Nivelul IV F.

Opera literară Lec ia 1: Răzvan şi Vidra De Bogdan Petriceicu-Hasdeu
Pretext • După părerea voastră, cum trebuie să se comporte un om aflat într-o pozi ie socială defavorizată: să lupte pentru a ajunge în vârf, sau să adopte o atitudine pasivă, considerându-se dinainte un învins? • Sunte i de acord cu afirma ia din moto: „Mărirea deşartă şi iubirea de argint, acestea sunt neşte neputin i iu i ale sufletului”? Justifica i-vă opinia!

• Drama istorică Răzvan Vodă publicată în 1967 devine, la a treia edi ie, în 1869, Răzvan şi Vidra. Opera are ca sursă de inspira ie un articol al lui Nicolae Bălcescu, Răsvan Vodă, publicat în România Literară.

STRUCTURĂ ŞI COMPOZI IE • Distinge i tema centrală şi subtemele dramei, având în vedere următoarele variante: - trecutul istoric - iubirea - dragostea de ară - dorin a de mărire - societatea - haiducia - eroismul - goana după înavu ire • Preciza i în câte cânturi este structurat poemul. Crede i că titlurile au legătură cu evolu ia personajului principal? Argumenta i! • Delimita i momentele subiectului. Preciza i în ce context îşi face apari ia personajul Răzvan. • Realiza i o clasificare a personajelor (principale / secundare / episodice) prezentând, într-o scurtă expunere, rolul personajelor episodice. • Arăta i la ce niveluri se realizează conflictul operei (conflict social / sufletesc).

Structură de tip tradi ional, bine închegată

Erou deosebit de to i cei din jur

Conflict – luptă (dispută) între personaje, idei, între sentiment şi ra iune etc. Poate fi exterior sau interior, sufletesc. Conven ia literară – acceptare liber consim ită a unor procedee sau fic iuni; manifestările spiritului

2. CONVEN IE LITERARĂ – REALITATE ISTORICĂ • Considera i că operele literare inspirate din trecut trebuie să respecte în totalitate realitatea istorică? Motiva i-vă opinia! • Preciza i dacă în piesa Răzvan şi Vidra istoria este reprezentată la modul autentic, obiectiv, sau dimpotrivă, într-o viziune subiectivă, particulară, servind scopurilor artistice; lua i în considera ie mărturisirea autorului: „În sfârşit, mă vor întreba unii: de ce n-am lăsat pe Răzvan să domnească cinci luni, precum a domnit în realitate? Şi de ce nu i-am

modern în artă tind la abolirea tuturor conven iilor

permis a muri în eapă? … Răspunsul e lesne de făcut. Pe de o parte, într-o dramă cinci luni este un singur moment, iar pe de altă parte, nimic nu poate fi mai pu in dramatic decât o eapă”. • Hasdeu mărturiseşte că a depus un mare efort de documentare, pentru a-şi face o opinie despre epoca evocată şi despre personajul său. Crede i că scriitorul trebuie să se documenteze, pentru o operă de inspira ie istorică, sau e suficientă intui ia, fantezia creatoare? • Citi i studiul lui Bălcescu şi compara i cu subiectul piesei. EROUL ROMANTIC

