Nastase Cecilia

Anul II

Referat Insuficienta Cardiaca
DEFINITIE:
-Insuficienta cardiaca este un sindrom clinic care rezulta din imposibilitatea
de a expulza intreaga cantitate de sange primita si de a mentine astfel un
debit sanguin corespunzator nevoilor organismului, in conditiile unei umpleri
ve-noase satisfacatoare. Aceasta Definitie impletese mecanismele
anterograde cu cele retrograde. Astfel, scaderea debitului cardiac, consecutiv
scaderii fortei de contractie a miocardului, duce la lipsa oxigenului in tesuturi
si organe, in special la nivelul rinichiului, glandelor suprarenale si hipofizei
posterioare, determinand dosteron si ADH - fenomene care explica retentia
de apa si sare si aparitia edemelor. Acesta este mecanismul anterograd.
Intervine si mecanismul retrograd, prin scaderea fortei de contractie a
miocardului, inima fiind in imposibilitate de a expulza intreaga cantitate de
sange primita. Rezulta acumularea sangelui in spatele ventriculului, cu staza
si hipertensiune pulmonara, in cazul insuficientei ventriculului stang, si cu
staza, hipertensiune venoasa si infiltrare a tesuturilor cu apa si sare, in
insuficienta ventriculului drept.

CLASIFICARE:
-Insuficienta cardiaca sistolica: atunci cand inima este marita si functia de pompa
(sistolica) scazuta. Se mai numeste IC cu fractie de ejectie scazuta (FE<35-40%).
Poate asocia sau nu afectiuni valvulare.
-Insuficienta cardiaca diastolica: se mai numeste insuficienta cardiaca cu functie
sistolica prezervata. Functia de pompa este normala in repaus (FE>40%), dimensiunile
inimii sunt normale. Apare cel mai frecvent (ca forma izolata) la pacientii cu
hipertensiune arteriala netratata. In principiu, toti pacientii cu disfunctie sistolica au si
disfunctie diastolica.
-Insuficienta cardiaca stanga: cand ventriculul stang este cel afectat. Produce in
prima faza congestie pulmonara (acumulare de lichid in plamani) si apoi in formele
prelungite si grave si congestie sistemica.
-Insuficienta cardiaca dreapta: cand ventriculul drept este afectat. Produce exclusiv
congestie sistemica (acumulare de lichid in ficat, intestine, picioare).

Afectiunile valvulare (stenoza sau insuficienta aortica. tulburari de ritm. palpitatiile (perceperea batailor inimii). nerespectarea tratamentului. senzatie de greata (sunt cauzate de acumularea de lichide in intestine si ficat). CAUZE: Cea mai frecventa cauza de insuficienta cardiaca in tarile dezvoltate este boala cardiaca ischemica.) in formele lor severe si prelungite. manifestata in principal prin infarctul miocardic (produce moartea unei parti a muschiului inimii ducand la scaderea functiei de pompa). Presupune folosirea mai multor clase de medicamente: . stenoza sau insuficienta mitrala. durerea toracica (mai ales la cei cu cardiopatie ischemica). Alte simptome sunt: astenia fizica si oboseala. . hipercolesterolemie) cat si ameliorarea simptomatologiei. consum excesiv de sare. Hipertensiune arteriala netratata duce in timp la ingrosarea muschiului cardiac si apoi la marirea inimii si scaderea fractiei de ejectie.Insuficienta cardiaca acuta: atunci cand simptomele de IC apar brusc sau intr-un timp scurt la un pacient aparent sanatos sau cu simptomatologie stabila. infectii respiratorii acute) sau poate fi de novo (apare pentru prima data) in sindromul coronarian acut (infarct miocardic). tusea (in special noaptea sau la efort) iar in formele grave si prelungite de insuficienta cardiaca apar scaderea in greutate. SIMPTOME: Cel mai frecvent. pacientii cu IC acuza dispnee (senzatia de respiratie grea) la efort sau in repaus cu sau fara ortopnee (dispnee in pozitia culcat care se amelioreaza cand se ridica in picioare). Poate fi o acutizare a insuficientei cardiace cronice in conditii specifice (anemie. duc la suprasolicitarea si marirea inimii. tromboembolismul pulmonar. in criza hipertensiva. TRATAMENTUL MEDICAMENTOS: Are ca scop atat corectarea factorilor de risc (hipertensiune arteriala.Nastase Cecilia Anul II -Insuficienta cardiaca cronica: atunci cand simptomele de insuficienta cardiaca nu evolueaza sau evolueaza lent in timp (se mai numeste insuficienta cardiaca compensata). hipertiroidie. tulburari de ritm. lipsa poftei de mancare.

antagonisti de receptori de angiotensina (valsartan.beta blocante (metoprolol.inotrop pozitive (digoxin. carvedilol.antiaritmice (amiodarona) la pacientii cu tulburari de ritm.implantarea de defibrilator intracardiac (un dispozitiv care detecteaza aritmiile si produce socuri electrice): la pacientii cu FE scazuta previne moartea subita prin aritmii. -anevrismectomia: presupune indepartarea zonei anevrismale (zona dilatata a inimii in . bisoprolol). candesartan.antiagregante plachetare (aspirina. irbesartan). hidroclorotiazida. telmisartan. . ramipril. dobutamina.de cele mai multe ori cu implantare de stent): ajuta la recuperarea muschiului cardiac la pacientii cu infarct miocardic acut. eplerenona). . perindopril. rosuvastatina): scad nivelul colesterolului prevenind infarctul miocardic. enalapril. isosorbit dinitrat): utili mai ales in IC cauzata de boala cardiaca ischemica (dilata arterele coronare). -nitrati (isosorbit mononitrat. .inhibitori ai enzimei de conversie (captopril. ducand la scaderea FE. . . -hipolipemiante (simvastatina. . warfarina) la pacientii cu fibrilatie atriala. TRATAMENT INTERVENTIONAL: -revascularizare interventionala (dilatarea arterelor coronare . atorvastatina.diuretice (furosemid. nebivolol. clopidogrel): la pacientii cu boala cardiaca ischemica.resincronizarea ventriculara: se foloseste la pacientii cu bloc major de ramura stanga care produce pierderea contractiilor sincrone ale muschiului cardiac. dopamina – ultimele doua in formele acute si severe si doar in spital). -anticoagulate (acenocumarol. spironolactona. monopril. . la cei cu trombi in ventriculul stang sau anevrisme mari de VS. .Nastase Cecilia Anul II . zofenopril). TRATAMENT CHIRURGICAL: -revascularizarea miocardica (prin operatie de bypass aortocoronarian): ajuta la imbunatatirea functiei de pompa.

О bună corelaţie se poate stabili între diametrul arterei pulmonare lobare inferioare drepte şi gradul hipertensiunii pulmonare. orizontale parietal şi verticale diafragmatic. Examenul radiologic cardiopulmonar arată mărirea de volum a cordului. Se face in formele grave de insuficienta cardiaca in care tratamentul medicamentos nu mai are efect si evolutia bolii este rapida.5-1 mm). Folosirea lor este limitata de infectiile severe care pot aparea. -transplantul cardiac: este o solutie rar folosita din cauza disponibilitatii scazute a donorilor. Uneori se folosesc procedee de anuloplastie mitrala sau tricuspidiana (din cauza maririi atriilor sau ventriculilor. EXAMENUL PARACLINIC lnsuficienţa cardiacă fiind un sindrom clinic este subinţeles că examenul paraclinic este puţin util în formularea diagnosticului. 2. putând preciza camerele a căror profil este mărit şi gradul cardiomegaliei precum şi semnele stazei pulmonare. diagnosticul diferenţial şi punerca în evidenţă a factorilor cauzali şi precepitanţi. La presiuni peste 30 mmHg apare edem alveolar. vizibil mai ales la baze ca opacităţi alveolare confluente. Uneori aceste opacităţi sunt vizibile central ca „aripi de liliac“. La presiuni între 18 şi 25 mmHg apare edem interstitial vizibil ca imagini reticulare şi linii Kerley A (perihilar imagini de 4-6 cm şi groase de 1-2 mm) şi В (perpendiculare pe pleura. imprecis delimitate. Ca o punte catre transplant se recurge uneori la dispozitive de asistare ventriculare(VAD) care preiau o parte din functia de pompa a inimii. 1. anuloplastia presupune micsorarea inelului si reducerea gradului de insuficienta).Nastase Cecilia Anul II care muschiul nu mai este viabil). el permite cuantificarea insuficientei cardiace. . Volumul cardiac poate fi normal sau aproape normal în insuficienţă cardiacă secundară unei disfuncţii diastolice. inelul se dilata producand insuficienta mitrala sau tricuspidiana. la baze. Electrocardiograma nu oferă date privind insuficienţă cardiacă. -protezarea valvulara: la pacientii cu afectiuni valvulare impiedica aparitia sau agravarea IC. scurte de 1-3 cm şi subţiri de 0. dar este obligatorie deoarece permite decelarea de factori cauzali şi urmărirea tratamentului.

Nastase Cecilia Anul II 3. Ecocardiografia permite о evidentă reafirmare a diagnosticului. dar foarte scumpă. Explorarea morfologică în mod M (unidimensional) sau 2D (bidimensional) permite evaluarea dimensiunilor cavităţilor cardiace. rinichi (retenţie azotată. 5. In acelaşi scop este foarte utilă ionograma serică şi urinară. proteinurie datorită unui mecanism prerenal . Toate metodele de explorare ecografică îşi găsesc utilizarea în explorarea funcţiei cardiace.scăderea debitului renal). Diureticele pot induce diferite modificări electrolitice şi de echilibru acidobazic. Explorările biochimice arată efectele stazei asupra viscerelor: ficat (bilirubina şi transaminaze crescute în staza hepatică prelungită). De asemenea ele permit date deductive privind masa ventriculului stâng şi indici de performanţă sistolică. calcularea volumelor acestora (mai exact în 2D). Rezonanta magnetică nucleară(RMN) permite о cuantifîcare exactă. măsurarea grosimii pereţilor. Ele sunt utile în urmărirea tratamentului. Aceste date primare permit aprecieri directe privind dilatarea şi hipertrofia fiecărei cavităţi cardiace. . a stazei pulmonare şi о evidenţiere exactă a cavităţilor şi pereţilor cardiaci. In afara tratamentului se poate întâlm hiponatremie de diluţie şi în insuficienţele grave acidoză şi hiperlactacidemie. 4.