COMPRESIUNEA DE MAXILAR



Dezvoltare insuficienta in sens transversal a arcadelor dentare (mono/bimaxilar) + modificari
faciale, ale oaselor maxilare, perturbari ale rapoartelor intermaxilare, perturbari functionale
In plan transversal in sensul deficitului de dezvoltare se disting: endodentia, endalveolia,
endognatia
Este An.D.M. cu cea mai mare frecventa la noi in tara

Manifestari faciale:










Fata ingusta si prelunga
Aripile nasului aplatizate si hipotone
Orificii narinare ingustate
Fanta labiala deschisa in repaos si in unele cazuri lasa sa se vada incisivii sup
In forma clinica cu prodentie - procheilie superioara
Uneori, buza inf se insinueaza in spatele incivilor superiori si contribuie la agravarea anomaliei
La forma clinica cu inghesuire, tonusul buzei superioare este normal sau usor crescut
Respiratia orala e scoasa in evidenta prin testul Gudin pozitiv - se preseaza intre 2 degete aripile
nasului si apoi sunt eliberate brusc - daca se desfac brusc, tonusul e considera normal, iar daca
se desfac lent = hipotonie)
Etaj inferior al fetei micsorat
Profil convex accentuat
Mentonul ocupa o pozitie posterioara (fie datorita unei pozitii posterioare a mandibulei fata de
maxilarul superior, fie datorita unei dezvoltari mandibulare insuficiente)
Facies adenoidian

Semne orale:

Ingustarea arcadei dentare - dimensiuni transversale reduse
o Indici arcada/dinti si indici arcada/fata
o Indicele PONT (indice arcada/dinti) - comparatia se face in raport cu marimea
coroanelor dentare, luandu-se ca etalon suma incisiva (SI= suma diametrelor maxime
MD ale tuturor celor 4 incisivi superiori); cand lipseste un incisiv, I se da valoarea
omologului; intre dimensiunea MD a IC si a IL exista o diferenta de 1,5-2 mm. Largimea
arcadei sup se masoara la 2 nivele: anterior - distanta interpremolara (DP = SI*100/80)
masurata intre centrul fetelor ocluzale ale PM1 si posterior - distanta intermolara (DM =
SI*100/64) masurata intre centrul fetelor ocluzale ale M1. Arcada este ingustata atunci
cand valoarea distantelor masurate este mai mica decat aceea rezultata prin calcul diferenta da amploarea ingustarii. Sunt admise diferente pana la 2 mm. La arcada

exceptional: deficitul privind dezvoltarea transversala e situat in special la arcada inferioara . DP se masoara intre limitele externe ale liniilor de contact dintre PM1 si PM2. eruptia ectopica.incisivii inferiori vin in contact cu mucoasa palatinala mult inapoia coletului incisivilor superiori o Ocluzie inversa laterala .largimea maxima a arcadei se masoara intre FV ale M1 permanenti  Formula: largimea maxima a arcadei (masurata)*100/ DBZO = K  In mod normal.migrari meziale (cel mai frecvent) Malpozitii dentare.ingustare in regiunea PM o U .largimea maxima a arcadei se masoara intre FV ale dintilor situati la cea mai mare distanta fata de linia mediana  Indicele Fernex . K=50 --> scaderea constantei K reprezinta o ingustare a arcadei o In dentitia temporara.distante diferite intre cele doua arcade si linia mediana) o Sagitale .ingustare mai accentuata in regiunea molarilor Asimetrii de arcada . ramanerea in incluzie a unor dinti din cauza lipsei de spatiu o Prodentia = V-inclinarea dintilor frontali : mai frecvent la arcada superioara  Cu aliniere dentara  Cu spatiere  Cu inghesuire Bolta palatina ingustata. iar cealalta hemiarcada de alta forma o In plan transversal . foarte adanca in multe cazuri Rapoarte de ocluzie modificate constant in forma clinica cu protruzie si mai rar in forma cu inghesuire o Ocluzie distalizata .ingustare predominant anterioara o Omega . o Indici arcada/fata .cel mai frecvent: repere distalizate la nivelul M si C + inocluzie sagitala ca urmare a prodentiei superioare si a pozitiei posterioare a mandibulei o Ocluzie adanca in acoperis .     inferioara./ oropozitii o Rotatii o Meziopozitiile unor dinti anteriori o Distopozitii (mai rar) o Eruptia intarziata a unor dinti.largimea maxima a arcadei superioare e raportata la diametrul bizigomatic osos (DBZO):  Indicele Izard . iar DM se masoara intre cuspizii vestibulo-centrali ai M1. tulburari de eruptie: o Vestibulo.daca compresiunea intereseaza doar maxilarul superior sau este mai accentuata la maxilarul superior o Ocluzie lingualizata . absenta diastemelor fiziologice la varsta de 5-6 ani trebuie suspectata ca un semn al evolutiei catre compresiune Forma anormala de arcada: o V .o hemiarcada de o forma.