Destin romantic, de excep ie

Personajul colectiv – grup de personaje cu comportament asemănător; mul ime

Eroul excep ional

a) Vinovatul fără vină • Argumenta i valabilitatea următoarei afirma ii: „Răzvan şi Vidra este drama individului apăsat de prejudecata publică” (G. Călinescu) • Prezenta i, în câteva cuvinte, ascensiunea şi căderea personajului principal! • Remarca i atitudinea schimbătoare, adesea contradictorie a oamenilor obişnui i (târgove ii, haiducii) fa ă de Răzvan. Cum justifica i faptul că se trece de la aprobare, la dezaprobare totală? Alege i răspunsul corect: a) Oamenii se dovedesc incapabili de a se elibera de prejudecă i şi de a-l trata pe Răzvan ca om b) Răzvan este el însuşi inconsecvent, contrazicându-şi ideile şi concep ia de via ă c) Prin inuta lui mândră, eroul atrage admira ia sau ura celor din jur. • Interpreta i gestul lui Răzvan de a-şi asuma responsabilitatea pamfletelor, în momentul când dascălul este acuzat în locul lui. • Realiza i o scurtă compunere având ca moto replica eroului: „Omul om să fie liber, decât rob, mai bine moare”. Încă din primele scene, Răzvan se dovedeşte un apărător al adevărului, al libertă ii, dând dovadă de o noble e a sufletului rar întâlnită. Personajul adoptă o atitudine umanistă, idealistă: se luptă cu morile de vânt, încercând să înlăture nedreptă ile lumii. Eroul s-a născut dintr-un neam de robi, şi întreaga sa existen ă e marcată de acest stigmat. Are parte de o ascensiune meritată, dar originea igănească planează asupra lui ca un păcat strămoşesc. Răzvan capătă aura unui personaj de legendă, care luptă pentru idealuri înalte, dar a cărui evolu ie stă sub semnul unui puternic tragism. • Considera i că Răzvan avea suficiente calită i pentru a fi ales căpitan al haiducilor? În redactarea răspunsului, ave i în vedere următoarele momente: - încercarea de a restitui punga cu bani găsită în drum; - gestul de a oferi întreaga pungă unui cerşetor; - eliberarea lui Sbierea; - vitejia dovedită în tabăra leşească. • Citi i scena în care cei doi ofi eri polonezi, Minski şi Piotrovski, discută despre Răzvan. Motiva i pozi ia de respingere pe care o adoptă cele două personaje, în absen a lui Răzvan, şi vorbele linguşitoare pe care le rostesc la apari ia lui Vulpoiu şi a Răzăşului.

Dramaturgul romantic crede (încă) în idealuri înalte, pe care vrea să le regăsească şi în via a reală. Pentru a le impune, el dispune de două căi: - conturează un erou perfect, un ideal uman, un supraom; - construieşte, ironic, fiin e laşe, josnice, ridicole, care să provoace râsul şi, implicit, dispre ul spectatorului. Exprima i-vă părerea în legătură cu refuzul eroului de a deveni: a) căpitan în armata rusă b) polcovnic leşesc • După opinia voastră, prăbuşirea lui Răzvan confirmă juste ea prejudecă ilor referitoare la originea lui obscură? • Extrage i versurile în care Răzvan îşi exprimă dragostea de patrie şi nostalgia pentru spa iul moldovenesc. Descoperi i procedeele retorice! • Crede i că replica Vidrei: „Cel care-şi iubeşte ara cu adevăratul dor / Nu-i pasă de lutul ării, ci de-al ării viitor /” este justificată, sau nu? • Dintre toate personajele operei, doar două sunt gata să renun e la orice prejudecată rasială. Arăta i ce particularită i temperamentale şi de comportament ale eroului au determinat atitudinea Vidrei şi a hatmanului leşesc fa ă de Răzvan. • b) Patima mistuitoare • Răzvan se află sub puterea şi fascina ia Vidrei, căpătând treptat o ambi ie extraordinară, o dorin ă nemărginită de a ajunge la mărire. Specifica i ce model uman îi propune Vidra lui Răzvan. • Sbierea este un personaj de tip clasic, dominat de o singură trăsătură de caracter (personajul tipic – avarul). Preciza i dacă personajul se comportă ca o fiin ă omenească sau ca un automat. Ave i în vedere următoarele replici ale sale: a) „Da i-mi sacul meu! … Răzvane! … Nu mă sărăci de tot! … Taleri trei mii patru sute cinzeci şi şapte ş-un zlot!” (Cântul II) b) „… Tu eşti, Răzvănică dragă? … Şi dumneata, jupâneasă? … Parcă văd o pungă întreagă! …” c) „Ş-apoi eu am totdeauna o nădejde-n Dumnezeu Că sfântul mereu mă scapă, fără să-i dau nici un leu Decât numai câteodată vreo lumânare de ceară, Care, de frica scumpetei, o fac la mine la ară …” (Cântul III) • Crede i că setea de mărire a lui Răzvan a ajuns atât de degradantă ca patima pentru avere a lui Sbierea? Motiva i-vă opinia! • Preciza i care a fost greşeala de strategie politică a eroului, care i-a şi antrenat căderea! • Descoperi i versurile în care Răzvan rosteşte o morală privitoare la goana nebunească după bogă ie sau putere. Scriitor romantic, Hasdeu consideră că via a omului trebuie să se conducă după anumite principii şi valori morale, a căror nerespectare duce la suferin ă şi chiar la moarte. Autorul nu îşi sanc ionează personajul pentru originea sa igănească, deci nu în sensul unui hybris, ca în tragedia greacă, ci pentru transformarea sufletească a omului liber, curat în cuget, într-o fiin ă nerecunoscătoare, care râvneşte locul altuia.

Personajele urmărite în paralel

Caracter didacticist, moralizator al operei

Mai exact, Răzvan îl înlătură de la tron tocmai pe binefăcătorul său, vodă Aron, care l-a chemat din Polonia şi l-a înăl at la rangul de hatman. Nu atât dorin a de mărire este pedepsită, cât încălcarea unor principii etice. Tocmai de aceea, pedeapsa Vidrei va fi mai mică decât a lui Răzvan. • Sunte i de acord cu afirma ia lui George Călinescu potrivit căreia „Destinul implacabil din tragedia greacă a fost înlocuit aici cu reaua naştere apăsând asupra geniului. Ca un cor antic Tănase exprimă necesitatea nemiloasă a legii”? Argumenta i! • Extrage i replicile personajului Tănase referitoare la ascensiunea extraordinară a lui Răzvan. Explica i tendin a de a tempera elanul eroului, corelând-o cu faptul că Tănase îşi jertfeşte via a pentru Răzvan! • Justifica i replica bătrânului Tănase: „Eu ştiam / Că nu se cădea sapuce scaunul ării orice neam”, alegând una din următoarele explica ii: - ca fost rob igan, Răzvan nu poseda dreptul social la înscăunare; - neavând descenden ă domnească, eroul nu avea dreptul ereditar să ocupe tronul Moldovei; - prin înlăturarea mişelească a lui Aron-vodă, eroului îi lipseşte dreptul moral la domnie. VIDRA – între ambi ie şi devotament • Personaj controversat, Vidra e cea care-i inculcă eroului dorin a de ascensiune socială. Pe de altă parte, ea îl alege pe Răzvan drept so în vremea când acesta era un simplu igan fugit din robie. Realiza i o discu ie despre eroină, selectând versurile cu ajutorul cărora Vidra poate fi caracterizată ca femeie dură, ambi ioasă sau ca so ie iubitoare. • Prezenta i momentul întâlnirii Vidrei cu Răzvan. Cum descrie eroul fiorul dragostei? • Descoperi i semnifica ia visului Vidrei, în care apare măicu a moartă a lui Răzvan. • Arăta i ce se întâmplă când Vidra conştientizează faptul că va fi mamă. Considera i că schimbarea ei de atitudine ar putea fi interpretată ca o descoperire a propriei feminită i? Găsi i şi alte interpretări posibile. DRAMĂ ROMANTICĂ Iubire de tip romantic Ca dramă romantică, piesa lui Hasdeu se inspiră din trecutul românesc. Scriitorul antrenează în conflict şi personaje istorice, autentice, dar şi eroi de fic iune. Antiteza devine un procedeu ilustrativ, nu rămâne la nivelul unei simple figuri de stil; astfel, întâlnim antiteza: între Răzvan şi Sbierea (sau între erou şi ofi erii polonezi), între Răzvan cel cinstit şi omenos de la începutul piesei şi împătimitul de mai târziu. În multe pasaje, vocea eroului coincide cu aceea a scriitorului, prin patriotism, prin ironie, prin credin a în predestinare şi în anumite idealuri. Răzvan, ca erou excep ional, are un destin de excep ie, dar dorin a nestăvilită de putere îi va fi fatală. Evolu ia şi căderea personajului sunt urmărite prin procedeul anticlimaxului (după mărirea treptată urmează căderea bruscă). Figurile retorice, precum repeti ia, enumera ia, interoga ia şi exclama ia, replicile scurte, replicile reluate etc. amplifică dramatismul

Hybris – obrăznicie, depăşirea măsurii în rela ia dintre om şi for ele superioare lui

Corul – în teatrul antic, grup de personaje care participă ca un personaj unic în desfăşurarea ac iunii unei opere dramatice, dansând şi cântând

Romantism la nivelul temei, al personajelor, al subiectului, al limbajului şi al procedeelor artistice

scenelor. Redactarea în versuri, pe lângă muzicalitate şi tonul declamativ, aduce şi o notă lirică, afectivă. • Selecta i, dintre următoarele elemente, pe cele care apar in esteticii romantice: - patriotismul (descrierea nostalgică a ării); - personajul tipic, - trimiterile folclorice (semnele, versurile populare), - tema haiduciei; - fascina ia iubirii; - desfăşurarea ac iunii în Moldova şi în Polonia - sursa de inspira ie (trecutul istoric); - eroul excep ional; - iubirea ca vrajă; - iertarea acordată lui Sbierea; - caracterizările sumare ale personajelor secundare; - umorul şi ironia; - efectele retorice; - oferta exagerată a hatmanului leşesc; - umanismul operei; - amestecul de stiluri; - prezentarea personajului în evolu ie, - rolul important atribuit personajului feminin; - visul Vidrei. Drama este specia genului dramatic având un conflict puternic, de obicei exterior, personaje din diferite medii sociale, o mare libertate a expresiei şi un deznodământ solemn.

Efecte retorice şi nuan e comice • Selecta i scenele comice (spre exemplu: cearta târgove ilor, disputele dintre Răzăşul şi Vulpoiu etc.) şi arăta i în ce constau comicul de situa ie şi cel de limbaj. • Explica i de ce apari ia repetată a lui Sbierea generează hazul. • Descoperi i elemente ale comicului de limbaj în replicile următoare: a) „Sbierea: Fugi! N-am bani! N-am o groşi ă! N-am nimic, nimic, nimic!” b) „Piotrowski: Ce-i drept, Sanctissimus Thomas, in Summa Theologie, / Firmat asemenea fapte, iar Petrus Hispanus scrie / Cum că foemina şi dracul sunt affines oarecum”. c) „Iscoada: Ca sabia lui Arhanghel, ca toiagul lui Aron, / Praştea lui David prorocul, buzduganul lui Samson”. Aceste elemente pot fi considerate mijloace de caracterizare a personajelor? • Arăta i ce rol joacă repeti ia în versurile următoare: „Are dreptate iganul! iganul are dreptate!” • Preciza i ce figuri de stil apar în fragmentul care urmează, comentând efectul lor stilistic: „Acest om pentr-o lescaie, acest om pentr-o nimică / Va suferi cu plăcere fără să scoată un suspin / Robie, lan uri, ruşine, bătăi, închisoare, chin”. • Arăta i pentru ce se minimalizează importan a rangului de căpitan:

Litota – figură de stil opusă hiperbolei, presupune o minimalizare, o depreciere a unei valori. Ironia – procedeu stilistic prin care vorbitorul exprimă contrariul ideii în care crede, de fapt, cu scop satiric.

Cuplul comic – pereche de personaje, cu trăsături asemănătoare sau divergente, a căror apari ie generează comic de situa ie ori de limbaj; aici, Răzăşul şi Vulpoiu.

„Cum? Atâta veselie? Pentru ce?… Pentr-o nimică? / Căpitan? Ce mare treabă!… Căpitanu-i o furnică!… / […] / Căpitan!… O jucărie!… Căpitan … E un covrig, / După care colindează bie ii copilaşi pe frig.” • De multe ori eroul rosteşte adevăruri (maxime) prin care condamnă societatea, nedreptatea oamenilor, ipocrizia şi prostia. Preciza i în ce constă efectul satiric al replicilor. La ce procedeu retoric apelează personajul? a)„Cineva poate să râdă de sfin i şi de Dumnezeu / Dar de Vodă nu … Ei bine, dă-mi, jupâne, ştreangul meu”. b)„Adevărat. Eu uitasem c-asta-i lege pe la voi. Numai banul înainte, iar iubirea mai apoi”. ALTE SEMNIFICA II

Retorică – arta exprimării alese, utilizată în scopul convingerii unui auditoriu; Retorismul – abuz de figuri şi de elemente retorice.

• Hasdeu iese, de obicei aluziv, din grani ele fic iunii. Descoperi i în text aspecte referitoare la: - patriotism - unirea provinciilor româneşti - egalitatea între oameni - dezrobirea iganilor - posibilită ile omului inteligent şi perseverent de a depăşi inechită ile de clasă. Teme • Caracteriza i personajul Răzvan, ca erou romantic, excep ional. • Realiza i un scurt eseu în care să demonstra i că Răzvan şi Vidra de Bogdan Petriceicu Hasdeu este o dramă romantică.

Drepturile de autor pentru toate lec iile, exerci iile, imaginile, textele, articolele din acest curs de literatură apar in prof. A. Popa. Materialele din acest site nu pot fi reproduse sau folosite in scop comercial, nici integral, nici par ial, fără permisiunea scrisă a autorului. E-mail: apopa01@ymail.com Web site: http://www.literaturaromana.com/ Copyright © 2010 A. Popa

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful