STATUL ROMAN MODERN

:
DE LA PROIECT POLITIC LA REALIZAREA ROMANIEI MARI
(sec.XVIII-XX)
Secolul al XVIII-lea si prima jumatate a sec. al XIX-lea au marcat
intrarea societatii romanesti intr-o noua faza a evolutiei sale istorice,
identificata prin aparitia semnelor modernizarii si afirmarea constiintei
necesitatii unitatii politice nationale. A fost o perioada importanta pentru
romani, deoarece in aceasta perioada a aparut statul roman, aceasta
insemnand realizarea unei aspiratii vechi ale romanilor.
- prezentarea unui proiect politic, din sec. XVIII si XIX
Proiectele politice au anticipat faurirea statului roman. Primele
proiecte politice sunt plasate in secolul al XVIII-lea, fiind conturate in raport
cu realitatile autohtone si dinamica raportului de forte in politica europeana.
Afirmarea proiectelor politice a suferit fluctuatii in functie de evoluarile
dominatiei otomane si pozitia boierimii. -(introducere proiecte politice)
Meritul elaborarii unui proiect politic, care avea ca obiectiv apararea
existentei politice a Tarilor Romane, apartine boierimii mari si mijlocii ca
principala purtatoare a constiintei istorice. Programul politic nu s-a fixat intr-un
act fundamental ci in totalitatea memoriilor si proiectelor de reforma redactate in
timpul razboaielor austro-ruse-turce (1711-1812), printre altii de Mihai
Cantacuzino, Ienachita Vacarescu si Dimitrie Sturdza.
Proiectul politic care a fundamentat modernitatea societatii romanesti si
constituirea Romaniei Mari este definitizat insa de revolutia de la 1848. Pregatite
de reprezentantii Partidei Nationale, programele politice elaborate in teritoriile
romanesti aveau in vedere un tip de guvernare bazata pe principiile suveranitatii
poporului, separarii puterilor in stat precum si drepturi si libertati in sens
modern. ……….Ex. Unirile si documente programatice
-prezentarea unui fapt istoric prin care s-a format statul
modern
Conventia de la Paris, mentinea suzeranitatea Portii si garantia
colectiva a Marilor Puteri, iar Principatele Unite ale Moldovei si Valahiei
urmau sa aiba fiecare cate un domnitor, un guvern si o adunare legislativa
proprie. Se infiintau 2 institutii comune: Comisia Centrala de la Focsani si
Inalta Curte de Justitie si Casatie. Dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza
la5, respectiv 24 ianuarie, 1859, a consfintit nasterea statului national roman
modern si prin aceasta deschidea una dintre perioadele cele mai intense si
innoiri din istoria moderna a romanilor. Astfel statul s-a consolidat prin
reforma agrara, reforma electorala, reforma invatamantului, Codul Civil,
Codul Penal, Legi de Organizare a Armatei, a administratiei.

