INZESTRAREA GOSPODARIEI

Rolul datelor statistice in viata practica este surprinsa de marele Goethe care spunea: ³ nu numai ca cifrele genereaza lumea, ci ele arata cum lumea este guvernata´. Pe parcursul evolutiei, in timp statistica si-a conturat un obiect de studiu si o metoda proprie de cercetare. Obiectul de studiu al statisticii il constituie fenomenul de masa, care se caracterizeaza prin faptul ca: se produce intr-un numar mare de cazuri; rezulta din actiunea combinata a unui numar mare de factori de influenta cu grade diferite de esentialitate si intensitate (sunt fenomene complexe). au forme individuale de manifestare in timp, in spatiu sau din punct de vedere organizatoric (au un grad mare de variabilitate). Avand in vedere aceste trei principale caracteristici se poate afirma ca statistica este stiinta colectarii si intelegerii datelor, iar gandirea statistica este orientata contactul, intelegerea si reducerea variatiei formelor concrete sub care se manifesta fenomenul. Cercetarea statistica se bazeaza pe aspectul cantitativ, concret masurabil a fenomenelor fara sa excluda aspectele calitative. Etapele cercetarii statistice: 1. observarea statistica; 2. prelucrarea datelor statisticii; 3. analiza si interpretarea rezultatului. In acest proiect s-a urmarit inzestrarea gospodariei, inzestrare care este de fapt un indicator al calitatii vietii. An de an este realizat un sondaj care solicita pe cei intervievati sa raspunda la urmatoarea intrebare:´ Cum considera i c

sunt, în prezent, condi iile dvs. de via

comparativ cu cele de acum un an?´. Rezultatele obtinute sunt cele prezentate in tabelul
urmator:

In urmatorul tabel avem redata o statistica a bunurilor detinute intr-o gospodarie.

Ponderea gospodariilor care detin cel putin un automobil , pe total tara, se determina prin raportarea numarului gospodariilor care detin cel putin un automobil, la numarul total al gospodariilor care detin bunuri de folosinta indelungata, inmultit cu 100.

Ponderea gospodariilor care detin cel putin un televizor, pe total tara, se determina prin raportarea numarului gospodariilor ce detin cel putin un televizor color, la numarul total al gospodariilor care detin bunuri de folosinta indelungata, inmultit cu 100.

Comparand cele 2 tabele putem spune ca desi inzestrarea gospodariilor a cunoscut o evolutie crescatoare, oamenii continua sa fie nemultumiti de conditiile lor de viata. Locuin a este elementul principal de suport în domeniul condi iilor de via iar marea majoritate

a gospod riilor din care provin subiec ii de in locuin a în proprietate (94% în 1999). Prin gospodarie, ca unitate de observare, se intelege un grup de doua sau mai multe persoane, care in mod obisnuit locuiesc impreuna, au in general legaturi de rudenie, se gospodaresc (fac menajul) in comun, uneori lucreaza impreuna in gospodarie, consuma si valorifica in comun produsele obtinute, participa integral sau partial la formarea si utilizarea bugetului de venituri si cheltuieli al gospodariei. Gospodaria poate fi compusa si dintr-un grup de doua sau mai multe persoane, cu sau fara copii, intre care nu exista legaturi de rudenie, dar care declara ca, prin intelegere, locuiesc impreuna si au buget comun. Persoanele care locuiesc si se gospodaresc singure si care nu apartin de alta gospodarie se considera gospodarii formate dintr-o singura persoana. Inzestrarea populatiei cu bunuri de folosinta indelungata reprezinta numarul de bunuri de folosinta indelungata in stare de functionare care revin in medie la 1000 locuitori sau la 100 gospodarii ( exclusiv bunurile inchiriate sau imprumutate).

Inzestrarea populatiei cu bunuri de folosinta indelungata se determina pe baza formulei balantiere:

Stocul de bunuri la populatie la inceputul anului + Productia in cursul anului + Importul + Stocul in industrie si comert la inceputul anului (Exportul + Stocul in industrie si comert la sfirsitul anului + Scoaterile din uz in cursul anului)

=

Stocul de bunuri existente la populatie la sfarsitul anului, care se raporteaza la numarul populatiei la sfarsitul anului

Rezultatele inregistrate in balanta se exprima in unitati fizice la 1000 locuitori sau la 100 gospodarii. Inzestrarea populatiei cu bunuri de folosinta indelungata se exprima prin numarul de bunuri durabile care revine la 1000 locuitori. Gradul de inzestrare (Ip) se stabileste pe baza formulei:

