Epicureismul

Cu filozofia lui Aristotel nu se termina istoria filozofiei
din Grecia Antica, cu atit mai mult istoria filozofiei antice.
Insa cu ea se incheie cea mai bogata dupa continut filozofie
(care deseori este numita filozofie clasica), deoarece dupa
Aristotel – acest "Alexandru Macedon al filozofiei greces ti" –
filozofia antica si-a pierdut caracterul sau creator.
Istoria filozofiei antice se prelungeste si in timpurile de
dupa Aristotel – in perioada elenista, iar mai tirziu – in cea
romana. Aceste perioade au durat aproximativ opt secole, pe
parcursul carora mai continua sa functioneze scolile filozofice
ale lui Platon (academicii Xenocrat, Polemon, Crantor,
Carneade s .a.) si Aristotel (peripateticii Teofrast, Straton,
Aristarh s .a.), insa au aparut si s coli noi ca scoala lui Epicur
("Gradina lui Epicur"), scepticismul, stoicismul s .a. Invatatura
lor patrunde in Republica Romana, dind nas tere epicureismului roman, latin (Lucretiu Carus), scepticismului (Enesidem
din Cnos, Sextus Empiricus s.a.) si indeosebi stoicismului
care a fost caracteristic pentru Republica Romana (Seneca,
Marc Aureliu s.a.). Noua perioada elenista in istoria societatii
sclavagiste incepe cu descompunerea statului lui Alexandru
cel Mare. Aceasta perioada in istoria lumii antice ocupa
ultimele trei secole i.e.n. – din anul 323 (anul mortii lui
Alexandru) pina in anul 30 i.e.n. (anul cuceririi de catre
romani a Egiptului – ultimul stat elenist).
Intre orasele care au devenit renumite in aceasta perioada
primul loc il ocupa Alexandria, centrul principal al culturii

insa nu gaseste aici o solutie satisfacatoare asupra existentei. Hesiod afirma ca lumea a provenit din haos. Neocles. mecanicii. dar si interesul pentru viata politica. relativ independenta de cursul evenimentelor externe. care traiau mai ales in Alexandria. medicinii. continuatorul liniei materialiste in epoca elenista. limitindu-se la problemele vietii particulare si ale moralei particulare. istoriei. omul sa se simta dezradacinat s i sa tinda sa-s i afle un refugiu si o alinare pe planul subiectiv al constiintei. de altfel. a teoriei limbii si poeziei etc. geografiei. In perioada elenista slabeste nu numai incordarea luptei politice. Intrebarile referitoare la lumea exterioara nu lipsesc nici acum din sfera cugetarii filozofice. Ca si tatal sau. fiziologiei. inevitabil ca atunci cind conditiile vietii materiale si politice au devenit nesatisfacatoare in raport cu vechile deprinderi de viata.e.Epicureismul elene.270 i. Era. astronomiei. Savantii perioadei eleniste. spre organizarea vietii interioare in jurul unui anumit ideal de fericire individuala.n. in filozofia lui Epicur. el a fost invatator in s coala. Epicur/Epicouros(c. a fost originar din insula Samos. chiar daca nu raminea nepa sator la ceea ce se petrecea in jurul sau. La virsta de 14 ani ia cunostinta de continutul teoriei cosmogonice a lui Hesiod.). Dar cum a luat nastere lumea? se . Un aspect caracteristic al gindirii filozofice din aceasta perioada il constituie preocuparea foarte intensa de problema morala a fericirii. activau in domeniul matematicii. fizicii. Aceasta preocupare specific morala o gasim in centrul unuia dintre cele mai stralucite sisteme filozofice ale antichitatii. Sfera intereselor paturii intelectuale a societatii greces ti se ingusteaza. Biblioteca din Alexandria era cea mai bogata arhiva a manuscriselor. Filozofia l-a interesat din adolescenta. cel mai de vaza ginditor al perioadei eleniste. insa ele in mod fatal sunt legate si influentate de aceasta orientare spre aflarea cailor unui echilibru moral.341-c.

