Stoicismul

Stoicismul este o scoala filozofica, care s-a format la sfirs itul secolului al IV-lea i.e.n., in aceeas i perioada cu epicureismul si a existat pina la desfiintarea, in anul 529 e.n., de catre
imparatul Iustinian a tuturor scolilor filozofice. Acest curent a
avut o serie de reprezentanti ilustri: Zenon din Cition(c.333c.262 i.e.n.), care si este intemeietorul stoicismului, Cleantes
din Assos (331-232 i.e.n.) si
Chrysipp din Soloi (281–
208 i.e.n.), care a fost considerat ca cel de-al doilea intemeietor
al stoicismului. Anticii au apreciat s i idei ale altor stoici, ca
Ariston din Chios , Herillos din Cartagena, Perseu din Cition ,

Denis din Heracleeas. spune Diogenes Laertios. privirile lui dinamice asupra Cosmosului au avut o influenta enorma asupra sistemului stoicist. invatatura stoicilor include motive ale aristotelismului si platonismului. stoicii revin la invatatura lui Heraclit: focul vesnic viu. a virtutilor s i indatoririlor proprii intelectului tinde sa devina preocuparea si ramura principala a filozofiei. In multe privinte. In filozofie stoicii distingeau trei parti: fizica. Dar ideile precursorilor au fost supuse unei prelucrari creatoare si s-a obt inut o noua conceptie filozofica despre lume. partile carnoase – etica. Reputatia lui in antichitate era considerabila. iar sufletul – fizica. De exemplu. insa. "Daca zeii au o logica. Logica stoicilor a fost influentata mult de logica scolii din Megare. dar mai ales in domeniul filozofiei naturii. Insa argumentarea teoretica a moralei la stoici se bazeaza pe un fundament mai larg de cercetari logice s i fizice. Corelatia acestor trei parti stoicii o explicau prin intermediul diferitelor comparatii. iar intelepciunea ca "cunoastere a faptelor divine si umane". El a scris 705 tratate. ea nu poate fi decit chrisipiana". Filozofia ei o determinau ca "o exercitare in intelepciune". dintre care 311 de logica. logosul efesianului. Dupa Diogenes Laertios. Din ele ne-au ramas numai citeva fragmente cunoscute prin intermediul adversarilor sai ulteriori. Stoicismul in modul in care a fost prelucrat de Zenon si Chrysipp adera nemijlocit la s coala cinicilor. stoicii comparau filozofia cu un ou. in care galbenus ul este etica. Pe de alta parte. albusul – fizica. In invatatura lui Chrysipp stoicismul a primit forma sa desavirsita. Cunoas terea omului. iar coaja – logica. stoicii comparau filozofia cu un animal: oasele s i vinele sunt logica.a. eticasi logica. Fara a neglija cercetarea din domeniul fizicii si al . Centrul de greutate al teoriei stoicilor se afla in domeniul eticii.

adica aceea din ce apar lucrurile. Dar omul nu se poate cunoas te fara a cunoaste lumea din care face parte.logicii. lucrurile singulare. mentionau unii din ei. afirmau ei . a conditiilor s i idealului vietii morale trebuie determinat intelesul lumii inconjuratoare. exista numai corpurile si ele formeaza Cosmosul. dupa parerea lor. Generalul nu exista singur de la sine. pentru stoici. "este mai divina si necesita o cercetare mai profunda". Dumnezeul stoicilor este "Focul demiurg". Totul ce exista in ultima instanta provine din foc. nematerialul nu are asa insusiri. ci numai prin singular. Universul s i tot ce cuprinde el. Existenta poseda numai aceea ce poate actiona si suferi. Suntem de fapt aici in prezenta unui principiu unic care este in acelasi timp materie si spirit. toate corpurile sunt modificari ale lui. Toate lucrurile din Univers sunt legate intre ele prin aparitia lor dintr-un izvor comun. El are asemanare cu caldura vitala. Pentru a stabili semnificatia vietii lui sufletesti. Din el au provenit toate celelalte elemente si in el ele se intorc. Insa pe linga materie stoicii inainteaza in calitate de un alt principiu pe Dumnezeu. sa dee o temelie stabila normelor moralei. numai fizica putea. subordonat reflectiei etice. este materia prima a . Punctul de plecare al cunoas terii este. deci. el nu exista. este facut pentru om s i nu are un alt scop decit omul. la fel e necesara filozofului pentru a stabili posibilitatea si conditiile adevarului. Fundamentul multimii de corpuri este materia unica. perceptia senzoriala. ca existente sunt recunoscute numai corpurile. Deoarece etica stoicilor e bazata pe principiul "a trai in corespundere cu natura". care este raspindita in corpul animalelor. Logica. Fizica. stoicii o numesc esenta. "eterul". invatind a gindi. "Substanta. Materia. Asadar. acestor doua discipline li se acorda un rol auxiliar. afirma Zenon. excluzind erorile.

Dumnezeu. In notiunea "logos seminal" exista motive atit din logosul lui Heraclit. Totul este detreminat. ea este eterna s i nu este in stare nici de a se mari. ca cu cauza sa. la rindul sau. Divinitate si Destin totodata. cit s i cea transcendenta (externa). "Dupa tot ce se petrece urmeaza altceva.. Ei admiteau atit teologia imanenta. Evenimentele sunt numai verigi necesare ale unui lant de fier. fiind un foc. identica cu ea insas i. stoicii ajung la concluzia ca Cosmosul este organizat in mod rational. care a primit denumirea de Logos. "ratiunea seminala". pe care unii o numesc Destin si care este imanenta in ea. devine cauza urmatorului. "respiratia calda") creeaza totul pe baza "logosurilor seminale".tot ce exista. cit si din invatatura aristotelica despre cele "patru cauze": "ratiunea seminala" este unitatea cauzelor materiala. adica erau s i adepti ai finalitatii externe. Universul constituie in acest caz un tot insufletit si patruns de ratiune. Interpretind lumea prin analogie cu spiritul cugetator. El este "saminta" Cosmosului in intregime. Substanta este impregnata. producatoare si finala (scopul). care inevitabil e legat de el. ca virtutea seminala in saminta". nici de a se micsora. Una dintre trasaturile esentiale ale doctrinei stoice consta in afirmarea sufletului ca principiu nu numai al gindirii s i al viet ii. Un corp determina alt corp. formala.. patrunsa de ratiunea universala. Finalitatea interna este determinata de faptul ca focul (pneuma. Tot ceea ce exista se organizeaza conform unei ordini proprii datorita Focului demiurg. Nu exista nimic s i nimic nu are loc in lume fara cauza". . este totodata si "logosul seminal". Stoicii erau convins i ca "totul ce se naste pe pamint este creat pentru ca omul sa utilizeze". dar s i al oricarui lucru care are o forma si o esenta constanta. care. insa el este si izvorul "semintelor" din care apar toate lucrurile.

Argumentul cosmologic consta in faptul ca "partea nu trebuie sa fie nesatisfacuta cu ceea ce se face pentru intreg". Aceasta este invatatura stoicilor despre principiile lumii. Pretutindeni exista legatura dumnezeiasca. Argumentul etic(sau pedagogic) ne spune ca raul in lume este un mijloc de antrenare a inteleptului in virtute. "Multa necesitate oarba este adaugita la providenta" – spune Chrysipp. . In centrul Cosmosului se afla Pamintul. Argumentul fizico-mecanicist explica neajunsurile Cosmosului prin coincidenta incompleta a providentei si destinului. care sunt formate din foc de purificatie diferita si care "se alimenteaza cu emanatiile Pamintului si ale apei". Toate partile Cosmosului sunt legate una cu alta prin "simpatie". la problema "justificarii lui Dumnezeu" pentru raul care exista in lume. Unitatea transmisa Cosmosului de pneuma patrunde toate partile lui. Cel mai mare interes prezinta. care in urma lui Heraclit mentioneaza necesitatea existentei contrariilor in lume. iar mai sus – apa si aerul. Stoicii faceau deosebire intre Univers s i Cosmos (lume). Daca nu ar exista ra ul. insa. In jurul acestui nucleu aflat in stare de repaos se mis ca eterul. Cu o forta deosebita stoicii mentionau unitatea lumii. "virtutea nu apare fara viciu". argumentul logic. De Cosmos sunt fixate stelele. Chrysipp determina Cosmosul ca un "sistem format din Cer. Pamint s i fiintele care se afla in el". Cum concret isi reprezentau stoicii Cosmosul? Tabloul lumii in esenta putin se deosebes te de cosmologia lui Aristotel.Teleologia i-a adus pe stoici la teodicee. De unde s-a luat raul in lume? Cum sa coordonam existenta cu pronia (providenta)? In scopurile teodiceei stoicii au inaintat un sir de argumente. Reprezentarile stoicilor despre Cosmos sunt panteiste si hilozoiste. atunci nu ar exista nici binele. Cosmosul este o fiinta vie si rationala. la fel cum sufletul patrunde trupul.

La capatul unei evolutii lumea moare pentru a se renas te intr-o suita indefinita de cicluri cosmice. iar spatiul – cu unul plin. Cosmosul apare si dispare in anumite perioade de timp strict determinate. vidul se aseamana cu un vas gol. Prin ratiune. Cosmosul ocupa un spatiu limitat. numai ca privite din diferite parti (si unul s i altul in greces te se inseamna printr-un singur termen "logos"). Spre deosebire de epicurieni. iar scopul – cunoas terea metodelor de demonstrare. Stoicii deseori identificau retorica (arta de a vorbi frumos) cu dialectica. Omul detine in Univers un loc privilegiat. el reprezinta punctul de plecare si tinta finala a . care-i determina natura si menirea. ci etica lor. Materia ei sunt notiunile. el urmeaza in ierarhia fiintelor imediat dupa divinitatile particulare care sunt chipuri ale divinitatii totale s i unice. nici alta". Omul este situat in centrul lumii. Aceasta este fizica stoicilor. Faptul acesta era determinat de lega tura strinsa dintre cuvint si gind. Dincolo de hotarele Cosmosului se afla vidul. care reprezinta o particica a focului divin. spatiul si timpul se divizeaza pina la infinit. a proceda rational – acesta este primul si principalul principiu al stoicilor. stoicii sustineau ca corpurile. realizind prin eterna lor revenire perenitatea Universului s i a Divinitatii. fiecare din ele inscriindu-se in intervalul "Marelui-An" ("Marele-An" este egal cu 365 x 18000 ani lumina). A trai in conformitate cu natura si. Dialectica ei o determinau ca "s tiinta despre lucrurile adevarate si false s i despre lucrurile care nu sunt nici una. deoarece natura este identica cu ratiunea.Spatiul este aceea ce e umplut cu corpuri. Insa cea mai mare influenta a avut-o nu fizica si nici logica stoicilor. Stoicii impart eau logica in retoricasi dialectica. Cuvintul si gindul e una s i aceeas i. Impreuna cu Cosmosul vidul formeaza Universul.

Dezvoltarea ordinii in istoria umanitatii. Chrysipp considera ca prin natura trebuie inteles s i Universul. . Daca virtutea este unicul bine. insa el nu explica despre care natura e vorba – despre natura Universului sau despre natura unui om. pentru ca ea nu corespunde inclinatiilor veritabile ale naturii. in esenta. caci omul se teme de durere s i doreste o placere ce va veni. Stoicii considerau fericirea scopul suprem al oricarei tendinte omenes ti. relatiile dintre oameni constituie. Moartea nu este decit un moment al vietii. deoarece natura omului e aceeasi ca s i a Universului. un bine si pentru cel lipsit de ratiune. Dupa parerea lui Zenon. chiar daca ecesta nu va putea fi niciodata in posesia ratiunii care constituie insasi esenta si demnitatea vietii. teama si dorinta. si omul. progresele "simpatiei". deoarece consta intr-o relaxare a tensiunii propriei ratiuni. pentru ca ea etse o lege a naturii s i nici una din legile naturii nu este un rau. Prin asa viata Zenon intelegea concordanta logica a gindurilor omenes ti. Asemenea concordanta si este virtutea. intr-o intrerupere a vietii insas i. insa. Stoicii admit existenta a patru pasiuni fundamentale: placerea. atunci unicul rau este viciul.s tiintei. fericirea si scopul tuturor actiunilor si dorintelor noastre constau in "viata coordonata". care se reduc. Ea nu este nici un lucru indiferent. scopul ideal al Universului si actul de vointa al naturii. precum si concordanta sensibilitatii s i dorintei noastre cu aceste ginduri. iar viata este un bine. Insa placerea nu este un bine. durerea. Cleantes incerca sa explice ca virtutea suprema este viata. El nu este lipsit de emotii. Inteleptul este lipsit de afecte. la primele doua. insa emotiile sale poarta un alt caracter decit la cel nerod. Ea este un rau. care "corespunde cu natura". Din aceleasi motive moartea nu este un rau. Insa prin acest scop nu se determina continutul invataturii etice. pentru ca ea este o activitate pura.

Omul este liber. Ea consta in a pune vointa noastra particulara in serviciul unui scop universal.). spune Zenon. Poseidonios din Apameia (135-51 i. Divinitatea mentine asupra tuturor lucrurilor un imperiu suveran si absolut.e. a o accepta – inclusiv ordinea sociala existenta. A fi intelept inseamna a intelege aceasta ordine. Cel mai vestit dintre stoici a fost Seneca.35c.n. incompatibila cu atitudinea fatalista caracteristica conceptiei stoice asupra lumii in privinta Providentei. insa.n. Datoria noastra consta in a cunoaste legatura cauzala care este un sinonim al voint ei supreme. In ce consta atunci libertatea.e. Din toate scolile filozofice cea mai mare raspindire si influenta in Roma a avut-o filozofia stoicilor.135). Omul este liber numai in masura in care intelege necesitatea fatala care guverneaza lumea. care e cunoscut nu numai ca filozof. "lantului de fier" pe care nimic nu-l poate rupe. eficacitatea actului de vointa? Libertatea consta in a intelege ca noi nu suntem. Destinului.n.n. ci s i ca dramaturg (este autorul a noua tragedii cu continut didactic si a unei drame istorice).).Cind e fericit. ca nu putem s i ca nu trebuie sa fim liberi.e. inteleptul va fi fericit in orice circumstante ale vietii. Situindu-se mai presus de lucruri si pasiuni.). opt carti de . ci bucurie. iar Panaetius incepe sa elenizeze stoicismul. Prin activitatea lui Poseidonios stoicismul trece de la iluminismul stoic prin platonism la neoplatonism. Lucius Annaeus Seneca (4 i. el simte nu placere. Pina la Panaetius in stoicism erau destul de puternice elementele neeleniste. Marc Aureliu Antonius (121-180). Aceasta teza este. Epictet(c.-65 e. Hazardul nu este decit un cuvint lipsit de orice continut. Mostenirea lui filozofica e formata din dialoguri filozofice. in propagarea ideilor careia au jucat un rol important Panaetius din Rhodos (185-109 i.

destinul. Sufletul este o scurgere a focului suprem s i tinde spre focul suprem. afirmind ca in cursul evenimentelor omul nu poate schimba nimic. Fizica lui Seneca este o fizica a focului lui Heraclit. In natura domina soarta. Dar propagind fatalismul. Invatatura lui Seneca despre “focul initial”este teleologica si totodata fatalista. Zeii. ca s i sufletul omului. In invatatura stoica a sclavului Epictets i-a gasit o anumita expresie protestul pasiv al maselor asuprite impotriva orinduirii sclavagiste. Conceptiile lui etice aveau un caracter idealist si subconstient."Intrebari din stiintele naturii". iar pe cel nedoritor il trage dupa sine. Seneca considera etica ca parte principala a filozofiei. in viat a sociala si politica. Fericirea. totul este material. sau "pneuma". Conform invataturii lui. filozof care a dezvoltat invatatura materialismului. nemaivorbind de "Scrisori". Seneca este un stoic adevarat. spunea el. adica foc. sunt corporali. unde predomina morala didactica . din care s-au pastrat doar fragmente. Cu nimic nu putem schimba cursul evenimentelor din lume. 124 de scrisori catre Lucilius s i tratate. Virtutea omului consta in a se impaca cu soarta si a se supune ei. sa reducem continutul filozofiei lui Seneca numai la moralitate. el invata ca acesta trebuie sa suporte toate greutatile vietii si sa . insa. La intelept aceasta ascensiune se petrece in mod constient. Din cele trei parti ale filozofiei stoice cea mai putina atentie Seneca acorda filozofiei teoretice – logicii s i teoriei cunoasterii. ca el le considera o parte a "Intrebarilor din s tiintele naturii". Problemele morale predomina intr-atit. iar in natura – inconstient. adica totul este o respiratie calda. Pe cel doritor soarta il conduce. Nu e in puterile noastre sa schimbam ceva in lumea exterioara. este in noi s i nu depinde de lumea exterioara. Nu putem.

considera Epictet. cu situatia lipsita de drepturi a sclavului. Esenta eticii lui este rezumata in expresia: “rabda s i abtine-te”. In filozofia sa el propaga dezicerea de lumea exterioara si adresarea la lumea subiectiva a trairilor interne ale individului. Adept al filozofiei stoice a fost si imparatul roman Marc Aureliu Antonius . Sclavul asuprit. este indiferent fata de ele. Omul tinde sa devina liber. daca suporta cu dirzenie si barbatie necazurile. Invatatura lui Marc Aureliu a exercitat o influenta mare asupra constituirii crestinismului. . spirituala a omului.se impace cu exploatarea. care este un rob al vietii si al pasiunilor sale. Lucrarea sa “Catre sine insusi” este cuprinsa de pesimism. insa de el depinde numai libertatea spirituala. cu jugul social si politic. Marc Aureliu recomanda o indeferenta totala fata de ceea ce se petrece in lume. in ea se reflecta procesul de descompunere a societatii sclavagiste. poate sa devina spiritual mai liber decit stapinul sau. Adevarata libertate consta numai in independenta interna.