INTERVIU – VIAŢA FEMEII ÎN PERIOADA COMUNISTĂ

Persoana intervievată este mătuşa mea, sora cea mare a mamei mele, Ecaterina, de
65 ani, din Bucureşti, cu studii liceale, care, în perioada 1969-1991, a lucrat ca textilist la
Fabrica de textile 7 Noiembrie din Bucureşti.

Aş începe acest interviu prin a vă întreba cum era şcoala în acei ani?
La şcoală te duceai vrând-nevrând. Ai mei fiind dintr-un sat din Buzău, şi
munceau la CAP nu prea aveau timp să stea cu noi, aşa că mai tot timpul, ba eram la
şcoală, ba la bunici. După ce am terminat şcoala generală din comună, am fost trimisă de ai
mei să fac profesionala la Buzău, iar de acolo, partidul ne-a trimis pe cei care vroiam, să
facem un curs de textilişti, undeva prin zona Pieţei Leu.
De la ce vârstă aţi lucrat?
Aveam deja carte de muncă la 18 ani, chiar şi mai devreme, dacă nu mă înşel.
După cum vezi, copilăria era destul de scurtă. La serviciu cei care erau membru de partid
aveau avantaje, fiind puşi pe locuri mai puţin solicitante din punct de vedere fizic. Nu mai
vorbim de locurile de conducere care erau deţinute doar de cei care aveau carnet de
membru de partid.
Cum se obţinea calitatea de membru de partid?
Destul de uşor. Fiecare linie de muncă din fabrică avea un UTC-ist (Uniunea
Tineretului Comunist) sau membru de partid care te racola să devii, la rândul tău, membru
de partid. Dacă nu aveai în familie persoane care au făcut închisoare, atunci deveneai
membru de partid.
Când v-aţi căsătorit?
După cum era obiceiul atunci, în anii ‘60, fetele se măritau cam pe la 17-18 ani.
Eu m-am căsătorit la 20 de ani pentru că nu aveam timp deloc, mai tot timpul eram la
fabrică (fosta Fabrică de ţesături 7 Noiembrie din Bucureşti, se situa pe Calea Dudeşti, în
locul unde se află acum Complex de locuinţe In city). Majoritatea se căsătoreau fie prin
obiceiul peţitului, în zona rurală, fie prin cunoştinţe, colegi de serviciu care îţi spunea cam

1

Nu s-au făcut poze şi nu am avut muzică. Într-un final am cumpărat o sobă pe gaz pe care am instalat-o în dormitor ca cel mic să aibă căldură să nu răcească. Este adevărat că în aceea vreme era o lege care interzicea avorturile? Da. Nu existau căi de a evita o sarcină nedorită. În acea perioadă tocmai ne mutasem în apartamentul cumpărat de noi.aşa: „Am un băiat de vârsta ta. Toate femeile trăiau cu o frică enormă. În 1987 a rămas însărcinată. Era foarte greu iarna cu cel mic. Naşii mei de botez avea un băiat. Dar dacă aveam după 10 seara se lua curentul şi tot fără căldură rămâneam noaptea. Dacă se afla că ai făcut avort sau ai încercat să faci. Am avut o colegă care a trecut printr-un asemenea chin. Naşi îţi erau persoane apropiate sau copii naşilor de botez. exista. ca în cazul meu. chiar dacă unele femei erau de-a dreptul chinuite şi unele chiar omorâte. După un asemenea episod. Anticoncepţionalele se aflau pe lista medicamentelor interzise. Un avort însemna ceva imposibil în cea acea vreme. într-un cort improvizat. după revoluţie mi-a povestit despre o întâmplare de-a sa. un „coleg” te turna. iar organele statului te luau la întrebări. Toată lumea a stat şi a povestit până spre miezul nopţii. după ce că erai cu moralul la pământ. Nunta am făcut-o în mare secret. A apelat la o bătrânică care i-a explicat cum să îşi provoace o hemoragie uterină. iar preotul ne-a cununat religios în camera cea mai mare din casa noastră. mai erai băgată şi în puşcărie. plin cu preşuri pe pereţi. Cum v-aţi căsătorit? Vă întreb că ştiu că era problemă cu biserica. Regimul comunist făcea tot posibilul să crească natalitatea. La starea civilă era foarte aglomerat. nu ca acum. Nu prea era căldură şi nici calorifere electrice nu găseam să cumpărăm. O profesoară a băiatului meu cel mare. Pedeapsa pentru o asemenea faptă era puşcăria. Tot ce îţi mai rămânea era să apelezi la metodele din bătrâni care erau destul de riscante şi îţi punea viaţa în pericol. După căsătorie ce a urmat? La un an şi jumătate de la căsătorie am născut un băiat. în orice chip. După chinuri groaznice a ajuns la spital. Nu vrei să îl cunoşti?” Aşa l-am cunoscut şi eu pe soţul meu. iar de acolo a fost dusă la procuratură pentru că medicul 2 . la ţara la ai mei. Norocul său a fost că avea o rudă îndepărtată care era doctor în provincie. Se făceau căsătorii pe bandă rulantă şi rar auzeai de vreun divorţ. care lucra la Bucureşti ca ofiţer de securitate. care lucra la aceeaşi fabrică cu mine. iar prin intermediul său a cunoscut un doctor ginecolog din Bucureşti care a ajutat-o să scape de o sarcină nedorită.

dar mai mergeam pe la vecini care prindeau bulgarii şi mai vedeam câte un film. iar pentru a arăta lumii această apropiere.de gardă îi scrisese pe fişa de internare: avort suspect. schimbul 1. Aici mă mai ajuta şi soţul. Nu mai spun de cozile la carne.r. făcea curat şi avea grijă de copii. Ce rol avea femeia în familie? Femeia gătea. cu privire la armonia maritală sau consecinţele avortului. Nicolae şi Elena Ceauşescu). nici măcar cu un cuvânt. ulei. Rusa era obligatorie la şcoală datorită apropierii regimului comunist de Rusia. Făceam şi un pic de politică. Ceauşescu a impus obligativitatea limbi ruse în şcoli. Astea erau lucrurile care te obligau să îţi doreşti o schimbare. decât propaganda comunistă. în general stăteau mai mult pe afară. Dar presa de la acea vreme nu prezenta gravitatea acestor situaţii? Cred că glumeşti. dar nimeni nu avea curajul să spună răspicat. ba erai la serviciu. nu aveau decizia în mâinile lor dacă să continue cu o sarcină nedorită şi multe altele. Orice lucru nesemnificativ putea să te bage în puşcărie. În restul timpului era la serviciu. Presa era a regimului. 2 sau 3. pâine şi restul alimentelor. La televizor nu aveai ce vedea. Cuplurile erau informate în legătură cu binecuvântarea procreării şi efectul ei în reproducerea speciilor. în bulgăreşte . Copiii aveau puţine jocuri. Acestea nu aveau dreptul să reclame abuzurile pe care unii soţi le făceau asupra lor. În rest. Nu aveam legături cu limbile străine occidentale. În presă apăreau articole scrise prin care se prezentau informaţii medicale privind relaţiile maritale sau efectele avortului. şi bârfe ale vremii. Nimeni nu putea să îi critice. Acestea nu făceau parte din programa şcolară. dar întotdeauna ce discutam în familie. Cum era atmosfera în familie? În familie tot timpul discutai tot ce nu aveai voie să discuţi în afară. Tovarăşul şi tovarăşa erau de neatins. şi asta a lăsat răni adânci în rândul femeilor. Apropo de limbi străine. casă care era asemuită cu statul. copii ştiau bulgăreşte şi ruseşte. se editau broşuri cu privire la relaţia dintre sănătate şi demografie. 3 . Toată lumea ştia de situaţia femeii. Deci să înţeleg că femeia era privită ca o femeie casnică care are obligaţia să facă copii? Da. pe el sau pe ea (n. rămânea în familie. urmărindu-se prea mărirea minunatei tradiţii româneşti a casei pline de copii.

pe care o luai pe semnătură şi erai obligat să o predai la finalul manifestării. Mai aveam noroc cu părinţii de la ţară care ne mai trimeteau câte ceva să avem de mâncare. 4 . Nu tot timpul avea bani de concedii. Ne opream în parcări. Moş Crăciun era Moş Gerilă. Copii rămâneau cu soţul care îi ducea la creşă sau la şcoală. Pe masa puneam şi noi ce aveam mai bun prin casa. la munte. Restul persoanelor era informată să fie prezentă într-un anumit loc la o anumită oră. după cum cred că ştii. De 1 Mai nu se defila. dar ne lipseau multe. la biserică. tot la muncă ajungeai. iar bradul de Crăciun era „pomul de iarnă“. era Luna cadourilor. În concluzie. În concedii ce făceaţi? În concedii mergeam prin ţară. Sărbătorile de iarnă îşi atingeau apogeul în ziua de revelion. care. Dar de sărbătorile de iarnă. luam masa împreună apoi ne continuam drumul. te trezeai de la 5 să prinzi primul autobuz ca să fii în faţă la coadă. ciorbă şi felul doi. iar mesajul transmis era altul. Ajungeai pe la 11 acasă. Deci. chiar şi în Griviţa.Când aflai că a băgat pui la o alimentară. toată lumea se aduna în sufragerie pentru programul de la televizor. făceai două feluri de mâncare. care durau chiar o zi întreagă. Era frumos dacă pot spune aşa. Nici felicitările de Sărbători nu erau la calitatea grafică din zilele noastre. aveam la noi masă pliabilă. uneori. Acolo primeai fie o eşarfă. cum era? Nu era Crăciunul. nu prea aveai timp liber ca femeie. că afară nu aveai voie. partidul făcea o selecţie a persoanelor care participa ca figurant la aceste manifestări. iar când banii lipseau ori stăteai acasă şi îţi ocupai timpul cu cititul unei cărţi. La toate manifestările prezenţa era obligatorie. Crăciunul nu prea exista pentru că sărbătorile de iarnă începeau după 27 decembrie. Chiar şi aşa noi făceam bradul pe 24 decembrie. Aveam o maşină skoda 1000 cu care ne plimbam prin ţară. fie o pancartă cu tovarăşul sau cu tovarăşa. Povestiţi-mi cum era la manifestările organizate de regimul comunist. De 23 august era mult mai greu. doar se strângea lumea şi se deplasau în marş cu pancarte. la mare. ori mergeai la ţară şi îi ajutam pe părinţi să îşi facă norma obligatorie la colectiv. iar la ora 14 erai la fabrică în schimbul 2. În general. iar pe 25 mergeam. Cei care erau selectaţi să defileze se duceau la antrenamente.

