CAPITOLUL V

BALISTICA JUDICIARĂ

1. Noţiune și considerații introductive

Balistica judiciară este o parte a criminalisticii care elaborează
metodele şi mijloacele tehnico-ştiinţifice de studiere a armelor de foc de
mână, a muniţiilor acestora şi a urmelor împuşcăturii, în vederea
identificării armei cu care s-a tras și determinării împrejurărilor în care a
fost folosită arma1.
Fiecare armă are 3 părţi principale, după cum urmează: țeava;
mecanismul de tragere (care include mecanismul de închidere, de
percuție, respectiv de scoatere tubului tras), patul sau mânerul și sistemul
de ochire.
Autorii de specialitate au subliniat că pentru cercetarea criminalistică,
cea mai mare importanță o are țeava și mecanismul de tragere, datorită
informațiilor pe care le oferă pentru procesul identificării armei sau
muniției folosite.
Clasificare armelor de foc se face folosindu-se mai multe criterii:
 După destinația armei avem: arme de luptă, arme sportive,
arme de vânătoare, arme cu destinaţie specială.
 După lungimea țevii avem arme cu țeavă: lungă – 50-70 cm
(carabinele şi armele de vânătoare); medie – 20-50 cm (pistolulmitralieră P.M.); scurtă – 3-20 cm (pistoletele şi revolverele)
 După suprafaţa canalului ţevii, avem arme cu: cu ţeavă lisă,
respectiv ghintuită.
 După modul de funcționare există: armele neautomate;
armele semiautomate; armele automate.
 După fabricaţie: arme de fabrică; arme de construcţie
artizanală; arme transformate
Muniţiile armelor de foc se împart în două categorii: muniția pentru
armele de foc cu țeava ghintuită, respectiv muniția pentru armele cu țeava
lisă.
Părţile componente ale primei categorii de muniție sunt următoarele:
glonţul; tubul; capsa; pulberea sau praful de puşcă;
În cazul cartuşelor destinate armelor cu ţeavă lisă, avem: proiectilul
(alice, mitralii şi glonţ); tubul cartuşului – fabricat din plastic sau carton
presat; capsa; pulberea; bura și rondela.
2. Urmele folosirii armelor de foc
A. Urmele armei imprimate pe muniţie se formează inerent în
procesul tragerii. În cazul armelor cu țeava ghintuită se vor imprima urme
specifice reliefului intrior al țevii.
Literatura de specialitate distinge între urmele creat pe tub și urmele
create pe glonț.
În primul caz, urmele sunt formate prin acțiunea percutorului, peretele
frontal al închizătorului, gheara extractoare, ejectorul, și pereții camerei de
1

I. Mircea, op. cit., p. 164;

detonare2. La armele cu ţeava ghintuită există mai multe categorii de
urme: urmele lăsate de ghinturi; urmele lăsate de microrelieful canalului
ţevii; urmele lăsate de percutor; urmele lăsate de închizător; urmele lăsate
de gheara extractoare3. La armele cu țeava lisă sunt utile urmele create pe
capsă de către percutor.
B. Urmele împușcăturii sunt urmele create de către proiectil, precum şi
urme create de factori secundari ai împuşcăturii4.
În ce priveşte urmele proiectilului în corpul omului uman remarcăm
existenţa următoarelor elemente: minus ţesut; inelul de ştergere; orificiul
de metalizare; canalul creat de glonţ
Aspectul cantitativ al acestor urme diferă în funcţie de distanţa de
tragere5: tragerile cu gura ţevii lipită de corp (orificii de intrare mari,
margini sfârtecate, apare inelul de contuzie); tragerile de la 5 – 10 cm
(orificiu de intrare mare cu margini neregulate, poate apărea inelul de
ştergere, urme de funingine şi reziduuri); tragerile de la distanţe ce
depăşesc acţiunea gazelor şi a flăcării dar în limitele acţiunii reziduurilor
(orificiile de intrare şi ieşire sunt aproximativ egale, cu margini relativ
netede şi cu diametru sensibil egal cu cel al proiectulului, există uneori
firicele de pulbere nearsă); tragerile de la distanţe mari (orificiul de intrare
este egal cu cel de ieşire, orificiul de ieşire are marginile neregulate, iar
uneori poate să nici nu existe orificiu de ieşire.
3. Cercetarea la locul faptei în cazul infracţiunilor comise cu arme
de foc

Activităţile care se desfăşoară la locul faptei au ca şi scop:
descoperirea urmelor; descoperirea armei; extragerea gloanţelor; celelalte
urme; stabilirea distanţei şi a direcţiei; stabilirea locului de tragere.
Modul concret în care se va efectua cercetarea locului faptei depinde
de urmele create acolo, precum şi de relieful locului respectiv.
Dintre cele mai importante reguli care trebuie respectate amintim 6:
 Dacă se va identifica arma aceasta va trebui să fie ridicată în
vederea expertizării. La ridicare armei, manipularea acesteia se
va face cu atenţie sporită, astfel încât să nu se producă
accidente. Totodată nu se vor distruge urmele de pe armă
pentru că ar putea fi utile pentru identificarea trăgătorului;
 Se vor identifica proiectilele pentru că ele vor ajuta la
identificarea armei. Ridicare proiectilelor se va face în aşa fel
încât să nu se deterioreze urmele create pe ele, iar pentru
aceasta nu se vor folosi instrumente care ar putea crea urme
suplimentare pe proiectil;
 În cazul folosirii unor arme cu ţeavă lisă, se va avea în vedere
faptul că muniţia acestor arme se răspândeşte pe o suprafaţă
care este direct proporţională şi distanţa de tragere;
2
3
4
5

E.Stancu, op. cit., p. 238-239;
ibidem
Idem, p. 239
I. Mircea, op.cit., p. 173, 174; M. Kernbach, Medicina judiciară, Ed. Medicală, Bucureşti, 1958, p. 203,

204;
6

E.Stancu, op. cit., p. 243+246

 La ridicarea tuburilor se vor proteja urmele create de reziduurile
tragerii;
În vederea obţinerii de maximum de informaţii, arma şi muniţia
vor fi supuse unei expertize judiciare balistice care poate determina:
 Tipul modelul şi calibrul armei,
 Starea de funcţionare, respectiv starea tehnică a armei,
 Posibilitatea ca arma să se autodeclanşeze accidental,
 Tipul muniţei,
 factorii suplimentari ai tragerii,
 distanţa şi direcţia de tragere
 dacă tuburile sau proiectilele au fost trase cu arma suspectă
Realizarea cu succes a expertizei balisitico-judiciare depinde de foarte
mulţi factori, începând cu experienţa şi priceperea expertului, continuând
cu calitatea urmelor găsite şi până la performaţele aparaturii care stau la
dispoziţia expertului. Chiar dacă nu conduc direct la identificarea
trăgătorului, expertizele balistico-judiciare vor oferi informaţii care în final,
coroborate cu celelalte date din dosar vor putea conduce la soluţionarea
cauzei penale.