8.

PREVEDERI DE ALCATUIRE PENTRU ELEMENTELE DE BETON ARMAT

8.1. ARMATURI. CLASIFICARE

8.1.1, Clasificarea armaturilor dupa rolul pe care il Indeplinesc

\

Din punctul de vcdere al rolului pe care 11 indeplinesc, arrnaturile elernentelor structurale din beton arrnat sint clasificate in STAS 10 107/0-90 (paragraful 1.2.1) in urmatoarele categorii:

a. Armiituri de reeistentd, care sint dimensionate pe baza de calcul, pentru preluarea unor eforturi, cu respect area un or conditii de maximum ~i mini': mum referitoare la procentele de armare, diametrele barelor si distantele intre bare. Rezulta ca si in situatiile in care armaturile sint cantitativdictate de conditiile de limit are inferioara a armarii (procent minim de armare, diametre minime ale barelor, distante maxime intre bare), deci se inscriu in asa numita "armare minima constructiva", ele se mentin totusi in categoria arm a-

turilor. de rezistenta. ' ,

b. Armiituri de confinare (etrieri, frete), care prin efectul lor de limitare a deformatiilor transversale ale zonelor comprimate de beton indepliriesc rolul de a spori capacitatea de deform are post-elastica si rezistenta acestora. Din mecanismul confinarii, descris in -, subcapitolul 2.4, rezulta ca gradul de confinare a betonului prin etrieri depinde nu numai de procentul de armare transversala, ci si de distantele intre etrieri in lungul elementului si de distantele intre ramurile de etrier in sectiunea transversala.

c. Armaturi constructive, a carer dimensioriare nu rezulta in mod explicit dintr-un calcul de rezistenta, dar sint necesare pentru preluarea unor solicitari care nu pot fi cuantificate prin caleulele curente, in vederea asigurarii unei comportari corespunzatoare a elementelor sub aspectul rezistentei, regimului de fisurare si ductilitatii. Un exemplu il constituie barele de repartitie ale placilor armate pe 0 singura directie, care pe de 0 parte servesc pentru preluarea momentelor incovoietoare dupa directia perpendiculara pe deschiderea decaleul (in special sub actiunea incarcarilor locale neluate in considerare ca atare in calcul), iar pe de alta parte au si rolul de a imbunatati regimul de fisurare a placii dupa directia respectiva din actiunea contractiei betonului.

d. Armaturi de. moniaj, cu rolul principal de a mentine pozitia celorlalte armaturi pina la intarirea betonului.

Aceeasi arrnatura poate indeplini, simultan sau succesiv, mai muIte din aceste functii. Exemple:

- etrierii unei grinzi au atit rolul de armatura de rezistenta, fiind dimensionati, din calculul Ia fort a taietoare, cit ~i pe eel de confinare a zonei comprimate, iar pina la intarirea betonului servesc ~i ca armatura de montaj, sustinind barele longitudinale de la partea superioara a sectiunii :

402

barele longitudinale de la partea superioara a unei. grinz.i pretfabricate

- ~. de tai ~ la intarirea betonulUl, apor po ave a un

rep 1 rdezinta ~atrmura~at~;lre:is~;~~a ~~ ~~~~ul decofrarii, transportului si mocntajului,

ro e arma t.. ~ turi t trve

iar in constructia terrninata devm anna un cons rue . "1

t. . t i 1 ie ca toate categorn e

de ar~~t~~:e a~r~~a;~~~~t~~\{~!tfttu~~:~t: ar~1~rf~;;z ~~~~~~dte~e ri~!t:i:lt;!

tau ductilitatii: ce~e denuml~ ed~rma ~lr~a ea 10; rezulta in mod explicit din sategorii numai pnn aceea ca rmensio r

caIculele de rezistenta curente.

8.1.2. Clasificarea armaturilor dupa modul de asamblar,e Pentru ansamblul armaturil~r unui element de beton annat se folosesc denumirile: . ' '1' 'b lbii de la

capetele c':[!a~~~;el~~)~d lael~:~n~:~1~~~f:el~~;~~~~ii~~\t ~i a~~~~ t~n~~ersale

formeaza un. ansamblu cu caracter spatial ; . ." '

. _ plasa, in cazul elementelor de suprafata (pUCI, inimile diafragmelor.

Pereti de recipienti etc.) ~t ~

, asamblate, carcasele si plasele de arma ura se

Dupa modul cum smt .,.

. elasifica in: . '.' t ..

di bare montate individual ~I legate la intersectn cu

• ~. plase s~~e~a~c:C~~d~~se dupa posibilitati fie sub forma de pl~se sau sirma, asamblamblate in atelier fie direct la fata locului, pe (in) cofraj ;

carcase preas ' '" ~ . 1 ~

/b. lase sau carcase sudaie, execu~ate ~e cale md~str~ala ~l la care ega-

t 'le i!tre bare la intersectii. se realIzeaza cu sudun pn~ puncte.

un . ,~ , . 1 b s ectul industrializarii executiei (reducerea con-

Pe .lmga avantate e ~tU a Pd' ata de executie), carcasele ~i plasele sudate

sumului de manopera, VI eza n IC '~ .. ,

rezinta si avantajul unci ancorari mai bunea arm~turn :n b~ton, cee~ ce

p de 0 ~arte permite utilizarea de sirrne de inalta re:Iste,nta (~1 NB, ST 1 B),

pe ~ d~ ibilit tea de a se intrerupe m cimpurile elementelor

iar pe de alta parte a pOSI 1 1 a . ')

incovoiate barele care nu mai sint necesare dm caleul (fig. 8.1 . ind tri r

Utilizarea eficienta a carcaselor si plaselor su~~te pro~use In us n~ asigurarea unui grad suficient de repetablhtate. Dm acest cons 1- presupune

, derent : . 1 date

_ La elementele prefabricate uzinate, se folosesc. carcase ~1 P ase su

t 1 tive si confectionate de

executate direct la dimensiunile elernen e or respe.c "

regula in atelierele proprii ale fabricilor de prefabncate.

...---~-----------'

t5 · . · .. ' · .. ' .' · .. ' 9' '~l

Fig. 8.1

403

- Pentru elementele monolite se utilizeaza carcase si plase sudateproduse

, in industrie pe baza unui sortiment tipizat. In acest domeniu,o apliatie mai larga i~i gasesc plasele sudate pentru armarea elementelor de suprafata, care sint mai usor de folosit deoarece sortimentulIor nu este practic conditionat de necesitatea unei tipizari a elementelor structurale respective. In Romania, plase sudate se produc de catre Industria Sirmei Buzau, dupa gama de tipuri, data de Instructiunile tehnice [117J ~i din care tipurile mai free vent folosite denumite "de uz general", sint aratate in tabelul 20 din anexa prezentului

mdrumator. .

8.2. GROSIMEA STRATULUI DE ACOPERIRE CU BETON A ARMATURILOR

8.2.1. In conditiile obisnuite de mediu

In tabelul 8.1. este data c1asificarea elementelor structurale dupa gradul de expunere la actiuneamtemperiilor si a umiditatii, in conditii obisnuite de mediu, conform STAS 10.107/0-90, paragr. 6.1.2.

In functie de incadrarea in categoriile I-IV din tabelul 8.1, in tabelul 8.2. sint date pentru elemente din betoane de clasa ~ Be 20 grosimile minime admise pentru stratul de acoperirecu beton a armaturilor, conform STAS 10.107/0-90, paragraf 6.1.3. In cazul elementelor din Be 10 sau Be 15, valo-

Tabelul 8·)

Categoria

Definire

I

Elemente situate in aer Iiber , expuse la Inghet si dezghet in stare umezita Elemente situate in spatii inchise in halele industriale cu condens tehnologic (hale ell degajari de abur i etc.).

Fetele elementelor in contact eu apa sau cu alte Iichide fara agresivitate chirnica (exemple: peretii si fundul rezervoarelor , bazinelor si cuvelor castelelor de apa.

Fetels in contact cu pamlntul ale elementelor prefabricate si ale celor monolite turnate in cofraj (grillzi, stilpi , pereti etc.] sau pe beton de egalizare.

Elemente situate in spatii inchise (Ietele spre interior ale elementelor structurale din cladir i civile, inclusiv cele din grupurile sanitare ~i bucil.tariile apartamentelor de locuit si din hale industriale inchise, en umiditati relative inter ioare .;;; 75%).

Elemente in contact eu exteriorul, daca sin , protejate prin tencuire san printr-un alt stra t de protectie echivalent.

II

Elemente situate in aer liber, neprotejate, cu exceptia celor expuse la inghet si dezghe] in stare umezita.

Elemente aflate in spatti Inchise cu umiditate relativa interioara peste 75%; hale i ndustr iale eu umiditate superioara aeestei limite, acoperisurile rezervoarelor si bazinelor, grupurile sanitare si bueatariile din construetiile de utilizare publica, subsolur ile neincalzite ale cladirilor etc.

III

IV

Fetele in contact cu pamintul ale elementelor din bet on armat monolit turnate direct in sapatur i (fundat ii, zidur i de sprijin etc).

404

'" rile minime date in tabel se sporesc .cu 5 mm .. Tot.odata, in .tcate cazuri.le simea acoperirii cu beton a armaturilor longitudinale va fi de eel put In

(d - diametrul armaturilor).

gro- 1,2d

Tabelul 8.2

Armatnri

.-

I

Gi'osimea minima a stratului de acoperire cu beton, in mm, perrtr n elernente din hetoane d:_ c1as1t~ Be 20, din categoriile (conform tah.8.L).

\ Tipul de element

I I

II \
monolite I prefa- III IV
sau pre- bricate - \
turnate \ nzinate
pe santier
1
15 15 20 -
I 1 __ '1_-
20 (30) I 15 I 3°1~
30 25 35 '\ -
---- _-- I monolite \

I san pre-

turnate pe sarrtier]

prefabricate uzinate

loagitudiaale

PIlei plane ~i I

curbe .

Nervuri dese cu 10

lltime .;;; 150 mrn

ale planseelor

15 (30)

Pereti

Gr inzi , stilpi, bul.bii diafragmelor (peretilor structurali)

25

I \

r 35 45

1_--1--1--1---

1-1-0 -- " \ 15 \ 20 \ 25

Fundatii Fundurile rezervoarelor si ale cuvelor castelelor de apa

Etrieri

- I Bare transversale traasversa e ale carcaselor

I suda te

15

..:

Observatii ~i precizari la tabelul S.2. . ., b t

' a Valorile din paranteze sint date pent~u grosim~a ~copenru cu e on

a ar~aturilor de rezistenta laalpere(tii. t,:rnatV1 i.n ~~fr)a~i~h~~~!g' oriile I si II

• La elementele structur e grmzi. s I pI e '. •• . III

. la bad 0 portiune pe care devin subterane, intrind In categoria .' care au .' easta ortiune aceeasi grosime a stratulUf de acopenr<:

~~P{e~~~ ~:n:il~~ ~a~e~c supraferana, realizind diferenta de grosime adstr~tulu~ de acoperire necesara in partea subterana prm tencuire.cu mortar e crmen

de ~ar[~ ~ a~m;r~f~ mari prefabricate de fatada, grosime.a acoperirii cu beton depinde d; natura finisajelor si a term~iz?l~tii]o!. Preclza:l m .ac~~t sen~ ~~ dau in prescriptiile pentr';1 proiectarea cladmlar din panoun man ~l In prOle

tele tip de astfel de cladiri. .' t t

i. -Pentru elementele din categoria IV, grosi?lll~ sJ?Ont~ ce~ute pen ru s ra:

tul de acoperire cu beton au in vedere ~i neplan~ltatll: Inevlttb~~e ~etsupr~feJe~ de contact dintre elementul de beton armat ~l pamint. Va on e a e In a e se refera ~i la cazul cind elementele ~e~pective .si~t}n contact cu a pa subteran a daca aceastanu prezinta agresivitate chimica.

. ,

,

~ -.

J

405

e. La elementele din categoria III care se afla in contact direct cu lichide, <dad la fata de. contact cu lichidul sint protejate prin tencuire sau prin placare cu faianta, se poate reduce grosimea minima a stratului de acoperire cu beton, adoptindu-se valorile date in tabelpentru elementele din categoria II.

I La elernentele din categoria II, grosimile minime ale acoperirii cu beton -date in tabel se sporesc cu 5 mm dad sint realizate din beton cu agregate u~oare.

g. Grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturilor longitudinale va fi de regula multiplu de 5 mm, obtinuta prin rotunjirea in plus sau cu eel mult 2 mm in minus a valorii determinate pe baza prevederilor de mai sus.

h. La placi si la pereti, grosimile minime ale stratului de acoperire cu beton date in tabelul 8.2 ~i conditia ;::: 1,2 d, precum ~i prevederea de I a pet. g se raporteaza la armaturile de pe primul rind.

8.2.2. In zona de influenta a salinitatii maritime de pe litoralul . Marii N egre

Masurile speciale pentru proiectarea si executia structurilor din betorr armat in zona litoralului Marii Negre sint prevazute in normativul [109J, anexa VII-3, in functie de regimul de expunere a elementelor structurale la agresivitatea apei sau a atmosferei si de gradul de agresivitate al acestora,

Regimurile de expunere la agresivitatea apei de mare pentru elementele situate in contact direct cu apa sint clasificate in:

- normal (N): beton aflat permanent sub nivelul apei:

- moderat (M): betonul de deasupra zonei de varia tie a nivehilui apei

(pe 0 inaltime a e1ementului de circa 2 m, respectiv intre cotele + 3,00 si + 5,00 m deasupra nivelului marii):

Pentru regimurile de expunere la salinitatea atmosfericd, se dii 0 clasificare in aceleasi trei categorii, ale carer definiri nu sint inca perfect coordonate cu cele din STAS 10.107/0-90, dar care pot fi in mod satisfacator asimilate cu categoriile I, II si III din tabelul 8.1 din prezentul indrumator. De aceea, in cele ce urmeaza -prevederile referitoare la grosimile minime aleacoperirii cu beton a armaturilor sint date pornind de la cele din normativul [109J, dar urmarindu-se 0 corelare a lor cu STAS 10.107/0-90, respectiv cu tabelu18.2.

Tabelul 8,3

.a, Elemente e xpuse la agresivitatea apei de mare

- Grosimea minima a ~tratului de acoperire cu beton .
Gradul de agresivitate a arrnatur ilor (mm)
aapei
- fara folosirea de inhibitori eu Iolosi rea de inhrhitor i
slaba 40 d. tabelului 8.2
pitoti prefa hrica ti 40 ct. tabelului 8.2
intensa
al te elemente 70 50 406

b. Elemente expuse la agresivitatea atmosferici

Regim de expunere

rnonolrte sau I prefabricate uz.inate preturnate pe santier

Sporuri la grosimea minima a stratului de. aCGP:'rire cu beton a arrnaturrlor fatA de valor ile din tabelul 8.2, In mm , pentru elemente de b-:ton

arrnat :

Categoria corespunzatoare din tab. 8.2

Gradul de agresivitate al atmosferei

or icare O. 1 O.
normal I , I
i
I
1-----'
II \ slabA \ 5 10
moderat I intensa I
10 I 10
I ---
III slabil 10 10
sever I
intensa 15 10 8.2.3. in medii ell agresivitate chimica

In tabelul 8.i se prezinta principalele gaze eu .a~ti~m: a~:esiva asupr~ betonului ~i in continuare principalii agenti ooroztvr intilniti sub forma

de pulberi

Tabel141 s.«

Denumirea gazului I 'Formula Concentratie
chimica (mg gat./mc aer)
Bioxid de sulf S02 <0,10 0,10-5,0 5,1-50
Hidrogen sulfura t H2S <0,01 0,01-0,5 0,51-5
Acid fluorhidric HF <0,02 0,02-0,5 0,51-5
Clor CI2 <0,05 0,05-0,5 0,51-2
Acid clorhidr ic Hel <0,05 0,05- 1,0 1,1-10
Amoniac NH3 <0,10 0,10- 5,0 5,1-50
Oxid de azot NO, NO, <0,05 0,05- 1,.0 1,1- 10
-
Grupa de concentratie a gazelor A B C
agresive 407

In tabelul 8.5 sint date definirile claselor de agresivitate a mediilor in ;.funcFe de prezenta gazelor din grupele A, B, C si a pulberilor agresive, pentru temperaturi pina la 50°. La temperaturi intre 50° si 80°, clasa de agresivitate a mediului se majoreaza cu 0 treapta, De asemenea, se majoreaza cuo treapta clasa de agresivitate dad pe suprafata elementului structural este posi-

.bila formarea condensului.

Tobelul 8.5

Clasa de agresivitate a mediului

Caracteristioile gazelor agresive

Umiditatea relativa a aerului ('Yo)

1. Foarte slaba 61 ... 75 fara. gaze agresive *
~60 gaze agresive grupa A
II. SlaM intemper ii si umiditate pre- fa ra gaze agresive ~
dominanta peste 75%
61. .. 75 gaze agresive' grupa A
~60 gaze agresive grupa B
!III. Medie >75 gaze agresive grupa A
61 ... 75 gaze agresive grupa B
~60 gaze agresive grupa C
IV. Puternica >75 gaze agresive grupa B
61. .. 75 gaze agresive grupa C
pulberi agresive • Se aplica tabelul 8.2 (conditti norrnale de mediu),

tn tabelul 8.6 sint date valorile corespunzatoare pentru grosimea minima de acoperire cu beton a armaturii, Pentru fiecare categorie de clemente struc-turale se aplica cea mai mare dintre valorile date in tabelele 8.2 si 8.6.

Tabelul 8.6

Grosimea minima. a stratului de acoper ire cu bet on a arrnaturilor
(mm) pentru :
'Clase de agresi vi ta te grinzi
a mediului pldci plane stilpi ,
lli curbe pereti arrnatur i arrnatur i bulbii
de rezistenta constructive diafragrnelor
,
-
foarte slaba 15 20 (30) I 30 conform 30
I tab. 8.2
slabll. 15 20 (30) 30 35
-medie 20 30 35 conform 40
tab. 8.2
puternica 20 35 40 dar ;;. 25 45
. i ,

Ca si in tabelul 8.2., valorile din paranteze sint date pentru cazul peretilor

ti in cofra j glisan t. ~ . .