Ip=Ef/Psf*1000
in care:

Ef - existentul de bunuri de folosinta indelungata, la populatie, la sfarsitul anului de referinta; Psf - populatia stabila la sfarsitul anului de referinta; Ef - se determina pe baza relatiilor bilantiere: Ef = Eo - S + Rd si Rd = P + I - EX - VS
unde: Eo - existentul de bunuri de folosinta indelungata, la populatie, la inceputul anului; S - numarul bunurilor scoase din uz in anul de referinta; Rd - resursele disponibile de bunuri de folosinta indelungata; P - productia de bunuri in anul de referinta; I - importul de bunuri in anul de referinta; EX - exportul de bunuri in anul de referinta; VS - variatia stocurilor de bunuri de folosinta indelungata in anul de referinta.

Pentru datele inregistrate in tabelele de mai sus se fac urmatoarele precizari:  Numarul telefoanelor mobile se refera numai la persoanele fizice.  Datele sunt disponibile incepand cu anul 1995 deoarece metodologia privind inzestrarea cu bunuri de folosinta indelungata s-a definitivat in acest an.  Pentru anul 2007 vehiculele inmatriculate la data de 31.12.2006 (autoturisme, motociclete si motorete) au fost radiate automat in cazul in care certificatele de inmatriculare nu au fost schimbate.

1) In continuare vom analiza o serie de indicatori pentru valorile obtinute pentru principalele bunuri de folosinta indelungata la 100 gospodarii:

Abateri absolute ANI 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Televizoare (Y) 67.1 69.5 69.5 73 75.7 78.2 85.7 96.9 107.3 122.3 133.3 143.6 155 B.fixa 0 2.40 2.4 5.9 8.6 11.1 18.6 29.8 40.2 55.2 66.2 76.5 87.9 B.lant 0 2.4 0 3.5 2.7 2.5 7.5 11.2 10.4 15 11 10.3 11.4

Indici(I) B.fixa 0 103.5767 103.5767 108.7928 112.8166 116.5424 127.7198 144.4113 159.9105 182.2652 198.6587 214.0089 230.9985 B.lant 0 103.5767 100 105.0359 103.6986 103.3025 109.5907 113.0688 110.7327 113.9794 108.9942 107.7269 107.9387

Ritm B.fixa 0 3.576751 3.576751 8.792846 12.81669 16.54247 27.71982 44.41132 59.91058 82.26527 98.65871 114.0089 130.9985 B.lant 0 3.576751 0 5.035971 3.698630 3.302509 9.590792 13.06884 10.73271 13.97949 8.99427 7.726931 7.938718

Fiecare termen al seriei reprezinta un indicator de nivel si insumand acesti indicatori putem obtine nivelul totalizat al termenilor. Calculul indicatorilor absoluti se rezuma la determinarea modificarilor absolute interpretate ca si cresteri sau scaderi de la o perioada la alta. Modificarea absoluta cu baza fixa

Modificarea absoluta cu baza lant

Indicatorii relativi sunt utilizati pentru a arata de cate ori nivelul dintr-o anumita perioada se modifica fata de nivelul atins de perioada de baza, sau pentru a determina acelasi lucru in procente. Indici cu baza fixa

Indici cu baza lant

Ritmul de crestere (descrestere) exprima cu cate procente nivelul atins in perioada curenta depaseste nivelul atins in perioada considerate de comparative. Ritm cu baza fixa

Ritm cu baza lant

Indicatori medii: 1. Nivelul mediu al seriei 2. Modificarea medie absoluta  = 

= = 7,325 televizoare

Modificarea medie absoluta se determina din modificarile absolute cu baza in lant. In medie, in fiecare an, numarul televizoarelor la 100 de gospodarii a crescut cu 7,325 unitati. 3. Indicele mediu

1,0131 = 101,31

Indicele mediu de dinamica reprezinta valoarea care, daca ar substitui indicia de baza in lant, procesul acestora nu s-ar modifica. De mentionat faptul ca acest indice mediu se determina atunci cand indicia cu baza in lant au valori aproximativ egale.

