P. 1
D.frasineanu Geopolitica

D.frasineanu Geopolitica

5.0

|Views: 19,344|Likes:
Published by dragancristina

More info:

Published by: dragancristina on Apr 26, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/24/2013

pdf

text

original

Acţiunea trupelor sovietice, începută în decembrie 1979, îşi are
rădăcinile în lovitura de stat prosovietică din aprilie 1978, condusă de Noor
Mahomed Taraki, care a dus la înlăturarea guvernului şi asasinarea
preşedintelui Mahomed Daoud (cu întreaga familie). În septembrie 1979,
Taraki însuşi – care semnase un tratat de prietenie cu U.R.S.S. – este
înlăturat şi asasinat de rivalul său, primul ministru Hafizulah Amin.
U.R.S.S. a intervenit cu trupe, l-a înlăturat pe Hafizulah Amin, care a fost
asasinat (împreună cu familia), şi a impus drept conducător al regimului pe
comunistul Babrak Karmal. A urmat un lung război civil, în cursul căruia
gherilele afgane au pus stăpânire pe întreaga ţară, forţele guvernamentale şi
Armata Roşie suferind grele pierderi, conflictul fiind considerat „Vietnamul
U.R.S.S.-ului”.

Relaţiile dintre U.R.S.S. şi Afganistan îşi au rădăcinile în politicile
guvernelor ţariste faţă de vecinul din Sud. Autorităţile ruseşti nu şi-au
permis niciodată să influenţeze poporul şi guvernul afgan de pe o poziţie de
forţă, nici să intervină necuvenit în afacerile lor interne. Era evident că
singura cale profitabilă era aceea de a-i trata corect pe afgani şi de a le
respecta suveranitatea. Orice altă atitudine nu ar fi dat niciun rezultat,
datorită dorinţei de libertate a poporului afgan. Îşi demonstrase această

Universitatea Spiru Haret

253

îndârjire, în văzul tuturor, prin hotărârea cu care se împotrivise agresiunilor
britanice anterioare. Britanicii descoperiseră, spre dezamăgirea lor, că
afganii erau duşmani plini de resurse şi, categoric, greu de înfrânt.
Poporul afgan şi-a creat o cultură foarte bogată, de-a lungul secolelor.
Afganistanul este o ţară islamică, săracă în multe privinţe, dar tipică printre
celelalte ţări din regiune. Teritoriul ei este accidentat. Populaţia constă
dintr-un melanj de popoare tribale. Majoritatea afganilor sunt paştuni, circa
43%, pe locul doi se află tadjicii, cam 28%. În plus, se mai găsesc uzbeci,
turkmeni, kirkizi, nuristani, kazahii, baluhi şi arabi. Cam 90% din populaţia
între vârstele de 15 şi 60 de ani şi 99% din femei sunt analfabete.
Minorităţile etnice sunt analfabete, practic, în totalitate. De-a lungul anilor,
paştunii au avut o poziţie privilegiată, situaţie care a declanşat tulburări
naţionale şi conflicte armate.
La 17 iulie 1973, Afganistanul îşi schimbă forma de guvernământ,
instaurându-se, în urma unei lungi perioade monarhice, Republica
Afganistan. Preşedinte al statului devine Muhammad Daud, vărul fostului
suveran şi prim-ministru între 1953-1963, care a instituit un regim autoritar.
Prin lovitura de stat din 27 aprilie 1978, puterea este preluată de Consiliul
Democratic Republican de orientare comunistă, condus de Nur
Muhammad Taraki, care proclamă Afganistanul republică democratică.
Măsurile de reformare radicală a structurilor sociale tradiţionale adoptate de
noua conducere întâmpină opoziţia populaţiei islamice conservatoare,
degenerând într-o îndârjită rezistenţă armată. Lupta pentru putere între
diversele facţiuni ale partidului de guvernământ duce la eliminarea
preşedintelui Taraki la 16 septembrie 1979, apoi a succesorului său Haviz
Ullah Amin la 27 decembrie 1979. Babrak Karmal, noul şef al partidului şi
statului, solicită la 28 decembrie 1979 intervenţia forţelor armate sovietice,
cerere satisfăcută de guvernul U.R.S.S. în aceeaşi zi. În 1986, Muhammad
Najibullah îl înlocuieşte pe B. Karmal în funcţia de şef al Partidului
Democrat al Poporului şi apoi şi din cea de şef al statului. Războiul civil din
Afganistan se transformă într-o amplă confruntare Est-Vest, guvernul
comunist fiind sprijinit de trupe sovietice, iar rezistenţa islamică afgană
primind ajutor din partea S.U.A., a Pakistanului şi a lumii arabe
tradiţionaliste.

În 10 ani de conflict îşi pierd viaţa 1,5 milioane afgani, iar alte 5
milioane părăsesc ţara; 15 000 de soldaţi sovietici cad în operaţiunile
militare.

Universitatea Spiru Haret

254

Un acord mediat de O.N.U. şi semnat la 14 aprilie 1988 de puterile
garante (U.R.S.S. şi S.U.A.) prevede retragerea trupelor sovietice, crearea
unui stat afgan neutru şi repatrierea milioanelor de refugiaţi.
Încheierea retragerii trupelor sovietice, la 15 februarie 1989,
concesiile ideologice făcute de regimul de la Kabul, confruntat singur cu
rezistenţa mujahedinilor (acceptarea sistemului pluripartit, eliminarea
referirilor la socialism ş.a.), sunt urmate la 1 ianuarie 1992 de intrarea în
vigoare a unui acord ruso-american, care prevede sistarea livrărilor de
armament părţilor angajate în conflictul din Afganistan.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->