8.3. ANCORAREA A_RMATURILOR

"'8.3.1. Armaturi longitudinale din bare laminate la cald (OB 37, PC 52, PC 60)

.. ,",,'

_.

<F· Lungimea de ancorare necesara la capatul unei bare de armatura, dincolo ~ •.. sectiunea in care este solicitata maximal, se calculeaza cu expresia: »e:

·,.f· • t; = Aad

. (8.1)

d este diametrul armaturii:

Ra

Aa = nanc - + Aao

. R,

(o.J:-·" Valorile coeficientilor nanc si AaO sint date in tabelul 8.7. ,\lj~:~;\;

('.:,

~ -.'~;~~::'/

! "b~tii de aderenta '2~'il~, ti 'de solicitare

',~\h)

(8.2)

::_·~',>;;~k' ' .

I···.·~~··=~';.' ~'l~~re

~·~',~W, '

Tabelul 8.7
Aderenta buna, conditii I Conditii defavorabile
norrnale de solicitare de solicitare sau aderenta
Valorile nanc pentru otel ; Aao
PC 60, PC ~21 OB 37 Ipc 60, PC .~21 ' OB 37
0,05 I 0,08 0,07 0,12 12
0,03 I 0,05 0,04 0,07 10 ':""presiune

; <_. •

. '.:.'. In cazurile cind se cumuleaza conditii defavorabilede aderenta cu conditii ':'4,etavora.pile de soIicitare, valorile din tabelul 8.7 se majoreaza cu 20%.

Se considera ca avind conditii defavorabile de solicit are : .

. __ armaturile elementelor participante la structuri antiseismice.in con,structii proiectate pentru zonele seismice de calcul A. .. E in zonele plastice

'\"~~ritht1e; .

, . - armaturile elementelor soIicitate la incovoiere de forte concentrate ..... portante situate la distante mai mici decit 40 d fata de marginea inte-

rioar£i a celui mai apropiat reazem:

- armaturile elementelor calculate la oboseala.

;..(

" Se considera ca avind conditii defavorabile de aderenta :

.' . - armaturile avind 0 pozitie orizontala sau cu 0 inclinare sub 45" fata orizontala in timpul turnarii, in elemente cu inaltimea sectiunii h ~ 300 mm situate in jumatatea superioara a elementului :

- armaturile orizontale din elementele structurale vertic ale avind inal-

mare si grosime ~ 300 mm (pereti structurali, pereti de rezervoare si

etc·t;. . .

alte armaturi, in cazuri deosebite (pe baza de justificare), la care conde armare, conditiile tehnologice de turnare a betonului sau alte cauze

pot influent a in sens defavorabil realizarea unei bune adcrente in zona de aneorare (de exemplu, la peretii executati in cofraje glisante).

Pentru armaturile solieitate la intindere ale elementelor din beton armat obisnuit, in eazurile curente, se pot utiliza in expresia (8.1) pentru Aa direct

valorile date in tabelul 8.8. '

Tabelul 8.8

Valorile A pentru :

Clasa betonului I Aderenta buna, Condi ti i defavo- Condi [i i defavorabile
Oiel ccndi ti i norma- rabi le de aderen- de aderenta cumulate
Ie de solic itare tll. sau de solici- cu condipi i 4efavora-
I I tare bile de soliciare
Be 15 35 45 55
PC 60
Be 20, Be 25 30 40 50
-- 10, Be. 15~ 45 55
Be 35
PC 52
Be 20, Be 25 30 40 50
-- IfCio--;Bc15- 40 50 60
OB 37 Be 20, Be 25 35 45 55 La elementele din beton cu agregate usoare, in cazul utilizarii la armaturile de rezistenta a otelului OB 37, lungimile de ancoraj determinate eu formula (8.1) sau eu tabelul 8.8 se majoreaza cu 50%.

Obseroatie. Formula (8.2) estestabilita considerind ca bara de armatura este dimension at a pc baza de calcul, cu rezistenta de calcul R(J' Daca armalura rezulta dintr-o dimensionare construct iva, astfel incit sub incarcarile de calcul este solicitata la un efort unitar f1a < Ra, se poate reduce in consecinta lungimea de aneoraj, inlocuind in (8.2) R; eu f1(J ~ 0,5 Ro. La elementele partieipante la strueturi antiseismice se introduce f1a determinat pentru starea de solicit are asociata mecanismului de cedare (nu pentru incarcarile seismice de cod).

Necesitatea prevederii de cirlige la capetele barelor de armatura, alcatuirea lor si modul cum se iau in considerare la determinarea lungimii de ancoraj 1;. se stabilesc conform tabelului 8.9.

Tabelu1 8.9

Tipul de arm atu r a.

OB 37

PC 52. PC 60

________________ d_e __ re_z_is_'t_en_t~a __

constructiva sau de montaj

Prevederea de Da. pentru barele solic itate Neobligatorie I Nu

_e_i_rl~ig~e_l~a~e~a~pe_t_e.,_~l~a~i~nt~i~n~de~r~e 1 _

I 3rI I

1 =I-k. ~.

>-~--r 'lJ

V /(;.f.25t1 I .. utl r-,

, ~ I !d -: I ',tiunta f;f~

~/,25 tit- f. S~cJi!lneo, f!:_~a_!.!J!,~__ (a c;re. re ma.roara

, se mssoard ;U'7Ii17M & 't!.nglmro tk I1ncOmre

atrcorare ford cirli§ lot;[/, «II6£!

,

Fortna cirligelor

Lungimea desfasurata a crr ligelor nu se rinclude in la calculata eu formula (8.1)

410

• . Pentru armaturile tirantilor . ". •.

. mhndere din armaturi se transmT !n general In sItuatiile cind efortul de ele~entului (exemplu: lao grinzile~p~r~~i)cea mai mare parte la extremitatile

reahzeze prin buc1e de diam t ~ .' '. se reccmanda ea aneorarea s~'

. '. e ru mant tar d ~ d" a se

permit reahzarea de astfel de bu 1 ' aca ImensmI}jle elementelor nu

sale sudate de cele longitudinale ~ae(f~~. v8~~rrevedea ancoraje cu bare transver-

8/J/b (s/t7p) de copri!

8{Jdri mriri/i I'n pion -----

orizon/o/

~' 1·

t~

~J\'{

I tf;

J{

'L' ~J

I'" - Lu~gimea de ancorare a plaselo d '. .

J." se stabile~te considerind ~ r su ate din strma trasa netedii (STNB)

l 'j imp~' b ca ancorarea se reali ~ .

Ii", ' anare a arelor transversale in beton. zeaza numai prin efectulde

:t Plas~f(~!; ~a~) po~et fi t:a~smisii de la armaturi la beton la -fiecare nod al

~T" . . se e ennma c: ::pres;: d,t,R,

'. . (8 3)

--', , 1D ~are d, este diametrul ba 1 t. .

,1' . tunlor.longitudinale (pent;~ ~~r~a:::ve~saulle si ~I - di~tanta intre axele arma;

nu mal mult ca 30 d c c caza lunglmea de ancorare) d

F - t· , ar

orta transmisa la un nod este (fig. 8.3): '

Bare

a

b

Fig. 8.2

8.3.2. Plase sudate

F=

(8.4)

':;'.; Z

i~,unde..:1M dif

c' Dlo m~x - ~ erenta maxima intre

.~ .. c n;tent~le InCovoletoare din doua nod .

""onsecuhve si z - b tul '. un

.'efj.' y ra de plrghIe al

f '. ortunlor interioare.

'", , Conditia de .

'",c.," L..' _ aSlgurare a anco ~ ..

'!""uarel este: F raru

;, ~,(i'de b ' .. nl c.ap ~ F (nl este numarul

rf i~Pe c::: ~ongltuldml ale pe latimea de placa

~x -a ca cu at momen tul In .

f' t.or) Din aeeastii conditie rezult~ covol:-

d b ,a numa-

e are transversale (nod i)

uri neeesar

,

'"

Oi(J!lromo de momenle tncovoieloore

Fig. 8.3

411

Fig. 8.5

structura antiseisrriica, se va tine seama d .' .

8.4.2. referitoare la innadiri arnplasare A e preve1denle speciale de la paragr.

'., Ineazul elementelor solicitate la i I~ zone p ast!c: potentiale .

. mic~ .{tiranti, armaturi inelare ale er nt.llldere ~e~tn~a sa~ ~u e.x~entricitate ~ eonici), Ia care efortul de intindere esf etIl~~ recipientilor cilindrici sau tron- ~ '~urilor, pozitiile innadirilor se vor de~Jrae :~ ~ons~ant pe to~ta l~ngimea arma-

! ,mtre aria sectiunilor armaturilor i ~d~/s. e ~a in a~ee~~1 sectiuneraportul ,turilor sa fie ~ 0,25 pentru arma~~tlel ~.~;} ~~a sec~IUnIlor totalitatii arm~PC 60 sau PC 52 (fig. 8.6.). III 3: ~l ~ 0,50 pentru cele dIll

j- l:..ungimeo (/e'liv&Ore (-t2m)

dincolo de reazemul teoretic. Dad 0 plasa se opreste inainte de reazem, diagrama de momente fata de care se face calculul este cea eorectata conform

paragrafului 8.6.-4.

Plasele sudate se executa fara drlige la capete. Detalii cu privire Ia ancorare a la capete a plaselor sudate sint date in Instructiunile Tehnice [117].

8.3.3. Armaturi transversale

Pentru etrieri $i «grafe, ancorajul se realizeaza prin cirlige ca in fig. 8.4, a indoite la 135"sau la 180" in eazul etrierilor din OB 37 si numai la 135° in eazul celor din PC 52 san PC 60. Portiunile curbe ale Ci;ligelor se continua prin pcrtiuni rectilinii de lungime egaIa eu eel put in 5 d (d - diametrul etrie-

rului) si eel putin 50 mm.

"2,5d

Q

Fig. 8.4

Bartle transversale «le cltrcastlor sudate se ancoreaza prin sudarea de bare longitudinale ca in fig. 8.-4 b. Ancorajul se considera realizat daca pe portiunea de aneorare bara transversale ete diametru d este sudata pe:

_ doua bare longitudinale de diametru eel putin egal cu eel al bard

transversale;

_ 0 bara longitudinaUi, de diametru eel putin egal cu 1,4. d.

8.4. tNADIREA ARMATURILOR

8.4.1. PozitiiIe [nnadirilor

[nnadirile se vor amplasa de regula in zonele de efort minim in armaturiIn fig. 8.5 este ararat exemplul unei grinzi continue, neparticipante la 0 structura antiseismiea si cu indireare utila mare in raport cu incarcarea permanenta , la care pot aparea ~i momente negative in cimpuri. In figurasintreprezentate diagramele infa~uratoare ale momentelor maxime pozitive si negative ~i -pozitiile optime pentru innadirile arrnaturilor longitudinale corespunza-

toare. .

La elementele vertieale (stilpi, diafragme) se admite innadirea deasupra

nivelului Iiecarui planseu, Daca elementele respective sint participante la 0

412

\

a. Deca/areo inmitlir:!or prlil sedord 01; or,;d!uo!or unu! firont'

W'

.

.

I

b. Oe~(J/oreo TnnOdirilor /(1 (lrmalurile inelore ole unu! p~rele Cill/ldflc de rezervor

Fig. 8.6

, 413

De regula, innadirea arm a turilor se realizeaza prin suprapunere fara sudura sau prin sudare. .

Innadirea prin sudura este obligatorie pentru barele cu.diametre ~ 32 mm ~i este recomandata si pentru bare 0 25 ~i 028 mm. Nu se innadesc prin sudura bare cu diametre sub 10 mm.

In zonele plastice potentials participante la structuri antiseismice, se va evita innadirea armaturilor. In situatiile cind nu poate fi evitata, se vor realiza prin sudura innadirile tuturor barelor cu diametre ~ 16 mm. In

cazul elementelor portante verticale ale cladirilor etajate (stilpi, diafragme), aceasta prevedere este obligatorie numai la nivelul de la baza constructiei,

adica la fata superioara a fundatiilor sau, in cazul stilpilor rezemati pe peretii structurali ai subsolului, la incastrarea stilpilor in acesti pereti, La cladirile

civile eu inaltimi obisnuite de etaje ( ~ 3 m), in sectiunile de la baza constructiei se pot evita innadirile armaturilor din stilpi si diafragme prin prelungirea mustatilor din fundatii, respectiv din peretii subsolului, neinnadite

pina deasupra nivelului urmator.

Barele longitudinale ale elementelor solicitate la intindere centrica sau eu exeentricitate mica (tiranti, talpile intinse ale fermelor etc.) se innadesc de regula prin sudura. Se admite prin exceptie ca la armaturile inelare ale peretilor .1',' cilindrici,sau tronconiei ai rezervoarelor.. silozurilor etc. innadirea sa se faca prin suprapunere, eu urrnatoarele conditii:

- armaturile Sa fie din bare cu profil periodic (PC 52, PC 60) ; :r

- diametrele barelor sa fie ~ 20 mm; ~\.. } ....

- lungimile de suprapunere l, sa fie ~ 1,5 la (la pereti de silozuri l, *" 2la

si l, ~ 60 d + 200 mm); .

__: sectiunile de innadire sa fie decalate astfel ea in aceeasi sectiune sa nu ' .•. - ,la Pltici: lungimea a doua ochiuri plus 50 mm (fig 87 a) d ~ f t 1

~ "l' unitar m arrnatu ~ b I ~ ~'1 ' . " aca e or u

fie innadite mai mult decit 25% din bare (conditie mai severa decit cea gene- -1'; '. ~ .ra su mcarcari e de calcul este 0,5, R < (1 .~ R ti r

rala de la paragr. 8.4.1). ungrmea unui smg~r ochi plus 50 mm, dar eel putin 40 d (f~ t/~r~ l~

Nu se admite folosirea sudurii Ia innadirile armaturilor din oteluri ale 9- ~ 0,5 Rq (d ~- diametrul ~arelor care se innadesc) [117J" . " aea

carer calitati fizico-mecanice au fest imbunatatite pe cale mecanica (sirrna SQ - l~ ,armatU:Y1le de .pe znimile diafragmelor: lungime~ unui ochi Ius

trasa). Interdictia nu se refera ~i la sudurile prin puncte de la nodurile plaselcr ·so II\m ~~ cel putin 4? d la barele orizontale, respectiv lungimea unui ochi ~lus

sudate executate industrial. mm ar eel PUtl? 300 mm si cel putin 60 d la barele verticale [118].

~a :lemen.tele ~m beton armat la care dimensiunile sectiunii de beton nu p.emyt sa ?e asigure mtre bare~e carese innadesc un spatiu cu grosime >.: 1 2 d

!:j~~arU~mt 251mm, ~e~enlllte c~ bar;le Sa fie juxt~ptlse fara inte;sp~fiu T . b e m re e e cu sirma pe lungimea innadirii.

8.4.2. Alegerea sistemului de' Innadire .

8.4.3. Innadiri prin suprapunere

Pentru armidurile din bare laminate la cald, lungimea de suprapunere necesara se determina cu expresia :

I. = k,la' (8.5)

in care la se determina conform relatiei (8.1); k, = 1 + 0,5 r, pentru innadiri in zone intinse; k. = 1 + 0,25 r« pentru innadiri in zone comprimate; rtraportul intre aria sectiunilor armaturilor innadite in sectiunea (i) si aria sectiunilor tuturor armaturilor din aceeasi sectiune.

La armaturile intinse ale elementelor solicitate la incovoiere sau la com presiunc (intindere) excentrica cu excentricitate mare, eu exceptia riglelor ~i stilpilor eadrelor participante la structuri antiseismice, - daca pe lungimea innadirii prin suprapunere efortul in armatura scade astfel ca la unul din capete sa devina aa ~ 0,25 Ra, se admite ca in formula (8.5) sa se ia k, = 1. In locul raportului aa / R; sepoate considera in mod simplificat raportul intre momentele incovoietoare din sectiunile respective.

414

Pentru arrnaturile innadite in zone 1 b orice j

.rami licit 1 . zone e care su once grupare de incarcari

ba t m Sf ICldate a ~comprCSlUne: lungimea de innadire va fi: 30 d in cazul e o~ne or e clasa < Bc. 25 ~l 20 d in cazul celor de clasa >.: Bc 25

v e~.tru plase .sudat~ dm STN B, lungimea t, de suprapunere, dupa dir~ctia arrat~lll~r ~e rezrstenra. rnasurata intreaxele barelor transversale extreme ~le .ce or ou p ase care se innadesc (fig. 8.7), va avea eel putin valorile:

~ 0 0

I Is

$ '0

o Q

a

o

Q

b

Fig. 8.7

tnadiri prin sudura

De regula, cordoanele desudura se dispun simetricfata de bara de a mV ,C"'I> ..... "·,, care se Innade~te pentru .' .' r a.""",",,_.,_ in ~ di Cd' . a se. asigura transmiterea centrica a efortului ci1 na If:.. or ?ane dispuse aSlmetnc sint permise numai la elementele

tarra: tlcaiuIfe ~l arm are transve~sala permite preluarea solicitarilor supli~c~ ~ generat~. de. transmiterea excentrica a efortului. tn cele ce

. ~m t ate det~llie ne~esare numai pentru innadirile cu suduri dispuse . en ru cavzun e s_peClale d?d se utilizeaza suduri dispuse asimetric

,-.u.~ .. "'c; core~punzatoarc sl~t date in Instructiunile tehnice [108]. ,

SuduY2 manuale ~u a~c electric prin suprapunere salt ell, eelise (ft"g 88)

se poate realiza m doua variante: . . . .

415

8 8



0837 In2,
PC 50
a
fOmm f(}mm , . ,
§ §


\
0837 1'[52,
Lel2 Lel2 PCOO
Le
b
Fig, 8.8 1. prin suprapunere, fara eclise, in -.care .caz. pe portiunea suprapun~~ii eels doua bare care se innadesc se indoaie ca m fig. 8.8, a, astfel eu pozitia eordoanelor .de sudura sa rezulte simetrica in raport eu axul bar:lor:

2. cu doua eclise, dispuse simetric fata de axul barelor, ea .m fig. 8.8, b ~i ale carer sectiuni insumate trebuie sa fie eel putin egale cu sectiunea barelor pe care le Innadesc. '" In ambele cazuri, pentru a se asigura transmiterea centrica ~ efortului prin innadire, cordoanele de sudura seprevad pe ambele fete (doua cordoane

in varianta 1 si patru in varianta 2). . .• •

Caracteristicile gecmetrice ale innadirilor sint date in tabelul 8.10.

Tabelul 8.10

Tipul de otel
4 d 5 d
Lnngimea sudurii (L. )
0,34 d 0,34 d
Grosimea sudurii (a)
innAdire prin suprapunere, eu cor- Lungimea de 4 d +20mm 5d + 20 mm
doane de sudura pe ambele fete suprapuriere
(fig. 8.8,a) (L.p)
Innadire cu doua eclise, eu cor- Lungimea 4 d + 20mm .5d+ 20 mm
doane de sudura pe ambele fete ecliselor (L.) \
(fig. 8.8, b) I Rostul dintre ea- 1 ... 2mm 1 ... 2mm
petele barelor OB 37

PC 52, PC 60

416

In situatiile cind electrodul nu are acces decit la 0 singura fata a barelor de armatura se poate uti1iza si sistemul cu eclisa din otel cornier, ca in{ig. 8.9. Sistemul permite 0 innadire fara excentricitan in transmiterea eforturilor, ell conditia ca sectjunea eclisei sa fie suficientde mare ca sa permita realizarea unei suduri coaxiale cu barele in sectiune transversala. Din acest motiv, solutia prezinta inconvenientul ca eclisele ocupa mai mult lac in latirne si de aceasta trebuie sa se tina seama la dimensionarea Iatimii sectiunii de beton a elementului si a numaruln] de bare care se pot innadi, Lungimea L, a cordoanelor de sudura trebuie sa fie dublii fara de cea data in tab. 8.9 (8 d pentru OB 37 ~i 10 d pentru PC 52 ~i PC 60).

C:---., 1,'<>===3' 'i~~~'~ ------,_

~----------- if-=~=--~~_ .

"i!"7.?m:=· .. h • ..,mmmMd,=t ~_____ .

. II - ~I

i(;m,7}, I I. 'rfIlmm

-··-~r~~====/:~----· _" ~

Eig. 8.9

b. Suduri manuale 2n cochilie 2n baie de zgura. Sistemul consta dintr-o sud are cap la cap a barelor, Cll arcul electric, intr-o baie de zgura avind drept

suport 0 cochilie metalica. In fig. 8.10 sint aratate caracteristicile gee- _

metrice ale unci suduri In cochilie sirnodu] de prelucrarn prealabilj a capetelorbarelor incazul cind sint orizontale (fig. 8.10, a) san verticale (fig. 8.10, b). In fig. 8.10, c este reprezentata 0 sectiune transversalj prin cochilie, valabila in ambele cazuri,

a

b

Strq/o'e

f~coplj7j~

1'4.J-!-::.:t;;;;::"'~!==F-q = {}J q'

~~~=¥-e =O,!J5 q' "'+~-_+',c = 0, 2 d

c

Fig". R.1 ()

. _Y:¥. A'S h-'"

-In tabelul 8.11 sint calenla te caracteristicile gecmetrice ale innadirii pentru bare cu diametre intre 25 si -40 mm.

Tabelul 8.11

Dimensiile innadirii

Formula

Yalori (mrn) pentru bare cu diarnetre!e (mm):

25 28' 32 '36 40

I I I I
Lungimca cochi liei t., = 2.5 rl I 65 ! 70 , 80 90 100
Latimee desfasurata I I I i
I
a cochiliei La = 3.3 rl I 90 100 115 I 1.10 i 145
1---- I I
I ! 7 I 8 9 10
Grosimea cochiliei c = 0.2 d I 6 I !
I , I I I
Jocul cochiliei e = O.05d I U , 1,5 1.5 2.0 ! 2.0
, I
i I
Rostul intre bare II = 0.3 d I 6 I 9 I' 10 1 II I 12
'lJnghiul rostului ct I .35" ... 45°
Grosimea stratului de I
acoperire a = 0.1 d 2 3 3 4 .5
I , Solutia este indicata pentru innadiri atit in interiorul elementelcr de beton armat cit si la imbinari de elemente prefabricate, in special in situatiile cind accesul electrodului la sudarea armaturii nu este posibil decit dintr-o singura parte, astfel ca in sistemele din fig. 8.9 ar rezulta posibila numai 0 innadire asimetrica. De asemenea, datorita avantajului ca prezinta un gabarit redus al innadirii. este de recomandat in cazurile cindspatiul disponibil este limitat.

Se utilizeaza la bare cu diametre ~ 25 mm. Se pot innadi cu acest sistem bare de diametre diferite sau din otel beton de calitati diferite, precum si .armaturile elementelor solicitate la oboseala.

In Instructunile tehnice [108J este data si 0 alta varianta de sudare in cochilie in baie de zgura ~l anume eu cusaturi longitudinale.

8.4.5. Innadiri prin buc1e (inele)

Principiul innadirilor prin bucle (inele), folosite la imbinarile prin monolitizare ale elemen telor prefa brica te, consta (fig. 8. 11) in supra punerea unor mustati in forma de bucle semicirculare lasate din cele doua elemente 'Ii care, solicitate la intindcre, exercita asupra betonului din interiorul lor presiuni radiale. Se creeaza astfel un simbure de beton comprimat, capabil sa asigure t ransmiterea eforturiJor de la 0 bucla la cealalta. Budele trebuie dimensiona te a stfel ca presunile radiale sa poata fi preluate de simburele de beton. De asemenea, la proiectarea imbinarii este necesar sa se tin5. seama ca eforturile de de intindere care iau nastere perpendicular pe planul buclei ~i tind sa dizloce a coperirea ei cu beton trebuie sa fie preluate prin arrnaturi transversale (vezi in accst sens paragr. 5.8.4.c).

418

J-,-_J I ,

1----.--. . ---:-- --;·.r-----I

T----------;--~

Fig. 8.11

. 8'J.~. STAS !0.1~7/0-90 perm~te (paragr. 6.3.4) si aplicarea alter sisteme de I-?nadIre a a~~tunlor,.cum ar f.I celeprin dispozitivemecanice,cuconditia unui fundamentan teorehco-expenmentale cmologate.

8.4: 7. La ver~f~carea prin calcul a sudurilor de la imbinarile elementelor prefabricate, p~rtIclpante !a structuri. antiseismice, efortul de ealeul se majoreaza cu coeficientul 1,5, III conformitate cu prevederile normativului [119J

paragraf. 4.2.7, tabelul 7. •

8.5. PREVEDERI SUPLIMENTARE PENTRU STILPI

8.5.1. Clase de stilpi

.. Cerint;le. privitoare la arn:13_r~a stilpilcr ~e. diferentiaza in functie de clasl~lca;ea stjlpilor pe baza necesitatilor de ductilitate, in clasele A, B si C defi-. nite In tabelul 8.12.

Tabelul 8.12"

G.adul de participare a stilpilor la solicitarile din actiuui scisrnice

Clasa de stilpi. pentru zona seismic1\. de calcul:

A .... E F

participanii la structuri an tisesimic e

c

StilJ?i i~ c~re pot i rrter ven i zone plastice din I A B

1_~ac~t~lu~n~)~S~e~ls~m~l~c~e I--~------I--- __

Stilpi proiectatt pentru a ramine in do neniu l I elastic sub actiuni seismice

B

B

St1l~i care s.ub acti~r.i seismic- rarnin in do- --1-------1------me~l1ul. elastic datorrta faptului ell. dill acesre I'

acjruni le revin solicitari re duse .

--------~----------~---_-----------I------~-----

I

neparticipantt Ia structuri arrtiseisrnic e

c

.. Prevederile din acest paragraf se refer a la stilpii cu eforturi axiale semnIflcat~~7e (11 ... Nlbh~c ~ O,~5). Nu se inc1ud elements structurale cum sint suportri de Iinii electice aerrene sau altele similare,la care efortul axial est e-

4HlI

neinsemnat 'In raport cu mornentele incovoietoare si care, in oonsecinta, at:t

~!_ .l,.la.... J,. , "1 v 1

in calcul cit si in ceea ce priveste detaliile de armare, ~e asrmireaza cu e,em~n-

rele solicitate la incovoiere.

8.5.2. Sectiunea de bet on

,

Dimensiile 1a turiIor sectiunii, la stilpii eu sectiune dreptung~iu1ara. sau de aIte forme ortogonale (L, T, cruce. ea in fig. 8.12, b,c,d) vor II rnultiplu de

50 mm.

[!Py I
I} fly ~,
~Ib.llxl~ I

a b c a

d

& I

e

Fig. 8.12

-Dimensii minimc: 250 m~1 pCl~tru stilpi_i m;!noli1;i sau prcfa~Jl:ic~t~y:.,~~ rotunzi D ~ 250 mm). Se admite prm except re 2(;0 mm pentru eel Fela,~rh..,,\J

supusi la solicitari reduce. . _ ,"

Ra oortul intre laturile sectiunii va fi de regula It/b :( 2,5. La stilpii ell sectiune in forma de L, T, cruce etc. aceasta Iimitare se rcfera }a raportul intre laturile mari de ne eele doua directii (h:r/hy din fig. 8.12, b,c,a) .

... .... 1 v ...... l U 1....·" 1 . 1

, Fac exceptie stilpii hale or ll1GUS-

i:riale cu poduri rulante care a~. portale de frinare si ai alter constructii la care dupa una 'din direqii sint prevazute

pe liniile stilpilor clemente rigide de contravintuire, in care caz rezulta valor i mai mari pentru raportul h/b. De

• •• 1

asemenca, fae exceptie montantu ne

diafragme cu gobri, asimilati cu stllpii, cum sint cei ai strnctnrilor de tip "tub porforat" (fig. 8.13).

Fig. 8.13

420

8.5.3. Armaturile longitudinale

Diametre minime : 12 mm pentru bare dih PC 60 sau PC 52, 14 mm pentru, bare din OB 37. La stilpii turnati in zidarie ai structurilor cu ziduri portante, aceste diametre se pot reduce en 2 mm. La stilpii nestructurali, dmi1l = 10 mm.

Diametrc maxime reeomandate: 28 mm pentru stilpii din beton ell agregate obisnuite si 22 mm pentru eei din beton cu a'Zregate usoare.

l)istan~a 'libera minima intrebare: 50 mm.

Distanta maxima intre axele barelor: 250 mm (fig. 8.14). Se admite ar-marea ell numai 4 bare dispuse la colturile sectiunii 1a stilpi avind Iaturile sectiunii :( 350 mm in cazul stilpilor din clasa A

~i:( 400 mm in cazul eclor din clasele B ~iC.

Procentele de arrnare longitudinala rnaxime ~;i mini me sint date in tabelul 6 B din anexa.

La innadirile arrnaturilorIongitudinale ale stilpilor eadrclor eta ja te (fig.8.1 5) ~ barele de la nivelul inferior se deviaza (se graifuiese) pe inaltimea riglelor pentru a se alatura celor de la nivelul superior (fig. 8.15, a,oara 1) si pentru a pre1ua difercntele de sectiune intre sti1pii celor doua niveluri succesive (fig. 8.15, a, bara 2). Panta maxima admisa pentru deviere este 1/6. Dad. tgoc >

1/6, se adopta solutia din fig. 8.15, b, cu barele 3, 4.

-
~ 1
''I
~ ~ _j
, J
!
~ r: ,~ F...- Fig. 8.1'4

a

b

Fig. 8.15

8.5.4. Armaturile transversale

Distantele intre etrieri pe iniil/imea stilpului se stabilesc, Ia fiecare nivel separat pentru:

- zona curenta a stilpului;

- zonele eu etrieri indesiti Ia una sau la arnbele extrernitati.

-' ,

a. Zona curentd, Distanta maxima intre etrieri : 15 d (d - diarnctrul minim al armaturilor longitudinale), dar eel mult 200 mrn la stilpii din clasa A ~i eel mult 300 mm la cei din clasele B ~i. C

421

b. Determinarea zonelor cu eirieri indesiji de la extremitaji. Indesirea etrie-rilor poate rezulta necesara din urmatoarele cerinte :

_ in zonele de innadire a barelor longitudinale (de regula, la extremitatea jnferioara a stilpului, la fiecare nivel), pentru imbunatatirea conditiilor ide transmitere a eforturilor intre barele care se innadesc ~i preluarea solicitarilor transversale generate de necoaxialitatea lor;

_ pe toata inaltimea, la stilpii din clasa A la care raportul intre inaltime" libera si latura cea mai mare a sectiunii este H./lz ~ 3 (stilpi scurji),

pentru asigurarea suplimentara impotriva cedarii la forta taietoare}: !

_ la ambele extrernitati, la stilpii din c1asa A ai cadrelor cu umplutura din zidarie rnasiva, la care desprinderea locala a zidariei de stilpi sub actiuni seisrnice puternice poate transforma zonele respective in stilpi scurti (fig.8.16):

Fig. 8.16

_ in zonele plastice potentiale ale stilpilor din clasa A, pentru majorarea gradului de confinare a sectiunii de beton, in scopul maririi ductilitatii.

In capitolul 6 s-a aratat d la baza conceptiei ;;i calculului cadrelor p~cipante la structuri antiseismice sta cerinta ca sub actiunea cutremurelor, zonele plastice potentiale sa fie dirijate cu prioritate spre capetele riglelor, admitindu-se aparitia lor in stilpi numai in stadii avansate de solicitare, cu incursiuni moderate in dcmeniul post-elastic si localizate la un numar limitat de stilpi, cu precadere la extremitatile lor inferioare, la nivelul deIa baza .cadrului,

Asa cum s-a aratat mai detaliat la paragraful 6.2.1, in masura in care -dirijarea poz.itiilcr zcnelor plastice potentiale se poate controia cu suficienta certitudine printr-un calcul post-elastic aprofundat al structurii la solicitari seismice, zonele in care pe acest considerent se prevad etrieri indesiti se pot stabili in consecinta. In cazurile curente, cind un asemenea caleul nu se efectueaza, dar prin dimension area corespunzatqare a stilpilor in raport cu riglele se creeaza conditii pentru Iimitarea si localizarea zonelor plastice potentiale .din stilpi, se admite sa se considere ca zone plastice potentiale zonele de la extremita/ile inferioare ale st£lpilor, la toate nicelurile. Prin aceasta se admite implicit d se acopera si cazurile cind, chiar dad la unii dintre stilpi apar astfel de zone si Ia extremitatile lor superioare, incursiunile in domeniul postlastic in zonele respective sint moderate ~i nn necesita 0 confinare majorata prin indesirea etrierilor. Ca masura de precautie suplimentara, in STAS

10 107/0-90 se limiteaza valabilitatea accstei ipoteze Ia cazurile cind n = Njbh R, ~ 0,3. De asemenea, ipoteza nu se extinde si la cazurile speciale cind pe considerente intemeiate, sc adopta structuri la care nu se poate evita

422

,

':.. -,

aparijia de zone pI.astice P?tentiale si la extrernitatile superioare ale stilpilcr. (exemplu: structunle eu diafragme cu parter flexibil).

. I? tabeluI8.13 sint sintetizate regulile de stabilire a zoneior de indesire a. etrierilor, pe baza consideratiilor de mai sus.

T'abelul 8.13

Clao;a de stilp

Zone de indesire a etrierilor la fiecare

nivel

I . la arnbele extre mira ti

la extremitatea inferioara

pe toara lungimea

Srilpi i cadrelor cu urnplutura
din zidar ie masiva
I Stilpi scur ti Stilpii cu n = NJbhRc > 0,3
A (~. ~ 3) in cazur ile speciale cind pr in con-
i
ceptia si alcatuirea general:i a str uc- Restul cazurilor
turii nu se poate evita apar itia
de zone plastice potentiate la
extrernitatile superioar e ale stil-
pilor .
- -.-
B ~i C - - Toate cazurile .~ c. lnallimile zon~lor cu ttr£er~ f11~csiti. Inaltimea ip a zonei pIastice potentiale de la ? ext~emltate a unui stilp se mascara:

- la nivelurile curente, de Ia fata riglei;

-!a baza cadrului, de la fata superioara a fundatiei, sau, daca stilpul

r,eaze~a pe un perote de beton armat al subsolului, de Ia [ata superioara a. acestuia :

.. :- dad. 1a baza u1!ui. stiIp intervine un element constructiv (pardoseala, ngl~a etc) c?re eo~~tlt~l~ ~~ rea~em lateral, impiedicind deformatia Iibera a . stIlpul.Ul" (f!g. 8. I I J, etriern se indesesc de Ia fata superioara a fundatiei prna Ia lnaltimea l» deasupra reazemuIui respectiv.

~a inaltime lp a zonei p1astice potentiale se ia cea mai mare dintre

vaIonIe:

lp ~ H./6 (H" - inaltimea Iibera a stilpuIui la niveluI eonsiderat) ; Ip ~ h (h - dimensia maxima a sectiunii de beton a stilpului) ;

Ip ~ 600 mm.

_Dad 1a dimensionarea stilpuIui se

admite 0,40 < ~ ~ ~b' atunei l» astfel calculatii se majoreaza cu 50%.

. Etrierii se indesesc pe inaltimea 1 iar da.di Ia a~eea~i extremitate a 'stiIpul~i . este situata ~l innadirea armaturilor 101:gitudinale, se ia:

-: pentru stilpii din cIasa C, I, conform expresiei (8.5);

- pentru cei din clasele A si B, sea mai mare dintre I, ~i t;

Fig. 8.17

423 .

Aceleasi reguli sint valabile si pentru indesirile etrierilor de la extren:Hatea sunerioara a stilpilor, in cazurile cind sint necesare conforl!l .. tabelului' 8.13.

• d. Distasuele intre etrierii indesiti vor respecta cond~tl~le: a, ~. 6 . d; ,a. ~h/5; a, :>: 100 mm. Portiunile d:·.epte d<: la. capetele cirligelor etnenl?r indesiti. la stilpii din clasa A, vor fi 10 d, In loc de 5 d cum se arata in

fig. 8.4. . . .. . 1 v.,

Diametrul minim at eiierilor : 1/4 din diametrul maxim a armaturilor

longidudinale, dar eel putin 6 mm (la etrierii perimetrali ai stilpilor din clasa A

eel putin 8 mm). ., A V

N ~cesitatea utilizdrii de etrieri neperimeirali. In tabelul 8.1 ~ SlI~t aratate dimensiile maxime de laturi ~i numarul ma.xim. d~ bar.e longl.tudmale pe 0 latura la care se admite sa se prevada numai etrieri perimetrali,

Tabelul 8.14

d irnenia maxima
numarul barelor a laturii (mm)
Clasa de st ilp long itudinale pin~ la care nu
pe 0 latura l?int necesar i
etrier i interrnediari
A in zonole pI stice potentia Ie 2 300
Pe restul iniUtimii stilpului , 7 ~3 400
pentru grad de prctectie anti- >3 300
seismica : --
'>7- 2 300
~3 >400
B ~i C ~4 ~400 La dimensii mai mari sau bare longitudinale mai multe, se prevad si etrieri intermediari sau agrafe, dupa urmatoarele reguli (fig. 8.18):

j[~I~l~li ltI_*_11

K_Il11_1

b

a

c

Fig. 8.18

- Barele longitudinale vor fi leg~te din doua in doua de un c.olt de ~tri.er sau de agrafa la stilpii din clasele B .~l C (f8g. 8,1~, a), prec.um ~l la eel di n clasa A cind distanta intre doua ramuri consecutive de etrier sau agrafa rezulta ~ 200 mm (fig. 8.18, b). . v

- Fiecare bar a longitudinala va fi legata de un colt de etner sau .de agrafa la stiIpii din clasa A la care legarea «lin doua ~are ar conduvce l.a distante > 200 mm intre doua ramuri consecutive ~e etner .sa~l agr~f~ (fig. 8.18. c) .. In fig. 8.19. sint date exemple de alcatuire a etrierilor ~l agrafelor functie

de numarul de bare longitudinale din sectiune. .

, La stilpii cu sectiuni avind unghiu:-i intrinde (fig. 8.19,f) se adopts dlSPOzitia din figura, cu etrieri intersectati,

424

Do

a

b

B 0

DO

[

J

c

d

[J DO [h 0

r

j

-e

f

Fig. 8.19.

Procentele minime de armare transversala sint date in tabelul 6 C din anexa,

. 8.6. PREVEDERI SUPLIMENTARE PENTRU GRINZI

8.6.1. Sectiunea de beton

La dimensiunca sectiunilor de beton ale grinzilor se va tine seama de urmatoarcle conditii:

'. a. Procentul mediu de armare, raportat la sectjunea utila a inimii (Oho) sa se incadreze.de regula in limite economice: la grinzile monoIite 0,6 ... 1,2%. lacele prefabricate 0,8 ... 1.5%. Procente de armare mai mari pot fi impuse in cazuri speciale de limitari ale inaltimii sectiunii grinzii din conditii de gabarit sau, in cazul elementelor prefabricate, de necesitatea reducerii greutatii la transport ~i montaj a elementului.

b. Nivelul de solicitare la forta taietoare, definit prinlO = Q/hhoR, [in zonele plastice .~ten~iale de la extremitatile riglelor de cadru participante la structuri antIseIsmlce Q = Q/bhoR,(red)] Sa respecte limita superioara admisa Q = 4. In general, apropierea de aceasta Iimitaconduce la armaturi transversale puternice, uneori dificil de realizat constructiv, De aceea, daca nu inter-

. .vin conditii speciale de dimensionare a sectiunii grinzii, se recomandg sa nu

se depaseasca 0 = 2. _

c. Deformatiils, sa respecte Iimitele admise, date in tabelul 18 din anexa . . ~ .. In cazul grinzilor prefabeicate ~i al celor monolite cu talpa comprimata l!engldlzata . tr~nsversa!, s~ ~eA asigure stabilitatea transversal a in timpul transportului ~I montajului ~l III constructia terminata.

425

e. La riglelecadrelor participante la structuri antiseismice, dimensiunile sectiunii transversale pot fi dictate de conditia asigurarii unei rigiditati sufi-

ciente in raport cu stilpii. '

f. La grinzile solicitate la incovoiere cu torsiune, la care raportul intre momentul maxim de torsiune si eel incovoietor maxim este maimare decit 1/3, se recomaI?-da. ca raportul intre laturile sectiunii sa fie b/h ~ 0,5.

La grinzile monolite, dimensiunile sectiunii transversale vor fi muItiplu ee 50 mm pentru h ~ 800 mm si multiplu de 100 mm pentru h > 800 mm.

8.6.2 Cerinte suplimentare - referitoare la sectiunea de beton pentru grinzile prefabricate

La proiectarea grinzilor prefabricate, stabilirea formei si dimensiunilor sectiunii transversale trebuie corelata cu tehnologia de confectionare, decofrare, transport si menta].

Exem ple :

a. La grinzile care se executa in tipare fixe (fig. 8.20, a), fetele laterale se p.revad cu 0 panta de circa 1 % pentru a impiedica blocarea la decofrare datenta eventualelor neplaneitati locale ale fetelor laterale ale tiparului. Masura nu este necesara in cazul tiparelor cu fetele laterale rabatabile (fig. 8.20, b).

a

b

Fig. 8.20

. b. Cind grinda sustine elemente de planseu (placi, fisii, elemente chesonate etc), Iatimea talpii superioare poate fi dictata de asigurarea lungimilor de rezemare ale acestora plus Hitimea monolitizarii dintre ele (fig. 8.21, a). Daca se conteaza ~e re~izarea unei conlucrari intre grinda prefabricata si suprabetonarea monolita dmtre elementele de planseu, latimea acesteia trebuie sa fie de regula egala cu cea a inimii grinzii(fig. 8.21, b). Incazurile cind elementele d.e pla~~eu reazema la nivelul talpii inferioare a grinzii (fig. 8.2L c), Iatimea ~l grosimea acesteia se dimensioneaza tinind searna de incarcarile locale care

ii revin, '

a

b

,,_"

Fig. 8.21

c

426.

8.6.3. Armaturile longitudinale de rezistenta. Prevederi generale Diametrul minim pentru armaturile longitudinale de rezistenta: 10 mm.

La grinzile din bet on usor, barele ell diametre peste 12 mm vor fi din otel eu

profil periodic. . .

In fig. 8.22, a sint aratate regulile ce trebuie respectate in ceea ce priveste -distantele intre armaturi pe Iatimea grinzii si distantele peInaltimea grinzi intre barele suprapuse cind armaturile se dispun pe mai multe rinduri - pentru a permite patrunderea In bune conditii a betonului intre armaturi, la turnare.

~j~mm .

~ d, . . I Sensul de

tit d, + oetonare

jfg_i¥!l

gre~if b

Fig. 8.22

La partea superioara a grinzilor eel putin un interval intre armaturi va fi ~ 50 mm pentru a permite introducerea pervibratorului.

Se recomanda ca armaturile sa fie dispuse pe eel mult doua rinduri In situatiile speciale cind sint necesare ~i armaturi pe al treilea rind, acestea vor fi dispuse ca in figura, la distante din ax in ax duble fata de cele permise pentru barele de pe primele doua rinduri.

Barele de pe rindurile 2 si 3 vor fi dispuse in acelasi Ian vertical cu cele de pe primul rind, ca in fig. 8.22, a. Se interzice dispunerea alternativa ca in fig. 8.22, b.

Distanta maxima intre axele barelor pe Iatimea grinzii, in zonele intinse • . nu va depasi de regula 200 mm.

Procentele maxime de arm are admise rezulta din respectarea conditie .~ ~ ~b (in zonele plastice potentiale ale riglelor cadrelor participante la struct,uri antiseismice ~ ~ ~lim = 0,25), conform schemelor de calcul 1.1 ... 1.9 .

• La grinzile dublu armate, procentul maxim de armare in Zona intinsa trebuie . 'sa fie respectat de diferenta (P =: P') intre procentele de armare corespunza-

toare armaturilor Aa si A~. -

In sectiunile de reazem ale riglelor cadrelor participante la structuri antiseismice, raportul dintre cantitatea de armatura de la partea inferioara ~i eea de la partea superioara va fi de eel put in 0,3 in zonele seismice C ~i D si eel putin 0,4 in zonele A~i B. Ancorarea si innadirea acestor armaturi se va asigura ca pentru bare solicitate la intindere. chiar dad din calculul la fortele seismice conventionale date de prescriptii ele rezulta solicitate numai Ia compresiune.

427

In fig. 8.23 este aratata alcatuirea recomandata pentru ancorajele pe reazeme ale armaturilor riglelor de cadre din aceasta categorie, comparativ cu cea uzuala pentru riglele cadrelor neparticipante la structuri antiseismice:

lr-----'

o

I I ~

b

c

LI

[

d

e

Fig. 8.23

a. reazem de capat :

b. idem. cind barele de la parte a superioara au diametre diferite de cele ale barelor de la partea inferioara sau cind, datorita latimii mici a stilpului, solutia (a) nu asigura 0 suficienta ancorare a barelor in nod (tinind seama de posibilitatea ca deformatiile post-elastice in arrnatura sa se extinda ~i in interiorul nodului, ceea ce poate provoca 0 deteriorare a aderentei in portiunea respectiva, lungimea de ancoraj se considera de la axul stilpului pina la extremitatea barei de armatura) :

c. reazem intermediar :

d. e. idem pentru cadre neparticipante Ia structuri antiseismice.

428

8.6.4. Bare Inclinate

I

~ ! 1

I

i

I

Pe linia cerintelor de reducere a consumului de manopera la montajul armaturilor, tendinta actuala este de a se desfiinta sau de a se limita la strictul necesar utilizarea de bare inclinate, realizindu-se ori de cite ori este posibil armarea transversala numai cu etrieri. La earcasele sudate nu se folosesc in general bare inclinate, In eazul armarii eu bare individuale formind earcase legate eu sirma, se pot folosi bare inclinate, avind de regula unghiul de .inclinare -15°, eu respectarea urm.itoarelor reguli:

- Se vor men tine dreptepina la reazerne si se vor aneora dincolo de reazeme ea bare solicitate la intindere eel putin 0 treirne din armaturile din cimp, daca.nu intervin alte conditii care sa dicteze neeesitatea mentinerii unui numar rnai mare de bare drepte 'pin a lareazeme: momente ineo~oietoare pozitive importante in zonele de reazem sau la riglele eadrelor participante la structuri antiseismice, conditiile aratate mai inainte en privire la ranortul minim admis intre cant ita tea de' armatura de la partea inferioara ~iee~ de la partea superioara pe reazeme.

- Nu se admite folosirea de bare inclinate de tip .flotant" ea in fig. 8.24.

~jOm'" ",h

·1 I I'

I]

Fig. 8.24

Fig. 8.25

- Dad barele inclinate rezulta necesare din ealcul, prima seetiune de lnclinare incepind de la reazem vafi dispusa la eel mult SO·mm distanta de la marginea reazemului (fig. 8.25). Distantele pina la urmatoarele sectiuni de inclinare se stabilesc pc baza verificarii 1a forti taietcarc. respectind conditia ca 0 fisura inclinata sa intersecteze tot deanna arrnaturile transversale nee esare pentru preluarea fortei taietoare in sectiunea respect iva, eu Iuarea in considerare a prevederilor din schema de calcul 6.0. Se recomanda ca, indiferent dad barele inclinate rezulta sau nu necesare din calculul la forta tiiietoare, distant a intre prima ~i a dona sectiune de inclinare incepind de la reazem sa nu fie mai marc -~ecit inaltimea grinzii. Referitor la stabilirea secriunilor de inclinare vezi si paragraful 8.6.5.

8.6.5 .. Intreruperea arm iturilor longitudinale drepte si Inclinate

Obara longitudinala care se intrerupe san se inclina trebuie sa r3_min1'. Va eu intreaga ei capacitate de rezistenta pin a 1a 0 distants egaL'i eli cea h/2 de sectiunea in care este integral necesara din calculul 'la moment in sectiuni normale. De aceea, pentru stabilirea sectiunii de unde intrerupe sau inclina 0 bara este practie ea in loeul diagramei infa~ua momentelor incovoietoare maxime sa se raporteze pozitiile armatno.diagrama de momente ea in fig. 8.26, obtinuta prin corectarea ("dila. ) diagramei infasuratoare a momentelor maxime, prin deplasarea absciselor ei eu h/2 dinspre punctul de moment maxim.

429

' .. ~ ",'

I I~. ~tr.~

f

/'Imn (r88zem)