4. Ritmul mediu arata cresterea procentuala a fenomenului sau procesului studiat in medie de la o perioada la alta.

= 1,31%
2) In tabelul urmator vom analiza o serie de indicatori pentru valorile obtinute pentru numarul de telefoane mobile existente la 100 de gospodarii:
Abateri absolute ANI 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Telefoane mobile (Y) 2.9 7.2 14.6 26 60.2 69.2 95.3 138.7 181.1 236 309.8 B.fixa 0 4.3 11.7 23.1 57.3 66.3 92.4 135.8 178.2 233.1 306.9 B.lant 0 4.3 7.4 11.4 34.2 9 26.1 43.4 42.4 54.9 73.8 B.fixa 0 248.27 503.44 896.55 2075.86 2386.20 3286.20 4782.75 6244.82 8137.93 10682.75 Indici(I) B.lant 0 248.27 202.77 178.08 231.53 114.95 137.71 145.54 130.56 130.31 131.27 B.fixa 0 148.27 403.44 796.55 1975.86 2286.20 3186.20 4682.75 6144.82 8037.93 10582.75 Ritm B.lant 0 148.27 102.77 78.08 131.53 14.95 37.71 45.54 30.56 30.31 31.27

Abateri absolute
Baza fixa = Yt-Yo Baza lant = Yt-Yt-1

Indici
Baza fixa = (Yt/Yo)X100 Baza lant = (Yt/Yt-1)x100

Ritm
Baza fixa = (It/o)-100 Baza lant = (It/t-1)-100 Indicatori medii: 1. Nivelul mediu al seriei 

2. Modificarea medie absoluta  =

=

= 30,69 telefoane mobile

Modificarea medie absoluta se determina din modificarile absolute cu baza in lant. In medie, in fiecare an, numarul telefoanelor mobile la 100 de gospodarii a crescut cu 30,69 unitati. 3. Indicele mediu

1,1571 = 115,71

Indicele mediu de dinamica reprezinta valoarea care, daca ar substitui indicii de baza in lant, procesul acestora nu s-ar modifica. De mentionat faptul ca acest indice mediu se determina atunci cand indicii cu baza in lant au valori aproximativ egale. 4. Ritmul mediu arata cresterea procentuala a fenomenului sau procesului studiat in medie de la o perioada la alta.

= 15,71%
3) In tabelul urmator vom analiza o serie de indicatori pentru valorile obtinute pentru numarul de telefoane mobile existente la 100 de gospodarii:

ANI

Masini electrice de spalat rufe (Y) 44.1 45.1 44.5 44.8 43.9 44.1 46.4 49.9 55.4 62.5 68.9 74.3 77.4

Abateri absolute B.fixa 0 1.00 0.4 0.7 -0.2 0 2.3 5.8 11.3 18.4 24.8 30.2 33.3 B.lant 0 1 -0.6 0.3 -0.9 0.2 2.3 3.5 5.5 7.1 6.4 5.4 3.1 B.fixa 0 102.26 100.90 101.58 99.54 100 105.21 113.15 125.62 141.72 156.23 168.48 175.51

Indici(I) B.lant 0 102.26 98.66 100.67 97.99 100.45 105.21 107.54 111.02 112.81 110.24 107.83 104.17 B.fixa 0 2.26 0.90 1.58 -0.45 0 5.21 13.15 25.62 41.72 56.23 68.48 75.51

Ritm B.lant 0 2.26 -1.330 0.67 -2.01 0.45 5.21 7.54 11.02 12.81 10.24 7.83 4.17

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

1. Nivelul mediu al seriei 2. Modificarea medie absoluta  = 

= 

= 2,775 masini spalat

Modificarea medie absoluta se determina din modificarile absolute cu baza in lant. In medie, in fiecare an, numarul masinilor electrice de spalat rufe la 100 de gospodarii a crescut cu 2,775 unitati. 3. Indicele mediu

1,0088 = 100,88

Indicele mediu de dinamica reprezinta valoarea care, daca ar substitui indicii de baza in lant, procesul acestora nu s-ar modifica. De mentionat faptul ca acest indice mediu se determina atunci cand indicii cu baza in lant au valori aproximativ egale. 4. Ritmul mediu arata cresterea procentuala a fenomenului sau procesului studiat in medie de la o perioada la alta.

= 0,88%
Concluzii Monitorizarea procesului de dezvoltare social implic utilizarea unui num r foarte mare de indicatori. Analiza proceselor sociale cere eviden ierea factorilor de influen dinamice în pre uri comparabile. Nivelul de trai poate fi descris doar analizând diferite sfere ale vie ii sociale, indicatorii macroeconomici ne permit s vedem doar tabloul general. Pentru analiz trebuie utiliza i, atât indicatori absolu i, cât i relativi, care permit i preg tirea irurilor

estimarea determinist a influen ei factorilor. Trebuie acordat mai mult aten ie surselor de informa ie, atât din punct de vedere metodologic, cât i asigurare cu resursele financiare i umane necesare.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful