You are on page 1of 17

Editun .

MlRTON

~;';~ .. ~.,'. del nninie'.,n .r:-d'" , n u,n:"~"'~a,

.;.t,~ . . - Jr - - Kl~ _ ... ,'Ii YLligllIll-U!l"

Stiff~ qjuEHmescu 9'ijrCtA sPUl 7\{exarufm (~ia

:-',100 'uz' ~', 'r,"u:~«1lJl

. t=.. ..

S~moti1o .' Btl ' :,d~"il-111I inl' [J l~' _'~

P_ ..... ·,_1I _ --"

'''''''f",~l;ilI:.

.:J'll!t~ ~d ~re£i~~a;~tl O\f\id iu. M:~.lI1Za~:

15

.:J~ttlJjFiaroo. sodetali .~i .kf['dg~i~

iRalUO'lI3. .Biii\~D1,[ru,

1""7Ii;il ~ ., 11 ~ • !_~:._~,. :I' _ ~ ~ • '1 . _ t ::' .... ...-1'... :iI. _IML., - .. _L - .ueJer~·~lfoo. 'Mlff:l'l1mil- ~Jai.tiliOJ!l«l! m r;n.;e;~, fa ~1W~~lic~ 00 'n~~~Jwra"~ iI',.W

'~ri~ di~jiv.:i Oan:a. C "5ti[i3, PQP~·Kt!l

~~'irnf~ ,: ruplfdle ~Jj h:oelo :UJrilU,f;e~,

~os~i~f.i# fL dle!]a :Mii!gl"

17

~II:I La:

JU:~ ~~ ~OO: __ K

ridu! prima:r

rilL:U Jli'rmt irD:m IF\Ir,lall

3wni~w' ,_, t;~i'~ 1~~RaJ ']',dJi 'MI!IlIi'.i1riu

~ ,I'~'LI'~M __ -I_'.r',. ~t_,· iner 'n C,.j],J1.unl, "I'Il'I_ .,,_::r_ es ~~j' __ ~ ,i j ,I .J 'j 'r.r- ~t:.!!! '"' rSti!t:U'I'a:~

~rilm'r!itQ Q fiin~i RmaM T~lllia 'fe-me

117

IJS

'~in liriim ,a:rj~ perdm ~i - ,.Ie IJ" :~are, in lumen; 'Mtr.ilor cliila,i

MariU8 Cri~.

i!"i!! of! +!Io<! t! + jIo Ii -Ii .'Ii of! !p'i t!!p F'i!t i'ofi!li i"II'. !to' •• 'Ii + !i"1i +. I 'Ii! + jIo!lo i + ii' i .. it oj, !P. i'Pi! Ii! .'1. iii •• iii. Iii Ii! • 11.1.1'1.1111'1 il!illi. II III 11111 II. ~.Ii; .I~ II. ~ 1I!1. II .. 1I!'1I!l !! ... .&; i!-'!-.f. ~ .,~ !I"I!+' ~ ",~, 1:55

Nul !unemr' mi'~

Cu

pnV'lrtC

C'aJrul-, - iM.v' • ~ ~ f puhl~ · f'~ l.e

I, ,~. I • "" •. _ . ~.' , "" - ',"" - ~" ~

, . " . . nC ~l_ ,,- U' _" K~ -iC tL.

C' ub()"

I:' -. , 1-' ',- 1- S I' , .: ' .

aroo. . 'e~. , ' 1 886

M.aR~W12a, Corrici M1i:n:iD ,Ct)r1l:i

Cm;ntlf'a'.il' ._~~~,...,1,___ U' 'root"£l'''l,q'tl+~,-~... ,ji]it",Oli[; ..... s . .a . .0', .J;.,.....,..~:~ um~UJf' r" ,_ -:-c;I!'~~.p.-~ lJ.J[g.J'~' ..

nM~ distribu#i;i ~, fut:oonf4 Co,nsta,n,dn Str'IUJ[IJ~:,A

'!II ~Io!,,!, ~ ~ !.I!!,,, III !!''II! !t'1! of! !to 'iii of! ~ !I"i! !Io'!i!'if!!Ii !I"!! ~ !Ii!!! II! ~ lI!'i!I ~I! '!l1l!!1~ !!!,~ ~,,!,;I' 'Il1'of! !i'of! ~!i' !l'of! + iI'oi .'I'of!!t i'of! +. it'li iI"Ii!l!!ii 'Ii !I! i'>Ii!i!ti!i! iI"i'+' iMi Ii! F'i!i! Ii' iI 'ii ~'ii Ii!" i!ill il •• ~. l!lll!!l. I.~" 2ll

~ ,oona.p of ~pekna and ,~t!s impodanoo f'G' ~be auetr ~nseliR.y'

pMrlitWners p~{Jflle

A:m~Jia, :Maw

CEt ,Ci/ldffl:l

Florian - Alexandru Cbihai

Episitemo'logJ,a p:re2J,:~~l!t~ <nag;noz:a mla'rHJotr. ~o;gicH pe domeniul ,ouno.a:§,te:ri~, praeeice sau tecretioe a v,al,e:oJ~Jo[" ei daci E1lJJ tributare eel 'Putm rn.mUia'U"'e nevc.ii de adevir a CiI,ei s~1 de~j cailJjfie! ~Jll, sou..(:iitl ~~.miR:u!ljlu~. eotidian. Statu.m] logieii se asoolaza 00, daci !lILli ehiar ])ri¥~te meteorut semantie ..

l.ogica a 'vrut sa s1.lfe:re cu deosebtre 1J:l c'Uge,tare,a ,mode,r-n6 de T-.e:pu,m1ia ~pro,mifiiJoare a unei di:sr::..~plln-e artd~ p,ri" ft:H'm.all:sm,~l' ei fi pre%1.iMlioasii "ftIrin, VQinla et de-a ne ~if-fl.u U

,~-'I Lr J"""""

:Stiin~a co.nltr~,s1LelQ["~ una de fr.ontiej'~ ~id-a asumat :r,e1!at:i:iJe ]'\ftZ~d~nJt:e in

moofu I amblvalenr ~ de facto· :iji de idea' - at re~ditatj] imediate seu conventionale. Nu '~no~r.e~ ci oblectul ,~i p]"ov'o~.ca brcse irll !8],comp,i.a ClJl"entli, Aeesre fi suri sunt i'll, realitate Imagi nea unci posi.bUe citcumvohJl.iu~i. ,Dez~iJ'al.erii-e- vii 3o'Ul11 'Un semt"J de.' 'vituJiklJ,e~ nf'$·de sd!rpare.

11",. ;I;~ .. _- - ... -~ 'P_""''''~~''''''''ii!iI.i!il ]Oifi"~""!i~ tn d ,~-"'"ift(!jr~ fiarturn ie_:i Ql· ..... ntr-un .fe]_ . a

.w.n)I.\QJI'e.Se~ 'GIL,~. JI..oII"""li-~ ~. ~~"""~ ~ ~_. . ";;'!J.~ !!,~~ _.!!._1Ii!- _ __ _. _ ~

. '

.. • ....... 11 d ., . .. E i!' - • - = "';;:; , L~._,,;: li .;I'

propnet sare ... esuaatu. . -f,~If.le' "oglca 0 ~·l.'ln'l:f(J: sat_~' 0 ar~ _ .c-.:s,~:e ea EVlia17a cea

,'i~;h' ~ Ji ~. ,01· .~ ?

i(Xpu:empAU'va sau ..r~ar.il'a C'6'Q ac~~' ._ ..

Dacii e un mod de peweni:U'c: de care C'lWino~t~a aoozMZlIi. arrun-c] coerci"t,ia nu e straitlli f_ata de-eeeesta. Adel')jjr1,ll se arala ,rn,aidri.pendent de iimbaj' ,.;k'c(il ,gtindiT-e(J~.

I~e T'ii .... ate t' .,..,.. .. '" """'."' ,Ili< ..... ,,..,,""':nr • ..,. " • ..,;'1'''''''''''''1 jIi1IlIJ· FO,"~"""rw- i>. r·iL ori fi·1-J"'ru lui ~m- ,. ;no.,...,: on.,,·]" .. ;;:otH

~ ,VV~-~ __ JJ~ ~~gIJLIII O:.U'~~Il.~ ,U1V~I;; lIr . 1 .. ~DI'WU., ._ fUll 'V'.I, ,I~,. \~.1 II It'-'~.IAU''t~ ~~~LS •

.LO;gJca in '~\a msa,~ e 0' ,tJin/a. m~ cdni/"ft aplicallt ~~. realiz.al:?J ea devine 0- art,'?:}, Q tehnicQ.,

:I ~ ~roea FLo:da..t'Ii (1'996). :Pa8a!l~1!: ~lale UaJ'iC 'hilimit ta aoe[ruj~ IWim'e co ~a ~r 1m ~reCJila~iJ 'C!O\[[f!OJi~atte.

.1-45

Definitia nu accepts analogia ins! exploateaza acerb c mp r_ H ' I, '1 nu e totuna nici cu realul dar nu e totuna nici cu idealul ct it '11/1'/111. I amdndoi fiindca ii depaseste.

Propozitia logic! nu creeaza ci instituie ordinea. Not aven c", I} I totdeauna cu obiecte care sunt asezate - dispuse - in forma 'dndirl].

Holoscient nu putem pretinde ali ante ci trebuie sA II pr It Illtl conexiunile. Primitivul nu e aldturi de Iogica ci de realitat t. Nil If}'l I variaza de la primitiv fa civilizat ci obiectele raportate logic.

Expresia - forma a perpetuarii - este nu valenta ci tiparul illl -I dulu activat Intru comas area fondului apt sa reprezinte cIar antetul jsl n Gdndirea nu poseda 0 structura proprie ci tmprumuta - prin .1" II semantic - ea fnsa§i pe aceea a obiectelor.

Fondul problernei se repliaza in opozitie. Intuitia nu e facultativf .( '11m logiea postuleaza neaparat gdndirea era oarecum de-asteptat 8(;1 s 1 re"111 1 fa subiect, la constiinta, pentru a se daformelor gdndirii 0 prima - I U III prioritara - determinare materiald, un prim continut.

E mai riscanr-sa asociezi decat sa identifici pe Sisif cu Piatra . . ,d I inima. Continutul de c01l§tiin!a eo contradictie - in adjecto .

. Simtul proprietatii se revendica nu in ci de 1a sine. Toat !(),.,III·lf· ~ antropologism sum §i forme de relativsm. Legile logice sunt legi umau , prin urmare adevlirul eel mai obiectiv pastreaza un coeficient uman.

Cine - desi ne priveste absolut - trimite la alt subiect privit cu 011 I I constiintei? Adevarul sau eel care - pornit de la om - u'pC'l.)· 1,)'/(' nUll /I , umana.

Afirmarea l~i transforms limita 'in apogeu. Origtnea e (OIOt/lIfl ,~I I evaluare a cunostintei.

Ordinea i~i cunoaste constitutia integrindu-se in pr p zili Regulile Iogice trebuie scoase nu din uzul contingent ct din ,: '1 n (I ,\'(1 I I Deosebirea dincolo de opozitie rezerva dreptul III Rationatismul reduce realul la ideal. Psihologismul .. "impalr/w: tdealulin real.

Fha sa reprezinte TREBUIE .. conditioneaza formula. Itnpc1ral vul 1111 ,,1 existenta, insii imperativul e pentru existenta.

Uimirea nu combate tara a deveni ea J'nsa.$i teorie. Nu _til 'I' tem '", logicul poatefi util vietii daca viata e strliina de logica.

Lumea se descopera ca paradigrna a subiectului ei. I'; j,\'It'II/1 UII " reazemape sine ci gdndirea ii daflinlii.16

Ordinea nu se enunta ci se afirma. Logica nu poate fi d ~fillill r/., "~I~' 10 legilor de gdndire de vreme ce logica nu e cu pU1inli:i decdt prln udn 1111'

Sensul logic nu se rezuma ci se explicit prin irnperativ. (}f /("1 ,,,,,

xercita 0 actiune de au tori tate , de constrdngere asupra voint ~I/.

Ratiunea de A FI se descopera in tot ce ascunde, Daca la Kalil construit de gdndire, pentru Bolzano, pe linia ontologist aristotehcr, (Jilt., 'I 1111 e numai prins - incarcerat .. de gtindire.

Teza asocierii se justifica prin ceea ce sustine. Ordlno« I" I 'f lntemeiata - motivata - pe conexiunea dintre ratiune $i consecinta.

Interactiunea e mai puternica dedit pura determinare in bazn argumenteaza. Orice existenta logica departe de-a fonda C'lI /1 '/('ul II presupune sau reclama.

l' 1111m Knru (11)117)

Ir. Cnh II In 'r (lhe In Ttl 11 ,""ii/larl1 II lur Kmu (19')7)

Revist« de oplnie didactlcd unlve,.sUa,.ll

Gandirea ca operatic nu discrimineaza ci solicita termenii. Nu primim antagonismul lui Husserl tntre real # ideal pentru simplul cuvdnt ca amandoi factorii se integreaza in ordinea logica.

, Lumea noastrasicea virtuala se pun 'in acord prin consemn. Pretinsul raport favorizeaza ~i uneori identifica sau tradeaza transpunerea. Rareori descoperim in istoria culturii 0 deslivar~;tii realizare sau materializare a cuvintelor.

Logica .disjunctiei .: nucalifica ci dicteaza solutiile responsabile de fluidizarea relatiilor de sistem, Sau limbajul e 0 creatie a gandirii - teza rationalista - sau. dimpotrtva limbajul asimileasa gdndirea - teza norninalismului sau a empirismului,

Diagnoza lumii ~i interpretarea ei Yin de la sine. Nu se vor facultative.

Gdndirea e 0 activitate spontana panli fa creatie. Revolutia copernicana a lui Kant stu in rastumarea raportului dintre obiect §i con'§tiin;a. Nu aceasta din urma e copia obiectului ci obiectul e copia deci produsul cunostinte i sau functtilor ei sintetice.

Limbajul interior -nu-~i cultiva sintaxa mai inainte de a-si cunoaste morfologia. Copilul incepe prin a in}e/egejiirli a vorbi - despre - el insu$i.17 Terapia metaforei e mai degraba sindrom. Grice cuvdnt e 0 transpunere a omului in lucruri. E un antropocerurism.P

Pentru neimplinire adevarul se vede nu atilt chemat cat dependent. Daca starea de fapt se presupune mediatizarea ei 0 reclama. Gdndirea nu e fertctta cu limbajul si nici fora el.

17 W, Preyer (1919)

III A. cs (1'1 14)

Logosul pur stie sa-~i rezerve ceea ce nu se cuvin t. It ,

nu se poate pretinde mai mult decat e sugerat. uvdntul , r '~'I" /,

se folosi de aceasta.

Autonomia se revendica de (la) r gull rln

Individualitatea e mat pronuntata in limba decdt in gtindlr ~.

Pe drumul cunoasterii marea identitatii i~i cultiva lo lc _ n . I., hI" in adevar semn sensibil pentru un dat ansensibil, pentru 'ndire,

Ce e dispus ramane predispus la tara experientei. Simbolul st "111 "' I simbolizat au naturi eterogene. Unul e sensibil respectiv ins 'I1S/l l.

Cuvantul nu explica ci se traduce sau - de ce nu - dep limba e 0 serie de actiuni, nu 0 serie de sunete.

Universul semantic i§i surprinde-n context salturil Generalizarea §i abstractizarea interjonctioneaza cu llmbajul, "I(' un fenomen de miscare sau deprindere.

Brutul conditioneaza tara a satisface finitul, Gdndirea 11 ifi rmul. tntuitiva cunoaste probleme §i solutii dar nu af/a valabilitat .

Doar cine intelege cum se coboara din sau printre cuvint citeasca propozitia - una ce nu exprima ci S exprima, I rill formulata ne deosebim de toate celelalte fiinte mat di tin I d c I prtn Inlllll'

Geografia sau domeniul adevarului nu pot fj chimb t hll

cultivate. Exista desigur principii logice at gram ttcii, il/st 111'1 principii gramaticale ale logtcii.t"

Penuria de timp nu-si uita viza de flotant. lin 0/'; 1111 ~/1I111' ~J' · nnu

adevarat decdt unu! precis.

Strinta armoniei cunoaste $i claseaza raporturile io timp ce bunul III I I muta frontierele la hotarele discernamantului. Arta implici nolilnit'll ~ valoare.

Acolo unde relatiile nu se instituie ci se respecta, comparatis a s 'I II III~ I nu definita, Practica e numai un principiu regulativ, constitutiv, al ;)'11111', 'I Dreptul la prioritate in curentul valorilor nu se mostenest or i di. pilI I I I se ca~tiga. Logica nu asteaptd stifle servita ci s-a servit ea Ins ... a;~·i.

Inferenta atavica devine obiectul constiintei. Logica 1111 pn.'I'I'"'' " urmeazd stiinta. intal trdim gandirea si-apoi reflectam asupra si. 1J

Notiunile desi vecine nu se vor privite jmpreuna. Principalnl I I'nl II erorilor sta-n confuzia gdndtrii cu limbajul sau cunoasterii cu adcvi rul

Chiar daca se revcndica de Ia sine adevarul e defectiv de sin 111.1111 Autonomul i§i are obdrsia in eteronom.

Cine nu este vointa dar 0 reflecta prin Legea de Ranversare ? (;( luhl ~;r I cea care nu face deceit sa explice ceea ce ii este dat impli .'U, s(f Il'rtll.'pmll japtele. Concluzia e-n fapt consecinta. Nu avem judecata emisli ci 11.'1111 IIi

Gdndirea Iogica e un pleonasm. Gdndirea adevarata e Gdndirea falsd eo contradictie.

Fondul problemei recunoaste disponib ilitatea sau vu Inerabilit at ~'1I .h 111111 I

") lault 4r IVII

..

la sindromul schimbarii. Sub norma cade numai expresia. '£,II" INlet' II educata ...

Ce se vrea mereu de-atins ~i niciodata lezat? Idealul sau c ,I S{ }ll i I [II rezuma ori cuprinde notiunea de real tara s-o ~i poata s tisfac ,,"U\Ir, filosofie ca doctrina valorilor, dar nu existd 0 filosofie a doctrnnt lit 11'",,'1, I' afard numai daca norma nu e un all term '11 pentru 1 U/Otlre,

11 Antropodoxia hll W Wi.lld·lh mel (lOU )

A c n irnti pr mite rnai mult d cui afla, ill faptul iudai '/II} If 1 tlf' Jf I evidenta se re iunoa t eel putin valoar sa de ult v r a In oj !IIi, 1

Individul si persoana se conjuga sintal dupa I iea r v mfi 'ut Valoarea nu e 0 proprietate e entia/a ei 0 relatie 'U »mul. Nimi '1111 • tinn ~II sine ci bun pentru om.

Simtul proprietatii nu cultiva definitia In a r pecta. A,A'H,rlll fill are valoare.

Din start cine-si afla sau eventual atinge destinatia intindc urse j "' II " n cesar cautarii altui lac unde cornpetitia a-~i provoace nu d ar '1'0 II martorul Imperativul presupune 0 relatie intre eel putin 2 constitntv, ,~, l " J re upune jenomenul social.

Si cuvantul are 0 religie a lui. Logica e stiinta evidentei ... Adaptarea nu priveste - cu ochi buni - datul ci redatul J..'w 1111 I

s 'him bare se intdlneste la individual nu Ji fa general sau 111111' 'nil/ f, iunostinta.

Decantarea notiunilor in mediul logic e un proces inaleat ri I J rocesul de clasificare nu e contingent. E nece ar.

Drumul tara intoarcere - logic - r[mane acelasi, iindir;a '1111 I I~'" III

ingur sen ci nu bifurcatia. Porunca nu chimba nimic. Ind xu I rnnt 'I I 'I 11 II poate reprezenta decat In rnasura in care i cuprinde. 'tru '(lira )" frn« (' ,

oncordd in caracterul de relatie iar rekuia, stim, ~i uneori definitorie - formei.

rdinea nu separa ci delimit aza. Acordul gtindirii elf SilICA,\' III /111" II

pllll"l

re -lama a iordul dndirii cu obi itu! or; teoria -unostin; -i.

I I

hlill In 'It' tI 111/' 'f'''/f'' 1If-J/O''''III'I,/lt'' I 1111 A A 11',11 III

I') Hq,

Revista de opinle didacticlJ unlversitari1

Cine-si face din emotie 0 catedrala sa nu se uite In calendar. Da l limbajul nu e 0 creatie logica e fiindcd viata a care; expresie el e nu are ' face cu idei.10

. Conditia se integreaza mediului pentru ca-n cele din urma 5a-1 substitui in functia sa analitica, limbajul vine inaintea gdndirii. In adevar gdndirea 1'1" e niciodata sintetica dar e totdeauna analitica.

. Disocierea vizeaza integrarea dar 0-0 constituie. Sa nu corfundan: analiza. real a cu analiza logica.

Curentul sau briza valorilor decide, anotirnpul in natura starii de fapt Obiectul po;;zte fi real sau ideal. Sensul e totdeauna ideal.

Mediul ~i relatia eu el atunci cand se cunose accept a sa ne reprezint Sensul e obiectul raponat - deferit - la sunet. Cuvdntul e sunetul raportat deferit - la obiect.

Adevarul poate fi ascuns dar nu ~i travestit. Nu exista 0 dublura - obi ci in cfara ~i notiune in constiinui.

Revelatia ~i tensiunea psihica sunt incompatibile in logica intelectulu i Asadar cdnd nu cunoastem suntem activi sau spontani. Cdnd suntem activt, nu cunoastem propriu-zts ci numai cautam21•

Sufixele ordonarii nu dezvolta ci transpun ordonarea. Dacd admitem () singura existentd in a/ara de constiintele individuale - anume constiinta universala - am depasit imaginea. Cel putin constiinta universal a tj cunoscuta in sine, in original. nu in imagine copie sau efigie.

Expresia nu suprima ci conjuga termenii. Constiinta este tnsasi ext. teut« data insa intr-o relatie in sine secundara si aderentii ea insli$i ta exi: t fl/l) Accentul cade pe ontologie, nu pe epistemologic sau pe psihologi "

(2000)

.,.. I '(JII,V 'I/vlllll II 111 th

Sfera relatiilor fira sl-~i dispute tine sa"$i calitice subiectul ~i predicatut gramatical e cu desavdrsire altul de« , ("-O, I, "" subiectul # predicatul togic.

Operatia logica nu face anatomie ci se valid I

propozitie predicatul nu e addugat exterior subiectului ci so J,"f Este dar inclus sau imanent lui ...

Excluziunea si inc1uziunea nu se tolereaza ~i de-ac Gramatica pledeazd pentru sinteza iar Iogica se pronunta p sntru all 11 Constitutia logica implica §i respecta Legea de R zid - nt . structura obiectul clarificat trebuie sa fie un multiplu. Multiplul ,\',~ ( Il , , '1 sau in unitate sau in relatie.

Lumina constiintei se explica-n oceanul de-adevar (si) pentru c

sa-~i vada in linia orizontului Marea Cratima. Trecerea prin A 1·1 facultativa ci ideea Cuvantului de a-si perpetua rostul prin noi in in . ;1 I desi ne constituie compare in procesul de constiinta drept plagi l Ifill I e mai putin romantica decal realitatea. Creatia - scoaterea din nimiu I

dat .: nu e un atribut at cunoasterit umane, chiar daca el se realitate si cu atdt mai mult fa realitatea maxima - fa Dumnezeu.

Transcendentul nu e conditia ci premisa ei. Conexiunea cJ. 14 ",1, totdeauna trans-subiectiva §i ca atare obiectivd.

Ceea ce nu poate fi r liz t a rvit. andireaemnift " II' ",.

subiectivul §i nu-l atinee.

Relatia de ac rd inti I pi Z III I ,')i ov d ~l prti nA. Act v tr tl uu

ceva dat dinainte -j tuln],

andirea des (I I ~I .1I

A

til

hiJ P "11'1'11 r '1 If I ,

,\' -mt III '

R'evlSla de optnte didaattca untversttara

consecinta pentru adaptarea sau adecvarea semnelor fa natura lucrurilor gtindite.

Mediul confirmarii nu accepta discriminari. Toate japtele $i toate gandurile sunt autentice.

Nu oricine poate seduce on amagi cuvantul. Omul e singura fiinllJ capabila de-a minti.

Ce e natural se considers de la (alt) sine firese dar nu tot intregul - deci tocmai acea parte - din el se dovedeste in aderenta absoluta eu marea intuita sau arogata. Addncul realtuqti giise§te in eroare 0 expresie mai directa decdt in adevdr.

E un mod de-a afla enclava celei mai bantuite regmm. Teoria spontaneitdtii spiritului face din eroare inca 0 dovadii a suveranitatii interne.

Teza lacunei explica non-aderenta la object. Eroarea me e ofalsificare - in sensu/de schimbare pe care 0 sufera unul §i acelasi subiect in urma adauglirii unui predicat sau altuia - ct e cunostinta in sine ireprosabi Iii a unui subiect fals. Nu e cunostintd falsa ci e 0 cunostinta a falsului retrospectiv.

Cand fad parte din raspuns nu-ti mai pui ci servesti tntrebarea.

Autoritatea determind vointa ~i nu vointa creeaza autoritatea. Se prea poat co unul sau mat multi sa consacre 0 autoritate dar consacrarea este recunoasterea unei autoritdti virtuale pre-existente si nu crearea ei.

Incertul se revendica de la ceea ee-l condamna. Negarea sigurarqei 1111 suprimd ci presupune siguranta.

Patimirea e un fenomen de recesie in economia Timpului Interior de vreme ce fiecare cuvsnt se transforma in interjectie, Indoiata nu poate ./'i starea normala a spiritului. Omul nu fa ca punct de plecare Indoiala d. Jctit iutr-un stadi« filosof] tnaintat.

Plansul e dovada unui salt al eunoa-1terU22 dine J d uvint I Concluzia nu se trage ci deriva din opini . Fa} lui • I [.,' I '''''11 I

tinde spre siguranta nu face din sigurantd 0 probabilttat marime fiindca orice marime tinde a se apropia indefinit de z 'I'( ,

Cand iti vine timpul e bine sa te oferi din vrern C I1t id I I

definitii, Omul de cultura nu e DATcum e eel natural ct 0 Tl:

1111

•• I

cni&Ciosrajie :

Bally Ch.

"Course in General Linguistics" London, 2000, Preserved CR Duckworth

Biese A .

.. The development of the feeling for nature in th Middle K' III I modem times"

New York, 1964, PrintRight Franklin

Culianu I. P. "Tocurile mintii'

Iasi, 2002, di ura Polirom

torian, M.

"Logica ~ pist mologi ..

Orad a, 19() Hdilul l 111'1

Nnica c.

- p ti · tit' ,

1111 I ttuumnt! J

I t

- -_._--------------

_. -----------

--- -

'ek:lI, C,

'~ j StructJJrile univef,mluru personal' ~

,Boou_re§tWt 1997!, ,Edi,mra $tiinpfica

P,le,rIJI" A~

~"iMinima moralia. E:~em~n:t@, penru 0 etici a ill!tm,a]uhd ~ ~

(BlIClNr~t[~ 200.2) (Edtturru Humanitus)

,Pf~"er W,~

""';~"

; ;'1' 'I.. 1. JI' . d 'f'~' child ~, ne lydn, , 0 ' b~e IJUJ.w '

Sflnlul AfIlIlusti n ~ '~, Confesium' ~

Buwrepi!, 1998,~ :BditUf,! HUJntm'itas

'W'illdelba:nd W.

~ ~ Qu ~' est .. ce que la philoshepie ~ ·

Paris, 200~ Librairie Phi~o,sophique J. Vrin

E.S.S.N.,~ 1584-0697