~~~~~~~~~~~__L

Fig .. 8.26

tn .fip. 8:27, ~a ~i b ,sint definite conditiile care determina punctul de un de poate ~l IndIn~ta, sa~ mtrerupta 0 bara in raportcu diagrama de mcmente tJ:<;.ovoIetoare" iar In fIg. 8.27, c: pent~u 0 bara inclinata, punctul de un de oate

tfl.IntreruPta In .~aport cu sectiunea In care este necesara din calculul la ~otta

aletoare. Nota tll : .

~

I I

. I

cp

I I I

I

I

:1

I, i:!: 0 I lr

(t + -& ~ '1.11

I, + Ii + ~ lilt Iq

a

b

c

Fig. 8.27

. I - sectiunea in care bara este integral necesara din calcululla incovoiere

In raport cu diagrama de momente "dilatata" ca in fig. 8:26' •

II - sectiunea in care, _in raport cu aceeasi diagramii de'momente diIatata bara nu .mal este necesara din calcululla incovoiere (momentul incovoietor est~ preluat Integral de restul barelor din sectiune) ; .

. lr:lI - dist.anta l,?tr.e sectiun~le I ~i II, masurata in proiectie pe axul gnnzu, .P~ lungimea c~r~la se admire ca aportul barei care se intrerupe descreste liniar de -la solicitarea maxima pina la zero:

1,. - lungimea de ancora] necesara conform paragr. 8.3 1 ;

430

/1 - distanta de la sectiunea I pin a la setiunea de inclinare a barei :

I" - portiunea dreapta de la extremitatea unei bare inclinate, care trebuie sa fie egala cu eel putin 10 d in zonele comprimate, respectiv 20 d in zonele in care pot aparea si eforturi de intindere :

- lungimea totala de la sectiunea I pina la extremitatea barei. . Sectiunile de tipul I pentru fiecare bar a care se intrerupe sau se inc1ina se determina in inodul urmator (fig. 8.28):

OJ •

(' ell
"\. "ll" I V J
<, .""1
'" 11m
~ J
--
---
'" . ·._,~t h/2 ,'", ~. ...

Fig. 8.28

- in sectiunea de moment maxim se determina momentul capabil, cu armatura efectiv prevazuta :

- se admite in mod simplificat ca aportul barelor la momentul capabil sa fie considerat ca proportional cu numarul Ior, dad. diametrele sint egale, sau cu ariile sectiunilor lor dad diametrele sint diferite (aceasta presupune admisa aproximatia ca bratul de pirghie z al eforturilor interioare ramine practic constant, independent de cantitatea de armatura si de pozitiile barelor, pe primul sau pe al doilea rind):

~ A,,(o bara) A. (totala)

sau, pentru m bare de diametre egale:

Mcap

Mct,P (0 bara)

- cu aceasta simplificare, momentele capabilein sectiunile cu mai putine , bare se pot deterrnina impartind ordonata M din sectiunea de moment maxim in parti egale (daca barele sint de acelasi diarnetru) sau proportional cu ariile sectiunilor barelor dad sint de diametre difetite;

:- ducind din.punctele respective linii orizontale, la intersectiile acestora cu diagrama de momente dilatata se gasesc sectiunile de tipul I pentru fiecare bara sau grup de bare.

. Sectiunea de tipul II pentru 0 bara coincide eu sectiunea I a barei incli-

nate in pozitia urmatoare, ,

In fig. S.29 este dat un exemplu de stabilire a pozitiilor punctelor de intrerupere a barelor drepte pentru armaturile de pe un reazem al unei grinzi continue Hira bare inclinate. Grinda este armata pe reazem eu 4 bare de diametre egale, din care doua seprelungesc pe toata lungimea diagramei de momente negative, iar celelalte dona se intrerup intr-o sectiune intermediara. Pentru barele intrerupte, lungimea l cs: care trebuie prelungite dincolo de sectiunea I va fi cea mai mare dintre 1 = lt -II si 1 = lao

431

/)/0910117(1 Info - ' :;ilrdfocre tfmox

l'!_/o!lruma //,770:( I I

- .. ~---.---.. A'

d'hl'!2/(Jld I-\;~--+L-r~~':-~::L __

, , ---- ------ I /1fi~~·'---+-+-_-J.___J

@ I

r-'--~;---r-+-~~;"_",,,,;;;.:._J

I.,_----l = I cu.: -L.j rt'

I: ." .- 'J I __ ~...;.._\6J;;;;;;"-I

'~~'(] r:r~

l"Or .

~r-®

1/= l/-u (l ;a. fa) Fig. 8.29·

tI_l fig., 8.30 este dat un exemplu ,de stabilire a pozitiilor punctelor de incli~:e r de mtrerup:r,e PEfntru bare le mclmate ale unei grinzi simplu rezemate. rm a ~st: armata In cimp cu 5 bare de diametre egale, din care doua ramin ~epte pma 1a reazem .(1), doua se inclina in prima sectiune dinspre reazem (2)

';>1 una In a doua sectiune (3). ' .

hg. 8.30

Pentru bara (3), extremitatile A si Bale portiunii inclinate trebuie sa fie situate: A in stinga sectiunii I ~i B in stinga sectiunii II. Punctul C de intrerupere a barei trebuie sa satisfaca in plus conditia II + Ii + 12 =1A + AB + + l2 ~ lao La fel se procedeaza si pentru barele (2), pentru care dad latimea reazemului este pre a midi, lungimea 12 necesara se poate realiza prin intoarcerea la 900 in jos a barelor, ca in figura.

Dad pozitiile barelor inclinate, stabilite initial pe baza calculului la fortii Hlietoare, au satisfac relatiile din fig. 8.27, a si b in raport cu diagrama de momente incovoietoare, modificarea punctelor lor de inclinare poate necesita o restructurare a intregii armari a grinzii, cu schimbarea numarului si diame-

_ trelor barelor longitudinale, eventual si a etrierilor (redistribuirea fortei taietoare intre etrieri si barele longitudinale inclinate}.

8.6.6. Armaturi longitudinale de montaj

La partea superioara a grinzilor, in zonele und nu sint dispuse armaturi longitudinale de rezistenta, se prevad arrnaturi de montaj, cite 0 bara la fiecare colt de etrier.

La grinzi1e ell inaltime peste 700 mm se prevad pe fetele laterale armaturi de montaj intermediate, la distante de eel mult <;00 mm pe inaltimea grinzii. legate intre ele in sens transversal prin agrafc, dispuse din doi in doi etrieri.

Diametrele barelor de montaj vor Ii eel putin egale cu cele minime din tabelu18,15 ~i eel putin egale cu diametrul etrierilor (in cazul carcaselor sudate, al barelor transversale).

Tab81ltl 8.15

Poaitia arrnatur ilor . de montaj

Diametrele minime (in mm) ale barelor de montaj pentru armatur i din carcase :

Modul de executie a grinzilor

lega te eu sirma sndate
PC 60, PC 52 OB 37
1(} 6
8
8 5
6 8 5 , " I monolite

la p~rt~~ snper ioara 1 _

a grrnxn I

prefa brier. te I

pe fetele laterale ale grinlii

8.6.7. Armaturi transversale

La carcasele legate eu sirma, diametrele minime admise pentru etrieri

sint:

- 1/4 din diametru1 maxim a1 armaturilor longitudinale;

- 6 mm pentru grinzi cu h ~ 800 mm;

- 8 mm 'pentru grinzi eu h > 800 mm.

La carcasele sudate, la stabilirea diametrelor barelor transversale, pe linga conditiile de rezistenta 1a forta taietoare, se va tine seama de pcsibilitatea "realizarii unui regim corespunzator de sudare si de necesitatea asigur5.rii indeformabilitatii carcasei in timpul transportului si montajului, precum si in timpul betonarii grinzii, Diametrul minim admis: 4 mm.

433.

tl I )11)111111 i\~ .

~ . ; I i

f--_J0~ I

Cd) !-,

\ Jediunro criiid

~--'------

Fig. 8.31

Distantele maxime/ admise intre e trieri: ,

- pe portiunile pe care exista armatura comprimata rezultata din calcul: {I. ~ 15 d la grinzile din beton cu agregate obisnuite si a. ~ 10 d la cele din beton u~or (d - diametrul minim al armaturilor longit udinale);

- in zonele plastice potentiale ale riglelor cadrelor participante la structuri antiseismice proiectate in zonele seismice de calcul A ... E; a. ~

~200mm,a.~h/4; -

- in restul cazurilor: a. ~ 300 mm, a. ~ 3h/4.

De regula, la eadrele participante la structuri antiseismice se considera ca zone plastice potentiale extrernitatile tuturor riglelor, pe 0 lungime Ip = 2 h masurata de la fata reazemului (fig. 8.31, a).

Dad. printr-o arm are locala mai puternica in imediata vecinatate a reazemulni [70] (fig. 8.31, b) sau printr-o variatie a inaltimii grinzii (fig. 8.31, c) se ajunge ca sectiunea critica la moment negativ (sectiunea in care momentul negativ maxim este eel mai apropiat de momentul de plastificare) sa se deplaseze de la extremitatea riglei la 0 distanta ~ h, pozitia zonei plastice potentiale se considera in modul ararat in fig. 8.31, b si c in raport cu sectiunea critica. In cazurile mai rare cind intervin zone plastiee potentiale in cimpurile riglelor, lungimile lor lp = 2 h se iau simetriee fata de sectiunea critica la moment pozitiv, ca in fig. 8.31, d. In acest caz, indesirea etrierilor nu este necesara si la grinzile eu placa in Zona comprimata, unde plaea realizeaza 0 confinare satisfacatoare a zonei eomprimate a inimii.

Se vor prevedea etrieri inchisi in urmatoarele cazuri (fig. 8.32):

- la grinzile independente fara placa la partea superioara (fig. 8.32, b si

c), pe toata lungimea; _ _

-la grinzile facind parte din plansee sau avind placa la partea superioara (sectiuni in forma de T), etrieri inchisi in zonele in care exista armaturi de rezistenta si la partea superioara.

La grinzi eu latimi peste 400 mm se vor prevedea etrteri cu minimum 4 ramuri. Cei intermediaripot fi deschisi (fig. 8.32. d). La grinzile eu sectiune in forma de T, dublu T sau de alte forme eu unghiuri intrinde, etrierii se dispun incrucisat , ea in fig. 8.32, e.

Carease sudate eu un singurrind de bare transversale (fig. 8.33,a) se admit la latimi de grinzi pin a la 150 mm. La latimi mai mari se utilizeaza earcase

434

rr=11'~- [---"1 1(,,:::-,1 r- I~
~~--r-r-=-: p n I
i ! i ii'S LJ II i!,., I
Ii 1\ I: e- II---~Ioc-' \
U U k.J\ 'Ii lJr' L-_j
!; ••• ' i_
t: --- ~
(4) (b) (C) [ill 0 U

I >400 I

(d)

Fig. 8.32

G AI<}. - .....

" \

\

- \

----_j

,...-

,/ /

I I

!

L _

(C)

.,; f5P

H (4)

Fig 8.33

, d bl in fig 8 33 b sau carcase plane indoite astiel ca barele transver-

plane uore ca m .. "

sale sa ia f~rma de etrieri (fig. 8.33, c).

8.6.8. Grinzi solicitate la incovoiere cu torsiune

. . 1 r tare neeesare pentru preluarea mcmen-

, Armaturile longlt~dlI~a e. sur: lmen. if m pe perimetrul seetiunii si in

d . distribuie CIt mal urn or ., ¥d··1 1

telor e torsrune se It' . (Ii 834) Ancorajele <;J mna me or

primul rind se dlspun la eel.e 4 co l,l~\ 19~nt~u bare "olieitat~ la intindere. se realizeaza conform re~uhlor va; I e Fetcle laterale~ se Iimiteazfi sub forma

. Clad armatunle suphmentare e pe . .. mari (fig 8 35) intreru-

I Ie i 1 cu momente de torsrune mal . ., .

de bare oea e in zone ~ . p _ toare a momentelcr de torsiune maxrme

perea lor in raport ell dlagra.ma in asurar f I 865

seIace dupa aceleasi reguli ea la par~gra u . mentelor de torsiune se reali-

, Armarea transversal a pen.tr¥u . prJ ua[~a ~;erimetrali dimensionati astfel

zeaza prin suplimen.tarea cantitatu e ~ ;:~~~oare cu eea de preluare a momen, casaeumulez.e functia de p:c!uart; a i?rt~ 3~ eu ramurile orizontale superioare tului de torsrune ~l ale~tUltl cc:- lI?-. l ~el' put in pe 0 lungime egala eu'l". _suprapu~e pe toata latlmea gnnzll, ar

8.6.9. Grinzi cu tncarcari suspendate

1· t la tal a inferioara (fig. 8.36) intervin la

Incarcari suspendate sau ap rca e Pdt (fiq 836 a) grinzile in-

. ··1 d t ansport suspen a e ..,.,. . " ,

grinzile care sustin mij caele. e(~f~ 836 b.} grinzile principale prefabricate in

toarse ale planseelor mono ite 19. . , , -

435,

T-r ,! j. :=::__ '---

-

Fig. 8.3-1

=:::1

U

i

~

I d'-emTT "--

L_~~:J'_[J.!T2G._/~1[a§ura1i.7are

a momentc/oT de 1of;';Uf'" max/me VI u:

Fig. 8.35

forma de Tinters sustinind elerne t d .

rioara (fig. 8.36, c) etc. . n e y planseu rezemate pe talpa lor infe-

In sectiunea de suspendarp (fi T 8 37\ ' ,

etrierii inimii trebuie sa Ii -;. AS:.' ),.In car~ ue regula betonul este fisurat

1 ' -' e Q!mChSlOnatl suplime t 1 inti 1 ,.

pre ua mtrcaga incarcare aplicata la j 1 ; :-' o. lLa~ a In maere pentru a

superioa-s a grinzii I)aca~ l'na~ltl'ma -' ,a.pa.~nfenoara ~l a 0 transmite latalpa

, . ea I!PllZ'l t fi

glmea ramuriIor verticale ale ~tr' ·r - 1 -' nu es e su rcienta pentru ca Iun-

fie;?: la, atunci etrierii se pre~'.Q' " leh~l .or aeasupra sectiunii de suspendare sa

A ,. 'j" a me isr cu ramurile oriz t 1

ca In ng .. 8.34 .. m cazul grinzilor prefabricate fr:. ~ on a c, s~prapu.~e: la f~l oare se d!menSlOneaza. ca arrnatu x ~. ( lb' 8.30, c), etrierii talpii inferi-

tIc, ra penrru prelu"\'"(>a mo .", A

ransversa e si se alcatu'es' infi v • u. ~ -mcnte.or Incovoieto:ne

•. '_'. 'A 1 C ea In 19ura cu asrvm- . I '" d .

secpunea de mcastrare a CI "1" d: ~'b,u:a~e~ unglmll e ancoraj din

a PH UCLAl In COnSOla pm,da extremi tatea bare!or.

. [Iemenl de pl(fA;eu

r chesanqf ...

r~.~ '~'~~,: / ) i}~~

;' 'i''?:/:/1· .

'----_.J;- ///~~ )

c;:"~~:r / / /.J~~'___'~

t~:~Z'gg1

l1

c

Fig. 8.36

Fig 8.:>7

-436

a

Fig.

8.38

8.6.10. Console scurte

Se recomanda ca armarea console1or scurte sa se realizeze numai cu bare longitudinale si etrieri, lara bare inclinate (fig. 8.38), Armaturile pentru prt:. Iuarea momentelor incovoietoare se ancoreaza la extremitati cu lungimea ~ la, masurata de 1a sectiunea de moment maxim. La consolele asimetrice, ancorarea in stllp se realizeaza ca in fig, 8.38, a.

Distanta maxima intre etrierii orizontali: a, < 150 mm.

8.7. PREVEDERl SUPLIMENTARE PE~nRU DIAFRAGME (PERETI STRUCTURALI) DIN BETON ARMAT MONOLIT [6;10;70;78:118]

8.7.1. Sectiunea de beton

Forme de sectiuni. Pentru diafragmele obisnuite ortogonale, in fig. 8.:W sint aratate formele uzuale ale capetelor;

ITl

d

b

c

a

e

Fig. 8.39

.. lamelare (a);

- eu bulbi, simetrici (b) sau intr-o singura parte (c);

- eu talpi, rezultate din incrucisarea cu alte diafragme perpendiculare,

" simetrice (d) sau intr-o singura parte (e).

Notatii pentru sectiunea de beton (fig. 8.40). h - inaltimea sectiunii ; b - grosimeainimii; hp - grosimea talpii sau bulbului; bp - Hitimea bulbului . sau a talpii (in cazul talpilor late: latimea activa de calcul).

La diafragmele participante la strueturi antiseismice, grosimile inimii .~i talpilor, oportunitatea prevederii de bulbi la capete si dimensionarea acestora rezulta din conditia de ductilitate, pusa sub forma limitarii nivelului de solicitare la compresiune (vezi cap. 6). 10 plus, grosimea inimii trebuie Sa satisfaca si conditia limitarii nivelului de solicitare la forta taietoare (vezi capitolul 6),

437

Grosimile minime ale inimii 9i talpilor . b, hp';?:-140 mm;b,hp';?:- H"lvel.

, 20

Dimensiuni minime pentru bulbi:

hp ';?:- 200 mm; bp ';?:- 1/l/7 (t/l - lungimea de flambaj) ;

b {';?:- 2,5 b daca bphp < 120000 mm-

p ';?:- 2,0 b daca bphp ';?:- 120000 mms

Se va evita ca golurile pentru usi, ferestre etc. sa fie am plasa te la mai pu tin decit 1200 mm distanta de la cea mai apropiata extremitate a -sectiunii, La diafragmele avind goluri decalate de la un etaj la altul se recomanda ca lungimea plinului intre golurileJnvecinate de la doua niveluri .succesive sa fie de eel putin 600 mm.

Fig. 8.10

8.7.2. Categorii-de armaturi ~i rolul Iorj lu]

In cazul diafragmelor monolite, pe linga armaturile de- rezistenta 9i cele de -confinare, intervin cu un rol sporit armaturile constructive, definite la paragraful 8.1.1. c. A vind in vedere caracterul masiv si multiplu Cone x al structurilor cu diafragme monolite, eforturile interioare generate de impiedicarea unor -deformatii, cum slnt cele din contractia betonului, din variatii si diferente de temperatura, din tasari inegale ale terenului de fundatie si din deformatii inegale produse de curgerea lenta a betonului, denumite in mod generic autotensiuni, capata 0 importanta mai mare decit la structurile flexibile, iar evidentie rea lor explicita nu este de regula posibila prin calculele curente. Exista insa in acest domeniu o vasta experienta din observarea comportarii in timp a structurilor cu diafragme, care sta la baza recomandarilor privitoare la dimensionarea armaturilor constructive. Consideratii detaliatein aceasta privinta sint expuse in lucrarea [IOJ, unde este citata si 0 bibliografie mai ampla.

La diafragmele pline sau cu goluri intervin urmatoarele categorii de arm 11.-

turi (fig. 8.41): -

1. A rmarea zonelor de capat ale elemetelor verticale (montantilor ) este formata din:

- armdturile longitudinale (verticale), notate in figura cu (a), care preiau eforturi din solicitarea diafragmei sau montantului la compresiune excentrica, avind, in functie de sensul actiunii fortelor orizontale, rolul de preluare a, eforturilor de intindere, respectiv de consolidare a zonei comprimate:

- armdturile transversale (etrierii) (b), eu rol similar etrierilor unor stilpi: confinarea zonei comprimate si impiedicarea flambajului barelor longitudinale.

2. A rmarea curenta a inimii elemenielor verticale cuprinde:

- barele orizontale (c), care constituie armarea transversala la forta taietoare. indeplinind rolul etrierilor unei console verticale si totodata servesc pentru imbunatatirea comportarii la solicitarile din deformatii impiedicate (contractia betonului, variatii si diferente de temperatura);

- barele verticale (.d), care servesc ca armaturi de montaj pentru cele orizontale, dar au in unele cazuri si un rol de rezistenta, pentru preluarea

438

I I

I

I

++.;;;;;:;;t_1

I.

I

I

-4--P=~.6.- ,

I

. --- -- -- ----- -----1

--------..,-----;,__.---{ '.

~E·~ .. ~w4

~ ----~-----------~-~

Fig. 8.41

. incovoietoare actionind perpendicular pe planu~ diafragmei.

unor momente.. t . itati sau din incastrarea locala m dlafragma rezultate din diferite excen t ii ; d' semenea barele verticale, in special cele a unor clemente. de constr~c Ill, e ~ icipa la' preluarea eforturilor din solici-

situate _in apro~Iere~~a~~s~u~~ :x~re~trica, alaturi de barele (a).

tarea B~ra:;:~~~~,::~~ 9i ~1e. or~zonta~er~~~:nj~! fo~:~::;:lr:' d~~fr~~~ec~~

doua fete ale llllI~l1l, c~nshtumd 0 . orizontale fn cazul cind 0 arrnare continua solicitari reduse ~dm. a.ctmnea fortelOI. ea altor ~olicithi, se utilizeaza sis~emul nu este neces~ra ~lCl p.entru ~copenr care consta din carcase verticale dispuse de armare de t.p dtsc~nttnuu.l(flg .. 8.42), t 'le orizontale din dreptul planseelor ca in figura. legate intre e e prm cen un

3 Armarile locale cuprind: .

. . . . 1 d' if: ( e) dispuse construchv

- ar'!laturile de l.al in~~::[~~~~ec~i=f~~g:er:f;:rsectate [etrierii servesc si

pentru aSlgurarea unei eg~ . . pentru innadirea armatunlor de tIP (c)],

@

®

®

'-(1)

~~

~\

\' (6 P 8) J

• ~2.§/Jm .1. ~2.50f{/

Fig. S.i2

439-

tale i t-rmiitu;il~ de la int~rsectiiZe C1I plan~eele, in care se cuprind: cele orizon-

tare d~ :fa~~~s~~~ :~~~::~:i~O~r~!I~er~~;~nJ:I~~ (f) ~i cele verticale suplimen-

'pr~luare a fortei taietoare in sectiunile in care :~:~I ~~~f~~~ior ~g), e~u rol d~ prin beton,!a c.ontactul intre betoaneIe turnate la date diferit~. pr uarea ei

local; d~~nj~::I~c~:t~C;:'are a golu,rilor mici (h), pentru preIuar~a eforturilor

4. Armarea riglelor de cuplare este fermata din:

. nf a~mi:u,rile IO:1,g~'~",!dinale pn'ndpale U), dispuse Ia fata superioara si la

mceoamlllenetrelIoa~a a se~tltUnll, pentru preluarea eforturilor de intindere produse de e lllCOVOle oare .

ri lei~~rmftrr~le lo,ngitud~n~l~ int~rmedi~re (j), dispuse constructiv pe inima t!re'; to u e a 1mbunatatl regimul ei de fisurare sub actiunea fortei taie-

f :- a~maturile transversale (etrieri sau bare inclinate) (k) pen' tru

. ortei taletoare. L preluarea

~.7.3. Definirea ~i delimitarsa zonelor A ~i Bale elementelor verticale ale diafragmelor.

. Cer!ntel.e referitoare la armarea eIe~entelor verticale ale diafra meIor sint !!1r(~~:~:~~~s~na plastid potentiala de la baza si restul inalti~ii diafrag-

_H!'/(hI1

;:===::::/I

Fig. 8A3

Lungimea de calcul l]) a zonei plastice potentials de la baza d t . ¥

-cu formula: ,a se e ermina

Ip ~ 0,4 h + 0,05 H ~ H

6

~utnotadtiile.din fi~. 8.43. ~~ngimea l]) astfel calculata se rotunje~te la un'nu ¥

III reg e niveluri. RotunJlrea se face in plus daca pe inaltim " el L,

intr¥ . It d ' , ea unUl mv

t acu m~l mu. ecit 0,2 Hnivel: Zona plastid potentiala astfel stabilit~

es e t~etn~mlta [10 J 118J "Zona AU, tar restul inaltimii diafragmei (montantuloi)

-cons 1 uie "zona BU. .

(8.6)

440

8.7.4. Armarea in cimp a elementelor verticale ale diafragmelor

Barele orizontale ale armjirii in cimp capata caracterul de armaturi de rezistenta, in sensul clasificarii de la paragraful' 8.7.2, 1a .nivelurile la care forta taietoare.nu poate fi preluata de beton : Q . Q}bkriR. ;>.Q~, unde Q/J = 0,5 in zona A ~i Qb = 0,7 in Zona B. In cclelalte cazuri,armarea in cimp are

caracterul de arm are constructiva.

. Obseruatie. In zona A, chiar dad! Q ~Qb si deci armarea este construct iva, trebuie sa fieproiectata respectind regulile corespunzatoare unei armari de

" rezistenta.

/". a. Artnarea de rezistenJa este fermata din doua plase, dispuse la fetele

,:. diafragmei ~i se realizeaza dintr-un otel ductil (PC 60, PC 52, OB 37), sub, ;:::forma de bare legate cu sirma la intersectii. Plase1e se pot preconfectiona pe

. ."\~.~ ~antier,- in care caz legaturile la intersectii se pot realiza si prin sudura prin ;~ puncte.

{d Procentele minime de armare pentru barele orizontale ~i pentru ce1e verti-

.... ~,:.~" cale sint date in tabelul 6 E din anexa si se refera la totalitatea armaturilor ' .•.... din sectiune (cele doua plase insumate). Diametrul minim al barelor : 6 mm. ~i;.'Djstanta maxima intre bare: 250 mm intre barele verticale ~i 300 mm intre ;~:; , cele orizon tale) .

~\+. Barele verticale au ro1u1 de armaturi de montaj.

i;.~)" Cele doua plase se leaga intre ele prin agrafe 0 6 mm, dispuse cite 4 bucati

i~;~;"/m2 daca barele plaselor sint de diametre ~ 8 mm ~i cite 6 bucari/m2 dad ;;~i.~~. 4 > 8 rum (fig. 8.44).

I' t j" ::::1! :l z 1;~~

.j' b. Armarea consiruaiva se poole realiza continua F;:u ·~::"niinuii. Cea continua se prevede in urmatoarele cazuri:

- la toate cladirile cu grad de protectie antiseismica > 7 ;

. . - la cladirile cu grad de protectie antiseismica ~ 7, dad sistemul con-

. structiv este cu diafragme rare combinate cu cadre intermediate sau perime•... trale (solutia de tip "celularu, cu diafragme numai pe perimetrele apartamentelor, solutii cu nucleu central), precum si la toate constructiile cu mai .' mult decit parter + 4 etaje;

- la cladirile cu Hn1ve, > 3 m;

.'. - la diafragmele cu solicitari transversale la incovoiere din diferenta de

temperatura (la calcane ~i rosturi) si la cele care marginesc casa scarii :

- la ultimu1 nivel, pentru imbunatatirea comportarii diafragrnelor la ~t'OT1fllT'il datorite dilatatiei term ice a planseului terasei;

-la n~elurile la care 0,5 < Q ~ 0,7.

Armarea constructiva continua se realizeaza de regula din doua plase ; . .-:s'IlOllte din STNB 0 5 mm la 200 mm distanta, dispuse la cele doua fete ale . si legate intre eIe prin agrafe 0 6 mrn, cite 4 bucati/m2.

Armarea constructiva discontinua se poate utiliza in cazurile necuprinse enumerarea de mai sus. Se realizeaza ca in fig. 8.45, a, din carcase verticale maximum 2,50m distanta, legate intre ele prin centuri orizontale situate sub Carcasele vertic ale sint formate din 4 sau 6 bare longitudinale, cu n1!~," .. h·11 ~ 8 mm si etrieri0 6 mm la 200 mm distanta, dispusi ca. in fig.8.45, b rostul de turnare ca mustati.

441

: ~. ~ .'"'- • flinimu/fr:. 2";10

r- ,~._: __ : ~ !!..i1/iIf(i.plfl:!_eu fJI'~ricql ':..:.. -: •

T 'Ill. ....;:;' ,'... r-' '-71~

I . ' I ',:-,.. . :.' I

I .. . ., ; . . •

I I.

O-q

c:-::;:, Agruff.' 118/20

Fig, 8,45

Hm. elf Ii 5/.?(]

8.7.5. Armaturi de capat ale elernentelor verticale

.Arma!urile vertic ale care r~zu1ta necesare la capetele diafragrnelor (mon~antI1or) din calculul ~a compresiune excentrica se dispun ini nteriorul etrierilor e.l~ cap:te1e resp:ctlYe conform fIg, 8.46. Pentru aceste arrnaturi diametrele

mmime smt date m tabelul 8.16. '

Zona seismica de calcul

Tabelul 8.16

Diametrul minim (mm) al barelor arrnatur ii "Aa" pentru otel :

PC 60, PC 52 I

OB 37

F

1_ 10 I

i ~--1~----1---1-2

.

A ... E

10

442

d .

. .

.,

e

Fig, 8,46

f

r: ~ 'J 1111=

~ 10 . - 4;8 I t::

I- ~ Cen!lIra - H

J:: Armore conform ..... H

II- V zono o'f.' copu! ~ 4 110 H

~ . ~ 8f/8 f- -f

II- f- f--f

+- .' . _~ Armore conform/ ~

+= zonO o'f.' ['(Jpu! H

ir:=========~_ .::_-:_------- ---- !::j

Ii ------ -------1

i' . . I

Lb' '. . I

-~--~ 1------.-r-.-- _ _l_..J

l1,x/mum 2. 51 m Nux/mum 2. film

Din fig. 8.46~i din tabelul8.17 rezulta numarul minim de bare longitudinale necesare constructiv pentru cele 6 tipuri uzuale de capete de diafragme (montanti). In cazurile cind numarul de bare rezultat din ealeul este mai mic decit eel ararat in figura, diametrele minime date in tab. 8.16 se refera numai la barele rezultate din c'aleul si eel putin la:

~ toate barele din fig. 8.46, a ~i b:; .

- eele 4 bare de la colturile iesindedin fig. 8.46, c, d , e si J.

Tot pentru aeeste bare sint valabile si distantele maxime admise, aratate in tabelul 8.17.

Tabelul 8.17

i

.~

.1] Ii

,~~.", •.

,

,::

,. ;.'

"

r

.J

Forma capatului

·1 In fig. 8 461 Numar ul minim I Distanta maxima. admisa

. constructiv de bare intre barele verticale (mm)

lamelar spre un gol interior

bulb simetric

talpa. sirnetr ica

cu talpa. Intr-o singura parte

a

6

300

250

b

4

250

c

10

8

350 cind bp, hp';;; 400 mm 250 cind bp, hp > 400 IDJJI

d

300

f

10

8

443

Aa - aria sectiunii armaturilor de rezistenta din interiorul etrierilcr de capat, ~onsiderate in caleul (care respects diametrele minime din tab. 8.16);

~Aa - aria sectiunii armaturilor verticale suplimentare cuprinse in zon~~ __ llCl9urate'djtl_fig.-·8.4r'~

Fig. 8.47 care pot 'fi-realizatedi~-a1t tip de

. . otel deciCAa~-----------~-- ~--

Conditiile de verificare a respectarii procentului minim de armare din

tabelul 6 D se pun sub forma: '

Col

~IL -~-'~iI-===+ rit'1....------"Prilllil----,-----'ot::I-.::::!+_

0,111, OJ II, O,//}2

:1 I" h, =1:~2

. "1 I'

Pentru celelaltc tare, d ;;:. ;;:. Smm.

Procentele minime de armare la capetele elementelor verticale ale diafragmelor sint date in tabelul 6 D din anexa. La stabilirea procentului de armare care se compara cu eel minim, se tine seama de toate barele ver ticale din zonele -hasurate din fig. 8.47, considerate ca active.

Obseroaiie. Din cercetari experimentale mai rccente :1- rezultat ca 1a diafragmele eu talpi latimilc de talpa pe care armaturile sint active 1a intindere sint in realitate rnai mari decit cele prevazute in instructiunile tehnice [118J ~i aratate in Jig. 8.47.

Se noteaza cu:

. bh

Aa ;;:. 0,6 P"". -- 100

bh 100

}

(8.7)

Procentul maxim de armare admis: pmaz -= 1,0%. Etrierii de capilt

Lungim~a etrierilor dupa directia inaltimii inimii trebuie sa fie astfelea 11 . ~:l h (fl~. 8~46) .. In plus, ~a diafra~mele .eu armare continua pe inima, ~t:lerlJ Atre~Ule sa asigure lungimea de innadire eu barele orizontale de pe inima (in fig. 8.16: l2 ;;:. la).

. ~entru modul de. dispunere a colturilor de ~trieri (agrafe) in raport eu POzI~1l1e barelor longitudinale sint valabile aceleasi reguli ca pentru stilpi (vezi paragraful 8.5.4).

. I?iametrul minfm ~~ etrierilor: 6 mm. Distantele maxime admise intre etrieri (agrafe) pe inaltime sint date in tabelul 8.18.

444

Td;ehI8.18

Zona din diafragma

Di-tante a. maximo intre etrieri (agrafe) pentru zona seismica de ca1cul

F

A ... E

A

150 mm

I

120 mm ~ IOd

B

I rrivclur ile curente

I • ------

I

I ultimele d oua nivduri

200 mm ~ 15 d

200 mm

d _ diametrul minim al harelor verticale ale armatur ii Aa defil1it-~ la paragr 8.7_5. (care respecta dinrnet rele millime din tab. 8.16)_

3.7.0. Armarea intersectiilor en alte diafragme ~i en planseele

. Intersectiile inire dlafragme :se armeaza constructiv eu carcase de forma din fig. 8.48. La diafragmele cu armare continua pe inima, lungimile in plan ale etrierilor trebuie sa asigure innadirea cu barele orizontale de pe inima

(lz ;;:. la). Diametre minime:

_ pentru barele longitudinale de tip (a) ... 10 mm; _ pentru barele longitudinale de tipul (b) ... .6 mm 1a diafragmelc eu armare continua pe inima ~i 8 mm 1a eele cu armare discontinua :

_ pentru etrieri ···· 6 mm

Distanta maxima intre etrieri: 200 mm. La trecerile 1Jrin plansee, sectiunea diafragmi'i nu trcbuie s'a_ fie micsorata d~torita rezemarii placilor. In acest seep, dad placile sint prefabricate, sc reazem i fie pe_ prelungitori metalici, fie provizoriu pe popi

situati de 0 parte si de alta a diafrarmci.- Se admit si Fig._ 8.48

rezemari directe ale placilor prefabri~ate pc diafragn{c

prin creneluri (console), dad aria in plan a acestora nu reduce sectiunea

diafragmei en mai mult decit 15%. .

Pe grosimca placii planseului se prcvede in diafragma 0 centura armata ,longitudinal CLl 4 bare 0 8 mm sau 2 bare 0 10 mm, care trebuie ancorate corespunzator in diafragmcle de capat.

8.7.7. Armarea riglelor de cuplare

Pentru diametrele minime ale barelor longitudinale si etrierilor si distantele maxi me adrnise intre barele longitudinale se aplica aceleasi reguli ca si la

grinzile obisnuite (paragraf. 8.6). .

a. Armarea ortogonala, cu bare longitudinale $i eirieri (fig. 8.49) este for-

. mata din:

_ Barele longitudinalc de rezistelltti (pentru prcluarea momentelor incc-

voietoare), dispuse la - parte a superioara ~i la cea inferioara a sectiul1ii. La

4·15

riglele turnate in doua etape (prima etapa, turnata odata cudiafragma Pl' W

b 1 f bri W • , na

su ~ ~c~ pre a ~lcata a p~an~eul~i ~~ a doua etapa, turnata ulterior, pe grosimea

placii) ,CIn~ sec,tmnea activa a riglei se considera numai cea din prima etapa, barele longitudinale superioare se prevad in inaltimea acesteiav i .

b ' W ' rar In supra-

etonare se continua armarea curenta a centurii (fig 849 b) D' t '

, 1 ' . , ' lame ru ml-

Dim: ° mm.

- ,Ba1'ele lonf!i~udinale intermediate, dispuse constructiv pe fetele la terale. Diametru mmim: 8 mm, Procentul de armare suplimentar realizat prin :c~st~ ~are,~aportat l~ bh, va fi eel put in 0,12% la constructiile din zona seisnuca F~l eel putin 0,20% la cele din zonele seismice de caleul A", E

-. Etrierii, ~are se prevad pe toata inaItimea riglei, inclusiv suprabetonarea in cazul nglelor turnate in doua etape, Diametru minim: 6 mm D'tanta maxima ~d~isa intre etrieri: a. < b, a. < 15 d (d - diametrul ~ini~ al barelor longitudinale de rezistenta):

- Se d/sPlJn flllr/! bor!!//! corcase/ verlico/e

0-0

~~~ t1r~

I I

i b i

---~

, I

Q. Bu/ondrlJg lurnal inlr-o elapd

-f---

I ,

- !

Fig. 8 ~9

446

--:'1-

I-- ..... ~ /,

-- "' ,

I

I

1

~~~~~~~~~~l

d, I

I-+-----J:~~tt_ll

!

I 1

1>-22cm: r---"'1

Fig. 8,50

b. Armarea cu bare inclinate incrucisate (fig. 8,50) este recomandata la puternic solicitate din actiuni seismice si avind 16/ h ~ 1,5 (lo - lumina a golului) si b > 22 cm. Pentru barele longitudinale si etrieri ramin ~i

. acest caz valabile aceleasi reguli constructive ca si in sistemul de armare

ortogonala.

8.8. PREVEDERI SUPLIMENTARE PENTRU PLACI

In capitolul de fat a sint date elementele necesare pentru alcatuirea contiv[ a placilor plansselor din cladirile civile si industriale, cu rezemari continue pe grinzi sau pe pereti. Nu au putut fi cuprinse si prevederile referitoare la unele categorii de placi pentru care prescriptjile de proiectare fac parte integranta din cele ale unor tipuri speciale de structuri, cum sint : planrezemate direct pe stilpi (fara grinzi). plansecle ciuperci, placile cirpentru acoperirea recipientilorr cilindrici, placile zidurilor de sprijin

S-a insistat mai mult asupra detaliilor de alcatuire si armarepentru placi n.Vll'UULC, avind in vedere ca pentru placile si fisiile de planseu prefabricate,

care de regula sint tipizate si se executa uzinat, detaliile necesare se gasesc in cataloagele ~i proiectele tip respective.

8.8.1. Grosimile placilor

La dimensionarea grosimii placilor se va tine seama de urmatoarele cee:

_ procentul mediu de arrnare sa se incadreze de regula in limite economice

b 0,8% la placile armate pe 0 directie si sub 0,5% la cele armaie pe

directii) ; . .

_ deformatiile sa respecte limitele admise, conform tabelului 18 din

anexa;

447

- Ia cladirile civile, sa fie asigurata masa necesara pentru realizarea .

izolarii la zgomote ceruta de prescriptii : .

- la cladirile industriale etajate ~i in general la planseele cu incarcari concentrate mari sa se asigure rezistenta Ia strapungere.

Grosimea minima admisa: 60 mm la placile monolite (50 mm lacele ale planseelor rcu nervuri dese Hira corpuri de umplutura}, 30 mm la placile prefabricate, in conditiile in care grosimea stratului de acoperire eu beton a arrnaturilor rezulta cea minima de 10 mm. Orice majorare necesara la grosimea stratului de acoperire cu beton conform cerintelor de la paragraiul 8.2 se adauga ~i 1a grosimea minima admisa pentru placa.

Suplimentar, in functie de natura cladirilor, se recomanda ca grosimile placilor monolite sa nu scada SCI b urrnatoarele valori ~

- la plansee de acoperis: 60 mm;

. - Ia planseele intermediare ale cladirilor civile: 70 rnm, dad din conditii de izclare fonica nu rezulta grosimi mai mari;

- l.a plan~e~Ic intermediare ale cladirilor industriale etajate (hale de prcductie, dcpozite}: 80 mm;

- 1a plansce carosabile : 100 mm.

Pentru ca structura planseului in ansamblu sa fie conformata rational, se va urmari ca deschiderile placilor S~l fie astfel stabilite incit, eu gr~simiIe impuse de considerentele de mai sus, sa fie utilizate economic (sa n1.1 rezulte armate constructiv Ia prccentele minime de armare).

Grosimilc placilor vor fi de regula multiplu de 10 mm.

8.8.2. Armaturi. Prevederi generale

Placile se armeaza cu plase sudate din STNB sau STPB sau cu bare montate individual din otel laminat, forrnind plase legate cu sirma, Pentru placilc prefabricate uzinate, incIusiv cele ale Iisiilor nervurate, armarea se realizcaza de regula din plase sudate, proicctate in mod special pentru elementele respetive si executate in atelierele fabricilor de prefabricate care le produc. Utilizarea plaselor sudate este avantajoasa ~i pentru placile monolite sau prefabricate pe santier, in care caz trebuie sa fie utilizate plaseIe tipizate Iivrate de industrie, pe baza catalogu1ui fabricii prcducatoare (vezi tabelul 20 din

anexa). .'.

La eIementeIe situate in medii cu agresivitate medie sau puternica (v. tabelul 8.5) se interzice utilizarea plaselor sudate din sirma trasa mata (STNB).

Diametre!e minime admise penru armaturile de rezistenta si pentru cele

de repartitie sint aratate in tabelul 8.19. .

