UNIVERSITATEA OVIDIUS DIN CONSTANȚA

FACULTATEA DE LITERE
STUDII DE MASTERAT, ANUL II
SPECIALIZAREA: ROMÂNISTICĂ

Banatul – spațiu multicultural

Masterandă:
Rădulescu Florentina Carmen

Constanța, 2013

1. Multiculturalism și interculturalism. Considerații generale

Societatea contemporană caută să se definească în termeni de democrație,
multiculturalism și plurilingvism.

Pentru ca acest lucru să fie posibil, este necesară

înțelegerea importanței cunoașterii alterității și înțelegerea faptului că unitatea stă în
diversitate, așa cum susține chiar deviza Uniunii Europene.
Diversitatea culturală nu trebuie tratată sub semnul favorizării unui popor în
detrimentul altuia sau în umbra unei atitudini defensive. Ea trebuie înțeleasă drept
oportunitate de a beneficia de avantajele pluralismului civilizațiilor.
Cei doi termeni – multiculturalism și interculturalism – se presupun reciproc .
Multiculturalitatea presupune existența simultană a mai multor culturi într-o societate și

Interculturalitatea presupune străduința de a crea un dialogism între diferitele comunități. Cu toate acestea. raporturile dintre cele două entități se discută în termeni de asimilare a minorității de către majoritate și de luptă a minorității în vederea păstrării autonomiei și a trăsăturilor distinctive față de majoritate. Cultura în sens larg nu poate fi tratata din punct de vedere al etnicității pure ci doar în contextul pluralismului cultural. dintre diferite etnii. Ambii termeni slujesc nevoii de a conserva diversitatea culturală . cultură. Problema minorităților este una specifică societații contemporane și se referă la revendicări ale acestora. individul trebuie să beneficieze de informații. fie ele majoritare sau minoritare. a culturilor coexistente. la atitudinea lor față de societatea majoritară care amenință să destabilizeze de cele mai multe ori echilibrul social și politic. O majoritate. societatea trebuie să reflecte imaginea reală a acestor relații dar și noi. există probleme în ceea ce privește gradul de acceptare a unei minorități de către majoritate sau tendința de a o asimila. religii. limbi și stiluri de viață.majoritate în zona Banatului Într-o societate pluriculturală cum este cea de astăzi. una spre cealaltă. De obicei. în calitate de indivizi direct implicați în evoluția culturii în care trăim. reprezintă totalitatea indivizilor unui grup care depășește din punct de vedere numeric alt grup. religie. stil de viață față de majoritatea indivizilor care ocupă un teritoriu. acest termen este asociat cu "discriminarea pozitivă" a minorităţilor pentru a le aduce la acelaşi nivel de recunoaştere şi privilegii cu majoritatea. Banatul reprezintă o zonă ce poate fi . este de o importanță vitală să percepem dimensiunea reală a relațiilor dintre majorități și minorități. o minoritate recunoscută beneficiază de anumite drepturi pe care celelalte grupuri nu le au. ceea ce din nou amenință să împiedice men ținerea unui echilibru social și păstrarea diversității culturale. De asemenea. Termenul de minoritate poate fi utilizat pentru a denumi o populație cu alte caracteristici de limba. Raportul minoritate . în cadrul statului. trebuie să fim dispuși să înțelegem corect aceste raporturi. Interculturalismul pune accentul pe deschiderea. Pentru ca acest lucru să fie posibil. cunoașterea celuilalt devenind în acest sens o exigență. la aspirații. Este bazat pe respect pentru alteritate și toleranță și în același timp urmărește evidențierea unui trunchi comun de valori din care ia naștere diversitatea. Aceaste probleme sunt specifice majorității zonelor în care se poate discuta despre raporturi majoritate-minoritate. De asemenea. De regulă. 2. naționalitate.afirmarea identităților acestora. Pentru o percepție corectă a acestora.

D. care este. identitatea sa fundamentală”1 precizînd şi el că „nu atît autoritatea imperială. Timişoara. 3. Așezare geografică Banatul are ca limite geografice râurile Mureş-Tisa-Dunăre și lanţul Carpaţilor de la Mureş până aceştia intersectează cursul Dunării. Interculturalismul s-a dezvoltat fără constrângeri de tip instituțional. populațiile minoritare de aici au beneficiat de instituții de învățământ cu predare în limba maternă și de instituții culturale finanțate din resursele bugetului public. Contribuţii la Istoria Banatului. fără a fi presate de dihotomia majoritate-minoritate și fără a simți dezavantajele specifice unor comunități care se dezvoltă în spațiul altora. de acceptare și înțelegere reciprocă față de majoritate. Multiculturalismul acestei zone este atestat și de afirmațiile unor cercetători precum D. Idem V. Muntean.526 kmp. mai puţin localităţile Bucova. Ţeicu. Acest fapt plasează zona într-o categorie aparte a spațiilor europene.5%) şi 284 kmp în Ungaria (1%). Banatul istoric are o suprafaţă totală de 28. Dr. Țeicu afirmă că “Banatul este o zonă de contact.966 kmp au revenit României (66. passim . cît mai cu seamă contactele interumane au jucat un rol extraordinar în crearea unui spaţiu al toleranţei şi interculturalităţii”2. 18 D. Cornişorul. Banatul montan în evul mediu. care în 1919-1920 au fost împărţiţi între trei state astfel: 18. 1990. judeţul Arad din stânga Mureşului. Banatul reprezintă un spațiu de convergență între etnii . 1998. în realitate. Zona Banatului românesc cuprinde judeţul Timiş în întregime. Bouţarii de Sus şi de Jos. Timișoara este singurul oraș din Europa cu teatre de stat în limba română. p. p. Banatica. Timişoara. Timişoara. V. Identităţi multiple în Europa regiunilor. sprijinindu-se doar pe interese comune și pe necesitatea de a rezolva probleme comunitare comune. Țeicu și Nicolae Iorga. Ed. Banatul este caracterizat printr-o permisivitate aparte care a permis diferitelor culturi să se dezvolte.5%). 9. Astfel. un tip original de interculturalitate care promovează un grad sporit de toleranță față de caracteristicile și convingerile celuilalt. 1997. partea vestică a judeţului Mehedinţi (de la Vârciorova)3. fiind caracterizată prin termenul de interactivitate culturală. germană și maghiară. Interculturalitatea Banatului. De exemplu.276 kmp se află acum în Serbia (32. 32. judeţul Caraş-Severin. În însemnările de 1 2 3 4 Victor Neumann. limbi şi culturi. Victor Neumann afirmă că „Populaţia locală şi-a asumat identitatea multiplă. o placă turnantă între lumea central-europeană şi lumea balcano-egeeană din sud”4.considerată privilegiată datorită faptului că aici coexistă diverse minorități care au stabilit o relație pașnică. Editura Hestia.

iarăşi. Cele mai importante minorități naționale prezente în zona Banatului sunt: sârbii. Satele şi târguşoarele lor nu seamănă deloc cu ale saşilor Ardealului. . șvabii bănățeni cer alipirea acestui 5 N. precum Edmund Steinacker şi Adam MüllerGuttenbrunn. Coloniştii sunt aşezaţi în special în zona slab populată de la vest şi nord-vest de Timişoara. Transilvania. cehii. religioasă. au fost întreprinse trei mari valuri de colonizare şvăbeşti. unii au venit ca nişte cetăţeni. se vor construi biserici. maghiari și sârbi. pe teritoriul Banatului sunt aduse populații neomogene din punct de vedere etnic ce proveneau din toate colțurile Imperiului. socială. Pagini alese din însemnările de călătorie prin Ardeal şi Banat. Iorga. p. şi tot astfel de case întâlnim ceva mai departe. Ungaria. (Alsacia. Cauzele care au favorizat colonizarea sunt atât de natură politică. albe. Datorită pământului roditor şi bunei administrări. intrând pe calea modernizării. Minerva. II. Bavaria. 1977. Demografia Banatului precum și economia a fost influențată de colonizările din secolul al XVIII-lea. Boemia. Unii sunt negustori şi meşteri. Populația autohtonă era alcătuită din români. Italia). Nicolae Iorga schiţa în câteva propoziţii profilul a două grupări etnice: "Şvabii au case bune. întocmai ca şi cele de la Zădârlat. În anul 1919. numit după împăratul colonizator. bulgarii bănățeni. Sasul s-a făcut luteran de acum trei sute de ani. vor milita pentru promovarea limbii materne. alţii au pornit de la plugărie. Bucureşti. economică și includ și factori precum resursele Banatului și poziția sa strategică de frontieră între Imperiul Habsburgic și cel Otoman. slovacii. 4. Drept urmare. şcoli şi instituţii publice. alţii foarte noi. În anul 1522 teritoriul trece sub stăpânire otomană apoi în anul 1717 a fost cedat habsburgilor. reprezentanţi de frunte ai Partidului Popular al Germanilor din Ungaria. alţii ca o ţărănime model. aşezările şvabilor bănăţeni vor prospera în secolul al XIX-lea. pentru păstrarea propriei identităţi şi pentru buna înţelegere cu celelalte minorităţi naţionale. croații.călătorie prin Ardeal şi Banat. şvabul a rămas catolic. colonizarea a fost strict supravegheată de administraţia habsburgică de la Viena. Ed. Lorena. Populații minoritare specifice zonei a) Minoritatea națională germană . personalităţi de seamă ale şvabilor bănăţeni.șvabii De-a lungul secolului al XVIII-lea. 125."5 Teritoriul a fost stăpânit de goți și de avari iar apoi a aparținut coroanei maghiare. precum nici sufleteşte aceste două feluri de nemţi nu samănă între sine. care seamănă desăvârşit una cu alta. În toată această perioadă. la Josefdorf. Unii sunt foarte vechi aici. Ele sunt.

înlocalităţile cu populaţie bulgară din actualul Banat sârbesc. de exemplu. datorită învățământului . Românii şi sârbii din Banatul de sud îi numesc pe cehi „ pemi”.teritoriu la România. Este relevant faptul că bulgarii au întemeiat pe teritoriul actualului Banat românesc o multitudine de instituţii obşteşti. unde este foarte greu să găseşti o comunitate „pură” din punct de vedere etnic şi cultural. Din motive financiare însă. S-au creat diverse organizaţii culturale şi cu profil economic (gospodării.„Ansamblul coral şi teatral”. biserici şi fundaţii bisericeşti.aplicându-se şi germanilor sosiţi din regiunea Boemiei.care au avut menirea de a satisface nevoile de ordin spiritual. revista literară trimestrială “Knijevni jivot” (“Viaţa literară”) şi. sporadic. această comunitate se află într-un proces de restrângere. Caraș-Severin și Arad. blajini. liniştiţi. “Tekelijino zvono” sau “Bezdinski vesnik”. înjositor sau batjocoritor ci este o derivare de la „bohem”. În prezent. d) Minoritatea națională bulgară din Banat este în prezent foarte restrânsă numeric. minoritatea germană din România este redusă numeric dar încearcă să-și păstreze în continuare identitatea națională. c) Minoritatea națională cehă este așezată cu precădere în zone rurale izolate. aceasta a reușit să conserve mai bine specificul cultural. Se remarcă și o activitate publicistică a acestei comunități care începe încă din anul 1827. ascultători şi respectuoşi cu străinii şi cu autorităţile. chiar timizi. de interferenţe culturale. Acest tip de relaţii este de altfel specific zonei Banatului. social ale vieţii curente. Cuvântul nu este unul peiorativ. de exemplu. ferme). localitatea Bozovici. Datorită acestui fapt. b) Minoritatea națională sârbă cuprinde în jur de 30000 de cetățeni așezați preponderent în județele Timiș. material. În prezent. de coabitare. Ca profil psihologic şi moral. cehii sunt oameni cinstiţi. e) Minoritatea națională croată a contribuit la racordarea populației din Banat la valorile occidentale. şcoli. Relaţia sârbilor cu majoritarii şi cu alte minorităţi a fost în general o relaţie de înţelegere reciprocă. în cartierulbulgăresc din Modoş . Limba croată s-a păstrat de-a lungul vremii. Există 26 de unități școlare în care se predau cursuri în limba sârbă și 16 unități în care limba sârbă este facultativă. în limba sârbă apar: săptămânalul “Naşa reci” (“Cuvântul nostru”). numărând în prezent aproximativ 18 familii.

locuite doar de etnici croaţi . în zona Banatului montan şi a Clisurii dunărene. în soba (cuptorul) casei sau. Au fost menținute obiceiurile și tradițiile legate de religie. Diniaş. În secolul al XIX-lea au apărut numeroase instituţii şi asociaţii culturale şiartistice: „Societatea cititorilor din cartierul Fabric” (1851) (SR 68). g) Minoritatea națională slovacă se remarcă prin faptul că şi-a păstrat şi dezvoltat creaţia populară proprie. nu doar sârbilor. pentru anul care vine. Numărul mare al scânteilor provocate de arderea lemnului semnifică şi bogăţia dincasa respectivă. cântecele şi basmele populare slovace. Astfel. De asemenea. O zi importantă a familiei sârbeşti o reprezintă ziua sfântului casei. care au acționat pentru a păstra specificul național. activitatea teatrală. Cultura sârbă cunoaşte un avânt în secolele XVIII-XIX.care se realizează și în limba maternă croată dar și unor intelectuali. f) Minoritatea națională sârbă a avut drept centre ale dezvoltării culturale. Astfel. iar din 1977 există şi grupa de teatru„Talija”. îndeosebi preoți.ceea ce nu exclude prezenţa şi a unor familii de rromi. viața publicistică au contribuit la pastrarea specificului național al comunității croate. „Zora” (1903). Localităţile croate din Banatul Montan sunt compacte din punct de vedere etnic . din secolul al XIX-lea funcţionau biblioteci şi sălide lectură: Ciacova. În prezent aproape fiecare comunitate sârbească are propriul ansamblu folcloric. mai nou. Comunitatea croată din România a avut numai relaţii paşnice cu etniile cu care a intrat în contact și cu populaţia majoritară. are loc aprinderea badnjakului. creațiile populare. cu populaţie sârbă majoritară. în curtea bisericii. mănăstirile Baziaş şi Zlatiţa. pe care şi le-a adus . activitatea corală. Au existat grupuri cultural-artistice care promovau folclorul sârbesc. În satele maimari. în Ajunul Crăciunului (Badnje Vece). Acest lemn tânăr Îl simbolizează pe Iisus Hristos şi intrarea lui în lume. În anul1969 a fost înfiinţat ansamblul „Mladost”. în inima şi în casa noastră. „Hora tinerilor sârbi” (1918). Sânmartinul Sârbesc. care se moşteneşte de obicei pe linie masculină şieste sărbătorit alături de prieteni şi de întreaga familie. s-apăstrat sărbătoarea numită faşange. Variaş. specifică mai multor comunităţi. Fiecarefamilie are un sfânt protector. La începutul primăverii. viața culturală reprezentată de credința catolică. „Societate acorală sârbească” (1867). în 1954 a luat naştere „Ansamblul sârbesc de stat” devenit apoi „Kolo”.

dar în acelaşi timp nu le convine în deplinătate felul lor de a fi. de tip intercultural. 5. obiceiuri menţinute mai bine în zona Bihorului şi Sălajului. alături de limba maternă. Printre cele care se menţin până în zilele noastre se numără umblatul cu colinde. plurilingvismul. Românii îi apreciază pe slovaci. de exemplu. al cărei principal scop este de a susține familiile etnic mixte în sensul toleranței. evreii sunt multilingvi. Sistemul de învățământ Acesta este un alt factor care contribuie la originalitatea multiculturală a acestei zone. româna fiind însuşită de preferinţă ca a doua limbă în familiile lor. româna şi maghiara. În concluzie. 7.din vechea patrie. Calderon. De asemenea. Germanii. respectiv franceză. Banatul este un model al respectării și al acceptării influențelor și valorilor externe. Valorile promovate de locuitori sunt toleranța. prieteniei și respectului reciproc. Acesta corespunde cu cel din România. 6. Plurilingvismul a fost susținut prin intermediul instituțiilor culturale și a ajutat la apropierea între oameni. Liceul Bartok Bela – predare în limba maghiară. folosesc. Acesta este un spațiu în care a luat naștere o identitate distinctă. Prezența familiilor mixte din punct de vedere etnic este un alt aspect al fenomenului interculturalității din Banat. supranațională. Se promovează învățământul în limba maternă dar cursurile sunt deschise și pentru elevii și studenții români. Liceul William Shakespeare şi J. . sârbii şi bulgarii sunt bilingvi dintotdeauna. Banatul reprezintă un spațiu ce concentrează ideologia Catolică și pe cea Ortodoxă fără generarea de conflicte interconfesionale. În Timișoara există Liceul Teoretic Nikolaus Lenau – cu predare în limba germană. şcoli în care procesul instructiveducativ se desfăşoară în limbile engleză. viflaimul şi Dorota. Plurilingvismul Plurilingvismul este un factor important care a contribuit la dezvoltarea armonioasă a înțelegerii valorilor celuilalt dar și a transmiterii propriilor trăsături specifice. respingerea extremismului și afirmarea propriei identități care confirmă apartenența la această comunitate supranațională.L. Există Fundația Armonia.

Timișoara.. Editura Hestia. http://www. 6.: Dumitrescu D. Bibliografie științifică 1. Editura Didactică şi Pedagogică.ro/old/html%20version/index/no_9/sandufrunza-articol. 2008: Banatul – de la „Mica Americă” la „Mica Uniune 3. 1997: Identități multiple în Europa regiunilor. II. coord. 1998: Banatul montan în Evul Mediu. Timișoara. Resurse online 1. 2. Timișoara B. Muntean V V.Bibliografie A. Pavel Radu G. 1977: Pagini alese din însemnările de călătorie prin Ardeal şi Banat. Editura Banatica.ro/ . Căpiţă C.pdf 3. Neumann V.. Țeicu D. 1990: Contribuții la Istoria Banatului.memoriabanatului. 2008: Istoria minorităților naționale din România. 5. Europeană” Studiu Iorga N. București 4. Editura Banatica.jsri.htm 2. Manea M. București.ro/media/b19/crct. Ed. http://banatica. Interculturalitatea Bannatului. http://www. Minerva.