-formularea unui punct de vedere cu privire la fomarea statului roman si sustinerea printr-un argument istoric La sf. 1914. constituirea Statului National Unitar. iar populatia a crescut si ea. -mentionarea unei cauze a infaptuirii Romaniei Mari si o consecinta Cauze: Dorinta romanilor de intregire intr-un singur stat national. s-a decis neutralitatea Romaniei. Romania realizeaza o adevarata deschidere. introducerea unor principii democratice precum suveranitatea nationala.049 km2. inamovibilitatea judecatorilor etc. Banatului. regele Prusiei si Otto von Bismarck. Bucovinei. de la Sinaia. precum si drepturi si libertati cetatenesti. cat avusese inainte de razboi. In urma Consiliului de Coroana. sec al XVIII-lea si pe parcursul sec. Transilvaniei. 1878. mentionand interesul Romaniei fata de Transilvania si Bucovina. a avut pentru Romania. Basarabiei. Consecinta:Primul Razboi Mondial (1914-1918). 3 august. al XIX-lea. spatiul romanesc a cunoscut o perioada de accelerata modernizare. facandu-se demersuri importante in directia realizarii Romaniei Mari. sub numele de Romania s-a resimtit inca din cele mai vechi perioade. Romania a ajuns la 295.. caracterul unui razboi de intregire a neamului. afirmarea independentei. adoptata in timpul lui Carol I. Scurta parcurgere a momentelor ce au marcat formare statului roman conduce la concluzia ca acesta a fost rezulatul unor actiuni concertate. unirea Moldovei cu Muntenia la 1859. adunari care exprimau vointa romanilor in privinta unirii. Prin constitutia adoptata in timpul domniei lui. Romania a decis intrarea in razboi nde partea Antantei. adica printre tarile mijlocii ale Europei. economica si sociala. evidentiat prin reforme de natura politica. Consecinta: De la 137. Modernizarea societatii romanesti a fost un proces ireversibil. a fost proiectul intregii natiuni romane si aceasta este . Insa dupa mai multe discutii mentinute. iesirea de sub stapanire straina a Dobrogei. unitar.-mentionarea unui fapt istoric pe plan international si o consecinta O perioada deosebit de importanta este procesul de modernitate al statului roman. responsabilitate ministeriala. s-au realizat o multime de realizari: statul roman a devenit indivizibil si teritoriul inalienabil. Prin acest act fundamental. sustinut de Napoleon al III-lea. una politica iar alta militara.000 kn2. S-au semnat 2 conventii. iesirea de sub suzeranitate otomana la 1877. progtamul unionist fiind adoptat si in rezolutiile Adunarilor Ad-Hoc. este inaugurata de Constituttia din 1866 si de aducerea la tron al lui Carol de Hohenzoller Sigmaringen. 1918.

altul din 1772 care formula idea unirii Tarii Romanesti cu Moldova sub granita Rusiei. 1791 si in ultimul rand Scoala Ardeleana. Ce-a de a treia etapa a fost miscarea de eliberare nationala prin documentele. Prima etapa. Pe timpul lui Constantin Mavrocordat. fiind conturate in raport cu realitatile autohtone si dinamica raportului de forte in politica europeana. Primele proiecte politice sunt plasate in secolul al XVIII-lea. Adunare Obsteasca si Sfat administrativ. cand s-a internationalizat problema orientala. suportand pierderi teritoriale ca Banatul si Oltenia in favoarea Imperiului Habsburgic. un program politic cu caracter constitutional. Reformismul boieresc are la fel trei proiecte sau memorii. Odata cu conturarea problemei orientale. Tarile Romane au devenit teatru de razboi. reforma sociala. fiscala si cea administrativa. Regulamentele Organice au fost scrise intre anii 1831-1832 si consfintesc principiul separarii puterilor in stat: Domn. proiectul lui Iordache Rosetti Roznoveanu precum si Miscarea revolutionara condusa de Tudor Vladimirescu. si pierderea Bucovinei sau a Basarabiei in favoarea Rusiei. In sec. in sec.dovedita de succesele obtinute in momentele de afirmare de la sfarsitul sec. Toate acestea au fost produse pe fondul razboaielor ruso-austro-turce. 1744. cu trei proiecte: proiectul lui Dumitrache Sturza. Habsburgic si Tarist. cand s-a simtit o modificare in raportul fortelor. cu dorinta de a crea o monarhie moderata prin puteri intermediare. se plaseaza aparitia si afirmarea societatilor secrete. unul din 1769. Ele marcheaza actul de nastere al parlamentarismului . Prevederile vizau reorganizarea administratiei si refacerea potentialului distrus al tarii si noile reforme de guvernamant. Supplex Libellus. Momentele de varf le constituie anii 1768-1774. XVIII. in anul 1718. a Austriei si a Prusiei. STATUL ROMAN MODERN: PROIECTE POLITICE Proiectele politice au anticipat faurirea statului roman. XX . in anul 1821. si anii 1821-1831. in jurul ideii domnului pamantean si a recunoasterii dreputurilor nationale. in anul 1812. astfel a crescut interesul marilor puteri pentru Tarile Romanesti. al XX-lea. Intre anii 1821-1822 au fost redactate 75 de memorii si proiecte de reforma inaintea Imperiului Otoman. si Supplex Libellus Valachorum. si inceputul sec. al XIX-lea. o constituia reformismul domnesc si imperial. apar trei reforme. Programe in acest sens au fost Proclamatia de la Pades si Cererile norodului romanesc. Cauzele aparitiilor acestor proiecte au fost nevoia de reformarea a societatii pe baze capitaliste si existenta regimului fanariot. un proiect propus de partida nationala.

stapanirea habsburgica in Transilvnia si lipsa drepturilor nationale ale romanilor din Transilvania. „Petiţiunea Proclamaţiunea” a fost înfrântă din cauza respingerii de către M. -cauzele izbugnirii revolutiei -prezentarea revolutiilor -importanta revolutiilor 1848: -PROIECTUL POLITIC PASOPTIST Revolutia de la 1848-1849 a fost una dintre cele mai importante revolutii din istoria moderna a romanilor. ea fiind generata de cauze proprii: criza societatii feudale adica nevoia transformarilor de tip capitalist. Sturdza. MOLDOVA Revolutia a izbugnit la 27 martie 1848. S-a actionat pe doua planuri: planul traditional. prin cererea satisfacerea revendicarilor taranilor si in plan burgez. Sturdza. ideea de limitare a puterii regelui. taranesc. . care a luat măsuri pentru arestarea liderilor acestei mişcări. format din 36 puncte care urmărea autonomia Moldovei faţă de Otomani. Mihail Kogălniceanu tipăreşte programul la Cernăuţi: „Dorinţele partidei naţionale din Moldova”. la Iasi. Se deosebea radical de petiţia din martie. fiind împotriva Regulamentului organic şi a protectoratului ţarist. Rolul conducator al revolutiei l-a jucat boierimea mica.romanesc(ideea de alegeri pe baza de sufragiu). urmărea înlocuirea regimului feudal cu cel burghez. Documentul programatic „Petitiunea Proclamatiune” privea reorganizarea administrativă şi politică internă. problemele nationale care insemnau stapanirea otomana si protectoratul rus in Tara Romaneasca. problema taraneasca. hotelul Petersburg. egalitate politică şi civilă a cetăţenilor. reprezinta continuarea ideilor revolutionare de la 1789. intelectualitatea. O altă petiţie în Moldova a fost cea stabilită la 12 mai 1848 de către liderii refugiaţi în Transilvania la Braşov după ordinul lui M. liberaldemocrat prin dorinta de reforme burgheze. Mai existau de asemenea grave probleme economice si sociale. stabilindu-se „Principiile noastre pentru reformarea patriei”. Dar revoltutia general europeana nu a fost decat contextul favorabil izbugnirii revolutiei romane. Izbugnirea revolutiei general europene de la 1848.

a impulsionat lupta de eliberare nationala. care s-a sfârşit cu victorie contra revoluţiei. spre deosebire de Moldova. Revoluţia a individualizat căile modernizării societăţii şi a statului. a avut loc adunarea “Câmpia libertătii” (participând în jur de 40. însă această petiţie nu a avut succes din cauza nemulţumirii guvernului ţarist. economic şi politic. Efectul petiţiei a fost stopat de bătălia dintre maghiari şi ruşi de la 13 august de lângă satul Siria. Petiţia prezenta cerinţe de ordin social. . pe baza propriilor lor forţe. Deceniile care au urmat au concretizat strategia unirii propusă de revoluţia paşoptistă. probandu-se capacitatea românilor de a-şi croi drumul în istorie. manifestându-se dorinţa maselor de oameni de a se uni cu Moldova şi Ţara Româneasca. pe o câmpie întinsă de la Blaj. Ea a definit imperativul modernizării în matricea statului naţional şi independent. la fel şi o parte a administraţiei şi armatei. a fundamentat doctrina care îmbina principiile liberale cu ideea naţională şi idealurile democraţiei sociale. Revoluţiile de la 1848 au deschis drum larg marilor mutaţii în sensul adâncirii procesului de modernizare şi de renaştere naţională în Principate. iar Bucureşti-ul nu a putut rezista atacurilor din 13-15 septembrie. Au fost atraşi de partea revoluţiei numeroşi intelectuali din acea vreme. Dominaţia absolutismului habsburgic s-a instaurat din nou în Transilvania. La data de 3-5 mai 1848. astfel având loc o intervenţie turcească în Ţara Românească. TRANSILVANIA În Transilvania revoluţia românească a avut un caracter preponderant naţional. revoluţia s-a bucurat de mai mult succes. a imprimat un caracter politic ideii şi sentimentului naţional sub forma principiului de naţionalitate. Petiţiunea din Tara Românească a fost semnată la 9 iunie 1848: ”Proclamaţia de la Izlaz”.000 de oameni).TARA ROMANEASCA În Tara Româneasca.

unirea sub numele de Principatele Unite ale Moldovei si Tarii Romanesti.PROIECTUL UNIRII PRINCIPATELOR Dupa anul 1848. După Congresul de la Paris (1856). În decembrie 1857 cele două Adunări au fost dizolvate. Rusia iar statele antiunioniste erau Austria. care cuprindea statutul internaţional şi principiile de organizare internă a Principatelor: mentinerea suzeranitatii otomane. În procesul de formarea statului român modern. Sardinia. organizarea interna dupa principiul separarii puterilor in . Anglia. revizuirea Regulamentelor Organice. accentuarea tutelei politice a Imperiului Otoman si a Rusiei. in anul 1857 s-a hotarat convocarea Adunărilor Ad-Hoc. neutralitatea si inviolabilitatea teritoriului statului. Adunare legislativa si guvern sub garantia celor 7 Mari Puteri. Conventia de la Balta Liman . limita autonomia principatelor: prevedea reintroducerea Regulamentelor Organice. garantia colectiva a celor 7 Mari Puteri. Statutul Ţării Româneşti şi al Moldovei a devenit o problemă de echilibru european. care prin hotărârile sale a creat contextul internaţional favorabil unirii Principatelor. revenirea la Moldova a sudului Basarabiei.) Rezolutiile acestor adunari erau: unirea intr-un singur stat cu numele de Romania.1859. CONTEXTUL politico-strategic creat în urma înfrângerii Rusiei în Războiul Crimeii (1853 -1856) a adus un nou raport de forţe în Europa. cercetarea istorică românească a subliniat interferenţa mai multor factori: in anul 1849. care prin prevederile ei. Redeschiderea Problemei Orientale. (Adunarile au întărit considerabil mişcarea unionistă şi au formulat o soluţie românească în chestiunea unirii. Prusia. domn ales pe 7 ani de putere suzerana si dizolvarea Adunarilor Obstesti. conformă interesului naţional. centrul de greutate al luptei pentru realizarea unirii s-a deplasat în Principate. Cererile lor au fost înaintate reprezentanţilor puterilor garante întrunite la Paris în 1858. Astfel. Statele prounioniste au fost Franta. contele Walewski. reinfiintarea armatei nationale. Propunerea unirii a fost facuta de reprezentantul Frantei. adunari care trebuiau să exprime voinţa românilor în problema unirii. Turcia. print strain. Conventia de la Paris. Rezultatele dezbaterilor au fost incluse într-o Convenţie. situaţie stimulată de prevederile favorabile ale tratatului de la Paris: inlaturarea protectoratului rus. ideea Unirii a devenit un obiectiv central.

Primul guvern unic al Principatelor. Marile reforme. In decembrie 1863 a fost adoptata legea secularizarii averilor manastiresti. Era un guvern conservator.iunie 1862). Dubla alegere a lui Cuza a fost expresia tacticii faptului implinit iar dubla alegere al acestuia a insemnat unirea deplina. Conventia a jucat rol de constitutie sia stabilit un nou statut politicojuridic al principatelor. Turcia se opunea dublei alegeri pentru că ar fi fost un pas spre unirea deplină şi-apoi spre independenţă. Aceasta prevedea emanciparea clacasilor prin despagubire. . Trecerea sub controlul statului a averilor manastiresti.stat: executiva. improprietarirea in functie de forta de munca. a intarit autonomia tarii. Guvernul Barbu Catargiu (ianuarie . Legea secularizarii averilor manastiresti a asigurat un fond funciar insemnat. care va fi folosit apoi pentru aplicarea Legii agrare din 14 august 1864. iar in decembrie 1861. acest cabinet a fost instalat la 11 octombrie 1863. care reflecta structura Adunarii unice. In primavara anului 1862. DOMNIA LUI ALEXABDRU IOAN CUZA Alexandru I. platirea unei rascumparari pentru pamantul primit precum si neinstrainarea pamantului timp de 30 de ani. S-a organizat in 26 martie 1859 o conferință la Paris unde s-a recunoscut dubla alegere. legislativa. Guvernul Mihail Kogalniceanu (octombrie 1863 . transferandu-se astfel intinse suprafete agricole in proprietatea statului. insa Alexandru Ioan Cuza a refuzat sa-l sanctioneze. a fost condus de Barbu Catargiu. doar pe timpul domniei lui Cuza. Legea rurala a fost promulgata de domnitor la 14 august 1864. si judecatoreasca.ianuarie 1865). Inalta Curte de Justitie si Casatie. format la 22 ianuarie 1862. s-a recunoscut unirea deplina. domn si adunare legislativa. Elaborata de Consiliul de Stat si imbunatatita de guvern. inclusiv ale manastirilor inchinate. care reflecta viziunea de rezolvare a problemei agrare. Cuza a fost ales domnitor al Moldovei şi Ţării Românești in zilele 5-24 Ianuarie prin dubla alegere punând Europa in faţa faptului împlinit. domn si guvern. Considerat cel mai important guvern din timpul domniei lui Cuza pentru activitatea sa reformatoare. un proiect de lege rurala.

Cum prima propunere. Cuza a semnat actele de abdicare si a plecat in strainatate. Politica reformatoare si intarirea statului roman a reprezentat o premisa importanta in dobandirea independentei. La abdicarea lui Cuza (11 februarie 1866). (tema constitutiilor) 1877-1878. Grigore Cantacuzino. Desi Cuza a reusit sa puna in aplicare ambitiosul sau program legislativ si de organizare a unor institutii moderne. Romania moderna era. 1866-PROIECTUL MONARHIEI CONSTITUTIONALE Interventia Marilor Puteri ostile unirii si framantarea politicii interne. in esenta. Gh.000 de familii. au pus unirea in pericol. . I. Domnia lui Al. Titu Maiorescu. La 10 mai 1866. pozitia i-a fost subminata de activitatea "monstruoasei coalitii". adresata lui Filip de Flandra. la tronul Romaniei ajunge Carol de Hohenzoller Sigmaringen.PROIECTUL INDEPENDENTEI DE STAT (TEMA RELATII INTERNATIONALE) PROIECTUL PARTIDELOR POLITICE • Liberalismul • Conservatorismul: Idei: -interventia statului pentru armonia sociala -sustinea monarhia. Cuza a fost o etapa decisiva in modernizarea statului roman: a insemnat. au fost impropriatrite 460. Alexandru Marghiloman. a contribuit la dezvoltarea agriculturii. a fost refuzata. edificata. unde a murit in mai 1873. in primul rand. grupare eterogena formata din liberalii radicali si consevatori. sustinut de Napoleon al III-lea. rolul taranimii -transformarile trebuiau sa fie gradate :politica „pasilor marunti” Lideri Partidul Conservator: Lascar Catargiu. punerea in aplicare a programului de la 1848. regele Prusiei si Otto von Bismarck. reapare ideea printului strain. a usurat situatia taranilor si a avut efecte politice.In urma acestei legi. este instaurat Carol ca domn constitutional si este adoptata Constitutia din 1866. Astfel.

Romania-regat. Domnia lui Carol I (1866-1914). Monarhia 2. . 2. castiigarea independentei. a fost o etapa a modernitatii statului. Urmatoarea perioada. are loc procesul de modernizare al armatei. Parlamentul 3. Guvernul 4. Armata 6. Condica de comert. Biserica 1. Dupa anul 1864. Penal. Primul guvern se infiinteaza la data 22 ianuarie. 4. Justitia 5. de procedura criminala. Legea clerului mirean si a seminarilor. s-a caracterizat prin consolidarea institutiilor statului. Dupa 1859 apare Codul Civil. introducea salarizarea preotilor. Perioada 1866-1887. insa cea care a pus bazele sistemului parlamentar modern a fost Constitutia din 1866. Regulamentele Organice insituiau primele instante juridiciare moderne. a stabilitatii politice (rotativa guvernamentala). 1862 iar in anul 1866 Constitutia punea bazele guvernului modern. adica 1881-1914.PROIECTUL MODERNIZARII INSTITUTIILOR STATULUI 1. 6. consolidarea monarhiei. a avut drept consecinta consacrarea internationala a monarhiei constitutionale din Romania. 3. 5. Inceputul regimului parlamentar l-au constituit Regulamentele Organice. Biserica ortodoxa a sustinut efortul pastrarii identitatii nationale si spirituale ale romanilor.

au fost parcurse 3 etape: autonomia. Sfatul Tarii decide unirea. se constituie Consiuliul National Roman Central.PROIECTUL FAURIRII ROMANIEI MARI Realizarea Romaniei Mari a avut loc in 1918. Bucovina a) Autonomia Situatia era mai complicata deoarece asupra Bucovinei emitea pretentii de anexare Uncraina. Basarabia a) Autonomia In fruntea miscarii pentru autonomie. care au dus la modernizarea Romaniei. La sfarsitul razboiului a fost in tabara invingatoare. independenta si unirea. economice si politice. In octombrie 1917 se proclama autonomia Basarabiei si se constituie Sfatul Tarii in frunte cu Ion Neculet. b) Independenta Situatia este grava. In procesul de unificare al provinciilor romanesti.1918. putand astfel beneficia de prabusirea amrilor imperii generate de acest razboi. armata romana intervine pentru restabilirea oridinii iar in 24 ianuarie 1918. are loc Proclamarea Independentei de catre Sfatul Tarii. care exprima in 9 octombrie. dezordinea provocata de armata bolsevica astfel. anii 1878-1914. cel al autodeterminarii si al nationalitatilor precum si de un context intern. In octombrie 1918. c) Unirea La 27 marie 1918. Bucovina si Transilvania. in timp ce nordul Bucovinei era in pericol de a fi alipit Galitiei. . romanii cer ajutor Romaniei. s-a aflat Partidul National Moldovenesc. A fost favorizata de un context extern:lansarea a doua principii. prin Marea Unire ce a alipit statului roman Basarabia. o perioada de profunde transformari sociale. In anul 1881 Romania devine regat iar intre anii 1916-1918. Romania participa la Primul Razboi Mondial. dorinta de separare si dreptul de a invoca principiul autodeterminarii. creat pe in 1917 si avandu-l in frunte pe Vasile Stroescu. In ianuarie 1918.

• 4 iunie 1920 • Tratatul de la Versailles cu Anglia. Adunarea Ucraineana. se formeaza consilii in plan local si garzi nationale. Japonia. 10 sepembrie 1919 • Tratatul de la Trianon cu Ungaria-recunostea unirea Transilvaniei. isi reiau activitatea partidele politice PNR. fiind o incercare de a salva integritatea imperiului. alegandu-se 2 organe de conducere: Marele Stat National si Consiliul Dirigent. La 12 noiembrie 1918. c) Unirea Se dezvolta o puternica miscare unionista. Consfintirea unirii s-a realizat prin Conferinta de Pace de la Paris (1919-1920) in urma tratelor: • Tratatul de la Saint-Germain cu Austria-recunostea unirea Bucovinei. La 29 septembrie 1918 se elaboreaza „Declaratia de la Oradea” care prevedea: libertatea natiunii. a adoptat in unanimitate declaratia solemna. partea maghiara oferind doar autonomie.recunostea unirea Basarabiei. miscarea pentru autodeterminare si unire a avut un caracter de masa. 28 octombrie 1920 . PSD. Putin mai tarziu. Adunarea. au participat peste 100.228 delegati alesi. Franta. La Adunarea Nationala de la Alba-Iulia.b) Independenta Situatia Bucovinei s-a complicat in aceasta perioada. deschisa de Gheorghe Pop de Basesti. c) Unirea La 15/28 noiembrie 1918. In toamna anului 1918. Transilvania a) Autonomia In Transilvania. dar in final. Italia. esuaza. rezultatand un esec. b) Independenta Imperiul austro-ungar lanseaza apelul „Catre popoarele mele credincioase”. Congresul General al Bucovinei hotareste unirea Bucovinei cu Romania. actiona pentru incorporarea nordului Bucovinei. separarea de Ungaria. Tratativele de la Arad. mai ales prin activitatea de presa. suveranitatii natiunii.000 de oameni si 1. In 13-14 noiembrie. Consiliul National stabileste institutiile Bucovinei. afirmarea principiului autodeterminarii.

Related Interests