S-a ajuns că vârsta angajare a femeilor crească în comparaţie perioada comunistă. Majoritatea femeilor. după împlinirea vârstei de 24 ani. Toate femeile erau angajate la vârste fragede în fabrici sau întreprinderi ale statului. A fost reglementată o procedură simplificată a divorţului prin intermediul notarului. în mediul rural înregistrându-se şi . fără alte forme de aniversare după. de nici un fel. Fiecare primea o calificare după ce absolvea 10 clase. Statul nu susţinea divorţul. Fiecare avea garantat un loc de muncă. Ceremonia la starea civilă era una formală. Procentul şomajului este 5. 5 Învăţământ obligatoriu până la absolvirea a 8 clase. Femeile se căsătoreau timpuriu. în învăţământ. iar locurile de conducere şi cele mai privilegiate erau obţinute doar dacă erai membru de partid. de se cu de Actualmente. Se încerca ca toţi elevi să absolve minim 8 clase. majoritatea. fiind foarte dificil să divorţezi Perioada contemporană        O femeie era încurajată să  dea naştere la minim doi copii. femeile se căsătoresc.9% în rândul femeilor. din mediul urban. peţitul nu mai sunt folosite. Obligativitatea limbii ruse în învăţământ.ANALIZA COMPARATIVĂ Aspectele intervievate Perioada comunistă   Învăţământul   Angajarea   Căsătoria   Copiii  Se desfăşură sub directa coordonare a partidului. chiar dacă nu aveau noţiunile necesare. dau naştere unui singur copil. Formele folosite anterior. indiferent de mediul din care provenea. Nu există restricţii. Ceremonia religioasă lipsea cu desăvârşire. de exemplu. Cu toate acestea el exista. Se dezvoltase o politică de eliminare a analfabeţilor din societate. Nu toate femeile deţin o calificare.

Nu beneficia de concediu de creştere copil. Creşterea copiilor.    cazuri de femei cu mai mult de două naşteri. gospodină şi educatoare. Curăţenie. În mediul rural. Lipsa cu desăvârșire a articolelor critice la adresa regimului comunist. nu eşti obligat/constrâns. etc.    Rolul în familie Mass-media       Concediile Manifestările   urban sau rural. să participi la manifestări de orice. fiind prezentată în cu totul alte ipostaze. Nu se prezentau care erau probleme reale ale femeii şi care ar fi rezolvările lor.  Astăzi femeia este privită cu totul diferit. În interiorul Uniunii Europene este necesar doar actul de identitate. Prezenţa cu ocazia  manifestărilor era obligatorie. Avortul este la îndemâna oricărei femei. împotriva voinţei tale. 6 . Fiecare are posibilitatea de a părăsi ţara pe baza paşaportului sau a actului de identitate. Nu era obligatoriu să îţi iei concediu. În presa propagandistă femeia era privită ca o mamă. fiind pedepsit cu închisoarea. judecătoare. fiind responsabilă cu educarea micilor comunişti. Se redactează articole prin care se aduce la cunoştinţă opiniei publice cazuri de abuzuri asupra femeii. Măsurile contraceptive lipseau. de exemplu. nefiind pedepsit de Codul penal. fiecare persoană fiind obligată să poarte însemne sau Prin lege. soldat în trupele militare din afara ţării.  Se desfăşurau numai în  ţară. În zilele noastră există o multitudine de măsuri contraceptive. Educaţia sexuală lipsea cu desăvârşire. există o lipsă a educaţiei sexuale în rândul femeilor. anticoncepţionalele fiind interzise prin lege. cu familia. femeie de afaceri. Procurarea alimentelor prin statul la cozi. aceasta întorcându-se în câmpul muncii la câteva luni de la naştere. Uneori se „sărbătoreau” prin muncă.  Acum activităţile şi obligaţiile familiale încep să fie împărţite în mod egal. O problemă aparte o reprezenta avortul care era interzis prin lege.

coadă între orele 16-18. aşa cum se dorea să fie.   Sărbătorile religioase  Aceste manifestări aveau acelaşi scop: de a preamări şi preaslăvi conducătorii ţării. îngheţat de frig iarna. Pe lângă toate aceste aspecte femeia din perioada comunistă era greu încercată. O zi de iarnă era ceva de genul: trezit la ora şase dimineaţa. încălzită cu fierbătorul.unibuc. Anonimatul femeii în estetica României ceauşiste. Deşi femeia este reprezentată ca muncind alături de bărbat. o reprezentare alegorică ce simbolizează mai degrabă calităţi abstracte şi ideale decât o fiinţă vie”2. chinuindu-se să-şi 1 Jill Massino. După anul 1949. 7 . şi anume reprezentarea femeilor ca anonime.ro/istorie/ciupala/anonimatulfemeii. aceştia au redefinit sărbătorile de iarnă. Verso.htm. 1993.01. Femeia era reprezentată ca o femeie anonimă. culcat copii. se susţinea reprezentarea egală a femeilor în guvern. acest lucru fiind datorat faptului că „în timpul regimului Ceauşescu. coadă la lapte. încălzit paturile cu sticle cu apă caldă. brad de Crăciun sau Moş Crăciun. hrănit familie. femeia apărând „ca o entitate anonimă. aceasta tot nu a reuşit să aducă recunoaşterea ei ca individ. plecat la serviciu pe scara autobuzului. creând un fel de sărbători muncitoreşti de iarnă. Toate imaginile în care apărea o femeie au un element comun.2015. Se aplică principiul liberularbitru Sărbătorile de iarnă încep cu Crăciunul şi se încheie cu Revelionul. cu toate acestea sunt omise poverile suplimentare ale femeii. nu cum era de fapt. Gender and Women’s Movements in East Central Europe. Ziua Internaţională a Femeii era de fapt Ziua Internaţională a Elenei1. Reprezentările feminine din această perioadă prezintă o realitate ideală. astfel încât o descriere realistă a statului superfemeii socialiste se găseşte în cuvintele Barbarei Einhorn: „Pentru mamele-muncitoare hărţuite. spălat cu apă din oală.pancarte propagandiste  comuniste. citit pe http://ebooks. Nu exista Crăciun. Pe lângă toate acestea Ziua de 8 Martie era o zi importantă pentru femei. Cinderella Goes to Market: Citizenship. pregătit copii pentru şcoală. 2 Barbara Einhorn. London. accesat la data 25. 19. p. curăţenie. întors. când  comuniştii s-au instalat la putere.

super-femeia nu era doar o glumă ci chiar o insultă. aceste măşti. chiar şi pe coperţile revistei Femeia. tovarăşă”. reflectând astfel anonimitatea femeii în societatea românească. Deşi se doreau o imagine şi un statut ale femeii egale cu cele ale bărbatului.îndeplinească sarcinile la serviciu. să spele. nu au reuşit să ascundă anumite realităţi din viaţa femeii anilor '80. 8 . să facă curăţenie. realitatea arată o femeie anonimă până şi în diferitele sale forme de reprezentare artistică. să-şi facă notiţe pentru şedinţa de a doua zi sau temele pentru cursul de calificare la care erau înscrise. doar ca ideal. ele rămânând tot anonime sau simple „mame eroine” sau „muncitoare eroine”.”3 În ceea ce o priveşte pe Elena Ceauşescu. să-şi ajute copiii la lecţii şi să-i ducă la culcare. fiind totodată şi victima politicilor socialiste. „femeia nu e identificată niciodată ca individ. aceasta reprezenta întruchiparea desăvârşită a femeii socialiste. mit sau simplu. 3 Ibidem. singura femeia care nu era anonimă fiind bineînţeles soţia lui Nicolae Ceauşescu. în timp ce „femeile erau anonime şi ca muncitoare dar şi ca mame”. numele său fiind menţionat chiar şi atunci când apărea alături de alte femei. p. să gătească. astfel încât ea reprezintă simbolul idealizat al naţiunii. 43. să ia copiii de la şcoală sau grădiniţă şi să facă şi cumpărăturile în drum spre casă. Toate aceste imagini.