5 mm in afara liniei sinusului maxilar la nivelul acestui dinte o Normal: coroana M1P inf depaseste inauntru limita interna a corpului mandibulei cu 1 mm TeleRx de profil . modificarilor de contur si continuitate ale arcadelor.incidenta Hirtz (in vederea studierii relatiilor ADM cu fata si baza craniului) sau incidenta perpendiculara pe planul de ocluzie molar (in vederea aprecierii axului de implantare a dintilor in structurile maxilare) o Normal: punctul cel mai intern al coroanei M1P este situat la 0.respiratie orala o tonus narinar scazut o fanta labiala deschisa o buze uscate si crapate o Afectare carioasa precoce a dintilor frontali o Hiperplazia gingiei vestibulare superioare !!! Perturbarea respiratorie poate fi atat cauza. neclara).releva modificarile sagitale si verticale ale anomaliei o Prodentia superioara e relevata cand axul ICS face un unghi:  > 107 gr cu planul de la Frankfurt  <70 gr cu planul spinelor  >103-105 gr cu planul de ocluzie o Prodentia inferioara e relevata cand axul incisivilor inferiori face un unghi >90 gr cu planul de ocluzie o Diferenta dintre unghiurile SNA si SNB (normal +2-4 gr) creste paralel cu decalajul sagital intermaxilar Tulburari functionale:  Respiratia . ingustarii/ obstruarii pasajului nazal Tonusul muscular . cat si consecinta anomaliei dentomaxilare. iar in forma clinica cu inghesuire prin blocaje ocluzo-articulare datorate malpozitiilor Deglutitia o Presiune accentuata a limbii pe fata palatinala a incisivilor superiori Fonatorii o Se pot datora ingustarii boltii palatine (vorbire peltica.     Masticatia o Eficienta masticatorie redusa in forma clinica cu prodentie prin miscorarea campului masticator.Semne radiologice:   TeleRx verticala .

deformabile. antreneaza printr-un fenomen de tiraj aerul din sinusurile maxilare.mezializarea fiziologica) o Prin aportul alimentar insuficient cantitativ si in special calitativ. produce ingustarea  Presiunea directa asupra incisivilor . prin tulburari ale absorbtiei intestinale. alimentatia artificiala a sugarului (substituirea laptelui matern --> compozitie modificata + absenta/reducerea stimulului functional pentru cresterea mandibulei si deplasarea ei inainte .in forma cu inghesuire Tonusul pterigoidienilor externi este diminuat in toate cazurile cu ocluzie distalizata Etiopatogenie:        Factori ereditari si factori de mediu (predomina factorii de mediu) Influente prenatale: alimentatia insuficienta cantitativ si calitativ a mamei in timpul sarcinii --> slabiciune constitutionala a copilului pe care se grefeaza actiunea deformanta a factorilor externi Rahitism. dormitul cu capul in hiperextensie (determina pozitionarea posterioara a mandibulei) o Obiceiurile vicioase actioneaza prin 2 mecanisme:  Succiunea . iar astfel presiunea atmosferica exterioara devine predominanta si apasand asupra peretilor laterali ai arcadei dentare. iar presiunea atmosferica devenita predominanta. dormitul in decubitus lateral cu pumnul sub fata. prin tulburari dismetabolice (rahitism).o o o Hipotonie a musculaturii buzei sup . oasele raman cu o plasticitate crescuta. la randul ei.in forma cu prodentie Tonus muscular normal/crescut . turteste maxilarul o Respiratorul oral sta cu gura intredeschisa si musculatura obrajilor este intinsa si se aplica si preseaza pe sectoarele laterale ale arcadelor Discrepanta dintre varsta dentara si cea osoasa: varsta dentara e in avans fata de varsta osoasa in special la maxilarul superior si deficitul de suport osos determina o migrare si inclinare anterioara a dintilor care.vestibularizand incisivii superiori si lingualizandu-I pe cei inferiori Respiratia orala o In inspir. coloana de aer trecand prin cavitatea bucala.duce la scaderea presiunii in cavitatea bucala. scazand presiunea in aceste cavitati. ceea ce favorizeaza ingustarea arcului mandibular o Plasticitatea osoasa crescuta poate fi si constitutionala Obiceiuri vicioase: sugerea degetelor sau a diverselor obiecte prelungita dincolo de varsta de 2-3 ani. determina celelalte modificari inclusiv ingustarea arcadei Influentele grupelor musculare antagoniste: o In forma clinica cu inghesuire: predomina tonicitatea musculaturii circumorale fata de musculatura limbii o In forma cu prodentie: musculatura labiala este hipotona .

NU o anomalie o Arcadele si ocluzia sunt normale o Prodentie bimaxilara (ex:prodentia etnica a rasei nigroide) o Nu se asociaza tulburari functionale Forma clinica cu inghesuire:   Macrodontia absoluta (SI>35 mm) si relativa (SI<35 mm.este o particularitate de dezvoltare a ADM.determinata de inghesuirea dentara. de aceea aducerea mandibulei anterior pana la normalizarea rapoartelor in plan sagital nu reuseste sa armonizeze trasaturile faciale o Lipseste ingustarea arcadelor si ocluzia adanca in acoperis Constrictii/ anchiloze ATM o Semn distinctiv: miscari in ATM limitate/absente Prodentii cu diasteme cauzate de macroglosie o Arcade largi.Consecintele anomaliei:    Frecventa crescuta a cariilor in regiunea frontala .e de natura ereditara o Mandibula e dezvoltata insuficient. de respiratia orala Parodontite marginale cronice . limba mare (pe marginile limbii se observa amprentele dentare) Biprodentia lui Case . actiunea obiceiurilor vicioase e considerata daunatoare de catre toti autorii) o Eliberarea pasajului aerian nazofaringian si reeducarea respiratorie (exercitii + aparate de tipul placutei vestibulare) Tratament curativ: .frecvente la adultii netratati Tulburari functionale Diagnostic diferential: Forma clinica cu prodentie:     Ocluzia distala zisa genuina . dar dintii sunt mari in raport cu DBZO) Meziopozitia generalizata Tratament:   Profilaxia: o Alimentatie corespunzatoare dpdv calitativ si cantitativ a mamei in timpul sarcinii o Recomandarea alaptatului la san o Indepartarea obiceiurilor vicioase (dupa varsta de 3 ani.

dintii aflati in malpozitie au uneori tendinta la aliniere spontana.necesara alinierii dintilor  Largirea arcadei superioare se face prin stimularea cresterii la nivelul suturii palatine si prin procese de resorbtie si apozitie la nivelul apofizelor alveolare  Largirea arcadei superioare se poate obtine prin desfacerea suturii palatine disjunctia intermaxilara: se utilizeaza in acest scop aparate fixe numite disjunctoare.indicat in compresiunile accentuate si in cele cu ocluzie incrucisata o Pentru dezvoltarea predominanta a unei hemiarcade se pot folosi arcuri cu agregare mixta (gutiera de o parte si inel pe hemiarcada opusa) o Pentru largirea predominant anterioara a arcadei superioare: placa palatinala ancorata prin gutiere si actionata printr-un arc Coffin Tratamentul prin exercitii: . intr-o singura sedinta)  Ultra-rapida fractionata (desfacerea suturii se obtine in 2-3 sedinte distantate intre ele  Lenta (rezultatul se obtine in jumatate de an sau mai mult)  Dupa disjunctie.incisivii inferiori realizeaza contact ferm cu platoul retroincizal. dar cel mai adesea ei trebuie sa fie deplasati cu elemente de actiune Nivelarea planului de ocluzie si normalizarea rapoartelor de ocluzie in sens vertical favorizarea egresiunii dintilor laterali si stabilirea unor contacte normale intre incisivii celor 2 arcade  Platou retroincizal .o o o o o  Largirea arcadei .se obtine prin pozitionarea anterioara a mandibulei si prin dezvoltare mandibulara  Cele mai bune rezultate se obtin prin aplicarea de planuri inclinate (cel mai adesea anterioare si mai rar laterale) Arc transversal ancorat bilateral prin gutiere .  Dupa rapiditatea cu care este desfacuta sutura palatina. iar intre dintii laterali superiori si inferiori ramane un spatiu de inocluzie verticala care favorizeaza egresiunea acestora Corectarea ocluziei distalizate . mai ales dupa cea rapida si ultrarapida. este necesara o perioada de contentie de 45-60 zile.  Disjunctia este indicata la cazurile cu ingustare foarte mare a arcadei superioare si a boltii palatine si la care arcada inferioara este dezvoltata normal sau a fost largita terapeutic anterior  Largirea arcadei superioare se insoteste de mariri ale calibrului foselor nazale Pe masura ce se obtine spatiul prin largirea arcadei. disjunctia este de 4 feluri:  Rapida (rezultatul se obtine in cca 2 saptamani)  Ultra-rapida (disjunctia se face sub anestezie.

cele mai bune rezultate se obtin cu ajutorul activatorului cu surub. iar incheierea tratamentului cu un activator --> tratament activ. pentru cateva luni se face contentia cu o placa. Exercitiile pentru reeducarea respiratiei si indrumari privind functia masticatorie se dau de la inceputul tratamentului.  Pentru echilibrarea finala. contentie. exercitiile trebuie introduse treptat si bine insusite. Apoi se introduc exercitii de miogimnastica pentru orbicular si ulterior pentru muschii propulsori. care ofera stimuli favorabili armonizarii celor 2 maxilare *Dupa tratamentul activ cu aparate fixe.o o o o o Reeducarea respiratiei Gimnastica masticatorie Gimnastica pentru marirea tonicitatii musculaturii buzei superioare si a muschilor pterigoidieni externi Reeducarea fonatiei Reeducarea deglutitiei Pentru a fi eficiente. echilibrare finala .