n. Regimul alimentar al acsetei scoli era dintre cele mai simple: un mic pahar de vin era indeajuns. "Despre fatalitate". discipolul lui Platon. Invatatura milesienilor despre inceputul material. cunoscuta sub denumirea "Maxime principale" s i care include 40 de aforisme. gindeau acesti filozofi. Epicur se reintoarce in Atena unde is i cumpara o gradina. Raspunsul l-a aflat in invatatura materialista a lui Democrit. "Despre practica justitiei". printre care "Tratatul asupra naturii" in 37 de carti. unde a avut prilejul sa tina lectii de filozofie in oras ele Colofon. Mitilene si Lampsacos. Pe linga aceste trei scrisori s tiintifice s-a pastrat inca o lucrare in forma de aforisme. "Despre atomi s i despre vid". adesea insa se multumeau numai cu apa si piine uscata. S-au pastrat numai trei scrisori.intreba Epicur s i acesta a si fost punctul de plecare al cugetarilor sale filozofice.a. "Epicur il saluta pe Pifocle"si "Epicur il saluta pe Meneceu"). Timp de aproximativ zece ani a trait in oras ele din Ionia. O sursa importanta pentru studierea filozofiei lui Epicur este si poemul filozofic al lui Titus Lucretiu Carus “Despre natura lucrurilor”. a devenit sediul unei scoli filozofice. caci ea consta doar in absenta durerii. "Despre iubire". in care sunt expuse concis principiile fundamentale ale invataturii lau ( "Epicur il saluta pe Herodot" . Putine lucruri ne sunt necesare. "Canonul". In anul 307 i. celebra inca din atichitate. neintrecut in aceasta privinta decit de stoicul Chrysipp. Lucrarile lui Epicur n-au ajuns pina la noi. Epicur a fost un scriitor extrem de fecund. pentru a infaptui scopul vietii – placerea. Diogenes Laertios considera ca scrierile lui Epicur ar fi atins cifra de 300. "Despre reprezentare sau despre imaginatie" s . "Gradina lui Epicur". La virsta de 18 ani pleaca la Atena unde citva timp audiaza lectiile lui Xenocrate. "Despre scop".e. dialec- .

iar daca ne lipseste. s i tinarul s i batrinul. dupa cum apelam la medicina de dragul sanatatii". Astfel trebuie sa ne indeletnicim cu lucrarile care ne dau fericirea. Epicur imparte filozofia in trei parti: invatatura despre natura (fizica). fiindca nici o virsta nu-i prea timpurie sau prea tirzie pentru sanatatea sufletului. Pentru a deveni fericit. atomismul lui Democrit. As adar. cel de-al doilea pentru ca. scopul filozofiei este fericirea omului: "Nici in tinerete nu trebuie cineva sa ezite de a se ocupa de filozofie s i nici cind ajunge la batrinete sa nu se sature de filozofie. din cauza placerii s i nu de dragul lor. invatatura cirenaicilor despre placere – toate acestea au constituit izvoarele conceptiei lui Epicur si in forma transformata s-au inclus ca parti componente ale sistemului lui. e asemenea celuia care ar spune ca timpul fericirii nu-i inca sosit sau ca s-a dus. nu ne-ar provoca placerea. toate actiunile noastre sunt indreptate spre obtinerea ei". invatatura despre ca ile de cunoastere a naturii . Daca intelepciunea nu ar servi la nimic. trebuie sa caute intelepciunea. omul trebuie sa cunoasca legile naturii: "Fara s tiintele naturii nu putem capata placeri neintristate". De aceea ambii. Conform parerii lui Epicur. avem tot ce ne trebuie. Cel ce spune ca timpul pentru studierea filozofiei n-a sosit inca sau a trecut. de asemenea. ci o calauza a vietii.tica lui Heraclit. o arta a meditatiei. inaintind in batrinete. caci daca o dobindim. invata tura pitagorienilor despre cantitate. In filozofia sa a capatat o insemnatate dominanta s i si-a gasit dezvoltare teoria atomista a lui Democrit. subordonata unei finalitati practic-morale. senzualismul lui Aristotel. prin filozofie Epicur nu intelege o simpla indeletnicire speculativa a spiritului. sa se simta tinar s i batrin totodata prin lipsa de teama fata de cele ce vor veni. ea nu ar trebui si si-ar pierde orice valoare: "Alegem virtutile.