Num~:ul minim de bare pe metru in zcnele intinse, in Iunctie de grosimea kp a placii:

b» ~ 300 mm 5 bare/rn

300 mm < hp ~ 400 mm bp > 400 mm

-4 bare/m. 3 bare/m.

Numarul maxim de bare/rn recomar.dat, in cimp ~i pe rcazem : 12 bare/In. Procentele minime de arrnare pentru pl.ici sint date in tabelul 6 A din anexa.

Tabelul 8.19"

Tipuri de armaturi

Diarnetre minime (mm) pentru arrnaturile:

de rezistenta

barele inclinate si cole dispuse la par tea super ioara

barele drepte de la par tea infer ioara a placii

de repartrtie

PC 60, PC "2 I 6
OB 37 1-- 8
placi monolite 5
plase sudate
dinSTNB
_u STPB placi prefabricate 4 3

6

8.8.3. Prevederi de detaliu pentru armarea cu bare individuale In fig. 8.51 sint prezentate schematic modurile de dispunere a armaturii fie rezistenta in diierite cazuri caracteristice, Pentru placile armate pe doua directii, aceleasi moduri de dispunere a arrnaturilor se refera la ambele directii.

Ax r~iJZC/l1 Ax fe(!Zem
i r--l-, ! I
r-+----,
t1= ~ r-j--t r-I ,
j I

Q b I Ovpd Ifeces;/o/e ~

r--~~ r-- -,

I

I I" , I i

r=:., d 11

c

(confifl¥'tJ)

e

Fig. 8. ~l

- In cazul curent al arrnarii cu bare cu diametre pina la 10 mm inclusiv, care se livreaza in colaci de lungimi mari, este preferabil ca barele drepte de la partea inferioara si cele ridicate sa se realizeze continue (dintr-o bucat~) pe toata lungimea planseului, completate pe reazeme cu bare locale (calareti) ca in fig. 8.51, a. Fasonarea barelor inclinate se face in acest caz la fata locului, pe cofrajul placii,

- La placile cu deschideri pin a la 2 m se recomanda arm area mai simpla, fara bare inclinate, din fig. 8.15, b.

, - La placile cu incarcari temporare mari in raport cu cele permanente, la care intervin si momente negative in cimpuri, se utilizeaza schema de armare din fig. 8.51, c, cu bare continue si la partea superioara, ale caror Innadiri, daca sint necesare, se prevad in mijIocul deschiderilor.

- Sistemul din fig. 8,51, d, cu bare separate pe fiecare deschidere, devine necesar cind se folosesc armaturi cu diametre ~ 12 mm, care se livreaza de regula la lungimi pina la 12 m si care necesita fasonarea prealabila in atelier. Solutia din fig. 8.51, e este incorecta, intrucit.nu permite alternarea pe reazeme a pozitiilor barelor inclinate.

In fig. 8.52 este aratata exemplificativ schema de armare pentru 0 placa -continua avind 0 deschidere mica intre doua deschideri mari, cu momente negative pe toata deschiderea mica.

J

I

Armar«

constrlll'fivti

Fig. 8.52

Numarul de bare pe metru trebuie stabilit astfel ca distantele intre bare sa fie ordonate, ceea ce simplifica montajul si controlul pozitionarii armaturilor. De aceea numarul de bare pe metru din aceeasi placa trebuie sa fie multiplu -de un modul (2,5; 3; 3,5; 4 etc.). Exemple sint date in fig. 8.53. Se recomanda ca la armaturile de rezistenta ale unei placi sa se utilizeze eel mult doua tipuri de diametre.

Armaturile de la parte a superioara a placii, pentru preluarea momentelor negative de pe reazeme, se prelungesc de 0 parte si de alta a reazemului astfel ca sa acopere intreaga zona de momente negative. Daca nu se face u. , calcul allungimii I. necesare (fig. 8.54), se va lua de fiecare parte a reazemului

t. = 1/4 din cea mai mare dintre Iuminile libere IO<IJ~i 10(2) ale deschiderilor adiacente. La rapoarte mari intre incarcarea temporara si cea permanenta, devin necesare Iungimi: l, sporite, putindu-se ajunge la forma din fig. 8.51, c cu arm are continua la partea superioara a placii.

450

)

I-- lo(2)

Fig. 8.54

5;1 fOlm I

l t-_-t-"",,_.!..5.!!..{J.:!!..fO!!:.'/m~r-t- . ..,

2.5 {JIO/m I ~

Fig. 8.53

Sectiunile de inclinare a barelor vor fi ampla~ate la. dist~nte~ sufici:n~. ~e ' .mari de la marginile reazemelor (de regula 1/5 din lumina ~lbe:~ a pla~l~ III

cleschiderea respectiva), pentru ca barele inclinate sa poata fi utilizate eficient, Ja preluarea mcmentelor negative de pe reazcme. La pla~i cu .incar~ari mari exemplu radiere) in situa tiile speciale cind Q > 0,7 5 ~l deci folosl~ea. bareinclinate este necesara pentru preluarea fortelor taietoare, sectiunile de' inclinare se vor prevedea incepind dn imediata vecinatate :;, reazemelo:. .

La placile arrnate pe 0 singura directie (fig. 8.55) se pre:ad pe dlre~tla perpendiculara pe cea a armaturi.lor de rezistenta arm~tun~ constructt:~;

-in zonele intinse din cimp ~l de pe reazerne, 0 armatura de repartitie .avind sectiunea pe metru egala cu eel putin 15%. din sectiunea pe ~et:u ~ ~ armaturii de rezistenta, la planseele obisnuite ~l 25% la cele cu mcarcarr

concentrate mari, darcel putin 406 mm/m : .

_ pentru preluarea mcmentelor locale de incastrar:. pe reazc~ele de continuitate de pe directia laturii mari a pHicii 10 \1)' calaretll prelungiti de 0 parte

PI

'§fJ. lof?) lo~;l ... I
~ ~ 4 } rep. ~
• • • • ..::;>
r
T
~ L 1 .~ "--- lorf)

.1

Fig.IU5

451

Fig. 8.56

si de alta a reazemelor cu (I 2)/4) de regula 5 0 8/m daca sint dinO( OB 37 si 60 6/m daca. sint din PC 52 sau PC 60 .

. ; ALa placil~ armate pe doua directii, 10 sfertunle marginale ale fiecarei deschide:i, ~ectiunea. de armatura pe metru din clmp rezultata din calcal poate fi redusa la jumatate (fig. 8.56). cu respect area procentelor minime de armare date in tabelul 6 A din anexa. De obicei, aceasta reducere devine practic eficienta numai la placi cu deschideri mari (de la 5 m in sus) sau cu inciircari importante.

8.8.4. Prevederi de detaliu pentru armarea cu plase sudate

In ~ig. 8.57 este aratat modul de dispunere, de innadire d de reprezentare ~on~entlOnal~ a arrnari i cu pl~se sudate p~ntru 0 placa alm~ta. pe 0 directie, In clmp (a) ~l pe reazem (b), .cind plasele sint asezate pe un singur rind.

lnnurJire ,orin SVprofJ"iln.ere

a

b

Fig. 8.57

Dupa necesitate, plasele sudate se pot dispune ~i pe doua rinduri suprapuse, ' .. 'ea in fig. 8.58, in care cazplasele de pe al

coilea rind se pot intrerupe in raport ,eu diagrama infa~uratoare a momentelor

.' , in modul aratat in figura,

Obseroaiie. In fig. 8.58, barele

sint in acelasi plan cu (2). la fel (3) cu (4) ~i (5) cu (6), fiind reprezentate in: r~=='~==W==JWL..{ '. planuri diferite numai pentru a se putea ...... ' distinge mai cIar.

In fig. 8.59 este aratata dispunerea doua rinduri a plaselor suda te in unei placi armate pe doua directii, intreruperea inainte de reazeme a de pe rindul 2.

Diverse alte detalii referitoare la placilor cu nlase sudate sint date Instructiunile tehnice [117J. (vezi [37J) .

Fig. 8.59

/

- -- - Ofr'c.fitle (JfmO!ilrtlor .SlIp/irr:en!llfe

Fig. 8.60

8.8.5. Armaturi suplimentare 'Ia placile prefabricate

La pk'icile prefabricate (panouri, semipanouri etc.) pot rezulta necesare. suplimentare locale pentru preluarea .solicitarilor din fazele de trans~i montaj, in functie de pozitiile punctelor de suspendare. Un exemplu aratat in fig. 8.60.

BIBLIOGRAFlli

A. Publlcatii

1] Abdel-Fattah. B. ~i Wight. J. K: Study oj Moving Beam Plastic Hinging Zones jot' Eartb. quake-Resistant Design oj RIC Buildings. In; A.C.l. Structural Journal. nr. 1/1987.

11 A.C.l. Committee 340: Design Handbcct: in Accordance with the Strength Design Methotr .. ' '. of A .C.I. 318-77. SP-17. American Concrete Institute, Detroit. 1981.

31 •. C.l.: Manual oj COKcre#, Procties 1985 (vol. 1- 5l. American Concrete Institute. Detroit,

198}. .

Agent. R.: Propuneri privinci tl'!bunatdfirea J;1'e~criPliilor referitoare la ealoulul stUpiloy din bBtOK IU'mat fluibili. supufi la compresi_e e:fcentrica. tn: A V-a Conferinta de betoane •. Timi~oara. 1972. vol. II, pag. !i5' - 365.

Agent. R.: Caleulul simphjica' al dejormatiilot' 4e t1f.covoiere ale :Yimsilor IIi. blton armut • . Ill: Cnstrllctii. nr. 2/1913

A,ent, :a..: (Jo, .. tr'UClii IIi. b,t01f, armai [litogratiat}. Iastitntul de Consrructii Bucuresti,

1971) (".1. II) §1" 1~a4 (".1. T). ;'

[7J Agent. R. si B inut, V.: Calcul u! strusturitor din beton. armat eu stttpi zvel!i. Rd. Tehniea Bucuresti, 1979.

[8J Agent R. si Constantinescu. D.: Dimensionarea directd si optimizarea arm'tlurii la elementele J!e belon armat cu sectiune dreptunghiu!ara solicitate la com presiune cu exceniricitate oblicd, In: Constructii, nr. 5/1984.

,[,>J Agent. R.. Durrritrescu, D. ~i Postelnicu, T.: Noile preoederi ale standardul ui privind calculul ~i alcdluirea elemsntelor de beion, beton orma: si beton. precom primot - STAS 10.107/0 - 90 Referat de sintezd, in: A XIV-a. Conferin ta de beroane, Cluj-Napoca, oct. 1988. vol. 4. [D]Agant. R. si Postelnicu, T.: Calculul structurilor cu diafragme din beton armat, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1982 (vol.T) si 1983 (vol. II).

[11] Albiges, M. si Mingasson, M.: Theorie et pratique du beton. arme aux etats l imit es. Eyrolles, Paris. 1981.

! E] Aoyarna, H.: M echanical Properties of Concrete Under Load Cy iles Idealizing Seismic Actions General Report •. AICAP - CEB Symposium. Rorna, 1979. In: Bulletin d'Lnforrnafion CEB, nr. 131, apr. 1979.

[13] Avram, C .• Deutsch, 1.. Pop. A. si Weisz-Hir nholz, A.: Proiectarea economicd a elemsntar de construstii din be/on armat . Ed. Facla, 'I'im isoara, 1979.

[14] Avrarn, C., Flclouu, 1.. Fi lirnon, 1., Mtrsu, O. :;;i Tertea, 1.: Resisteniele ~i de formamaiiile betonuiui, EJ. Tehuica, Bucurest i, 1971.

[15J B],ic~v. V.N. si Siga loz, E.E.: Jetew~e~on.'1fie koitltru~!ii - obscii kurs, Stroizdat , Moscova , 1978.

Bertero, V. V.; Seismic Behaviour of Strucsura! Con ire'e Linia« E'ement s (Beams, Columns) ,ani Their Connections. A£CAP-CEB Sf;npJ3iu.n, RJ:IU. 1979. In: Bulletin dInlormat ion CEB, nr. 131. apr. 1979.

Ber tero, V. V. si Popov. E. P.: Hysteretic Beh iviour of Du~tile Moment-Restisting Reinforced Concrete Frame Co.n p rn mts, In: Report EERC 75-15. University of California. Berkeley. 1975.

[13] Bonze~, J., Bub. H. si Funk, P. : Erl dcteruwgen. zu. den. Stahlbetonbestimmungen. W. Ernst & S"tm. B~rlin, 1972.

I 19] Branson D.: Dif.mnation of Concrete Structures, Me Graw Hi!l. New York, 1977.

[20] Bre~l1. J. E. ~i Ferguson, Ph. M.: Long CMtilever C91U'nn.s Subject to Latera! Forces. In:

Journal of the A.C.I.. no? 1963.

(21] Carare, T.: 0feluri su perioare pen'rw beton. arm it si b eion precom primat, Ed. Tehnica, Bucuresfi, 1969.

[22] C.E.B.: Pes)'gn Manual on BukUng and St:tbi!ity In: Bu'.Ietin dLntormation CEB nr. 123. dec. 1977

[23] C.E.B.; Design Manual on Cracking and- Deformations. In: Bulletin d'Information CEB, nr 159/1985.

{24] C.E.B. - F.I.P.: Manual on Bending and Compression - Design of Sections Under Axial Action Effects at the Ultimats. Limit Slate. Construction Press. Londra - New York. 1982. [25] Cis tiakoz, E. A. ~i Belikov, V. A.: Leghib i o neientrewnoe sjatie korotkih i ghibkih elementov.

In: Beton i jelezobeton, nr. 5/1971.

[26JCi~migiu. AI.: D,<pd 4 msrti» 1977. In: Arhi tect ura, nr. 4/1977.

[27] Constantinescu. ,D. si Postelniou; T.: Resistenia si ductil itaiea seciiunilor de diafragme de beton. arm.it, In: Construct.ii, nr. 1/1979.

[23] Constantinescu D. si Post clnicu, T.: Aseismic Design Criteria Corelating Strength. Stiffness ani D,t:lility for Simple R.C. Structures. In: Proceedings of the Seventh European Conference OIl Earthquake Engineering. Atena, sept. 1982. vol, 4. pag. 49-56.

[29] Constantinescu D .• Rose tnic, V. si Nea~~u.· M.: As pecte pri,Jind proieetarea sectiunilor dreptunghiulare de beton arm'2t la eompresiune excentriea obliea. In: ConstrucFi. nr. 1/1984.

[30J Dilger. W. H .• Koch. R. ~i Kowalczyk. R..: Ductility of Plain and Confined Concrete Unde,.

Different Strain Rates. In: Journal of the A.C.I.. nr. 1/1984.

[31] Dowrick. D. J.: Eearthquake Resistant Design. J. Wiley & .. Song. New York, 1977.

[32J Dumitrescu, D.: A n::t!iza c?mp::trativd a nivelului prescriPfiilor de proiectare a elementelOl' ~i structurilor d3 betoit arm;"t din mli multe jari europene. In: Constructii, nr. 11/1979 ..

[33] Dumitrescu. D .• Agent. R. ~i Sandi H.: Redactarea tm'Junitajita a narm1.tivuiui romanesc pentru proiectarea a :Iiseismicct a can5truc!iilor (P. 1 OJ - 81). Prezentare ~i comentarii. In: Constructii, nr. 12/1981.

[34] Dumitrescu. D .• Agent. R .• N.icula 1. (i.a.. IndrwnJior p3ntru proiectarea ~i e::tJculul construc!iilor din beton, beton arm1.i ~i beton precomprim",!. Ed. Tehnicl. Bucure(iti. 1978.

[35] Durnitrescu D .• Agent. R .• Co~stantinescu. D. (ii Postelnicu. T.: Probleme generale de concePJie ~i ,c:ticul tn pniectarea antiseismica a ca_nstruc!iilor din beton armat - Raport de sinteza. In: Conferinta a XI-a de betoane. Timi~oara. 1982. vol. 4. pag. 43-56 (vezi ~i in: Con\,tructii. nr. 2/1983).

[16J

[17]

454

. ~avel C . PerjeetionMea meiodelor de proiectare a elementeloT

Dumitrescu. D .• Agent. R. ;;1 ..,.. rec~mprimat. In: Constructii. nr. 12/1986.

si structurilor dvn. beion a,:matG~t :eton tP armdrii elementelor de beion. armat eu piau

D~mitrescu, D. ~i Calmanovici. '. roiec area

swlate. Ed. Tehnica, .Bucureg:1, i ~::telnicu, T.: Probleme ale alcaturii ~i dimensiondrii

. Dumitrescu, D., Constantmescu: . ~ . mice In' Constructii. nr. 8/1979. .

construe/ii/or de beton a~ml!:t m ~on: ~~~~elni~u. T.: Probleme ale comportarii structurtlOf'

Dumitrescu. D., Constan~m~scu. : ~ i . Constructii• nr. 3/1984. .,

din beton armat _la ac/tun.t se.tsmtceA .nE t mat (litografiat). Institutul de Constructu

Dumitrescu, D .• Nlcula. 1. ~1 Wintze. . . e on ar .

Bucure~ti, 1974. . P .• ' p ivind notiunea de ductilitate a structurilor dl-

'""1] Dumitrescu D. si Postelnicu, T.: r!ctzan r ..' 1/1979

f""'l ". • . • I' Constructu nr. .

beton armat in regiun» setsmtce. n. . In: Constructii. nr. 11/1980. .

Enescu, se.. .Marea betoll~lt~ - ~la;~ bet~~~~~t~i beion precomprimat (litografiat), Institu-

Filimon. I. ;;1 Deutsch, 1.. . u;;s e. ~ on 9i9

tul Politehnic .. Tralan Vuia , Tlm1kara, 1. . Van Nostrand Reinhold Company. New Fintel, M. s.a.: Handbook of Concrete ngineering-

York, 1974. . 1 h d Stahlbetons- Springer-Verlag. Berlin, 1970 (vol. 1. ed. 3}

Franz. G.: Konstruktwns e re es

si 1969 (vol. 2), . I 1ST b U ing Allowable Span to Depth Ratios. In: Journal

Gilbert, R. J.: Deflectwns Contro 0 ass

of the A.C.I.,ian.-febr. 1985. S. pi f' d In' Reinforced Concrete Columns. SP-50, Gouwens, A. J.: Biaxial !3endmg '": 1 1:'5 ~ 233 -262.

