşte cu cea a pămîntului într-un joc al destinului şi scriitorului abordînd “baladele din copilărie”. vine cu legile lui de frumos şi omenie. la mişcările sufleteşti. a înbătrînit sufletul cu eroii săi a creat sănii şi a revenit la izvoare.de aşteptare şi de lumină… E personajul cel mai frumos împlinit şi realist.

în funcţie de varianta analizată. într-o noapte îşi ia inima în dinţi şi merge la Rusanda. a sărutat-o.. adâncă. iar Rusanda la sădit mazăre. cu biserici albe şi păduri… Un univers concretizat prin zeci de amănunte văzute de aproape pe care putea să le reţină ţn toată poezia lor . cum îi spui?" Totuşi nu aceste gânduri l-au făcut pe Gheorghe să se despartă de dragostea sa sinceră. era iminentă. "păşind alături. toate cele sunoscute şi răscunoscute de el îi păreau proaspete. publicată în volum pentru întâia oară în 1957. moment care i-a cerut scriitorului o motivare serioasă şi pe care Ion Druţă a căutat-o mult de la o ediţie la alta. seara. de viaţa satului în ultimul an de război. astfel încât în tratarea unora ar putea să apară disensiuni între diferiţi participanţi la dialog.. Fire sensibilă. Rusanda devine învăţătoare. este o ţară de cucostîrci şi clopotniţe . gardurile. la fel în urma "trădării" din partea ei el n-ar fi putut trăi în acelaşi spaţiu cu ea. vie. poetic şi puternic. fragedă şi puţintică.(. "Tu. Rusanda " a scos repede o batistă. În aşa legătură cu locul intră devotamentul. l. (. senin ca cerul.Scriitorul evocă momente şi valori ce prefigurează Patria e universul geografic şi spiritual ce-l moşteneşte eroul.) Era ţăran născut în zodia ţăranilor şi visa să ia în căsătorie o fiică de ţăran.". dar învăţătoare? pentru ce-i trebuie lui învăţătoare la casă? Şi cum poţi face căsnicie cu ea .. scriitorul realizând o imagine concretă.. din care se strecura o rază de lumină. ci In sufletul lui Gheorghe. după cum îl invitase Rusanda.) Plecarea lui Gheorghe la armată. ambii la vârsta îmbobocirii dragostei. mai mult. dar mâna n-a îndrăznit să şteargă arsura primei sale dragoste. a întrebat: "Da el ce-a zis?" Gheorghe n-a stat să se convingă dacă a fost aceasta o "trădare" din partea Rusandei. la club. După cum în timpul dragostei puternice Gheorghe nu putea trăi_/3râ Rusada.doar un om care vine din acest univers pomenit lucrulrile acestea pentru că între omul şi spaţiul druţian există o asemănare de rudenie spirituală. grija de a păstra şi a transmite . căci le vedea pentru prima oară împreună cu Rusanda". ci şi unade loc:Gheorghe munceşte un pămînt moştenit şi care este al moştenitorilor lui “un pămînt care mai poartă vibraţiile de inimă ale tatălui său. 1989).. cu datinile moştenite cu obiceiurile şi ritualurile de muncă ale pămîntului.... Aproape.. Primăvara dragostea lor izbucneşte năvalnic. şi a auzit cum "un glas bărbătesc a spus: "Eu zic: bine! Dar roata căruţei are diametru?" şi un glas. (Facem aici constatarea. ea cu creionul? Şi dacă face un borş care nu-ţi place. Conflictul principal nu se desfăşoară însă între personaje. Scrisă în acelaşi an (1955). impresionantă a vieţii satului basarabean al timpului. vara se consumă pe îndelete. Gheorghe fiind la arat. Gheorghe înţelege că mama fetei îl alungă. Rusandra răspândea înjur un farmec pe care Gheorghe nu-1 cunoscuse până atunci şi toate drumurile. copilă... că autorul şi-a perfecţionat mereu nuvelele şi romanele. prin nenumărate fire. din primăvara până în toamna anului 1945.. La întoarcere.tu cu plugul. ţnemurirea cu strămoşii este la ei nu o doar o legătură de sînge. s-au înţeles ei să meargă.) Dragostea lui Gheorghe şi a Rusandei a apărut şi s-a aprins cât amândoi tinerii purtau grijă pământului din Hârtoape.(. valabilă de altfel şi pentru celelalte opere ale lui Druţă. el se simte rănit adânc şi se poate spune că un atare amănunt a decis aproape totul. 1-a îndepărtat aproape definitiv de Rusanda. iar acum o măreau timpurile noi între ţărani şi intelectuali. deoarece şi după aceasta dragostea lui îşi cerea dreptul la viaţă. Urmează alte manifestări concrete ale sentimentelor personajelor. dar mai întîi şi legătura cu tradiţiile. învingându-şi sfiala. Gheorghe rămâne acelaşi om al pământului. el a simţit cu toată fiinţa depărtarea pe care o cultivaseră veacurile. S-a apropiat de ferestrele astupate. dar care-i simte şi pe carei viu.) După care vine despărţirea. Ştii câte ai pe capul tău!" îi zice Rusandei mama. în centrul acestui adevărat poem de dragoste se află doi tineri din satul Valea Răzeşilor: Gheorghe Doinaru şi Rusanda Cibo-taru. într-o zi de primăvară timpurie. povestirea Frunze de dor este o altă dovadă concludentă a unor mari şi alese capacităţi creatoare ale scriitorului. a pornit cu ea spre buze.) . Noi vom apela la textul variantei din Scrieri. noi. casele. iar când băiatul. Gheorghe îşi zice că ar fi trebuit s-o viziteze la Soroca. scump ca viaţa. sînt cele două hectare din hîrtoape şi Valea Răutului. prin întunericul nopţii. Personajele sunt legate firesc şi trainic. dar toamna se veştejeşte nemilos. (. nu sta mult la sfat. unică. (.

dar uite noi te facem."Ce s-a întâmplat? De ce s-a lepădat Gheorghe de Rusanda?" . determinându-le să-şi trădeze chiar şi dragostea(. acea epocă a demonismului comunist avea un mecanism foarte adânc ascuns. mai ales .... povestirea Ultima lună de toamnă constituie obiectul unei alte lecturi revelatoare(. în schimb dumneata o viaţă întreagă ai să ţii minte că noi te-am făcut învăţător.) .(. După ce constată calm şi durut că "această lucrare Frunze de dor nu este înţeleasă just" şi pune câteva întrebări fireşti ..subliniem încă o dată . de scriitor..se temea de ele.fatală.. a cărei roată se dovedeşte .1993. Chiar "smulsă" din tagma ţăranilor. Vina este a istoriei. acela care nu numai aştepta vremurile noi. Şi discreditarea valorilor cam cum mergea? Dumneata nu prea eşti bun de învăţător.şi în cazul Rusandei .cea evidenţiată. dar n-a făcut.) Rusanda n-a avut niciodată vreun gând meschin referitor la noua sa profesie. până în ziua de astăzi această mare "epopee" încă nu a luat sfârşit.. date fiind firile personajelor principale.. (.) Mai puţin amară decât Frunze de dor. Moldova Suverană.Gheorghe.de viaţa însăşi . Discreditarea valorilor. Altfel era croit ." (Ion Druţă. Şi uite în felul acesta atâta a fost frământată această lume cu discreditarea valorilor reale. cu întârziere. acum adăugăm că despărţirea lor mai are o cauză .. Şi uite. cum a început atuncea în şaisprezece sau şaptesprezece. când bucătăreasa era pusă în fruntea statului.. 25 septembrie).. dar şi . din cauza căreia el se simte strivit de noua ipostază a Rusandei. şi dacă până acum consideram că personajele se despart din cauza psihologiei şi mentalităţii lor diferite. Amăreala/n/nze/o/" de dor vine de la adevărul că primenirile sociale au influenţat puternic personajele.pe adevăruri dureroase despre om şi despre viaţa. admitem că nici n-a iubit pe cel pe care ar fi vrut să-1 iubească.Druţă explică: "Vedeţi Dumneavoastră. chiar când discută cu învăţătorul Pânzaru.Deznodământul dramatic e pe deplin motivat.. mentalitatea lui. n-a făcut ceea ce ar fi vrut să facă în viaţa lui şi ar fi fost capabil să facă. mai puţin tragică.felul de a fi al lui Gheorghe. Gheorghe o părăseşte. ea n-are nici o vină. ea mai crede că rămâne alături de Gheorghe.) Dar chiar cei mai buni dintre cititorii povestirii n-au intuit un sens foarte profund al transformării Rusandei în profesoară. aici e cheia despărţirii personajelor. dar întemeiată ..şi ea . şi n-am fi vorbit nici noi despre aceasta dacă scriitorul însuşi n-ar fi intervenit la un moment dat cu nişte destăinuiri zguduitoare. încât mai fiecare din noi nu şi-a trăit viaţa pe care ar fi vrut s-o trăiască. pe care eu 1-aş numi discreditarea valorilor.repetăm ..