nefiind infinit (dupa cum invata Democrit). Atomii sunt primordiali. Epicur si discipolii sai luau in consideratie faptul ca. deoarece nu putem sa ne inchipuim ca un numar mic de forme sa dea nas tere la o multime de deosebiri pe care permanent le observam in lucruri. Epicur deosebea corpurile fizice si atomii din care ele sunt formate. Senzatia care ne informeaza despre existenta corpurilor ne arata ca ele se descompun. numarul atomilor care poseda o forma sau alta trebuie sa fie infinit. Dar diviziunea nu se produce la infinit. indivizibili.s i a omului (logica. este totus i extraordinar de impunator. Epicur considera ca lumea este . necesari. Asadar. indestructibili si imuabili. un corp material. dupa parerea lui Epicur (spre deosebire de parerea lui Democrit). cum el o numea. des i deosebirile formelor de atomi sunt limitate. Lumea. una dintre cele mai importante insus iri ale atomului. Epicur afirma ca numarul formelor de atomi. cu o anumita marime care include neaparat cele trei dimensiuni proprii oricarei realitati materiale. Toate fenomenele naturii se explica prin diverse asociatii de atomi. A treia insusire importanta a atomilor lui Epicur este greutatea lor. caci astfel existenta s-ar transforma in inexistenta. dar si prin greutate. deoarece in cazul presupunerii unui numar finit de atomi ar fi imposibila explicarea eternitatii si a infinitatii Universului. La fel ca s i Democrit. canonica) s i invatatura despre atingerea fericirii de catre om ( etica). ele sunt compuse si divizibile. sau. afirma Epicur in urma lui Democrit. este formata din atomii care se leaga si se combina intre ei. este marimea lor: toti atomii au o marime destul de mica. O alta insusire importanta a atomilor lui Epicur este forma. Atomii se deosebesc intre ei nu numai prin forma si marime. Atomul este o substanta. des i nu infinit de mica.

Miscarea atomilor in spatiu vid este tripla. Ea mentiona increabilitatea s i indestructibilitatea mis carii. Aceasta teza exprima atit vesnicia atomilor. In sistemul lui Epicur. Insusirea principala a vidului. Aceasta este mis carea pe linie verticala – caderea atomilor "in jos" sub actiunea greutatii proprii. in fine. Considerind ca spatiul vid nu are hotare. cit si ves nicia miscarii. dupa parerea lui Epicur. Epicur ii aplica notiunea infinitului. el. la fel ca si atomii. Corpurile materiale exista si se misca anume in vid. nu are nici partea de sus. Spatiul vid nu este cauza. ca si in sistemul LeuchipDemocrit. posibilitatea atomilor de a se combina in agregate de diferite trepte de complexitate. Epicur inainteaza o teza profunda: "Atomii se mis ca incontinuu in cursul ves niciei". Vidul. consta in faptul ca. fiind prin natura sa spatiul infinit. a Universului in intregimea lui. ci in interiorul lor. Epicur respinge parerea lui Aristotel despre existenta in Univers a "susului" si "josului" absolut s i mentiona relativitatea acestor notiuni.formata nu numai din inceputurile materiale – atomii. nici partea de jos. ci conditia mis carii atomilor. Deci. trebuie sa admitem posibilitatea miscarii lor in spatiul vid s i infinit. miscarea care consta in abaterea de la aceasta linie verticala care si aduce la ciocnirea si unirea atomilor. neimpiedicind miscarii s i fiind numai o inca pere a corpurilor. ci si in toate directiile. este inaccesibil perceperii prin organele de simt si este conceput prin meditatie. pentru a explica existenta lucrurilor. miscarea legata de respingerea reciproca a atomilor si care are loc nu numai "in jos" si "in sus". nici partea stinga. nici partea dreapta. nu are nici centru. ci s i din spatiul vid. . Cauza mis carii atomilor se afla nu in afara. deci. atomii si vidul exista independent unul de altul.

deosebindu-l in mod principial de invatatura fatalista a lui . s i atomii mari s i cei mici trebuie sa se miste cu aceeasi viteza. poate. Epicur considera ca in spatiul vid greutatea. As adar. cauza deviatiei atomilor este ascunsa in propria lor natura. miscarea necesara a atomilor cu deviatia spontana de la calea lor. de a devia in chip spontan de la linia verticala a caderii lor. In vid s i atomii grei si cei us ori. Aceasta forta nu poate fi exterioara din urmatoarele cauze. servesc ca o completare a ei si. nu influenteaza asupra mis carii lor. Deviatiile intimplatoare sunt o continuare a miscarii necesare determinante in cadere a atomilor. Dar in cazul mis carii pe linie verticala paralela a atomilor actiunea lor unul asupra altuia este posibila numai cu conditia deviatiei lor de la linia verticala. formind prin reunirea lor diferitele corpuri materiale pe care le constatam in experienta. forta externa care provoaca abaterea atomilor poate fi numai alti atomi. forma si marimea atomilor. astfel. miscindu-se pe o linie verticala cu aceeasi viteza. Numai pe baza acestei deviatii spontane de la miscarea lor generala si uniforma atomii se pot combina. Epicur uneste. adica insusirile inseparabile ale lor. Cauza deviatiei se afla in atomii ins isi.Spre deosebire de Democrit. care constituie. cu totul absenta in sistemul lui Democrit: atomii se pot intilni intre ei numai datorita capacitatii de a se atrage. demonstreaza lega tura necesitatii si intimplarii in sistemul lui Epicur. Daca insa toti atomii cad paralel. Asadar. deci. latura cea mai interesanta s i caracteristica a gindirii lui Epicur. Vidul prin natura sa nu are capacitatea de a actiona asupra corpurilor si de a se supune actiunii lor. atunci cum este posibila intilnirea s i ciocnirea dintre ei? Aici intervine un alt element nou. In afara de atomi si vid in Univers nimic nu exista. de o deosebita insemnatate teoretica.

se afla. Dupa spusele lui Epicur. plante s i alte obiecte. Zeii lui Epicur dupa natura lor sunt fericiti si nemuritori. zeii au aparut din anumite aglomeratii de atomi si de aceea sunt supusi distrugerii. ne spune Epicur. care. care este format din atomi s i vid. neintervenind sub nici o forma in mersul lucrurilor. Lumea noastra este una dintre lumile fara numar ale Universului infinit. Fiind materialist consecvent in interpretarea fenomenelor naturii. Epicur nu respinge ipoteza existentei divine. De aici sensul eliberator al filozofiei. conceputa in spirit iluminist. pe care le vedem in aceasta lume". Epicur recunoaste nu numai existenta obiectiva a . "in toate lumile exista fiinte vii. el este ves nic s i infinit. care. dar nu orisice forma. Dupa parerea lui. deoarece vesnici s i infiniti sunt atomii ce-l formeaza. aparind ideea de necesitate. Numarul formelor este limitat. existente in spatiile libere dintre lumi (intermundia) si nu se intereseaza de soarta Universului. dupa parerea lui Epicur. Interesanta si importanta este ideea despre existenta vietii in toate lumile. nici a oamenilor. ca s i numarul formelor atomilor. trebuie sa reprezinte o calauza a vietii. vorbes te despre o mult ime de divinitati care se afla in nemiscare s i sunt lipsite de efort. adica lumile in timpul formarii poseda nu o singura forma. fericite. Frica de zei s i de fenomenele naturii. Universul. Insa cuvintele lui Epicur despre "nemurirea" zeilor nu trebuie intelese intocmai. Numarul lumilor in Univers e la fel de infinit.Democrit. mai mult chiar. ignoranta. a negat posibilitatea intimplarii. Zeii sunt nis te creaturi superioare. superstitiile si prejudecatile sunt si ele obstacole in calea fericirii omenes ti. un instrument capabil sa asigure linistea si fericirea la care rivneste inteleptul. cum infinit este insusi Universul. in vesnica dezvoltare si transformare.

care soscoteau ca placerea este o stare pozitiva a organismului. cind adaugam propriile noastre pareri. Lumea naturala nu poate fi cunoscuta decit pornind de la impresiile furnizate de simturi. Epicur determina placerea ca absenta a suferintei. cognoscibilitatea obiectelor si fenomenelor realitatii.materiei. o stare a desfatarii. inceputul libertatii s i al dorintelor trebuie cautat in elementele din care a luat nastere lumea". nu desfatarea cu un . Scopul vietii e placerea. De aici si concluzia facuta de el: "De aceea noi si numim placerea inceputul si sfirs itul (alfa si omega) vietii fericite". spune Epicur. dar si actiunea ei asupra organelor de simt ale omului. Ideea deviatiei spontane a atomilor a lui Epicur a oferit o explicare. sau din intelegere gres ita. Eroarea ia nas tere numai din momentul cind interpretam senzatiile. noi avem nevoie de pla cere atunci. un fundament natural libertatii omenes ti: "Din nimic nu apare nimic. sau hedonismul. cind suferim de absenta placerii. In scrisoarea catre Meneceu el scria: "Da. nu dragostea senzuala cu barbati si femei. atunci nu avem nevoie de placere". Spre deosebire de cirenaici. ci prin placere intelegem absenta suferintei din corp si a tulburarilor din suflet. Numai senzat ia este adevarata si sigura. nepricepere. Nu succesiunea neintrerupta de chefuri si orgii. iar cind nu suferim. Prezenta suferintei limiteaza pla cerea sau in general o face imposibila. sau din nes tiinta. Etica lui Epicur nu are nimic comun cu teoria desfatarii. la care ea deseori era redusa: "Atunci cind spunem ca placerea este scopul vietii nu intelegem placerile vicios ilor sau placerile ce constau in desfatari senzuale. Simturile nu ne pot ins ela. cum socot unii. Teza despre rolul placerii reprezinta partea cea mai importanta si cea mai discutata a eticii lui Epicur.

Fericirea este acea viata. ci ca o cale ce poate duce la fericire. care-si cauta fericirea s i independenta personala . Linistea sufleteasca (ataraxia) este cea mai importanta categorie a eticii epicuriene. in mentinerea s i restabilirea linistii sufletesti – bunul cel mai de pret. a efortului comun de acomodare pe care trebuie sa-l faca oamenii pentru ca viata sociala sa fie posibila. virtutii ii revine un rol subordonat. iar viata placuta nu poate fi despartita de virtuti". . primul si cel mai mare bun este intelepciunea. Scoala lui Epicur a existat mai mult de opt secole (de la sfirsitul secolului al IV-lea i. De aceea intelepciunea este un lucru mai de pret chiar decit filozofia. Placerea consta in evitarea suferintei trupului s i tulburarii sufletes ti. Apolitismul acestei maxime este insa numai aparent. ca s i alungarea acelor pareri. Dintre toate acestea. daca nu-i s i o viata inteleapta. prin care cele mai mari tulburari pun stapinire asupra sufletului. caci ea ne invata ca nu putem duce o viata placuta. el a vazut necesitatea cooperarii. In istoria filozofiei antice greces ti sistemul lui Epicur a avut o importanta extraordinara. cautarea motivelor fiecarei alegeri si raspunderi. din ea izvorasc toate celelalte virtuti. care duce la sanatatea corpului s i linistea sufleteasca.n.peste sau cu alte delicatese ale unei mese imbelsugate fac viat a placuta.e. ci judecata sorba. Placerea fiind asezata pe prim-plan. deoarece virtutile merg mina la mina cu viata placuta. Situatia social-politica l-a determinat pe Epicur sa caute solutia viet ii morale in cadrul unei existente retrase s i discrete: "Traieste neobservat" – aceasta este o norma pe care Epicur o recomanda omului intelept. aceasta trebuie cultivata nu pentru ea insas i. cumsecade si dreapta. deoarece in interesul insusi al individului.

3) ultimele s coli ale existentei scolii epicuriene.pina la inceputul secolului al IV-lea e. Conceptiile sale Lucretiu le expune in cunoscutul sau poem "Despre natura lucrurilor" ("De rerum natura").. iar in secolul I i.n.n. Philodemus. probabil.e. in imprejurimile ei a aparut scoala epicuriana a lui Siron si Filodemus.). al carui invatator a fost.e.n. . 2) epicureismul in Roma .n.e. deoarece din lucrarile lui Leuchip. 6 carti. In istoria epicureismului se evidentiaza trei etape ale dezvoltarii lui: 1) scoala lui Epicur in epoca elenista .). Filozofia lui Epicur a fost o ultima realizare de seama a geniului elen. Dar cel mai de vaza reprezentant latin al materialismului lui Democrit si Epicur a fost Titus Lucretiu Carus (99-55 i. Democrit si Epicur s-au pastrat numai unele fragmente. Epicureismul a patruns in curind in Roma – de acum in secolul al II-lea i. cea mai deplina si sistematica expunere a atomisticii antice.

Related Interests