American Concrete Institute. D~tr~~\,t~~~b~t~n;~uteilen nach DIN 1045. Aus~abe 1978.

Grasser, E.: Bcmessung von I_!et01t u'ib Heft 220. W. Ernst & Sohn, Ber!m. 1979.

In: Deutscher Ausschuss fu: Stah ~tof~. k ft Q erkraft Torsion und Durchstanze,.

Grasser, E. si Pratsch. G.: Bte~~n/h;;;t 42~?SI:~ Bet:n- und' Stahlbetonbau, nr. 1/1985.

nacb Eurocode 2 bstu. DIN 10 . II L d d'Concrete Columns Under Sustained Load.

Green. R. si Breen,. J. R.: Eccenirica Y oa e .

In: Jouri-tal of th.e ~.C.1., ~ov •. 196~ .. 0 t kiure i obscib polojeniah nouih. norm proielJti-

Gvozdev, A. A., Dm1tnev. S. ;;1 L~S~1g, ., s ru . 5/1971 .

. kti I . Beton 1 [elezobeton- lll.· "7 Ed Aca-

rovanta honstru ,H. n. . t d g tice in dinamica construclii or. .

S . C .' L' Concepte 51 me c e ener e .. d b't at sub

Hangan. . ~1 ramie. ". Q C '12 Deformatiile elementelor e e .on arm

demiei R.S.R .• Bucurestt. 1900.ap.. t

incardiri. Dllctilitatea elementelor de I b~~;rra~~:d' Cycles Idealizing Sei~mic A c!it;ns

Kato B.: Mechamcal Properties of Stee . . R 1979 In: Bulletin d Information

Ge~eral Raport, AICAP - CEB SymposIUm. oma, .

CEB. nr. 131. apr. 1979: ier H' Traite de beton arme. Eyrolles, Paris. 1?82.

Lacroix R., Fuentes, A: ~1 Thon , ., .. Massivbau. Springer-Verlag. Berlin , 1973 Leonhardt. Fr. ~i Monmg. G.: Vorlesu~%e~:a~[betonbau. ed.2). 1975 (Teii II. Sonderfalle (Teil 1. Grundla~en zur Bemessung Id 2) i 1977 (Teil III. Grundlagen zum Bewehren

der Bemessung im Stahlbetonbau. e. ~ . .

im Stahlbetonbau. ed. 3). . T '1 IV Nachweis der Gebrauchfahigkeit,

Leonhardt, Fr.: Vorlesungen i~btr M assiobau- ei .

ed. 2. Springer-Verlag. Berllll. 1977B· . h 1 <::lahlbetontragwerken. In: Beton-und

Leonhardt, Er.: Ober die Kunst des ewe rens uon ..

- Stahlbetonbau. TIr. 8 ~i 9/1965. MId lc leE B.Effort'Ya1:chant-Torsion.

Leonhardt. Fr., Th':rlima~n. B. ~.a.:. all~~73 e ca cu .-'

In; Bulletin ~'InformatlOn CBEB. Ill: 92Jd l';a'chweis der Grenzzustande nacb Eurocode2.

Litzner. H. U.: Grurullagen. der emessung u

In' Beton- und Stahlbetonbau. TIr. 1/1985. . . La ped Splices

. I P . Whit<· R N . Behaviour of Rel.nfoced Concrete P

Lukose, K., Gerge y. . ~1. "'. J' u';nal of the A.C.I.. nr. 2/1982.

'or Inelastic Cyclmg Loadtng. In. 0 - 0 D' 1 <'T nr.l"t·. COf!Crete Ctiumns.

J' . . Pf E . es!gn 0 ~,."",

Mac Gregor. J.G., Breen, J. E. (i.1 ~ang"d 'ed f~r -the Next A.C.l. Building C ode. In:

Back _ ground to Matenal BCHJ.g onSI er

Journal of the A.C.l.. ian., 1970. . H S E' A Re-examination t/ the ET Value

Mac Gregor, J. G .• OelhafenR_ U. r· ~~ c~~~r;te C~lumns, SP-50. American Concrete

for Slender COIHmns. In: eln orce . . .

Institute, Detroit, 1975. pag. 1-40. . • ....: Tar' de betcn arm at,.

M' 0 ~i Pop A.: GalcnlHlla cO'fnpreSiu1le excentnca al sec/tum. or .n£r "

lq~... i. I . Ct· ctii nT. 2/1976.

phne {J cu go un. n. ons ru . '. rh k <I' ktii Stroii,dat. Moscova, 1974.

"MuliI' N. :M.: Sterjnevaia mmatwa Jelezotr-tcrml (~, 11., :" t' 1082

'. . tEd. Didactica si pedagog1ca. Bucure:;; 1. J ,

Nicula, 1. ~1 Onet .. Tr .. Beton ar~a . " IS J bIn: Beton- und Stahltetonbau,

Obst, A.: Bem,essung von Krels{lu£rschmtten au c ,t{ •

nr. 12/1981.

455-

'67] Olaru, D. si Diaconu D.: Cercetdri privind ductilitatea sectiunilor inelare de betow aI'",",

In: Constructii, nr. 2/1980. .

[68) Olaru, D. si Diaconu, D.: N oi cercetdri privind ductilitatea sectiunilor inelare de beton armat

In Constructii Nr/1983 .

169] Park, R. si Gamble, W. L.: Reinforced Concrete Slabs. J. Wiley & Sons, New York, 1980 PO] Park, R. si Paulay, T.: Reinforced Concrete Structures. J. Wiley & Sons, New York, 1975 [71J Paulay, T.: Lapped Splices in Eearthquake Resisting Columns. In: Journal of the A.C.L,

nr. 6/1982.

I72] Paulay, T.: A Consideration of Pi-Delta Effects in Ductile Reinforced Concrete Frames. In:

Bulletin of the New Zealand National Society for Earthquake Engineering, sept. 1978. [73J Paulay, T. .Deoelopmenis in the Seismic Design of Reinforced Concrete Frames in New Zealand.

In: Canadian Journal of Civil Engineering, nr. 2/1981.

,{7-4J Paulay, T.: A Critique of the Special Provisions for Seismic Design of Building Code Requirements fer Reinforced Concrete (A.C.I. 318-82). In: Journal of the A.C.L, martie-aprilie 1986.

{75J Pavel, C.: Construciii din beion. armai , partea I (litografiat). Institutul de Construcpa Bucuresti, 1981.

[76] Poliakov,'L. P., Lisenko, E. F. si Kuznetov, L. V.: Jelezobetonnfie konstrukt ii, Izd, "Visa

skola", Kiev, 1984. .

[77] Popov, E. E.: Bond and Anchorage of Reinforcing Bars Under Cyclic Loading. In: Journal of the A.C.L, nr. 4/1984.

£78J Postelnicu, T.: Contributii la proiectarea aniiseismicd a structurilor cu diafragme de beton. armat . Ted de doctorat, Institutul de Constructii Bucuregri, 1980.

[79] Postelnicu, T. si Vanghele,N: Noile preoederi ale prescriPfiilor pentrucalcululdeformafiilor de incovoiere ale elemenielcr de bcton. armat, In: Constructii, nr. 1/1987.

[SOJ Pulmano, V. A. si Shin, Y. S.: Sim-plified Finite-Element Analysis oj Deflections of Reinforced Concrete BEams. In: A.C.1. Structural Journal, nr. 4/1987.

18I] Quast, D.: Nachweis der Knicksicherheit nach Eurocode 2. In: Beton-und Stahlbetonbau nr. 1/1985.

[82] Re~m,? .~.a.: Hinweise zu DIN 1045, Ausgabe Dezember 1978. Erl mterungen der Bewehrungsrichtlinien. In: Deutscher Ausschluss fur Stahlbeton, Heft 300. 'vV. Ernst & Sohn, Berlin,. D79.

[83J Robinson, J. R.: Eyments consiructifs spcciai:» du beton. armco Eyrolles, Paris, 1975. 184] RUsch, .H.: Strahlberon - Sparin be ton , Band 1: Werkstoffeigenschaften und Bemessungsverfahrcn: Werner-Verlag, DUseldorf, 1972.

[85] Salmon, C.C. ~i Wang. C.K. Concrete Reinforced Structures. Intext Educational Publishers, New York, 1973.

{86J Scott, B. D., Park, R. si Priesley, M.J.N.: Stress-Strain Behavior of Concrete Confined by O?erlapping Hoops ~t Low and High Strain Rat~s. In: Journal of the A.C.!" nr. 1/1982. r87] Scribner, Ch, F.: Reinforcement Buckltng tit Reinforced Concrete Flexural A/embers, In:

Journal of the A.C.l., nr 6/1986.

(88) Sheikh, Sh. A.: A Comparative Study of Confinement Models In: Journal of the A C.l. nr, -4/f982.

[89] Sheikh, Sh. A. s i Uzumeri, S. M.: Mechanism of Confinement in Tied Columns. In: Proceedings of the Seventh World Conference on Earthquake Engineering, Istanbul, 1980, vol. 7, pag. 71-78.

[90] Siemer, H. si Kroger, R.: Die Bemessung von Kreis- und Kreisringqucrschnitten bei Biegung m_it IV.o~mC/.lk~att und Beliebiger Betuehrung, In: Beton- und Stahlbetonbau, nr. 7/1981. [91J StOlCOVlCI, D. ~I Serb, I.: Tabele, abace ~t exem ple pentru calculul elemenielor din beton. armat lo com presiune e xcentricd oblicd, vol. III. Ed. Tehnica, Bucuresri, 1979.

[92J Serb, G. _A.: Calculul sectiu.nilor dreptunghiulare din beton armat solicitate la incovoierll. oblica. In: Constructii, nr. 2/1984.

[93J Tal, K. E. si Cis tiakov, E. A.: Rasciot nesu~cei sposobnosti ghibkih [eleecbetontb elementoo In: Rasciot i konstruirovanie elementov jelezobetonnih konstruktii, Stroizdat, Moscova 1964.

[94J Tanaka Y., Kaneko, Y. si Yashiro, H.: The Confining Effect on Plastic Hinge in Reinforced Concrete Short Columns Under Cyclic Shear Loadings. In: Proceedings of the Eight World Conference on Earthquake Engineering, San Francisco, 1984, vo1 V, pag. 829-836. Prentice Hall Iric., Englewood Cliffs, New Jersey, 1984.

{95] Ter tea 1., One t, Tr. si Pacurar, V.: Proiectarea betonul ui armat , ed. 3. Ed. Didactica ~i pedagogica, Bucur'es'ti , 1934.

196] Tertea, I., One+, Tr. ~'i Szigeti, L.: Comportarea in domeniul postelastic a st£lpilor de o'eton armat la scard naturald solicitati la oompresiune cu momente incouoietoare si forte tdietoor«

alternante. In: Construcpii, nr , 4/1983. . ,

,197] Thonier, H.: Comparaison pratique du code-modele C.E.B. 78 et des regles BAEL 80. In:

Annales-de l'Institut Technique du Batirnent et des Travaux Publics, mai 1982.

456

Thoriier, H.: Le projet de beto» arme, SEBTP - ISBN, Paris, 1987.

T·N.I.I. Promzdarrii - N.I.I.J.B.: Rukouodstuo po p,.oiektirovaniu betonnth i jelezobehnnlh konstruk!ii iz tiajolovo betona (bez predvaritelnovo napriajenia). Stroiizdat, Moscova, 1977. Umehara, H. IIi Jirsa, J. 0.: Behavior and Design of Short R.C. Columns. In: Proceedings of the Eighth World Conference on Earthquake Engineering, San Francisco, 1984, vol.V, pag. 877-884. Prentice Hall Inc., Englewood Cliffs, New Jersey, 1984.

1] Viorel, G.: Calculul pliicilor de beton armai la strd-pungere exceniricd, In: Constructii, nr. 10-11/1985 (vezi si "Calculul placilor de beton armat la strapungere+reza de doctorat , Institutul Polrtehnic Cluj-Napoca, 1984).

Weng, Y. J. si Ma, B.M.: Ductility of R/C Columns with Various Types of Ties and. Sti,.rup Ratios. In: Proceedings of the Eighth World Conference on Earthquake Engineering, San Francisco, 1984, vol. V, pag. 837-844. Prentice Hall Inc., Englewood Cliffs, New Jersey, 1984.

Zalesov, A. S., Iliin, O.J<'. ~i Rolle, L. K.: Procinosi i i trescinoustoicioosti [elesobetonnik elementov pri deistvii poperecinih sil i kriucenia. In: Beton i jelezobeton, n r. 5/1971.

B. Prescr lptil romane~ti; stralne ~i Internationate.

A.C.l. Committee 318: Building Code Requirements for Reinforced Concrete (A.C.I. 318- 83) and Commentary. American Concrete Institute, Detroit, 1983.

05] A.C.l. 315-80: Details and Detailing of Concrete Reinforcement. American Concrete In-

stitute, Detroit, 1980. '

Applied Technology Council (A.T.C.): Tentative Provisions for the Dev.elopmen~ of. Seismic Regulations for Buildings. D. S. Government Printing Office, Washington, runie 1978.

B.A.E.L. 83: Regles techniques de conception et de calcui des ouuragcs et constructions en beton. arme suioant la methode des etats limites. Eyrolles, Paris, 1985.

C.28-83: Lnstruciiuni telmice pentr« sudarea armdturilor de otel beton, Colectia de normative ~i instructiuni ICCPDC, Bucuresfi, nr. 275/1983.

C. 140-85: Normtuiu pentru executarea l ucrdrilor din beton si beton armat: Colectia de noro mative si instructiuni, ICCPDC, Bucuresti, nr. 354-356/1987.

IOJ C.KB. - F.l.P.: Code-Modele pour les structures ew.beton, ed, 3. In: Bulletin d'Information CEB, aprilie 1978.

C.E.B. -F.l.P.: Model Code for Seismic Design of Concrete Structures. In: Bulletin d'Jnformation CEB, nr. 160-160 bis, 1983.

12] C.P. 100: Code of Practice for the Structural Use of C_oncre·te. British Standard Iastitufion,

, nov. 1972.

'113J D.l.N. 1045: Beton und Stahlbetonbau. Bemessung und Ausfuhrung, Berlin, BeuthVertieb GmbH, 1978:

N.S.Z. 3101, part. 1: Code of Practice for the Design of Concrete Structures. Standard Association of New Zealand, 1982.

15J N.S.Z. 310 I, part2: Commentary onthe Design of Concrete Structures. Standard Association of New Zealand, 1982.

16J P.1O-86: Normatiu privind proieotarea ~i execuiarea l ucrdrilor de [undaiii directe la con-

" structii. In: Buletinul Constructiilor, vol. 1/1987.

P.59"':'86: Instruciiuni tehnice pentru proioctarea si folosirea armdrii cu plase sudate a elementelor de beton, Colectia de normative ~i Instructiuni, ICCPDC, Bucuresti, nr. 3491 1987.

P.85-82: Lnstructiuni. tehnice pentru. proiectare~ constructiilor cu str~ctura din diafragm. de beton, Colectia de normative ~i instructiuni, ICCPDC, Bucuresti, nr. 258/1982.

19J P. 100-81: N ormatiu pentru proieotorea r:ntiseismicii a ~onst~u_cfiilor ~~ loc.uinte, social-culturale~ . agroosootehnice ~i industriale. Colectia de normative ~llllstruc~mll1, ICCPDC, Bucuresri nr. 244/1982.

R.~. 5189-75: Elemente de constructii din beton. sibeton armai . Indrumator de proiectare.

Recomandare de standardizare CAER, 1975.

1] S.N. i P. 2.03.01-84. Stroitelniie normi i pravila. Betoaniie i jelezobetonnliekonstrukrii,

Stroiizdat, ~oscova, 198.'5. •

ST 76-74: Elemenie de constructii din beton ~i beton armdt, Prevederi Iundamentale. Standard CAER, 1974.

i

I

457

1[1

[123J STAS 10.107/0-90: Constructii civile ~i industrial e. Calculul si alcdtuirea elemenielor din beton, belon armat ~i beton precomprimat.

C. Programe de calcul pentru elemente din beton armat, elaborate ~i folosite in Romania.

[124] I.P.C.T.: Pachete de programe pentru cercetarea si proiectarea constructiilor-catalog de presentare. IPCT, Bucuresti, 1988 (litografiat). Cuprinde, pentru utilizarea la mini-calcula-

toare de tipul "Independent": ,

~. 6(H. IPCT - Institutul de Constructii Bucuresti: Programul JUMBO. Calculul la la stareo l imitd de rezistentd al sectiunilor dreptunghiulare la compresiune (intindere) excentricd, dreapta sau obl icd, Verificare ~i dimensionarea armdturilor.

- 607. Institutul de Constructii Bucuresti: Programul COBRA. Idem. Secliuni de forma oarecare.

- 608. IPCT - Institutul de Constructii Bucuresti: Programul ARDIAF. Calculul fa starea l imitd de rezistentd al sectiunilor de diafragme la com-presiune (tntindere) excentricd.

- 609. IPCT - lnstitutul de Constructii Bucursti: Programul DEFBAR. Pentru bare solicitaie la com presiune (intindere) excentricd drea-ptd, determinarea curburii; curbei deinteractiune N/M, diagramei moment-curburd.

- 610. COCC - Institutul de Arhitectura Bucuresti: Seria de programe CC. Calculul la starea limitd de rezistenja al secfiunilor dirl beton armat ~i beton cu armdtu1'd rigida (BAR).

[125] Institutul de Cnstructii Bucuresti - IPCT/IAMN: Programul CA5LISB, pentru microcalculaioare de tipul ,,1 unior", Calculul elementclor de beton armat cu sectiuni drcptunghiulare sau in forma de T fa incouoiere, fOTfa tdietoare, com presiune (intindere) excentricd dreapta fi oblica, la stdrile limitd d« resistentd, deformatie, dcschiderea fisurilor ~i cboseald.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful