You are on page 1of 88

Anul IV, Nr.

Iulie Decembrie 2002

RECREAII
MATEMATICE
REVIST DE MATEMATIC PENTRU ELEVI I PROFESORI

= 1

Editura Crengua Gldu


IAI, 2002

Semnificaia formulei de pe copert:


ntr-o form concis, formula e i = 1 leag cele patru ramuri fundamentale ale
matematicii:
ARITMETICA
GEOMETRIA
ALGEBRA
ANALIZA MATEMATIC

reprezentat de
reprezentat de
reprezentat de
reprezentat de

i
e

Redacia revistei :
Petru ASAFTEI , Temistocle BRSAN, Dan BRNZEI, Constantin CHIRIL,
Eugenia COHAL, Adrian CORDUNEANU, Paraschiva GALIA, Mihai GRTAN,
Paul GEORGESCU, Dumitru GHERMAN (Pacani), Gheorghe IUREA,
Lucian Georges LDUNC, Gabriel MRANU, Gabriel POPA,
Dan POPESCU (Suceava), Florin POPOVICI (Braov), Maria RACU,
Petru RDUCANU

Coordonatorul numrului : Temistocle BRSAN


Adresa redaciei:
Catedra de Matematic Universitatea Tehnic Gh. Asachi Iai
Bd. Carol I, nr.11, 6600, Iai
Tel. 032 213737 / int. 123
E-mail: acord@math.tuiasi.ro

EDITURA CRENGUA GLDU


Toate drepturile rezervate
ISSN 1582 - 1765
Bd. N. Iorga, Bl. K2, ap. 4
Tel. / Fax: 032 - 230598
IAI, 6600

Anul IV, Nr. 2

Iulie Decembrie 2002

RECREAII
MATEMATICE
REVIST DE MATEMATIC PENTRU ELEVI I PROFESORI

ei = 1

Apare cu sprijinul
FILIALEI IAI a SOCIETII de TIINE MATEMATICE

IAI, 2002

Fractali
Stefan

Frunz
a1
Ce este un fractal? Benoit B. Mandelbrot a inventat termenul n 1975. Acest
cuvnt deriv
a din fractus care n limba latin
a nseamn
a fracturat (derivat, la rndul
s
au, din verbul frangere - a frnge, a rupe). El vrea s
a sugereze o multime care
este mult mai neregulat
a dect multimile considerate n geometria clasic
a; cu ct
aceasta este m
arit
a, tot mai multe neregularit
ati devin vizibile. n lucrarea sa The
Fractural Geometry of Nature (1982), Mandelbrot argumenteaz
a c
a asemenea abstractiuni geometrice se potrivesc adesea cu lumea fizic
a mai bine dect curbele si
suprafetele netede. De exemplu, o linie de coast
a neregulat
a (cum ar fi, de exemplu, coasta estic
a a Angliei) arat
a destul de neted
a dac
a o privim din avion, de la
o n
altime mare, dar, pe m
asur
a ce ne apropiem, tot mai multe neregularit
ati devin
vizibile. Aceste neregularit
ati creeaz
a probleme si n calcularea lungimei liniei de
coast
a sau a frontierei a dou
a tari vecine. Fizicianul englez L. F. Richardson studia, n 1961, variatiile lungimilor aproximative L () ale diverselor coaste, m
asurate
cu compasul, pe hart
a, ca functie de etalonul si constata c
a, pentru un larg domeniu
de valori ale lui , lungimea varia dup
a o putere a lui ,
L () = N () ,

>o

(N () este num
arul de pasi de lungime cuprinsi cu compasul n linia respectiv
a
si a () b () nseamn
a c
a a () si b () variaz
a la fel cnd 0+ , mai precis
a () /b () tinde la o constant
a nenul
a cnd 0+ ).
Se vede c
a pentru o curb
a neted
a cum este cercul, lungimea devine constant
a
( = 0) cnd etalonul este suficient de mic n raport cu raza de curbur
a. Dimensiunea cercului este D = 1 (si corespunde lui = 0). Alte curbe ns
a prezint
a un
exponent > 0, astfel nct lungimea lor creste nedefinit pe m
asur
a ce etalonul se
micsoreaz
a; este imposibil s
a le atribuim o lungime finit
a, se spune c
a aceste curbe
sunt nerectificabile.
1
Exponentul 1+ al lui
, definit mai sus, este n fapt o dimensiune fractala.
N ()
Aceast
a determinare a m
asurii fractale, prin acoperirea curbei cu discuri de raz
a ,
este exact cea utilizat
a de Pontriaghin si Schnirelman, n 1932, pentru a defini
dimensiunea de acoperire.
O variant
a idealizat
a a unei asemenea situatii, care este si un model matematic
de fractal, este curba lui Helge von Koch (1904). Se porneste cu un segment unitate
(initiatorul ) care se mparte n 3 segmente congruente si se nlocuieste segmentul din
mijloc cu cele dou
a laturi ale unui triunghi echilateral, avndu-l ca baz
a si situat
deasupra lui (generatorul).
...
n continuare se repet
a aceeasi procedur
a cu fiecare din cele 4 segmente obtinute;
constructia are un caracter recursiv. Curba poligonal
a obtinut
a n fiecare stadiu
1

Conf. dr., Facultatea de matematic


a, Univ.Al. I. Cuza, Iasi

este, dup
a Mandelbrot, o structur
a prefractal
a. Curba lui Koch este figura obtinut
a
la limit
a.
n aceast
a situatie se poate urm
ari explicit cum depinde lungimea de etalonul de
m
asur
a.
1
n stadiul 0 avem 1 = 1, N (1 ) = 1 si L (1 ) = 1. Pentru 2 = avem N (2 ) = 4
3
4
1
si L (2 ) = N (2 ) 2 = ; pentru 3 = 2 avem N (3 ) = 42 si L (3 ) = N (3 ) 3 =
3
3
= 42 /32 .
1
Se demonstreaz
a prin inductie c
a, pentru n = n1 , N (n ) = 4n1 si L (n ) =
3
= N (n ) n = 4n1 /3n1 . Se observ
a deci c
a L (n ) pentru n 0 (n ).
De aici rezult
a si dimensiunea fractal
a
1
1
1
= n1 = (n1) log 4 = nlog3 4 ,
3
N (n )
4
3
ln 4
deci D = 1 + = log3 4 =
= 1, 2618... .
ln 3
O variant
a a curbei lui Koch se obtine dac
a triunghiul echilateral se nlocuieste cu

l
un triunghi isoscel cu unghiul la vrf si baza sin (l-lungimea laturii segmentului
2
2
initial).
Dimensiunea fractalului corespunz
ator este D = log 4/ log [2 + 2 sin (/2)].
Cazul = 0 conduce la D = 2, adic
a o curb
a care umple un triunghi. Aceasta
nu e o curb
a simpl
a deoarece are multe puncte duble.
...
Dimensiunea D = 2 se poate obtine pentru o curb
a simpl
a (curba lui Peano) n
care generatorul este o usoar
a adaptare a situatiei
...
pentru a elimina punctele duble:
...
Aceasta este o curb
a simpl
a dens
a ntr-un p
atrat; faptul c
a nu are puncte multiple
se traduce prin faptul c
a e o curb
a simpl
a. Deci are dimensiunea topologic
a 1.
Trei copii ale curbei lui Koch construite, n exterior, pe cele trei laturi ale unui
triunghi echilateral formeaz
a o curb
a simpl
a nchis
a, numit
a adesea insula lui Koch
sau curba fulgului de zapada (snowflake).
Un fractal cu lacune, construit pe dreapt
a este multimea (sau praful ) lui Cantor.
Ca si curba lui Peano, acest
a multime a fost imaginat
a din motive pur matematice.
Se porneste cu un segment care se mparte, n stadiul 1, n trei segmente congruente
si se elimin
a treimea din mijloc.
...
Cu fiecare din segmentele r
amase se procedeaz
a analog.
2

Ea este un fractal cu dimensiunea (fractal


a) D = log 2/ log 3 = 0, 6309... si dimensiunea topologic
a zero.
Dimensiunea fractal
a nu caracterizeaz
a ea singur
a obiectul. Exist
a multimi de tip
Cantor avnd aceeasi dimensiune fractal
a, dar o structur
a spatial
a diferit
a.
Se mparte un segment (initiatorul) n 27 segmente congruente si se retin, n prima
etap
a 4 segmente de lungime 1/9, egal dep
artate, ncepnd cu primul segment din
stnga pn
a la ultimul segment din dreapta. n continuare se procedeaz
a la fel cu
fiecare din segmentele retinute.
...
Cele dou
a multimi de tip Cantor au aceeasi dimensiune fractal
a, dar difer
a prin
lacunaritatea lor, o alt
a caracteristic
a ce se cere nu numai intuit
a ci si clar definit
a.
Un alt fractal lacunar, cu o descriere similar
a, este triunghiul (sau sita) lui Sierpinski. Se porneste cu un triunghi echilateral care se mparte prin mijloacele laturilor
sale n 4 triunghiuri congruente si se elimin
a triunghiul din mijloc. Cu fiecare din
triunghiurile r
amase se procedeaz
a analog.

...

Multimea r
amas
a este sita lui Sierpinski. Acesta este un fractal cu dimensiunea
D = log 3/ log 2 = 1, 585...
Adesea se consider
a numai laturile si se obtine un fractal cu aceeasi dimensiune.
Se poate ar
ata c
a ambele structuri prefractale converg la aceeasi structur
a fractal
a n
sensul unei distante naturale introduse de matematicianul romn Dimitrie Pompeiu si de matematicianul german Felix Hausdor.
O alt
a variant
a este covorul (carpeta) lui Sierpinski.
Se porneste cu un p
atrat care se mparte n 32 p
atrate congruente si se elimin
a
p
atratul din mijloc. Cu fiecare din p
atratele r
amase se procedeaz
a la fel.

...

Exemplele de structuri fractale deterministe construite dup


a cele dou
a modele se
pot multiplica la infinit. Aceste structuri se pot dovedi foarte interesante pentru
a modela unele probleme de transport n medii poroase si permit calcule analitice
exacte pentru diverse propriet
ati fizice (conductanta, vibratii, electrozi fractali etc.).
Se pot imagina si analoage tridimensionale: sita tridimensionala a lui Sierpinski si
buretele lui Menger, care au dimensiunile fractale D = log 4/ log 2 = 2, respectiv
D = log 20/ log 3 = 2, 73 . . .
O alt
a variant
a posibil
a const
a n prezenta simultan
a a mai multor sc
ari de dilatare. Figura urm
atoare ilustreaz
a iterarea determinat
a de factori 1/4 si 1/2.
3

...

Dimensiunea sa fractal
a este D = log 1 + 17 / log 2 1. Am dat pn
a acum
exemple de fractali deterministi (exacti), dar se pot defini cu usurinta si structuri
fractale statistice. Cei mai simpli sunt cei omogeni, cnd aria, volumul (sau masa)
structurii sunt repartizate uniform la fiecare nivel al ierarhiei, adic
a diversii generatori
conserv
a raportul de mas
a de la un nivel la urm
atorul.
Astfel, se poate porni de la recurenta cu caracter statistic

...

cu raportul de mas
a (arie) 2/4 = 1/2 si se poate construi fractalul statistic ce ncepe
prin
...

Raportul de mas
a poate varia de la un pas la cel urm
ator (fractali eterogeni ).
Un alt exemplu de fractal statistic poate modela distributia craterelor Lunii. Ea
poate fi privit
a ca o distributie de discuri ale c
aror centre urmeaz
a de exemplu o
distributie Poisson si ale c
aror raze sunt aleatoare cu o densitate de probabilitate de
tipul P (R > r) = Qr . Numeroase asemenea exemple sunt descrise de Mandelbrot
n [3].
S
a ne rentoarcem acum la conceptul de dimensiune. O tentativ
a natural
a de
a m
asura dimensiunea unui obiect E const
a n pavajul obiectului prin paveuri
(apartinnd spatiului n care obiectul este scufundat) de m
asura = d(E) , unde
d (E) este dimensiunea obiectului. Dar cum d (E) este apriori necunoscut
a, o solutie
const
a n a face ncerc
ari lund unit
ati de m
asur
a = cu un exponent nedeterminat. S
a consider
am de exemplu un p
atrat (d = 2) de latur
a L si s
a-l acoperim cu
paveuri (p
atrate) de latur
a . M
asura sa va fi dat
a de M = N , unde N e num
arul
d
de paveuri, adic
a N = (L/) . Astfel
d
L

= L2 2 .
M = N =

Dac
a se ncearc
a = 1 se obtine M cnd 0+ ; lungimea unui p
atrat este
infinit
a. Dac
a se ncearc
a = 3, se g
aseste c
a M 0 cnd 0+ ; volumul unui
p
atrat este nul. Aria p
atratului se obtine doar pentru = 2 si dimensiunea sa este
cea a unei suprafete = d = 2.
Faptul c
a aceast
a metod
a se poate aplica pentru un real oarecare permite
generalizarea la dimensiuni care nu sunt ntregi. Se poate formaliza putin aceast
a
4

m
asur
a. Mai nti, avnd de-a face cu un obiect de form
a oarecare, nu este n general
posibil s
a-l acoperim cu paveuri identice de latur
a . Se poate ns
a acoperi obiectul
prin bile Vi de diametru d (Vi ) . Aceasta ofer
a un plus de suplete, dar impune s
a

lu
am limita inferioar
a a sumei m
asurilor elementare = d (Vi ) . Se obtine astfel ceea
ce se numeste -masura de acoperire (Hausdor 1919, Besicovici 1935) definit
a
prin
nX
o
m (E) = lim inf
d (Vi ) : E Vi , d (Vi ) .
0

Se defineste dimensiunea Hausdor-Besicovici prin

d (E) = inf { : m (E) = 0} = sup { : m (E) = } .

Deci dimensiunea Hausdor-Besicovici este valoarea lui pentru care m face un


salt de la zero la infinit. Aceast
a m
asur
a pentru = d (E) poate fi orice num
ar ntre
zero si infinit.
Aceste consideratii sugereaz
a, de exemplu, c
a lungimea unei curbe nerectificabile
trebuie nlocuit
a cu m
asura Hausdor corespunz
atoare.
Exist
a si alte definitii ale dimensiunii unei multimi, unele echivalente, altele
diferite de dimensiunea Hausdor-Besicovici. Se poate defini, de asemenea, o dimensiune topologic
a; o multime format
a dintr-un punct are dimensiunea topologic
a
zero, o multime ce poate fi pus
a n corespondenta bijectiv
a si bicontinu
a (homeomorfism) cu o curb
a neted
a are dimensiunea topologic
a 1 s.a.m.d.
O definitie-tentativ
a a fractalilor, propus
a de Mandelbrot, const
a n a cere ca
dimensiunea Hausdor-Besicovici s
a fie strict mai mare ca dimensiunea topologic
a.
Aceasta se refer
a desigur la fractalii ideali, obtinuti din prefractali prin trecere la
limit
a n raport cu distanta Pompeiu-Hausdor.
Trebuie precizat c
a fractalii au fost introdusi si utilizati n matematic
a nc
a la
sfrsitul secolului XIX-lea de Cantor, Peano, Sierpinski, Menger s.a. Aceste exemple
au fost considerate mult
a vreme ca situate mpotriva naturii. Este meritul incontestabil al lui B.Mandelbrot de a fi demonstrat c
a multimile fractale modeleaz
a o
ntreag
a varietate de fenomene stiintifice, de la cele moleculare la cele astronomice:
miscarea brownian
a a particulelor, turbulenta n fluide, cresterea plantelor, studiul
rocilor, materiale compozite, polimeri si geluri, peisaje, munti, linii de coast
a geografice, distributia galaxiilor n univers si chiar fluctuatiile de preturi pe pietele de
schimb. Ultimul eseu al lui Mandelbrot se refer
a la aceste fluctuatii.
Multimile fractale joac
a un rol important n unele ramuri ale matematicii, cum
ar fi teoria numerelor si ecuatiile diferentiale neliniare (stabilitate si haos).
Astfel, ceea ce a p
arut la nceput un concept de matematic
a pur
a a g
asit numeroase aplicatii n stiinte. Dac
a aceste aplicatii vor continua s
a se diversifice si
s
a se adnceasc
a, s-ar putea ca studiul fractalilor s
a devin
a o parte obligatorie a
cursurilor universitare. Geometria fractal
a este completarea care lipsea geometriei
euclidiene si simetriei cristaline (sau cvasicristaline).
1.
2.
3.
4.

Bibliografie
K. Devlin - Vrsta de aur a matematicii, Theta, Bucuresti, 2000.
J. -F. Gornyet - Physique et structures fractales, Masson, Paris, 1992.
B. Mandelbrot - The Fractal Geometry of Nature, W.H.Freeman, 1982.
B. Mandelbrot - Obiectele fractale, Editura Nemira, 1998.
5

Dreapta lui Euler privit


a ca loc geometric
Gabriel POPA1 , Paul GEORGESCU 2
Vom ar
ata n cele ce urmeaz
a c
a dreapta lui Euler a unui triunghi poate fi gndit
a ca locul geometric al punctelor de concurenta a trei ceviene variabile asociate
triunghiului.
Fie O, G, H punctele remarcabile (n notatii uzuale) ale triunghiului ABC, A1 , B1 , C1
punctele de pe cercul circumscris diametral opuse
vrfurilor notate corespunz
ator, iar SA , SB , SC
puncte pe dreptele A1 M , B1 N respectiv C1 P
(unde M , N , P sunt mijloacele laturilor) care mpart segmentele orientateA1 M, B1 N , C1 P ntr4
un acelasi raport k R\ 1,
.
3
Teorem
a. Dreptele ASA , BSB si CSC sunt
concurente ntr-un punct situat pe dreapta lui
Euler a triunghiului ABC.
Demonstratie. Raport
am planul la un reper cu originea n centrul cercului
circumscris O; vom nota cu rX vectorul de pozitie al punctului X. Atunci

1
1
k
rSA =
(rA1 krM ) =
rA + (rB + rC ) .
1k
k1
2

Fie Q un punct pe dreapta ASA care mparte segmentul orientat ASA n raportul
QA
= l; avem
QSA

1
1
l
k
rQ =
(rA lrSA ) =
rA
rA + (rB + rC ) =
1l
1l
(1 l) (k 1)
2
lk
lk
1+lk
=
rA +
rB +
rC .
(1 l) (1 k)
2 (1 l) (1 k)
2 (1 l) (1 k)
Vom ncerca s
a determin
am l R\ {1} astfel nct rQ s
a aib
a o scriere simetric
a n
raport cu rA , rB , rC . Pentru aceasta,
2 2k
2 (1 + l k) = lk l (k 2) = 2 2k l =
(1)
k2
4
unde l = 1 dac
a si numai dac
a k = . Pentru valoarea lui l dat
a de (1), obtinem
3
k
(2)
rQ =
(rA + rB + rC )
3k 4
Considernd acum punctele Q0 pe BSB si Q00 pe CSC care mpart segmentele
orientate corespunz
atoare n acelasi raport l dat de (1), va rezulta c
a rQ0 = rQ00 = rQ ,
deci cele trei puncte coincid. Prin urmare, exist
a un punct comun dreptelor ASA ,
BSB si CSC .
1
2

Profesor, Liceul Teoretic Garabet Ibr


aileanu, Iasi
Profesor, Liceul de Informatic
a Grigore C. Moisil, Iasi

1
1
a OG = (rA + rB + rC ).
(rA + rB + rC ), obtinem c
3
3
Atunci punctul Q dat de (2) se afl
a pe dreapta OG, care este dreapta lui Euler a
truinghiului ABC.
Deoarece rO = 0 si rG =

4
, dreptele ASA , BSB si CSC nu sunt concurente,
3
ntruct sunt toate paralele cu dreapta lui Euler. ntr-adev
ar, n acest caz SA ar fi
simetricul lui A1 fata de H, deoarece punctele H, M si A1 sunt coliniare si M este
mijlocul segmentului [HA1 ]. Rezult
a de aici c
a HO este linie mijlocie n triunghiul
A1 SA A, deci HOkASA .
Cazul k = 1 trebuie evident exclus, ntruct el corespunde punctelor de la infinit
de pe dreptele A1 M , B1 N , respectiv C1 P .
Observatia 1. Pentru k =

Observatia 2. Cteva cazuri particulare remarcabile:


k = 0 conduce la obtinerea punctului O drept punct de concurenta a diametrilor
AA1 , BB1 , CC1 ;
k = 2 corespunde situatiei n care SA = SB = SC = H; evident atunci c
a
punctul de concurenta Q dat de (2) este chiar H-ortocentrul triunghiului;
k = 2 corespunde situatiei n care SA = GA este centrul de greutate al
triunghiului A1 BC etc. n acest caz, punctul de concurenta Q are vectorul de pozitie
1
QG
2
rQ = (rA + rB + rC ) deci
= . Dealtfel, articolul de fata a pornit tocmai de
5
QO
3
la acest caz, autorii demonstrnd c
a OGA kA, unde este centrul cercului celor
nou
a puncte;
k = 4 corespunde situatiei n care SA este simetricul lui GA n raport cu M si
analoagele; n acest caz, punctul de concurenta Q este , centrul cercului celor nou
a
puncte.
Observatia 3. Orice punct de pe dreapta lui Euler, cu exceptia centrului de
greutate G, poate fi gndit ca un punct de concurenta Q obtinut pentru un anumit
raport k. Mai precis, pe dreapta cu orientarea OH avem:
k (0, 1), deci SA se afl
a pe semidreapta opus
a lui (A1 M si analoagele; atunci
k
(1, 0) si se obtin astfel punctele de pe dreapta lui Euler dintre O si
3k 4
simetricul lui H fata de O;
k

k (, 0], deci SA apartine segmentului (M A1 ] si analoagele; atunci


3k
4

1
si se obtin astfel punctele de pe segmentul (GO];
0,
3

4
4
a pe semidreapta opus
a lui (M A1 si
k 1,

, , deci SA se afl
3
3

k
1
analoagele; atunci
(, 1)
, si se obtin punctele semidreptei
3
3k 4

4
4
(GH pentru k
, si cele ale semidreptei r
amase pentru k 1,
.
3
3

Un mod de calcul al num


arului lexicografic de ordine
asociat unei permut
ari
Iuliana GEORGESCU 1 , Paul GEORGESCU 2
n cele ce urmeaz
a vom studia cteva propriet
ati ale relatiei de ordine lexicografic
a
pe multimea Sn a permut
arilor de ordinul n si vom preciza un mod de calcul al
num
arului lexicografic de ordine asociat.
Dup
a cum este cunoscut, relatia de ordine lexicografic
a pe multimea Sn se defineste n modul urm
ator.
Definitie. Date si 0 Sn , vom spune ca precede lexicografic 0 si vom nota
0 daca i0 1, n astfel nct (i) = 0 (i), i 1, i0 1, iar (i0 ) < 0 (i0 ).
n raport cu aceast
a relatie de ordine, fiec
arei permut
ari din Sn i se va putea
asocia un num
ar de ordine cuprins ntre 1 si n!, care va fi numit n cele ce urmeaz
a
num
arul lexicografic de ordine al acelei permut
ari. De asemenea, dac
a Sn ,
not
am cu m (i) num
arul de inversiuni corespunz
atoare pozitiei i n permutarea
si cu s (i) = { (i + 1) , (i + 2) , . . . (n)} multimea elementelor care-l succed pe
(i) n permutarea .
Lema 1. Daca , 0 Sn , atunci are loc echivalenta 0 i0 1, n n asa
fel nct m (i) = m0 (i), i 1, i0 1, iar m (i0 ) < m0 (i0 ).
Demonstratie. Fie i0 1, n n asa fel nct (i) = 0 (i), i 1, i0 1,
iar (i0 ) < 0 (i0 ). n mod evident, m (i) = m0 (i), i 1, i0 1, pentru c
a
s (i) = s0 (i), i 1, i0 1, iar m (i0 ) < m0 (i0 ) (prin trecerea pe pozitia i la un
element mai mare se cstig
a inversiuni).
Fie i0 1, n n asa fel nct m (i) = m0 (i), i 1, i0 1, iar m (i0 ) <
< m0 (i0 ). Deoarece m (1) = m0 (1), se obtine c
a (1) = 0 (1), stiind c
a m (1) =
= n (1), m0 (1) = n 0 (1) . Cu un rationament asem
an
ator se obtine c
a (i) =
= 0 (i), i 1, i0 1, si deci s (i0 1) = s0 (i0 1). Deoarece m (i0 ) < m0 (i0 ),
rezult
a evident c
a (i0 ) < 0 (i0 ).
Observatia 1. Evident, m (i) n i. De asemenea, are loc inegalitatea
n
n
P
P
m (i) (n i)!
(n i) (n i)! si de aici
i=k
n
P
i=k

i=k
n
P

m (i) (n i)!

i=k

Not
am N () = 1+

[(n i + 1)! (n i)!] = (n k + 1)! 1, k 1, n.

n
P

i=1

m (i) (n i)!. Conform observatiei anterioare,

1 N () n! .
Lema 2. Are loc echivalenta 0 N () < N ( 0 ).
Demonstratie. Fie i0 1, n n asa fel nct (i) = 0 (i), i 1, i0 1,
iar (i0 ) < 0 (i0 ). Atunci N ( 0 ) N () = [m0 (i0 ) m (i0 )] (n i0 )! +
n
n
P
P
+
[m0 (i) m (i)] (n i)! (n i0 )!
m0 (i) (n i)!.
i=i0 +1

Conform Observatiei 1, N ( 0 ) N () 1.

1
2

i=i0 +1

Profesoar
a, Liceul cu Program Sportiv, Iasi
Profesor, Liceul de Informatic
a Grigore Moisil, Iasi

Presupunem prin reducere la absurd c


a 0 . Dac
a 0 = , atunci N () =
0
0
0
= N ( ), absurd. Dac
a , atunci N () < N ( ), conform celor demonstrate
anterior, ceea ce este absurd.
a.
Fie acum F1 : Sn 1, n!, F1 () = N (). Conform Lemei 2, F1 este injectiv
Deoarece card Sn = n! =card 1, n!, F1 este bijectiv
a, si deoarece F1 p
astreaz
a ordinea lexicografic
a (Lema 2 ), N () este chiar num
arul lexicografic de ordine asociat
permut
arii . Se obtine deci urm
atoarea
Teorem
a. Numarul lexicografic de ordine asociat unei permutari este
n
P
N () = 1 +
m (i) (n i)! .
i=1

Vom propune n continuare cteva aplicatii ale acestui rezultat.


Problema 1. Fie , 0 Sn n asa fel inct m (i) = m0 (i), i 1, n.
Demonstrati ca = 0 .
Solutie. Se observ
a c
a N () = N ( 0 ), deci = 0 .

Fie Mn = 0, n 1 0, n 2 . . . {0}.
Corolar. Functia F2 : Sn Mn , F2 () = (m (1) , m (2) , . . . , m (n)) este
injectiva.
Demonstratie. Evident, card Sn = card Mn = n!, iar F2 este injectiv
a conform
Lemei 2, deci n fapt este bijectiv
a.
Problema 2. Demonstrati ca pentru orice n-upla (k1 , k2 , . . . , kn ) Nn astfel
nct 0 ki n i, Sn satisfacnd m (i) = ki , i 1, n.
Solutie. Rezult
a imediat din surjectivitatea lui F2 .
am cu Akn multimea
Fie acum n N , n 2, si k N, 1 k n. Not
tuturor aranjamentelor de cte n elemente luate cte k. Cu aceast
a notatie, fiec
arui
aranjament A Akn , privit ca o functie de la multimea 1, k la multimea 1, n, i se
poate asocia n mod natural multimea M (A) ce contine toate permut
arile Sn
cu proprietatea c
a (i) = A (i), i 1, k, iar (i) 1, n\{A (1) , A (2) , . . . , A (k)},
i k + 1, n. Evident, M (A) contine (n k)! elemente cu numere lexicografice de
ordine asociate consecutive.
Pentru i 1, k, not
am cu nA (i) num
arul elementelor din multimea 1, n\{A (1) ,
A (2) , . . . , A (i)} care sunt mai mari dect i. Evident, pentru n = k, nA (i) = mA (i).
Relatia de ordine lexicografic
a definit
a pe multimea Sn se poate extinde n mod
evident si la multimea Akn . Aplicnd rationamentul descris anterior, obtinem c
a
num
arul lexicografic de ordine asociat unui aranjament A este
k
P
m (i) (n i)!/ (n k)! .
NA = 1+
i=1

Observatia 2. mpreun
a cu schita unei alte demonstratii, Teorema este mentionat
a n [1] si preluat
a n [2], f
ar
a demonstratie si f
ar
a indicarea sursei originale.

Bibliografie.
1. P. Georgescu - Asupra relatiei de ordine lexicografica pe multimea permutarilor
de ordinul n, Revista Joc Secund, Liceul de Informatic
a G. Moisil, Iasi, ianuarie
2001.
2. D. Hrinciuc-Logof
atu - C++. Algoritmi si probleme rezolvate, Editura Polirom,
Iasi, 2001.
9

Generaliz
ari ale teoremei lui Ceva si aplicatii
Temistocle BRSAN 1
Teorema lui Ceva si reciproca sa caracterizeaz
a concurenta a trei ceviene cu ajutorul rapoartelor n care picioarele acestora mpart laturile triunghiului. n locul
cevienelor vom considera trei drepte oarecare si vom exprima concurenta lor n acelasi mod: cu ajutorul rapoartelor n care punctele de intersectie a dreptelor cu laturile
triunghiului mpart aceste laturi. Diversitatea pozitiilor celor trei drepte n raport cu
triunghiul dat face posibile mai multe generaliz
ari ale teoremei lui Ceva. Utilizarea
segmentelor orientate este avantajoas
a n gruparea cazurilor ce pot ap
area. Ca si n
[2], se exclud tacit unele pozitii triviale ale celor trei drepte.
Vom ncepe cu dou
a rezultate preg
atitoare.
Lema 1. Fie ABC un triunghi oarecare si punctele U AB, V AC, X BC
UB
VC
XB
YA
si Y AC. Notam u =
, v=
, x=
, y=
si {T } = U V XY .
UA
VA
XC
YC
Atunci, avem:
(1 v) (x uy)
TU
=
.
(1 u) (1 vy)
TV
Demonstratie. Fie {X 0 } = AB XY (fig. 1). Teorema lui Menelaus aplicat
a
triunghiului AU V si secantei XY conduce la relatia
TU
Y A X 0U
=

.
TV
Y V X 0A

Fig. 1

Fig. 2

(1)

Fig. 3

YA
VC
y
1
YA =
AV =
AC si v =
AC, urmeaz
a c
a
1

y
1

v
YC
VA
1 vy
YA
y (1 v)
Y V = Y A + AV =
AC si, deci,
(2).
=
(1 v) (1 y)
1 vy
YV
y
X 0A
a de raportul 0 = (teorema
Pozitia punctului X 0 pe latura AB este precizat
x
XB
y
AB si cum
lui Menelaus relativ la 4ABC si secanta XY ). Deducem c
a X 0A =
xy
1
x uy
UB
u=
AU =
AB, obtinem: X 0 U = X 0 A + AU =
AB. Ca
1

u
(1

u) (x y)
UA
x uy
X 0U
urmare, 0 =
(3).
y (1 u)
XA
Combinnd (1), (2) si (3), obtinem relatia de demonstrat.
Cum y =

Prof. dr., Catedra de matematic


a, Univ. Tehnic
a Gh. Asachi, Iasi

10

Lema 2. Fie ABC un triunghi si punctele U AB, V AC, X BC si


UB
VC
XC
YA
, v =
, x =
, y =
si {T } = U V XY
y AB. Notnd u =
UA
VA
XB
YB
(fig. 2), avem:
(1 v) (1 uy)
TU
=
.
(1
u) (x vy)
TV
Observatia 1. Relatia din Lema 1 a fost demonstrat
a n cazul particular din
fig. 1: punctele U, V, X, Y sunt interioare laturilor pe care se afl
a, dar r
amne valabil
a
(cu aceeasi demonstratie) si n cazurile n care o parte dintre aceste puncte sau toate
ar fi situate pe prelungirile laturilor respective. Doar cazul XY kAB (n care x = y)
TU
x (1 v)
=
necesit
a o demonstratie diferit
a; se ajunge la formula
care se obtine,
1 vx
TV
de altfel, din cea prezent
a n Lema 1 dac
a se ia n aceasta x = y. Aceleasi observatii
se pot face si privitor la Lema 2.
Propozitia 1. Fie dat un triunghi ABC si dreptele d1 , d2 , d3 . Presupunem ca
d1 intersecteaza AB si AC n punctele M si respectiv N , d2 intersecteaza BC si
BA n P si respectiv Q, iar d3 intersecteaza CA si CB n R si respectiv S si notam
MB
NC
PC
QA
RA
SB
,n=
,p=
,q=
,r=
,s=
. Atunci d1 , d2 , d3 sunt
m=
MA
NA
PB
QB
RC
SC
concurente daca si numai daca este ndeplinita conditia

1 q r

1 + mpr + nqs = mq + ps + rn, i.e. m 1 s = 0.


n p 1
Demonstratie. Fie {T } = M N SR si {T 0 } = M N P Q (fig. 3). n conformitate cu Lemele 1 si 2, putem scrie:

(1 n) (1 mq)
T 0M
=
.
(1 m) (p nq)
T 0N
(1 n) (s mr)
Atunci, d1 , d2 , d3 sunt concurente T coincide cu T 0
=
(1 m) (1 nr)
(1 n) (1 mq)
=
1 + mpr + nqs = mq + ps + rn, q.e.d.
(1 m) (p nq)
Dac
a Q coincide cu A, S cu B, si N cu C, adic
a q = s = n = 0, obtinem:
Corolarul 1 (Ceva). Cevienele AP , BR, CM (se exclude
cazul AP
kBRkCM )

1 0 r

sunt concurente daca si numai daca 1 + mpr = 0 sau m 1 0 = 0.


0 p 1
(1 n) (s mr)
TM
=
,
(1 m) (1 nr)
TN

Dac
a S coincide cu B si P cu C, adic
a s = p = 0, vom obtine un alt rezultat
cunoscut([4, Teorema 3], [3, Teorema 1], [2, Prop.2] etc.):
Corolarul 2. Dreapta M N trece prin punctul de intersectie a cevienelor BR si
CQ daca si numai daca mq + nr = 1.
BS
SP
P C CN
NR
Aplicatia 1. Daca pentru k Z fixat avem: k = k = k , k = k =
c
a
b
a
b
RA
AQ
QM
MB
= k si k = k = k (fig.3), atunci M N , P Q, RS sunt concurente.
c
b
c
a
11

Demonstratie. Avem: m = n =

bk

ak
bk
, p = q = k
, r = s =
k
+c
c + ak

ck
. Se verific
a printr-un calcul simplu conditia din Propozitia 1.
ak + bk
Observatia 2. Pentru k lund valorile 0, 1 si 2 punctele de intersectie corespunz
atoare sunt G, I si respectiv K (Lemoine).
Aplicatia 2 (Newton). ntr-un patrulater circumscris unui cerc dreptele care
unesc punctele de contact ale laturilor opuse trec prin punctul de intersectie a diagonalelor.
Demonstratie. S
a ar
at
am numai faptul c
a XY , AC si BD sunt concurente
(fig. 4). Vom aplica Corolarul 2. Avem:
=

Fig. 4
Fig. 5
Fig. 6

C
B
B+C
B+C
XB
YC
= r ctg
m=
= r ctg
/ r tg
,n=
/ r tg
,
XE
2
2
2
2
YE
AE
DE
d sin D
d sin D
=
=
q=
si r =
, unde a = AB, b = BC,
a
sin
(B
+
C)
c
sin
(B + C)
AB
DC

B
A
etc. si c
a
c = CD si d = DA. Cu acestea si tinnd seama c
a a = r ctg + ctg
2
2
A+B
C +D
B+D
A+C
sin
= sin
, cos
= cos
, se verific
a prin calcul conditia
2
2
2
2
mq + nr = 1.
Propozitia 2. Daca pozitiile punctelor M , N , P , Q, R, S (fig. 5) sunt precizate
MB
NC
PB
QC
RB
SC
, n=
, p=
, q=
, r=
, s=
, atunci
de rapoartele m =
MA
NA
PA
QA
RA
SB
dreptele M N , P Q, RS sunt concurente daca si numai daca avem

1 1 1

prs + mq + nr = mrs + np + rq, i.e. m p r = 0.


n q rs
Demonstratie. Not
am {T } = SR N M si {T 0 } = SR QP . Conform Lemei 1,
(1 1/r) (n ms)
(1 1/r) (q ps)
TS
T 0S
=
avem:
si 0 =
. Asadar, M N , P Q,
(1

s)
(1

m/r)
(1 s) (1 p/r)
TR
T R
TS
T 0S
= 0 (n ms) (1 p/r) = (q ps) (1 m/r)
RS sunt concurente
TR
T R
prs + mq + nr = mrs + np + rq.
Procednd la fel, dar cu utilizarea Lemei 2, se dovedeste si
Propozitia 20 . Daca punctele M , N , P , Q, R, S (fig. 6) au pozitiile precizate
MB
NC
PB
QC
RB
SC
, n=
, p=
, q=
, r=
, s=
, atunci
de rapoartele m =
MA
NA
PA
QA
RC
SA
12

dreptele M N , P Q, RS sunt concurente daca si numai


daca avem
1 1 1

qrs + ms + np = nrs + mq + ps, i.e. m p rs = 0.


n q s
Corolarul 3. Ceviana AD, cu D BC precizat de raportul d =

punctul de intersectie a dreptelor MN si P Q daca si numai daca


1 1 0

m p 1 = 0, i.e. d = n q .

mp
n q d

DC
, trece prin
DB

Demonstratie. n Propozitia 2 (sau 20 ) se face ca R s


a coincid
a cu A (respectiv,
S s
a coincid
a cu A) si se ia s = d (respectiv, r = 1/d).
Aplicatia 3. Fie ABC un triunghi cu a b c. Fie D, E, F mijloacele
laturilor (BC), (CA) si respectiv (AB) si D0 , E 0 , F 0 mijloacele liniilor frnte BAC,
CBA si respectiv ACB (i.e. BD0 = CA + AD0 , CB + BE 0 = AE 0 si AF 0 =
BC + CF 0 ). Aratati ca dreptele DD0 , EE 0 si F F 0 sunt concurente (fig. 7).
Demonstratie. Rezultatul se obtine aplicnd Propozitia 2 cu n = p = s = 1,
ca
1
E0B
F 0C
m= 0 =
(c
aci 2AE 0 = a + c si BE 0 = c AE 0 = (c a)), q = 0 =
a+c
2
EA
F A
b+c
ba
D0 B
=
si r = 0 =
.
a+b
cb
DA

Fig. 7
Fig. 8
Fig. 9
Observatia 3. n [1] este dat
a o demonstratie sintetic
a (se arat
a c
a DD0 , EE 0 ,
0
F F sunt bisectoare ale 4DEF ), iar n [5, Teorema 2] una analitic
a.
n leg
atur
a cu Problema 191 [6] (a se vedea si [2]) d
am

Aplicatia 4. Fie ABC un triunghi ce nu este isoscel. Fie A0 punctul de intersectie a dreptei ce uneste picioarele bisectoarelor unghiurilor B si C cu dreapta
ce uneste punctele de contact al cercului nscris cu laturile (AB) si (AC) si B0 , C0
analoagele acestuia. Sa se arate ca dreptele AA0 , BB0 , CC0 sunt concurente.
a
a
pb
Demonstratie. Cu notatiile din fig. 8, avem: m = , n = , p =
=
b
c
pa
a+cb
pc
a+bc
=
si q =
=
. n conformitate cu Corolarul 3, obtinem:
b+ca
pa
b+ca
nq
b (a c) (a b + c)
DC
=
d =
= ... =
. n acelasi mod obtinem si
m

p
c (a b) (a + b c)
DB
c (b a) (a + b c)
a (c b) (a + b + c)
EA
FB
=
=
e =
, f =
. Ca urmare,
a (b c) (a + b + c)
b (c a) (a b + c)
EC
FA
def = 1 si, deci, dreptele AA0 , BB0 , CC0 sunt concurente.
13

Propozitia 3. Fie D, M, P BC, Q AB si N AC (fig. 9) cu pozitiile


DB
MB
PC
QB
NC
,m=
,p=
,q=
si n =
. Dreapta AD trece
precizate de d =
DC
MC
PB
QA
NA
prin punctul de intersectie a dreptelor M N si P Q daca si numai daca

mn q d

n pq 1 = 0, i.e. d = mn q .

n pq
1
1 0

Demonstratie. Utiliz
am Propozitia 2 lund punctul N n vrful C si nlocuind
numerele m, n, p, q, r, s cu 1/d, 0, p, 1/q, 1/m, 1/n respectiv. Rezultatul dorit poate fi
obtinut, n mod asem
an
ator, si prin utilizarea Propozitiei 20 .
Observatie. Teorema lui Ceva este un caz particular al Propozitiilor 2, 20 , 3.
Aplicatia 5. Se noteaza cu A1 centrul patratului D1 D2 D3 D4 nscris n triunghiul ABC cu D1 , D2 BC, D3 CA si D4 AB. Similar se introduc si
punctele B1 , C1 . Sa se arate ca dreptele AA1 , BB1 , CC1 sunt concurente (punctul
lui Van Vecten).
Demonstratie. Aplic
am Propozitia 3 lund drept M N si P Q diagonalele p
aD1 B
l ctg B
=
tratului D1 D2 D3 D4 . Notnd cu l latura acestuia, avem: m =
,
l + l ctg C
D1 C
l ctg C
D2 C
=
si n = q. Conditia din propozitia amintit
a se scrie: d =
p=
l + l ctg B
D2 B
1 + ctg B
m1
= ... =
.
Relativ la laturile (CA) si (AB) obtinem
1p
1 + ctg C
1 + ctg C
1 + ctg A
e =
, f =
. Rezult
a c
a def = 1 si, deci, dreptele AA1 ,
1 + ctg A
1 + ctg B
BB1 , CC1 sunt concurente.
Aplicatia 6. Fie Db , Dc punctele de contact al cercului A - exnscris triunghiului
ABC cu dreptele AB si respectiv AC, iar perechile de puncte Ec , Ea si Fa , Fb avnd
semnificatii analoage. Daca notam {A0 } = Ec Ea Fb Fa , {B 0 } = Fa Fb Dc Db
si {C 0 } = Db Dc Ea Ec , atunci dreptele AA0 , BB 0 , CC 0 sunt concurente n H
-ortocentrul triunghiului ABC.
Demonstratie. Dac
a {D} = AA0 BC, se aplic
a Propozitia 3 pentru a ar
ata
c
a punctul D este piciorul n
altimii din A a triunghiului ABC etc.

Bibliografie
1. F. D. Beznosikov - Problema 914, Matematika v skole, 3/1971, p.75 (enunt) si
1/1972, p.76 (solutie).
2. T. Brsan - Un criteriu de concurenta a dreptelor, Recreatii Matematice, 4(2002),
nr.1, 23-24.
3. C. Chiser - Conditii necesare si suficiente ca o dreapta sa treaca prin puncte importante dintr-un triunghi, G.M.-9/2000, 336-343.
4. N. Oprea - Un punct si o dreapta remarcabile din planul unui triunghi, G.M.11/1996, 532-540.
5. J. Tong - Perimeter bisectors of the triangle, G.M.-3/1998 (seria informare - perfectionare), 162-176.
6. *** - Problema 191, Recreatii S
tiintifice, 4(1886), p.48 (enunt) si p.118 (solutie).
14

O proprietate a sistemelor de generatori


ale unor grupuri
Marian TETIVA1
n Problema C:316 [1] se cere s
a se demonstreze c
a din orice sistem de generatori al
grupului aditiv al numerelor reale se poate extrage orice element, multimea r
amas
a
fiind, n continuare, sistem de generatori. Problema 26 din [3, p.55] arat
a c
a de
aceeasi proprietate se bucur
a si sistemele de generatori ale grupului (Q, +). Amintim
c
a, dat fiind un grup abelian (aditiv) G, o multime nevid
a S G se numeste sistem
de generatori al grupului G dac
a, pentru orice g G, exist
a n N , a1 , a2 , . . . , an Z
si s1 , s2 , . . . , sn S astfel nct g = a1 s1 + a2 s2 + . . . + an sn . Remarc
am c
a orice
grup G are m
acar un sistem de generatori (si anume pe S = G). E usor de v
azut
c
a, dac
a un element s S are o scriere de acest tip cu toate elementele si S\{s},
atunci S\{s} este, de asemenea, sistem de generatori pentru G.
Ne propunem n cele ce urmeaz
a s
a ar
at
am c
a ambele probleme pot fi rezolvate n
acelasi fel, tinnd seama de o proprietate comun
a a grupurilor aditive ale numerelor
reale, respectiv rationale si de urm
atorul rezultat, pe care l demonstr
am n aceast
a
not
a.
Propozitie. Fie G un grup divizibil, S un sistem de generatori al lui G si s S.
Atunci S\{s} este, nca, sistem de generatori pentru G.
Vom considera grupul G abelian si dat n notatie aditiv
a; n aceste conditii G
se numeste grup divizibil dac
a pentru orice g G si orice num
ar ntreg n 6= 0
exist
a x G astfel nct nx = g (vom mai spune c
a ecuatia nx = g are solutie
in G). Evident, grupurile (R, +) si (Q, +), despre care a fost vorba n problemele
amintite mai sus, sunt grupuri divizibile. Un exemplu de grup care nu este divizibil
l reprezint
a grupul (Z, +) al numerelor ntregi (de exemplu, ecuatia 2x = 1 nu are
solutie n Z). n continuare d
am dou
a demonstratii ale propozitiei enuntate, una
elementar
a, alta care face apel la o teorem
a de izomorfism.
Demonstratia I. S
a consider
am multimea H a combinatiilor liniare, adic
aa
elementelor din G care pot fi scrise n forma
a1 s1 + a2 s2 + . . . + an sn ,

unde n N , a1 , a2 , . . . , an Z si s1 , s2 , . . . , sn S\{s}; de asemenea, fie K =


{ns | n Z}. Se verific
a imediat c
a H si K sunt subgrupuri ale lui G (ele se numesc
subgrupurile lui G generate de S\{s}, respectiv de {s}). Trebuie s
a ar
at
am ori c
a
s H (asa vom proceda n aceast
a prim
a demonstratie), ori c
a H = G (ceea ce vom
face n a doua demonstratie).
Ar
at
am, mai nti, c
a exist
a un multiplu qs, q Z , al lui s care apartine lui H.
ntr-adev
ar, conform ipotezei, exist
a x G astfel nct 2x = s; tot conform ipotezei,
x poate fi exprimat ca o combinatie liniar
a a unor elemente din S, adic
a exist
a
a, a1 , . . . , ap Z si exist
a s1 , . . . , sp S\{s} astfel nct x = as + a1 s1 + . . . ap sp .
nlocuim aici s = 2x si obtinem egalitatea (1 2a) x = a1 s1 + . . . + ap sp care arat
a
c
a (1 2a) x H; evident , 1 2a este un num
ar ntreg nenul (este impar).
1

Profesor, Colegiul National Gheorghe Rosca Codreanu, Brlad

15

Deci exist
a q Z, q 6= 0 astfel nct qs H. Cum orice x G are o scriere de
forma x = bs + b1 s1 + . . . + br sr , cu b, b1 , . . . , br Z si s1 , s2 , . . . , sr S\{s}, rezult
a
c
a, pentru orice x G, avem
qx = b (qs) + (qb1 ) s1 + . . . + (qbr ) sr H;

asadar avem qx H pentru orice x G. Dar, grupul G fiind divizibil si q fiind


un ntreg nenul, exist
a x0 G astfel nct qx0 = s; atunci s = qx0 H (ceea ce
nseamn
a c
a s este o combinatie liniar
a a unor elemente din S\{s}), de unde concluzia
c
a si S\{s} este sistem de generatori pentru G este imediat
a.
Demonstratia a II-a. Se bazeaz
a, n fond, pe aceleasi idei, dar, dup
a cum am
spus, este formulat
a ntr-un limbaj mai abstract (v.[3]).
Se observ
a c
a avem G = H + K (din ipoteza c
a S este un sistem de generatori
al lui G); conform unei teoreme de izomorfism rezult
a c
a G/H = (H + K) /H este
izomorf cu K/ (H K).
Nu e greu de v
azut c
a proprietatea unui grup de a fi divizibil se transmite prin
morfisme surjective (adic
a, dac
a G este un grup divizibil si f : G G0 un morfism
0
surjectiv de grupuri, atunci si G este un grup divizibil), cu att mai mult prin izomorfisme. De asemenea, orice grup factor al unui grup divizibil este divizibil (deoarece
ntre un grup si un grup factor al s
au exist
a ntotdeauna un morfism surjectiv surjectia canonic
a).
Revenind la problem
a, din observatiile de mai sus deducem c
a grupul K/ (H K)
este divizibil. Acest grup este ns
a ciclic (deoarece K este astfel, prin ns
asi definitia
lui, si orice grup factor al unui grup ciclic este tot ciclic) si, dintre grupurile ciclice,
divizibil este numai grupul nul. Atunci rezult
a c
a G/H (izomorf cu K/ (H K))
este grupul nul, deci H = G (adic
a orice element din G este o combinatie liniar
a de
elemente din S\{s}), ceea ce ncheie demonstratia.
(Un grup ciclic finit C, cu n 2 elemente, nu este divizibil deoarece nx = 0
pentru orice x C si n C mai exist
a si alte elemente n afar
a de 0; de altfel, aceeasi
observatie se poate face pentru un grup finit oarecare. n cazul n care este infinit,
C este izomorf cu Z, despre care am ar
atat deja c
a nu este divizibil.)
n ncheiere mention
am c
a o alt
a demonstratie elementar
a poate fi g
asit
a n [2] la
pagina 95, iar ca observatie final
a s
a mai spunem c
a o consecinta imediat
a a propozitiei demonstrate este c
a orice sistem de generatori al unui grup divizibil trebuie s
a
fie infinit (n particular, orice sistem de generatori al lui (Q, +) sau al lui (R, +) este
infinit).
Bibliografie
1. T. Albu - Problema C:316, G.M. - 6/1983, p.256.
2. T. Albu, I. Ion - Itinerar elementar n algebra superioara, Editur
a All Educational,
Bucuresti, 1997.
3. I. Ion, N Radu - Algebra, E.D.P., Bucuresti, 1991.

16

S
iruri recurente de tipul

xn+1 = f (n, xn )

Dan POPESCU 1
n Recreatii Matematice, nr.1/2002, am abordat sirurile definite recurent prin
xn+1 = f (xn ), n N . Mai general, cu un instrument de lucru asem
an
ator - n
principal, teorema Stolz-Cesro - pot fi studiate sirurile recurente date de xn+1 =
= f (n, xn ), n N , x1 D, unde f : N D D este o functie oarecare. Vom
justifica prin exemple aceast
a afirmatie.
1 (G.M.-12/1994, 23145, Gh. Marchitan). Fie sirul de numere reale pozitive
(xn )n1 dat de x1 > 0 si x2n+1 = n (xn xn+1 ), n N . Sa se arate ca lim nxn = e.
n

Solutie. Deoarece (xn )n1 este sir descresc


ator de numere pozitive, exist
a
atile x2k+1 = k (xk xk+1 ), k = 1, n 1, memlim xn = l [0, x1 ). Sumnd egalit

x22 +x23 +...+x2n


+...+xn1
= x1 +x2n1
xn , n 2. Deoarece
n1
2
2
x2 +x3 +...+x2n
2
2
2
si xn l
l , trecnd la limit
a n
n1
n
n

bru cu membru, obtinem relatia

+...+xn1
l
xn l x1 +x2n1
n
n
relatia precedent
a obtinem l = 0.
n+1 1/xn
Cum lim xn 1ln n = lim 1/x
ln(1+1/n) = lim
n

xn

rezult
a c
a lim n
n

= lim e
n

xn+1 /xn

n n ln(1+1/n)

xn ln n

= e.

n
1

n
n xn+1 +n ln(1+1/n)

= lim

=1,

2 (G.M.-2/1997, p.58, V. Nicula). Fie sirul (xn )n1 definit prin x1 > 0 si
nxn

xn+1 = n+x
a se arate ca acest sir este convergent si sa se calculeze
2 , n N . S
n
limita sa.
Solutie. Observnd c
a (xn )n1 este descresc
ator si xn > 0, n N , exist
a
nxn
lim xn = l [0, x1 ). Atunci l = lim xn = lim n = lim [(n + 1) xn+1 nxn ] =
n
n

= lim xn+1 (n + 1) n + x2n = lim xn+1 1 x2n = l 1 l2 si, deci, l = 0.


n

3 (Recreatii Matematice - 1/2000, XI.9, Gh. Iurea). Consideram sirul (xn )n1
definit prin x1 (0, 1) si xn+1 = xn nx2n , n 1. Aratati ca lim (1 + nxn )n = e2 .
n

Solutia este dat


a n Recreatii Matematice - 1/2001, p.69.
Propunem cititorului cteva exercitii de felul celor prezentate mai sus.
4 (G.M.-10,11,12/1990, 22216, D. M. B
atinetu - Giurgiu). Fie sirul (xn )n1
xn

definit prin x1 > 0 si xn+1 = 1+anx


,
n

N
, unde a > 0 este fixat. Sa se arate ca
2
n
sirurile (xn )n1 si (nxn )n1 sunt convergente si sa se determine limitele lor.
5 (G.M.-4/1991, 22344, D. Popescu). Daca x1 (0, 1) si xn+1 = (1+xxnn)xn+1 ,

n N , sa se calculeze lim n xn .
n

6 (G.M.-9,10,11,12/1992, C:1330, D. Popescu). Daca sirul (xn )n1 este definit


p
1/x
prin x1 R si xn+1 = n1 1 + x2n , n 1, sa se determine lim (nxn ) n .
n

7 (G.M.-2/2000, C:2254, T. T
amian). Fie sirul (xn )n1 dat prin x1 > 0 si

xn+1 = xn + xan , n 1, unde a > 0 este fixat. Sa se calculeze lim xn 2an .


n

8 (R.M.T.-1/2002, XI.108, R. S
atnoianu). Fie a (0, 1], x0 (0, a] si xn+1 =
= axn exn , n N. Sa se arate ca sirurile (xn )n0 si (nxn )n0 au limite, care se
cer precizate.
1

Profesor, Colegiul National Stefan cel Mare, Suceava

17

Propriet
ati ale punctului lui Nagel
stabilite cu ajutorul numerelor complexe
Constantin ANTON 1
Vom prezenta cteva propriet
ati ale punctului si dreptei lui Nagel folosind ca
instrument de lucru numerele complexe. O prezentare sintetic
a a acestor propriet
ati
se poate g
asi n [1]. Utilizarea numerelor complexe face ca demonstratiile date s
a fie
foarte simple.
Fie ABC un triunghi oarecare. Not
am cu A0 mijlocul laturii (BC) si cu D, D0
punctele de contact ale acesteia cu cercurile nscris si A-exnscris triunghiului dat.
Pe laturile (CA) si (AB) consider
am punctele B 0 , E, E 0 si respectiv C 0 , F, F 0 cu
semnificatii analoage. Sunt cunoscute (sau se deduc usor) urm
atoarele relatii:
BD0 = p c, D0 C = p b; CE 0 = p a, E 0 A = p c; AF 0 = p b, F 0 B = p a. (1)
Convenim ca afixul unui punct X oarecare s
a fie notat cu zX .

Propozitia 1. Dreptele AD0 , BE 0 , CF 0 sunt concurente ntr-un punct N cu


afixul dat de
1
zN = [(p a) zA + (p b) zB + (p c) zC ] .
(2)
p
0
BD
pc
Demonstratie. Tinnd

seama de (1), avem k = 0 =


, deci zD0 =
DC
pb
zB + kzC
1
=
= [(p b) zB + (p c) zC ]; se obtin formule similare pentru afixele
1+k
a
punctelor E 0 si F 0 . Fie V un punct pe segmentul (AD0 ) determinat de raportul
AV
. Avem
v=
V D0

zA + vzD0
v
v
1
1
zV =
=
(p a) zA + (p b) zB + (p c) zC .
1+v
1+v pa
a
a
1
Vom obtine o form
a simetric
a pentru paranteza p
atrat
a alegnd v astfel nct
=
pa
v
a
= , adic
ator acestei valori a lui v,
av =
. Atunci, punctul de pe AD0 corespunz
a
pa
1
punct pe care-l not
am cu N , va avea afixul zN = [(p a)zA + (p b)zB + (p c)zC ].
p
Simetria acestei relatii face evident faptul c
a punctul N este situat si pe dreptele BE 0
si CF 0 . Demonstratia este complet
a.
Punctul N pus n evidenta de Propozitia 1 se numeste punctul lui Nagel. Propriet
ati remarcabile ale acestuia sunt date n propozitiile urm
atoare.
Propozitia 2. Punctul lui Nagel are proprietatile:
a) G (IN ) si N G = 2GI,
1

b) N HkOI si N H = 2OI.

Elev, clasa a X-a, Colegiul National C. Negruzzi, Iasi

18

Demonstratie. a) Pentru afixele punctelor G si I avem


1
1
zG = (zA + zB + zC ) , zI =
(azA + bzB + czC )
3
2p
(acestea pot fi deduse asa cum s-a procedat pentru zN n Propozitia 1).

(3)

Datorit
a relatiilor (2) si (3), vom avea:
1
1
(zA + zB + zC )
(azA + bzB + czC )
zG zI
3
2p
=
=
1
1
zN zG
[(p a) zA + (p b) zB + (p c) zC ] (zA + zB + zC )
p
3
1
2p (zA + zB + zC ) 3 (azA + bzB + czC )
1
=
= ,
2 3 [(p a) zA + (p b) zB + (p c) zC ] p (zA + zB + zC )
2
1
zG zI
=
deci
R, de unde rezult
a c
a G (IN ) si |zN zG | = 2 |zG zI |,
zN zG
2
adic
a N G = 2GI.
b) Alegem un sistem de axe cu originea n O, centrul cercului circumscris triunghiului ABC. n acest caz, stim c
a zH = zA + zB + zC si vom avea:
1
[(p a) zA + (p b) zB + (p c) zC ] (zA + zB + zC )
zN zH
p
= 2 R,
=
1
zI zO
(azA + bzB + czC )
2p
deci N HkOI si |zN zH | = 2 |zI zO | , adic
a N H = 2OI.
n geometria triunghiului, dreapta IN se numeste dreapta lui Nagel.

Propozitia 3. Cercul nscris n triunghiul median A0 B 0 C 0 are centrul n mijlocul


S al segmentului (IN ).
a
b
c
1
Demonstratie. Evident, avem B 0 C 0 = , C 0 A0 = , A0 B 0 = si p0 = p,
2
2
2
2
p0 fiind semiperimetrul triunghiului median. Atunci, conform cu (3),

1
b
c
a
1
zB + zC
zC + zA
zA + zB
zI 0 = 0
zA0 + zB 0 + zC 0 =
a
+b
+c
2p 2
2
2
2p
2
2
2
1
[(b + c) zA + (c + a) zB + (a + b) zC ] .
=
4p
Pe de alt
a parte,

1
1 1
1
zS = (zI + zN ) =
(azA + bzB + czC ) + [(p a) zA + (p b) zB + (p c) zC ]
2
2 2p
p
19

1
1
[(2p a) zA + (2p b) zB + (2p c) zC ]= [(b + c) zA + (c + a) zB + (a + b) zC ].
4p
4p
Ca urmare, zI 0 = zS si deci I 0 coincide cu S.
=

S, mijlocul segmentului (IN ), se numeste punctul lui Spiecker, iar cercul


Punctul
r
C S, , nscris n triunghiul median, cercul lui Spiecker.
2
Propozitia 4. Centrul I al cercului nscris n triunghiul ABC este punctul lui
Nagel al triunghiului median A0 B 0 C 0 .
Demonstratie. Pentru punctul lui Nagel N 0 al triunghiului A0 B 0 C 0 avem:
1
zN 0 = 0 [(p0 a0 ) zA0 + (p0 b0 ) zB 0 + (p0 c0 ) zC 0 ] =
p

1
zB + zC
zC + zA
zA + zB
=
(p a)
+ (p b)
+ (p c)
=
p
2
2
2
1
(azA + bzB + czC ) = zI ,
=
2p
deci N 0 coincide cu I.
Propozitia 5. Punctul lui Nagel N al triunghiului ABC este centrul cercului
nscris n triunghiul complementar XY Z (unde A Y ZkBC, B ZXkCA, C
XY kAB).
Demonstratie. Aplic
am propozitia precedent
a lund triunghiul complementar
n rolul triunghiului ABC. Se poate da si o demonstratie direct
a acestei propozitii
(de tipul celei din Propozitia 4).
Bibliografie
1. D. Brnzei, S. Anita, M. Chirciu - Geometrie, cl. a IX-a, Colectia Mate 2000,
Editura Paralela 45, Pitesti, 1998.

20

Aplicatii ale rotatiei n planul complex


Oana CRJ
A1
Exist
a o functie bijectiv
a ntre multimea numerelor complexe si multimea punctelor dintr-un plan. Multiplicarea cu i, adic
a functia z iz, z C, este o rotatie a
planului cu centrul n origine si unghi de 90 . Multiplicarea z az, z C, unde a este
un num
ar complex fixat, este o rotatie n jurul originii cu un unghi egal cu argumentul
lui a, compus
a cu o omotetie de raport |a|. Rotatia planului cu 90 n jurul unui
punct de afix b este dat
a de z 0 = b + i (z b) , z C. Rotatia planului cu un unghi
n jurul unui punct de afix b este dat
a de z 0 = b + (cos + i sin ) (z b) , z C.
Scopul propus este de a pune n evidenta utilitatea acestei transform
ari, rotatia
de centru si unghi date, n rezolvarea unor tipuri de probleme de geometrie.
Problema 1. Demonstrati ca, daca se construiesc triunghiuri echilaterale n
exterior (sau n interior) pe laturile unui triunghi oarecare, atunci centrele lor sunt
vrfurile unui triunghi echilateral.

Solutie. Fie = cos + i sin ; observ


am c
a 6 = 1 si
3
3
2 = 1. Cu notatiile din figura al
aturat
a si cu conventia
ca afixul unui punct P s
a fie notat p, avem: segmentul
(A0 C) se obtine rotind (BC) cu un unghi de 60 n sens
trigonometric, adic
a a0 c = (b c) sau a0 = c + (b c) .
0
Analog, g
asim: b = a + (c a) si c0 = b + (a b).
Ca urmare, pentru centrele triunghiurilor echilaterale, vom
avea:
1
1
1
a00 = (a0 + b + c) , b00 = (b0 + c + a) , c00 = (c0 + a + b)
3
3
3
sau
1
1
1
a00 = [b + 2c + (b c)] , b00 = [c + 2a + (c a)] , c00 = [a + 2b + (a b)] .
3
3
3
Atunci,
1
1
b00 a00 = [2a b c + (2c a b)] , c00 a00 = [a + b 2c + (a 2b + c)]
3
3
si, nmultind prima egalitate cu si tinnd seama c
a 2 = 1, vom obtine:
1
(b00 a00 ) = [ (2a b c) + ( 1) (2c a b)] =
3
1
= [a + b 2c + (a 2b + c)] = c00 a00 .
3
Asadar, |b00 a00 | = |c00 a00 |. Se obtine la fel c
a |c00 b00 | = |a00 b00 |. Ultimele
00 00 00
egalit
ati arat
a c
a triunghiul A B C este echilateral.
Problema 2. Determinati locul geometric al centrelor de greutate ale triunghiurilor echilaterale cu vrfurile pe laturile unui patrat.
Solutie. Fie M N P un triunghi echilateral nscris n p
atratul ABCD cu pozitia
din figur
a. Punctele ce intervin au afixele indicate (sistemul de axe ales are latura
p
atratului ca unitate de m
asur
a pe acestea).
1

Elev
a, clasa a X-a, Colegiul National C. Negruzzi, Iasi

21

Segmentul (M N ) se obtine rotind segmentul

(M P ) cu un unghi egal cu , deci


3

n + i mi = cos + i sin
(p mi)
3
3
!

3
1
+
i (p mi)
n + i mi =
2
2

n = 1p + 3m
m = 2 3p
2 2
.

n= 3p
1 m = 3p 1m
2
2

1
2
a p . Analog, din
Cum 0 m 1, obtinem c
a 0 2 3p 1, adic
3
3

2 3
0 n 1 obtinem 3 1 p 3. Ca urmare, 3 1 p
.
3"
#

2 3
3 1,
.
Punctele M, N, P au afixele 2 3p i, 3 p + i si p, cu p
3

1
3 + 3 3p i =
Centrul de greutate G al triunghiului M N P are afixul g =
3
" #

3
3
3
1
+ i, unde = 1
p
,
. Asadar, G este situat pe un segment
=
3
3
3 3

31
.
paralel cu Oy de lungime
3
Avnd n vedere si celelalte trei pozitii posibile ale triunghiului echilateralfata de
31
,
p
atrat, obtinem n final c
a locul geometric c
autat este un p
atrat de latura
3
cu acelasi centru ca al p
atratului dat si cu laturile paralele cu ale acestuia.
Problema 3. Fie ABC un triunghi si D un punct n interiorul sau astfel nct
\
\ + 90 si AC BD = AD BC. Gasiti raportul AB CD .
m(ADB) = m(ACB)
AC BD
Solutie. Alegem un sistem de axe de coordonate
cu originea n punctul D si fie A (a), B (b), C (c).
\
Not
am = cos + i sin , unde = m(CAD)
AC
BC
[0, ), si k =
=
.
AD
BD
Deoarece printr-o rotatie cu unghiul si o omotetie
AC
= k segmentul (AD) se transform
a n
de raport
AD
ac
a
(AC), avem:
=
sau a c = ka.
AC
AD
\ = m(\
\ + m(CBD)
\ = 90
Din faptul c
a m(ADB)
ACB) + 90 rezulta c
a m(CAD)
si obtinem ca mai sus relatia c b = kib.
Relatiile obtinute conduc la c = a (1 k) = b (1 + ik) si vom obtine (a b) c =
= k (ib + a) c = kib a (1 k) + ka b (1+ ik) = kab
(1 + i). Ca urmare,
AB CD = |a b| |c| = k |a| |b| |i + 1| = k 2AD BD = 2AC BD si deci
22

AB CD
= 2.
AC BD
Problema 4. Pe laturile unui hexagon ce are un centru de simetrie se construiesc n exterior triunghiuri echilaterale. Vrfurile acestor triunghiuri, care nu sunt
vrfuri ale hexagonului dat, formeaza un nou hexagon. Aratati ca mijloacele laturilor
acestuia din urma sunt vrfurile unui hexagon regulat.
Solutie. Fie A1 A2 . . . A6 hexagonul dat (orientat n sens invers acelor de ceasornic), fie A1 B1 A2 , A2 B2 A3 , . . . , A6 B6 A1 triunghiurile echilaterale construite pe laturile acestuia si C1 ,C2 , . . . , C6 mijloacele segmentelor (B1 B2 ), (B2 B3 ) , . . . , (B6 B1 ).
Alegem un sistem de axe cu originea n centrul de simetrie al hexagonului s
i convenim

1
3
ca afixul unui punct X s
a fie notat x. Fie = cos + i sin = + i
si deci
3
3
2
2
6
2
= 1, = 1, + = 1.

Deoarece (A1 B1 ) se obtine rotind (A1 A2 ) cu n sens negativ, obtinem b1 a1 =


3
= (a2 a1 ), adic
a b1 = (1 ) a1 + a2 sau b1 = a1 + (1 ) a2 . Analog, se obtine
1
1
b2 = a2 + (1 ) a3 . Vom avea: c1 = (b1 + b2 ) = (a1 + a2 + (1 ) a3 ) si
2
2
relatii similare pentru c2 , . . . , c6 .

Pe de alt
a parte, dac
a rotim C1 n jurul originii cu un unghi de , obtinem un
3


1
1 2
2
punct de afix (a1 + a2 + (1 ) a3 ) =
a1 + a2 + a3 = 12 (a2 +
2
2
a a4 = a1 , O
+a3 + ( 1) a1 ) = 12 (a2 + a3 + (1 ) a4 ) = c2 (s-a folosit faptul c
fiind centru de simetrie). Asadar, n urma rotatiei amintite C1 trece n C2 . La fel

se arat
a c
a punctul Ci+1 se obtine rotind Ci n jurul originii cu
pentru i = 2, 6
3
(C7 fiind vrful C1 ). n concluzie, C1 C2 . . . C6 este un hexagon regulat cu centrul n
origine.
Probleme propuse
1. Pe laturile [AB], [BC], [CD], [DA] ale patrulaterului ABCD se construiesc n
exterior p
atratele de centru O1 , O2 , O3 si respectiv O4 . Demonstrati c
a O1 O3 O2 O4
si [O1 O3 ] [O2 O4 ].
2. Pe laturile unui triunghi ABC se construiesc n exterior triunghiurile echilaterale BA0 C, CB 0 A, AC 0 B. Demonstrati c
a: a) [AA0 ] [BB 0 ] [CC 0 ]; b) centrele
triunghiurilor echilaterale sunt vrfurile unui triunghi echilateral avnd acelasi centru
de greutate ca si triunghiul ABC.
3. Fie ABCD un patrulater convex. Demonstrati c
a, dac
a exist
a un punct P
\
\
\
\
n interiorul s
au astfel nct m(P AB) = m(P BC) = m(P CD) = m(P
DA) = 45 ,
atunci ABCD este un p
atrat. Generalizare.
Bibliografie
1. M. Dinc
a, M. Chirita
- Numere complexe n matematica din liceu, Editura All
Educational, 1996.
2. T. Andreescu, R. Gelca - Mathematical Olympiad Challenges, Birkhuser, 1996.
3. A. Engel - Problem-Solving Strategies, Springer, 1999.

23

Functii trigonometrice inverse - aplicatii


Gheorghe IUREA1
n general, elevii au serioase dificult
ati n folosirea functiilor trigonometrice inverse. De asemeni, n unele culegeri si chiar manuale se abuzeaz
a de formule cu astfel
de functii sau sunt date rezolv
ari gresite.
Vom prezenta, n aceast
a not
a, modalit
ati de abordare a unor probleme cu functii
trigonometrice inverse care s
a apeleze la ct mai putine cunostinte din partea elevilor.
ncepem prin definireahacestorifunctii:

a) arcsin : [1, 1] , , definit
a prin arcsin x = x [1, 1],
2 2
h i
, , sin = x;
2 2
b) arccos : [1, 1] [0, ], definit
a prin arccos x = x [1, 1], [0, ],
cos = x;


c) arctg : R ,
, definit
a prin arctg x = x R, ,
,
2 2
2 2
tg = x;
d) arcctg : R (0, ), definit
a prin arcctg x = x R, (0, ), ctg = x.
Aplicatii.
1. Au loc relatiile: a) arcsin (x) = arcsin x, x [1, 1];
b) arccos (x) = arccos x, x [1, 1];
c) arctg (x) = arctg x, x R;
d) arcctg (x) = arcctg x, x R.
Solutie. Vom dovedi numai egalit
atile a)h si b). i

a) Fie arcsin x = , deci x [1, 1], , , sin = x. Cum x [1, 1],
2 2
h i
,
si sin () = x, rezult
a c
a arcsin (x) = = arcsin x.
2 2
b) Fie arccos x = , deci x [1, 1], [0, ] si cos = x. Cum x [1, 1],
[0, ] si cos ( ) = x, urmeaz
a c
a arccos (x) = = arccos x.
Observatie. Formulele stabilite sunt utile n determinarea valorilor functiilor
1
trigonometrice inverse pentru valori negative. De exemplu, avem arcsin
=
2

1
1

2
= arcsin = ; arccos
= arccos =
=
; arctg (1) =
2
6
2
2
3
3

= arctg 1 = .
4

10
n care este situat arctg
.
2. Determinati un interval de lungime
12
3


10
10
10
= , deci ,
, tg =
. ncadr
am
Solutie. Fie arctg
3
2 2
3
3
ntre dou
a numere care reprezint
a tangentele unor unghiuri cunoscute. Cum 1 <
1

Profesor, Liceul D.Cantemir, Iasi

24

10
< 3, deducem tg < tg < tg . Folosind monotonia functiei tangent
a,
3
4
3

10

,
, iar acest interval are lungimea egal
a cu
.
rezult
a = arctg
3
4 3
12

4
1
.
3. Calculati E = sin 2 arctg + arccos
2
5

4
1
1
, tg = , cos =
Solutie. Fie arctg = , arccos = . Atunci , 0,
2
5
2
2
4
4
2 tg
= ,
= si E = sin (2 + ) = sin 2 cos + sin cos 2. Cum sin 2 =
2
5
5
1 + tg
p
1 tg2
3
3
2
asim E = 1.
= , g
sin = 1 cos = si cos 2 =
5
5
1 + tg2

1
1
4. Aratati ca sin 4 arctg
= cos 2 arctg
.
3
7

1
1
1
si tg = , tg b =
Solutie. Fie arctg = , arctg = ; avem : , 0,
3
7
2
3
1
= . Relatia de demonstrat devine sin 4 = cos 2. Avem sin 4 = 2 sin 2 cos 2 =
7
1 tg2
24
24
1 tg2
2 tg

=
=

s
i
cos
2
=
, deci sin 4 = cos 2.
=2
2
2
2
25
25
1 + tg 1 + tg
1 + tg

<

5. Determinati arcsin (sin 3).


h i
Solutie. Fie arcsin (sin 3) = , deci , , sin = sin 3. Cum 3
/
2 2
h i
h i

/ , , scriem relatia sub forma sin = sin ( 3), cu , , .


2 2
2 2
Rezult
a = 3, deci arcsin (sin 3) = 3.
Observa
h tii.1.
i Din definitiile functiilor trigonometrice deducem: arcsin (sin ) =
= , ,
si sin (arcsin x) = x, x [1, 1].
2 2
a ntruct 3
/
h2. O irezolvare de tipul : arcsin (sin 3) = 3 este evident gresit

/ , .
2 2

7
.
6. Determinati arcsin cos
2
h i
7
7
Solutie. Notnd arcsin cos
= , avem , , cos = sin , de unde
2
2 2
2

7
7
7
, deci = + 2k sau = 2k, k Z. Cum
cos = cos
2
2
2 2

h 2 i 2
7
7 3
7
7 3
asim k = 1 si = + 2 =
, deci arcsin cos
=
.
, , g
2 2
2 2
2
2
2
3

1
7. Aratati ca arcsin + arccos = .
4
5
10

1
3
1
Solutie. Fie arcsin = , arccos = , deci , 0,
si sin = ,
2
5
10
5
25


3
2
cos = . Atunci cos ( + ) = cos cos sin sin =
. Cum +
2
10

(0, ), urmeaz
a c
a + = , adic
a ceea ce trebuia ar
atat.
4

2
, +
Observatii. 1. Dac
a vom calcula sin ( + ) g
asim sin ( + ) =
2

3
(0, ), deci + = sau + =
. n aceast
a situatie calcul
am si cos ( + )
4
4
pentru a determina
n ce cadran
+ sau aproximnd mai bine , , g
asim
este

si atunci + 0,
; acum putem afirma c
a + = .
, 0,
4
2
4

1
3
2. Evident, o solutie de tipul demonstr
am c
a sin arcsin + arccos
=
5
10

= sin este incomplet


a.
4
4
12
56
8. Aratati ca arcsin + arcsin
+ arcsin
= .
5
13
65 h
4
12
i
4
12
Solutie. Fie = arcsin , = arcsin ; , , , sin = , sin =
.
5
13
2
2
5
13


56
G
asim usor c
a
,
,
,
si sin ( + ) =
,
< + < , deci
4 2
4 2
65
2
56

56
sin ( ( + )) =
, ( + ) 0,
, prin urmare ( + ) = arcsin ,
65
2
65
4
12
56
deci arcsin + arcsin
+ arcsin
= .
5
13
65
r
1x
9. Aratati ca 2 arctg
= arccos x, x (1, 1].
1r+ x
r

1x
1x
Solutie. Fie = arctg
, = arccos x, deci tg =
, 0,
,
1+x
1+x
2
cos = x, (0, ). G
asim cos 2 = cos cu 2, (0, ), ceea ce impune ca
2 = , ceea ce trebuia ar
atat.
1
1
+ arctg .
5
4
1
1
1
1
Solutie. Fie = arctg , = arctg , deci tg = , tg = , ,
5
4
5
4

,
. Aproximnd , , g
asim , 0,
. Calculnd tg (2 + ), de2 2
6
32

32
ducem c
a tg (2 + ) =
; 0 < 2 + < , ceea ce conduce la 2 + = arctg ,
43
2
43
care este valoarea c
autat
a.
10. Calculati 2 arctg

26

O metod
a de calcul al distantei dintre dou
a drepte
neparalele n spatiu
Roman
ta GHIT

A si Ioan GHIT

A1
n multe probleme de geometrie n spatiu se cere printre altele, aflarea distantei
dintre dou
a drepte necoplanare. Aceast
a problem
a este, n general, dificil
a dac
a se
ncearc
a s
a se pun
a n evidenta perpendiculara comun
a a celor dou
a drepte.
n aceast
a not
a vom da un mod de rezolvare a acestor chestiuni. n acest scop
vom utiliza urm
atoarele propozitii [1]:
1. Fiind date doua drepte necoplanare, exista si este unic un plan care contine o
dreapta si este paralel cu cealalta dreapta.
2. Distanta dintre doua drepte necoplanare este egala cu distanta de la o dreapta
la planul paralel cu acea dreapta si care contine cealalta dreapta.
Prin urmare pentru a g
asi distanta dintre dou
a drepte necoplanare, ducem printro dreapt
a planul paralel la cealalt
a dreapt
a si calcul
am distanta de la aceast
a dreapt
a
la plan.
Problema 1. Fie ABCD un tetraedru regulat, de muchie a. Sa se determine
distanta dintre doua mediane necoplanare a doua dintre fetele sale. (Olimpiada de
matematic
a , Blaj, 1995).
Solutie. Fie DE, AF medianele a dou
a fete (fig.1). Ducem F GkDE si atunci
d (DE, AF ) = d (DE, (AGF )). Consider
am piramida AGEF . Dac
ad este distanta
1
a3 2
dintre DE si AF avem VAGEF = SAGF d si cum VAGEF =
iar SAGF =
3
96

2
a 35
a 70
=
, g
asim d =
.
32
35
Problema 2. Fie V ABCD o piramida patrulatera regulata, cu toate muchiile
egale cu a. Sa se afle distanta dintre o mediana a unei fete laterale si o diagonala a
bazei. (Olimpiada de matematic
a, Blaj, 1996).
Solutie. S
a presupunem c
a mediana este dus
a din V , fie acesta V E (fig.2); determin
am distanta d dintre AC si V E. Fie EF kAC, deci d (V E, AC)= d (AC, (V EF)) =
1
a3 2
a2 5
= d (O, (V EF )). Avem VOV EF = SV EF d si cum VOV EF =
, SV EF =
,
3
48
8

a 10
.
g
asim d =
10
Presupunem acum c
a mediana nu este dus
a dus
a din V , fie aceasta DE (fig.3).
Dac
a EF kAC, F (V A), atunci d (AC, DE) = d (AC, (DEF
)) = d (O, (DEF
)).
3
2
1
1
a 2
a 5
Din VODEF = SDEF d, VODEF = OD SEOF =
si SDEF =
,
3
48
8
3
a 10
.
obtinem d =
10
Problema 3. Sa se afle distanta dintre doua diagonale a doua fete laterale ce nu
au un punct comun, ale unei prisme triunghiulare regulate drepte cu muchiile laterale
egale cu muchiile bazei.
1

Profesori, Colegiul National I.M.Clain, Blaj

27

Solutie. Fie AB = a. S
a determin
am distanta dintre C 0 B si A0 C. Fie E
(ABC) astfel nct ACBE s
a fie paralelogram (fig.4); deducem c
a A0 EkC 0 B si
0
0
0
0
0
atunci d (C B, A C) = d (C B,
VBA0 CE =

(A CE)) = d2(B,
(A CE)). Avem succesiv
a3 3
a 15
a 5
1
, SA0 CE =
si atunci d =
.
= SA0 CE d, VBA0 CE =
3
12
4
5

fig.1

fig.2

fig.3

fig.4

Probleme propuse.
1. S
a se determine distanta dintre diagonalele a dou
a fete laterale al
aturate ale
unui cub de muchie a, diagonalele neavnd punct comun.
2. Fie ABCDA0 B 0 C 0 D0 un cub de muchie a si M, N, P, Q mijloacele muchiilor
(AA0 ), (AB), (BB 0 ) respectiv (BC). S
a se afle a) d (M N, P Q); b) d (M N, B 0 C).
3. Fie ABCD un tetraedru regulat de muchie a si M, N, P, Q mijloacele muchiilor
(BC), (AC), (CD) si respectiv (BD). S
a se afle d (M N, P Q).
4. Fie ABCDA0 B 0 C 0 D0 un paraleliped dreptunghic de muchii AB = a, BC = b
si AA0 = c. S
a se afle d (A0 B, B 0 C).
5. Fie ABCD si ABEF p
atrate de latur
a a, cu unghiul planelor lor de 60 .
Calculati d (AC, BF ).
Bibliografie.
1. I. Cuculescu, C. Ottescu, O. Popescu - Manual de geometrie pentru clasa a
VIII-a, Editura Didactic
a si Pedagogic
a, Bucuresti, 1996.
2. I. D
ancil
a - Distante ntre elementele fundamentale ale spatiului euclidian, G.M.9/1995, p.565.
3. V. C
arbunaru, C. C
arbunaru - Culegere de probleme de matematica, clasele
V-VIII, Editura Conviocarb, Bucuresti, 1996.
28

Observatii metodice privind punctele de inflexiune


1
Gabriel MRSANU

n manualul de cl. XI-a [2], punctul de inflexiune este introdus prin


Definitia 1. Fie f : I R o functie continua definita pe intervalul I R. Un
punct x0 I distinct de capetele lui I se numeste punct de inflexiune pentru f daca
exista puncte < x0 < n I astfel nct f sa fie convexa pe (, x0 ] si concava pe
[x0 , ) sau invers.
Prin cteva contraexemple vom ar
ata c
a aceast
a definitie este incomplet
a si conduce la erori.
2
x ,
x0
Contraexemplul 1. Fie functia f : R R, f (x) =
. Eviarctg x, x > 0
dent, f este continu
a pe R si avem:

2,
x<0
2x,
x<0
00

2
f 0 (x) =
(x)
=
.

s
i
f
1/ 1 + x2 , x > 0
2x/ 1 + x2 , x > 0
Conform Corolarului Teoremei Lagrange obtinem imediat c
a fs0 (0) = lim f 0 (x) = 0 si fd0 (0) = lim f 0 (x) = 1.
x%0

x&0

Ca urmare, functia f nu este derivabil


a n x0 = 0, este convex
a la stnga lui x0 si concav
a la dreapta acestuia. Conform definitiei de mai sus, x0 = 0 ar fi punct de inflexiune,
ceea ce este fals, c
aci el este evident un punct unghiular.
x2 , x 0

Contraexemplul 2. Fie functia f : R R, f (x) =


. Aceast
a
x, x > 0
functie este continu
a pe R si avem:

2x,
2,
x<0
x<0
1
1
f 0 (x) =
, f 00 (x) =
,
, x>0
, x>0
2 x
4x x
fs0 (0) = lim f (x) = 0, fd0 (0) = lim f 0 (x) = +. Dex%0

x&0

a la stnga si concav
a
oarece f este continu
a n x0 , convex
la dreapta acestui punct, ar urma c
a x0 = 0 este punct de
inflexiune, ceea ce este fals, x0 = 0 fiind un punct unghiular

(unghiul dintre cel dou


a semitangente n origine fiind de .
2
Aceste contraexemple ne-au determinat s
a clarific
am notiunea de punct de inflexiune. Definitia punctului de inflexiune clar
a si corect
a apare n [3, p. 339] si n [1,
p. 17].
Definitia 2. Fie I R, I interval, f : I R si x0 int I. Se spune ca x0 este
punct de inflexiune al functiei f daca sunt ndeplinite urmatoarele conditii:
(i) f este continua n x0 ;
(ii) f are derivata (finita sau infinita) n x0 ;
(iii) f este convexa de o parte a lui x0 si concava de cealalta parte.
1

Profesor, Liceul de Informatic


a Gr.Moisil, Iasi

29

Dac
a x0 este punct de inflexiune al functiei f , punctul I0 (x0 , f (x0 )) de pe graficul
acesteia se numeste punct de inflexiune al graficului.
Geometric, a spune c
a I0 este punct de inflexiune al graficului nseamn
a c
a graficul
admite tangent
a n punctul I0 (care poate fi si vertical
a cnd exist
a f 0 (x0 ) = +
sau ) si c
a de o parte a lui I0 graficul este o curb
a convex
a, iar de cealalt
a parte
a lui I0 acesta este o curb
a concav
a sau c
a de o parte a lui I0 tangenta se afla sub
grafic, iar de cealalt
a parte tangenta se afl
a deasupra graficului (n cazul tangentei
verticale, aceasta se afl
a la stnga sau la dreapta graficului). Evident, tangenta dus
a
ntr-un punct de inflexiune al graficului traverseaz
a graficul. n acest sens, toate
punctele unei drepte sunt puncte de inflexiune.

Exemplu.
Sa
se determine punctele de inflexiune ale functiei f : R R,

f (x) = 3 x 1 + 3 x + 1 [2, p.180].

1
1
1
,
Evident, functia f este continu
a pe R si avem f 0(x) = q
+q
3 3
2
3
2
(x 1)
(x + 1)

2
1
1
, x R\ {1, 1}, f 0 (1) =
+q
x R\ {1, 1} si f 00(x) = q
9 3
5
5
3
(x 1)
(x + 1)
am
= lim f 0 (x) = +, f 0 (1) = lim f 0 (x) = + si f 00 (x) = 0 x = 0. Form
x1

x1

tabelul:

x
f 0 (x)
f (x)
f 00 (x)

1
+

32
i

0
+
0
0
i

1
+

3
2
+
i

+
+
+

n concluzie, functia are trei puncte de inflexiune: 1, 0, 1. Indicatia din manual:


se pune mai nti conditia necesar
a f 00 (x) = 0 si apoi se studiaz
a semnul n jurul
acestor puncte este gresit
a - conduce la un singur punct de inflexiune: x0 = 0.
(Aceast
a greseal
a a fost constatat
a si n tezele candidatilor la admitere la Facultatea
de Matematic
a din Iasi, cu ani n urm
a.)
Bibliografie.
1. M. Ganga - Elemente de analiza matematica pentru cl. a XI-a, partea a II-a, Ed.
Mathpress, 1997.
2. Gh. Gussi, O. St
an
asil
a, T. Stoica - Elemente de analiza matematica, cl. XI-a,
E. D. P., Bucuresti, 1984.
3. M. Nicolescu, N. Dinculeanu, S. Marcus - Manual de analiza matematica, vol. I,
ed. a 4-a, E. D. P., Bucuresti, 1971.
30

Un procedeu de rezolvare a unei ecuatii diofantice


de gradul al doilea
Mihai GRTAN 1
Este vorba, n cele ce urmeaz
a, de ecuatia diofantic
a
ax2 + bxy + cy = d,

a, b, c, d Z, b 6= 0

(1)

Pentru rezolvarea acesteia n Z Z, o nmultim cu b si apoi sc


adem ac din ambii
membri ai rezultatutului obtinut:

a b2 x2 c2 +b2 y (bx + c) = b2 dac2 (bx + c) abx + b2 y ac = b2 dac2 . (2)

Solutiile ecuatiei (2), deci si ale ecuatiei date, sunt solutiile ntregi ale sistemelor de
dou
a ecuatii urm
atoare:
bx + c = p,

abx + b2 y ac = q,

(3)
2

unde p, q sunt divizori oarecare ai lui b d ac supusi restrictiei pq = b d ac .

Exercitiul 1. Rezolvati ecuatia diofantica x2 5xy + y = 3.


Solutie. Urmnd procedeul de mai sus, nmultim ecuatia cu 25 si apoi sc
adem 1
si obtinem:

25x2 1 125xy + 25y = 74 sau (5x 1) (5x 25y + 1) = 74.

Avem de rezolvat n Z Z opt sisteme:

5x 1 = 1
5x 1 = 2
5x 1 = 37
5x 1 = 74
5x 25y + 1 = 74, 5x 25y + 1 = 37, 5x 25y + 1 = 2, 5x 25y + 1 = 1

(n fiecare sistem + corespunde cu + si cu ). Se constat


a c
a sistemul format
din ecuatiile 5x 1 = 1 si 5x 25y + 1 = 74 admite solutia (0, 3) si c
a sistemele
celelalte nu au solutii n Z Z. n concluzie, ecuatia dat
a are o solutie: (0, 3).
n
o
2
1
Exercitiul 2. Determinati multimea A = x Z; 3x
2x+5 Z .
2

1
si la ecuatia 3x2 2xy 5y = 1.
Solutie. Notnd 3x
2x+5 = y, suntem condu
Observ
am c
a A este multimea acelor x Z pentru care perechea (x, y) este solutie
a acestei ecua
aznd apoi 75, obtinem
tii diofantice. nmultind ecuatia cu 4 si sc
12x2 75 8xy 20y = 71, de unde (2x + 5) (6x 4y 15) = 71. Sistemele
asociate sunt:

2x + 5 = 1
2x + 5 = 1
2x + 5 = 71
2x + 5 = 71
.
6x 4y 15 = 71, 6x 4y 15 = 71, 6x 4y 15 = 1, 6x 4y 15 = 1

Ele au solutiile: (2, 11), (3, 26), (33, 46) si (38, 61). Ca urmare,
A = {38, 3, 2, 33}.

Exercitii propuse.
1) Rezolvati urm
atoarele ecuatii diofantice:
a) x2 xy + 3y = 2, b) 2x + 3xy 4y 2 = 5, c) 2x2 3xy y = 22.
2) Determina
ti multimile:
n
o
n
o
n
o
2
x2 +1
1
3x2 +1
a) A = x Z; 2x+3
Z , b) B = x Z; 3x
2x+1 Z , c) C = x Z; 2x+1 Z .
1

Profesor, Colegiul National C.Negruzzi, Iasi

31

Num
arul divizorilor si suma divizorilor
unui num
ar natural
Mihai CR
ACIUN 1

Am nchis usile ca sa nu intre


greseala. Atunci adevarul m-a
ntrebat: pe unde voi intra eu?
Rabindranath Tagore
Fie n un num
ar natural mai mare ca 1. Vom nota cu d (n) num
arul divizorilor lui
n, iar cu S (n) suma acestor divizori. Vom prezenta dou
a formule simple, accesibile
elevilor din clasele gimnaziale si care au aplicatii interesante.
Amintim mai nti teorema fundamental
a a aritmeticii:
Orice numar natural n > 1 se reprezinta n mod unic, abstractie facnd de ordinea
factorilor, ca un produs de numere prime.
n consecinta, orice num
ar natural n > 1 se descompune n mod unic sub forma
n = pa1 1 pa2 2 . . . pakk , unde p1 , p2 , . . . , pk sunt numere prime, p1 < p2 < . . . < pk , cu
a1 , a2 , . . . , ak N (descompunerea canonica a lui n).
Vom utiliza urm
atoarea regul
a de baz
a a analizei combinatorii:
Daca obiectele x1 , x2 , . . . , xk pot fi alese, n ordinea scrisa, n m1 , m2 , . . . , mk
moduri, atunci k-uplul (x1 , x2 , . . . , xk ) poate fi ales n m1 m2 . . . mk moduri (regula
produsului).
Teorem
a. Daca n > 1 are descompunerea n = pa1 1 pa2 2 . . . pakk , atunci
d (n) = (a1 + 1) (a2 + 1) . . . (ak + 1) ,
pa1 1 +1

pa2 2 +1

pkak +1

(1)

1
1
1

...
.
(2)
p1 1
p2 1
pk 1
Demonstratie. Un divizor al lui n are forma pb11 pb22 . . . pbkk , unde bi
{0, 1, . . . , ai }, i = 1, k. Ca urmare, b1 poate fi ales n a1 + 1 moduri, b2 n
a2 + 1 moduri, . . . , bk n ak + 1 moduri. Deci, (b1 , b2 , . . . , bk ) poate fi ales n
(a1 + 1) (a2 + 1) . . . (ak + 1) moduri si relatia (1) este dovedit
a.
Suma divizorilor, n mod evident, coincide cu produsul

1 + p1 + p21 + . . . + pa1 1 1 + p2 + p22 + . . . + pa2 2 . . . 1 + pk + p2k + . . . + pakk .


S (n) =

Cum acesta este egal cu

pak +1 1
p1a1 +1 1 pa2 2 +1 1

... k
,
p1 1
p2 1
pk 1
rezult
a c
a pentru S (n) are loc formula (2).
Exemplu. Pentru 72 = 23 32 avem d (72) = (3 + 1) (2 + 1) = 12 si
24 1 33 1
S (72) =

= 195.
21 31
1

Profesor, Grupul S
colar Unirea, Pascani

32

Problema 1. Aflati cel mai mic numar natural care are exact 105 divizori.
Solutie. Deoarece 105 = 3 5 7, rezult
a c
a num
arul c
autat are descompunerea
canonic
a de forma pa1 1 pa2 2 pa3 3 , cu (a1 + 1) (a2 + 1) (a3 + 1) = 3 5 7. Cel mai mic
num
ar se obtine pentru p1 = 2, p2 = 3, p3 = 5 si a1 + 1 = 7, a2 + 1 = 5, a3 + 1 = 3.
Acest num
ar este 26 34 52 = 129600.

Problema 2. Aratati ca numarul divizorilor lui na+1 care se divid cu na este


egal cu d (n).
Solutie. Este suficient s
a observ
am c
a orice divizor al lui na+1 ce se divide cu
a
a
n este de forma m n , m fiind un divizor al lui n.

Problema 3. Un numar natural este de forma n = pa q b , unde p, q sunt numere


prime. Stiind

ca puterea a treia are 133 divizori, sa se gaseasca ce putere a lui n are


645 divizori.


3a + 1 = 7
Solutie. Avem d n3 = (3a + 1) (3b + 1) = 133 = 7 19 si, deci,
3b
+ 1 = 19

3a + 1 = 19
x
sau
. Obtinem a = 2, b = 6 sau a = 6, b = 2. Cum d (n ) = (ax + 1)
3b + 1 = 7
(bx + 1) = abx2 + (a + b) x + 1, vom avea 12x2 + 8x + 1 = 645 si, ca urmare x = 7.
Problema 4. Determinati un numar par stiind ca numarul divizorilor sai este
15 si suma lor este 5467.
Solutie. Num
arul n c
autat fiind par, are un factor prim egal cu 2. Deoarece
d (n) = 15 = 3 5, rezult
a c
a n are cel mult doi factori primi: 2 si p si acestia sunt
la puterile 2 si 4. Deci n = 24 p2 sau n = 22 p4 si cum S (n) = 5467, avem
corespunz
ator
25 1 p3 1
23 1 p5 1

= 5467 sau

= 5467.
21 p1
21 p1
Numai a doua ecuatie are solutia p = 5 N. Deci, n = 22 54 = 2500.
Problema 5. Aratati ca numarul divizorilor unei puteri naturale a unui numar
dat este prim cu exponentul acelei puteri.
1 ma2
k
Solutie. Dac
a n = pa1 1 pa2 2 . . . pakk , atunci nm = pma
p2 . . . pma
si d (n) =
1
k
m
= (ma1 + 1) (ma2 + 1) . . . (mak + 1) = mb + 1, b N. Rezult
a c
a (d (n ) , m) = 1.
Probleme propuse.
1. G
asiti cel mai mic num
ar natural care are 25 de divizori.
2. Aflati num
arul n de forma n = 3x 5y 17z stiind c
a 17n are 56 divizori naturali
mai mult ca n, iar 125n are 189 divizori mai mult ca n.
3. Determinati un num
ar de forma n = px q y , unde p, q sunt numere prime si
x, y N, stiind c
a d (n) = 20 si S (n) = 12400.
4. G
asiti un num
ar n = pa q b ra+b+1 , cu p, q, r numere prime, stiind c
a d (n) = 30
si S (n) = 6045.

33

Aplicatii ale criteriului de integrabilitate


al lui Lebesgue
Constantin CHIRIL
A1
Scopul acestei note este de a prezenta teorema lui Lebesgue de caracterizare a
functiilor integrabile Riemann si de a o aplica la rezolvarea simpl
a a unor probleme
ntlnite n manualul de liceu [4], n care se cere studiul integrabilit
atii pentru functii
care nu sunt neap
arat continue sau monotone.
Definitia 1. O multime A se numeste numarabila daca exista o aplicatie
f : N A. O multime finita sau numarabila se numeste cel mult numarabila.
Exemplu. Multimile N, Z, Q sunt multimi num
arabile.

Definitia 2. O multime E R, se numeste multime neglijabila (sau de masura


Lebesgue nula) daca > 0,Sexista o familie
P cel mult numarabila de intervale deschise
{(ai , bi )}i astfel nct E (ai , bi ) si
(bi ai ) < .
i

Indicele i variaz
a de la 1 la p dac
a familia de intervale este finit
a. Dac
a familia de

P
P
(bi ai ) ntelegem suma seriei
(bi ai ).
intervale este num
arabil
a, i N si prin
i

i=1

Exemple. a) Orice multime cel mult num


arabil
a este neglijabil
a. ntr-adev
ar,

a consider
am sirurile an = yn n+1 ,
dac
a E = (yn )nN R, atunci pentru > 0 s
2

S
P

n N si bn = yn + n+1 , n N. Avem E
(an , bn ) si
(bn an ) .
2
n=1
n=1
Prin urmare multimea E este neglijabil
a. Mai mult, se poate demonstra c
a o submultime a unei multimi neglijabile este de asemenea neglijabil
a, iar o reuniune cel
mult num
arabil
a de multimi neglijabile este neglijabil
a.
b) Orice multime finit
a este neglijabil
a. Multimile N, Z, Q fiind num
arabile, sunt
neglijabile, dac
a tinem seama de observatia anterioar
a.
c) Exist
a multimi neglijabile care nu sunt num
arabile. Un exemplu n acest sens
l reprezint
a multimea lui Cantor [1], [2].

Observatie. O proprietate punctual


a definit
a pentru punctele unei multimi
E R spunem c
a are loc aproape peste tot (a.p.t.) pe E dac
a multimea punctelor
din E n care aceasta nu are loc este neglijabil
a. De exemplu, vom spune c
a o functie
este continua a.p.t. dac
a multimea punctelor sale de discontinuitate este neglijabil
a.
n cele ce urmeaz
a enuntam criteriul lui Lebesgue de integrabilitate Riemann; o
demonstratie a sa accesibil
a elevilor poate fi g
asit
a n [1]:
Teorem
a (Lebesgue). O functie f : [a, b] R marginita este integrabila
Riemann daca si numai daca este continua a.p.t. pe intervalul [a, b].
Ca o consecinta imediat
a a acestei teoreme se poate obtine c
a functiile continue si
cele monotone pe un compact sunt integrabile. Functiile continue pe un compact sunt
m
arginite (Weierstrass) si au multimea discontinuit
atilor vid
a. Functiile monotone
pe [a, b] au imaginea inclus
a n [f (a) , f (b)] sau [f (b) , f (a)] si au, dup
a cum se stie,
un num
ar cel mult num
arabil de puncte de discontinuitate. Integrabilitatea acestor
1

Profesor, Liceul Teoretic G. Ibr


aileanu, Iasi

34

clase de functii este demonstrat


a n manualul [4] cu ajutorul criteriului lui Darboux,
care se dovedeste a fi tehnic si mai putin elegant dect teorema lui Lebesgue.
n calculul integralelor unor functii, urm
atoarea proprietate se dovedeste util
a:
Propozitie. Daca functiile f, g : [a, b] R sunt marginite pe [a, b], continue
a.p.t. pe [a, b] si f (x) = g(x), x [a, b] \A, unde A este neglijabila, atunci functiile
Rb
Rb
f , g sunt integrabile pe [a, b] si are loc egalitatea a f (x) dx = a g (x) dx.

Prin problemele urm


atoare vom releva eficienta si eleganta criteriului de integrabilitate Lebesgue.
Problema 1. Se considera functia f : [0, 1] R definita prin

1,
x = 1/2

1/2,
x
= 1/22

...
...
f (x) =
.
1/n,
x
=
1/2n

...
...

x,
x 6= 1/2n , n N

S
a se arate c
a functia f este integrabil
a pe [0, 1] si s
a se calculeze integrala sa.
Solutie. Observ
am c
a Df = {1/2n , n N } este multimea punctelor de discontinuitate ale lui f . Atunci multimea Df este num
arabil
a si prin urmare are m
asura
Lebesgue nul
a. Functia f este continu
a a.p.t. si m
arginit
a, deci este integrabil
a.
Pentru calculul integralei vom utiliza
proprietatea
men
t
ionat
a
.
Consider
a
m
func
t
ia
Z 1
Z 1
Z 1
1
g : [0, 1] R, g(x) = x; vom avea
f (t)dt =
g(t)dt =
tdt = .
2
0
0
0
Problema 2. Sa se arate ca functia f : [0, 1] R, definita prin

ax , dac
a x 6= , n N
n
,
f (x) =
1

xa , dac
a x = , n N
n
unde a (0, 1) (1, +), este integrabil
a si s
a se calculeze integrala sa.
Solutie. Functia f este
arginit
a si continu
a a.p.t. deoarece multimea punctelor
m

1 1
1
de discontinuitate Df = 1, , , ..., , ... {0} este neglijabil
a. Deci functia f este
2 3
n
a
integrabil
a pe [0, 1]. Functia f coincide cu g (x) = ax a.p.t., adic
Z 1
Z 1
a1
f (x)dx =
ax dx =
.
ln a
0
0

Problema 3. Sa se arate ca functia f : [0, 2 3] R, f (x) = x [x] este


integrabila si sa se calculeze integrala sa.
Solu
am c
a f (x) = x k, x [k, k + 1), k = 0, 1, 2, iar f (x) = x 3,
Observ
tie.
x 3, 2 3 . Atunci multimea discontinuit
atilor lui f este Df = {1, 2, 3}, neglijabil
a. Cum f este si m
arginit
a pe intervalul considerat, rezult
a c
a este integrabil
a si
Z 23
Z 1
Z 2
Z 3
Z 23

f (x)dx =
xdx + (x 1)dx + (x 2)dx +
(x 3)dx = 12 6 3.
0

35

Problema 4. Fie f : [0, 1] R o functie integrabila. Sa se arate ca functia


g : [0, 1] R, g(x) = f (x2 ) este integrabila.
Solutie. Conform criteriului lui Lebesgue , functia f fiind integrabil
a, este
m
arginit
a si multimea punctelor sale de discontinuitate este neglijabil
a.Prin urmare
functia g este m
arginit
a. Vom ar
ata c
a functia g are multimea punctelor de discontinuitate Dg neglijabil
a. Dac
a x0 este punct de continuitate pentru functia f, atunci

x0 este punct de continuitate pentru g si reciproc (din caracterizarea


cu siruri a

continuit
atii unei functii ntr-un punct). Prin urmare, Dg = { x/x Df } .Deoarece
m
asura Lebesgue nu se modific
a prin ad
augarea unui punct, putem presupune c
a Dg
este multimea discontinuit
atilor din intervalul (0, 1] (dac
a se adaug
a 0 nu se modific
a
m
asura).

1
k
, 1 , k N .
Not
am cu Dg multimea discontinuit
atilor functiei g pe intervalul
k
S
Avem c
a
Dgk = Dg si este suficient s
a demonstr
am c
a pentru fiecare k N
kN

1
multimea Dgk este neglijabil
a. Multimea Dfk = Df 2 , 1 este o multime neglijabil
a
k
pentru c
a orice submultime a lui Df este neglijabil
a. nseamn
a c
a pentru
> 0,

k
k k
1
k
exist
a un sir de intervale deschise In nN , In = an , bn
, 1 astfel nct
k2

2
P
S k
Dfk
In si
bkn akn < .
k
n=1
nN
p
p
S k
k
k
an , bkn , n N , rezult
a c
a Dgk
Jn si cum
Dac
a not
am cu Jn =
nN
X p
p

1
1
k X k
k 2
= .
bkn akn
bn akn <
akn 2 si bkn 2 avem
n=1
n=1
k
k
2
2 k
k
Acest fapt demostreaz
a c
a Dg este neglijabil
a . Prin urmare functia g este integrabil
a.
n ncheiere, propunem spre rezolvare urm
atoarele probleme:
1. S
a se studieze integrabilitatea functiilor f, g, h : [0, 1] R, iar n caz afirmativ
s
a se calculeze integrala lor:

1
1
1
1
(

1
n , x = , n N
, x = , n N
cos , x 6= 0
2
n
x
n
f (x) =
; g(x) =
; h(x) =
, R.
x

0, x 6= 1 , n N
x, x 6= 1 , n N
,
x=0
n
n
2. S
a se arate c
a dac
a f : [0, 1] R este integrabil
a, atunci si functia g : [0, 1] R,
a.
g(x) = f (xp ), p Q+ este integrabil
Bibliografie.
1. S
t. Frunz
a - Analiza matematica, partea a II-a, vol. I, Ed. Univ. Al. I. Cuza, Iasi,
1987.
2. A. Precupanu - Analiza matematica - functii reale, E. D. P. Bucuresti, 1976.
3. C. Popa, M. Megan, V. Hiris - Introducere n analiza matematica prin exercitii
si probleme, Editura Facla, Timisoara, 1976.
4. N. Boboc, I. Colojoar
a - Matematica, manual pentru clasa a XII-a, Elemente de
analiza matematica, E. D. P. Bucuresti, 1981.
36

O provocare - problemele nonstandard


Ileana ROSCAN

si Valerica BELDIMAN 1
Marele nostru matematician Gheorghe Ti
teica afirma: Studiul stiintific al fenomenelor naturii caut
a s
a ia form
a matematic
a si acest studiu se socoteste deplin,
cnd forma matematic
a a fost g
asit
a.
Iat
a deci c
a, pentru cunoasterea deplin
a a fenomenelor, se impune stabilirea unor
relatii numerice care s
a redea adev
arata m
asur
a a elementelor luate n consideratie. Acest lucru este prezent n toate manualele scolare, urm
arindu-se aplicarea
procedeelor sau algoritmilor specifici fiec
arei teme n scopul form
arii deprinderilor
corecte de calcul, f
ar
a a se neglija dezvoltarea gndirii logice si a calit
atilor acesteia:
fluenta, flexibilitate, creativitate.
Exist
a ns
a si un alt mod de abordare a matematicii care, att prin formularea
enuntului ct si prin modul de rezolvare, l aduce pe elev mai aproape de universul
lui, de problemele vietii de fiecare zi: acestea sunt problemele nonstandard. Ele
ofer
a posibilitatea dezvolt
arii gndirii elevilor pe un plan mai general, prin eliminarea
tiparelor, a sablonismului.
Prin acest articol ne propunem s
a le readucem n actualitate si v
a provoc
am la
rezolvarea si compunerea unor astfel de probleme. Efectele vor fi fantastice.
V
a suger
am s
a ncercati cu urm
atoarele enunturi folosind solutiile numai n cazul
n care nu aveti alt
a cale de rezolvare.
1. Gasiti toate numerele de forma xyz ce au suma cifrelor 17, iar cifra sutelor
este cu 4 mai mare dect cifra unitatilor.
Solutie. Avem x + y + z = 17 si x = z + 4. Aceste relatii conduc la egalitatea
2z + y + 4 = 17 2z + y = 13 din care deducem 2 z 5 si y nu este num
ar par.
y
2z + y
z

1
13
6

3
13
5

5
13
4

7
13
3

9
13
2

Obtinem xyz {692, 773, 854, 935}.


2. Determinati numarul numerelor naturale de forma abc scrise cu cifre impare.
Solutie.

Pentru fiecare cifr


a impar
a pus
a pe locul al doilea, pe ultimul loc putem pune
una din cifrele 1,3,5,7,9, ceea ce nseamn
a c
a, pentru orice cifr
a pus
a pe primul loc,
1

nv
atatoare, S
coala Ionel Teodoreanu, Iasi

37

avem 5 5 = 25 numere cu cifre impare pe ultimele dou


a locuri. Deoarece pe primul
loc putem aseza cinci cifre impare, concluzion
am c
a avem 5 25 = 125 numere.

3. Se considera expresia 1 2 3 . . . 10. Sa se arate ca oricum am nlocui


casetele cu semnele grafice + sau , astfel nct operatiile sa fie posibile, nu
putem obtine rezultatul zero.
Solutie. Dac
a am obtine rezultatul zero nseamn
a c
a exercitiul s-ar transforma
ntr-o scriere de forma S1 S2 = 0, unde S1 reprezint
a suma numerelor care se
adun
a, iar S2 este suma numerelor care se scad. Deducem c
a S1 = S2 , iar S1 + S2 =
= 1 + 2 + 3 + . . . + 10 = 55, fals, deoarece S1 si S2 sunt egale.
4. Numarul 37 a fost scris cu ajutorul a cinci cifre de 3 n felul urmator:
3
37 = 33 + 3 + . Gasiti un alt mijloc pentru a exprima numarul 37 cu ajutorul
3
a cinci cifre de 3.
333
.
Solutie. 37 =
33
2002
nu poate fi echiunitara oricare ar fi numarul
5. Aratati ca fractia
n (n + 1)
natural n nenul.
Solutie. Pentru ca fractia s
a fie echiunitar
a este necesar s
a avem 2002 = n (n + 1),
ceea ce ne spune c
a 2002 trebuie scris ca produsul a dou
a numere consecutive.
Avem 44 45 = 1980, 45 46 = 2070 de unde deducem c
a orice alt produs de
numere consecutive este mai mic dect 1980 sau mai mare dect 2070. Concluzion
am
c
a num
arul 2002 nu poate fi scris ca un produs de numere consecutive, deci fractia
nu este echiunitar
a.
6. La o serbare vin 20 de tineri, baieti si fete. Unul din baieti a dansat cu 5 fete,
un al doilea a dansat cu 6 fete, un al treilea cu 7 fete si asa mai departe. Ultimul a
dansat cu toate fetele. Cti baieti si cte fete au luat parte la serbare?
Solutie. Faptul c
a primul b
aiat a dansat cu 5 fete poate fi reprezentat prin:
1 1 + 4. Continund n acelasi fel, avem:
22+4
33+4
............
nn+4
unde n+4 reprezint
a num
arul fetelor, iar n reprezint
a num
arul b
aietilor, deci num
arul
fetelor este cu 4 mai mare dect num
arul b
aietilor. G
asim
n = (20 4) : 2 = 16 : 2 = 8.

La serbare au luat parte 8 b


aieti si 12 fete.

Probleme propuse.
1. S
a se determine num
arul numerelor de forma abc scrise cu cifre pare.
2. Scrieti num
arul 100 cu ajutorul a sase cifre identice.
3. Scrieti num
arul 55 folosind cinci cifre de 4.
4. Scrieti num
arul 20 cu ajutorul a patru cifre de 9.
38

Concursul Adolf Haimovici, editia a VI-a


pentru liceele economice, industriale si agricole
Not
a. Toate subiectele sunt obligatorii. Timp de lucru: 2 ore.

Faza judetean
a, 23 februarie 2002
Clasa a IX-a
I. Fie ecuatia mx2 + (3m 1) x + 2m 1 = 0, m R .
a) Determinati m R asa nct x1 , x2 > 0.
b) Determinati o relatie ntre solutii, independent
a de m.
x1
m1
II.1. Rezolvati inecuatia

, m R\ {1}. Discutie.
x+1
m+1
1
2. Ar
atati c
a dac
a x + y 1, atunci x2 + y 2 .
2
a
3. Determinati p, q R si solutiile x1 , x2 ale ecuatiei x2 + px + q = 0, stiind c
x1 + 1, x2 + 1 sunt solutiile ecuatiei x2 px + q = 0.

1
+ 3.
III.1. Aflati partea ntreag
a a num
arului
5 27

x2
x+2
2. S
a se rezolve ecuatia
=
.
3
4

3. Determinati asa nct solutiile ecuatiei 1 + 2 x2 +(1 + ) x+ (1 ) = 0,


1
1
1
+
+
0.
s
a verifice inegalitatea 1
x1 x2 x1 x2

Clasa a X-a

x
3 2x1
2
I.1. Rezolvati inecuatia x
>1+
.
x
3

2
3
xy xy
2
65
3

=
.
2. Rezolvati sistemul
2
3
36

xy x +y = 118

x2
+ loga
+1 .
II.1. Rezolvati inecuatia loga 2 + loga 4x2 + 9 1
2

1
5
2
2. S
a se rezolve si s
a se discute dup
a m R ecuatia lg x +
lg
+
=
x
x m
= lg m.
p
a admit
a trei
III.1. Determinati m R, asa nct ecuatia 2 |x| 2x = 5m x s
solutii reale distincte.
2. Fie (an )nN o progresie aritmetic
a de ratie r, iar (bn )nN o progresie geoa1
a2
+
+
metric
a de ratie q. S
a se calculeze n functie de a1 , r, b1 , q suma S =
b1
b2
an
+... +
.
bn

Clasa a XI-a

1 1
I. Fie matricea A =
M2 (N).
0 1
a) S
a se determine toate matricele X M2 (R), pentru care A2 X = XA2 .
39

b) S
a se determine (dac
a exist
a) matricele Y M2 (R) cu proprietatea c
a
A2 Y Y A2 = I2 .
c) Calculati An , n N .
3
2
II. Fie x1 , x2 , x3 solu
tiile ecuatiei
x + x + ax + b = 0, a, b R.
x1 x2 x3

a) Calculati = x3 x1 x2 n functie de a si b.
x2 x3 x1

1
1
1

b) Ar
atati c
a x1 x2 x3 = (x3 x1 ) (x3 x2 ) (x2 x1 ).
x21 x22 x23
c) Pentru = 0, b = 37 s
a se rezolve ecuatia dat
a.

1
1
III. Fie sirul (xn )nN definit de relatia: xn+1 =
, x0 > 1.
xn +
2
xn
a) Ar
atati c
a xn > 1.
b) Studiati monotonia sirului (xn )nN .
c) Determinati lim xn n functie de x0 .
n

Clasa a XII-a

I.1. Fie a, b, c R si F (x) = ax2 + bx + c 3 2x o primitiv


a a functiei

arul F (1) F (0).


f : D R (D R), f (x) = x Z3 2x. Calculati num
dx
2. S
a se calculeze integrala
.
4+9
x

2x
x1

II. Fie multimea G = M (x) =


|x R .
2 (1 x) 2x 1
a) Ar
atati c
a exist
a si sunt unice matricele A, B M2 (R), ce nu contin x astfel
nct M (x) = A + xB, x R .
b) Demonstati c
a G formeaz
a grup abelian n raport cu operatia de nmultire a
matricelor.

c) Ar
atati c
a R+ , ' (G, ).
1
III. Fie functiile f, g, G : [1, ) R, f (x) =
,
x (1 + ln x) (2 + ln x)
1
g (x) =
, a > 0 si G (x) = ln (a + ln x).
x (a + ln x)
a) S
a se arate c
a G este o primitiv
a a lui g.
b) Dac
a F este o primitiv
a a lui f , calculati I (x) = F (x) F (1).
c) Calculati lim I (x).
x

Faza interjudetean
a, 18 mai 2002
Clasa a IX-a
I. Fie familia de functii fm (x) = mx2 (2m 1) x + m 1, m R .
a) S
a se determine m asa nct vrfurile parabolelor asociate acestor functii s
a se
afle pe dreapta de ecuatie y = x.
b) S
a se arate c
a parabolele familiei trec printr-un punct fix.
II.p
S
a se rezolve:
p

a) x + 3 4 x 1 + x + 8 6 x 1 = 1.
40


2
x 3x + 2 + 4y = 4
.
b)
|x 2| + |y 1| = 1
x4 + 2ax3 + 3a2 x2 + 2a3 x + a4 + 9
III. Fie expresia: f (x) =
, unde |a| < 2.
x2 + ax + a2

2
2
a) S
a se calculeze x + ax + a2 .
b) S
a se afle x pentru care f (x) are un minim.

Clasa a X-a

I. S
a se rezolve ecuatia logx 3x log3 x = 1.
II. a) S
a se demonstreze identitatea: Cn0 Cn1 +Cn2 +. . .+(1)n Cnn = 0, n N .
b) Fie x1 , x2 , . . . , xn , xn+1 , termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice. Ar
an
tati c
a: x1 Cn1 x2 + Cn2 x3 Cn3 x4 + . . . + (1) Cnn xn+1 = 0, n N, n 2.

!8
5

a4
x+1
III. Termenul al patrulea al dezvolt
arii binomului
+a
ax1
este
x
ax1
56a11/2 . S
a se determine x.

Clasa a XI-a
I. Din formula sin x + sin 2x + . . . + sin nx =

sin

n+1
nx
2 x sin 2
, s
a se deduc
a suma
sin x2

primelor n numere naturale nenule.


atratice de ordinul doi, se consider
a matricea
II. nM2 (R), multimeamatricelor p
1 + 5a
10a
, a R.
X (a) =
2a 1 4a
a) S
a se arate c
a oricare ar fi a, b R are loc X (a) X (b) = X (ab + a + b).
b) S
a se determine a R pentru care matricea X (a) este inversabil
a si s
a se afle
inversa sa.
c) S
a se demonstreze, utiliznd metoda inductiei matematice, c
a pentru oricare
n
n N avem (X (1)) = X (2n 1).
III. S
continuitatea si derivabilitatea functiei f : R R,
a se studieze
x2 , dac
axQ
f (x) =
.
2x3 , dac
a x R\Q

Clasa a XII-a

xy + 4x + 4y 2
, x, y G.
2xy x y + 5
a) S
a se arate c
a (G, ) este grup abelian.
x + 2
este izomorfism ntre
b) S
a se arate c
a functia f : G R+ , f (x) =
x+1

grupurile (G, ) si R+ , .
c) Calculati x
| x {z. . . x}.
def

I. Fie G = (1, 2) si asocierea x y =

de 10 ori

1
dx. S
a se studieze conver2 |n x| + 2
genta sirului si n caz afirmativ s
a se afle limita sa.
x2 1
, pentru care
III. Fie F acea primitiv
a a functiei f : R R, f (x) = 4
x + x2 + 1
F (0) = 0. S
a se calculeze F (1) + F (1).
II. Fie sirul (xn )n1 , definit prin xn =

41

Concursul Florica T. Cmpan, editia a II-a


Not
a. Toate subiectele sunt obligatorii. Timp de lucru: 1.5 ore - cl. IV si 2 ore - cl. V-VIII.

Faza judetean
a, 16-17 martie 2002
Clasa a IV-a
I.1. Andrei este mai mare dect Mihai. Mihai este mare dect Mihaela. Ioana
este mai mare dect Andrei si mai mic
a dect Alexandra, care este mai mic
a dect
Maria. Care este copilul cel mai mare? Dar cel mai mic?
2. n ce coloan
a si n care rnduri este nepotrivirea n aceste siruri de cifre?
I
II
a) 7 3 2 5
d) 2 5 2 7
b) 5 4 9 1
e) 4 2 3 2
c) 4 4 2 4
f) 1 4 2 5
3. Separati 5 kg de f
ain
a din 16 kg prin dou
a cnt
ariri, folosind o balanta si o
greutate de 2 kg.
II.1. Patronul unei fabrici de srm
a cump
ar
a 1000 kg de fier vechi cu 1000 de lei
kilogramul. Dup
a topire se pierde jum
atate din cantitatea de fier cump
arat
a. Dac
a
pentru 10 m de srm
a se folosesc 5 kg de fier topit, iar cheltuielile de fabricare se
ridic
a la 500 000 lei, cu ct trebuie s
a vnd
a 1 metru de srm
a ca s
a obtin
a un profit
de 1 000 000 lei?
2. Fiecare din cei sapte pitici a trimis cte un cadou celorlalti. Cte cadouri s-au
trimis n total?
III. Lucian-Georges a rezolvat n trei s
apt
amni un num
ar de probleme astfel
nct n prima s
apt
amn
a a rezolvat de dou
a ori mai mult dect n a doua, iar n a
treia s
apt
amn
a cu 10 probleme mai mult dect de 4 ori ct a rezolvat n primele
dou
a s
apt
amni. Cte probleme a rezolvat n fiecare s
apt
amn
a dac
a n ultima a
rezolvat cu 100 de probleme mai mult dect n celelalte s
apt
amni?

Clasa a V-a
I.1. Num
arul natural n are numai doi divizori d1 si d2 n multimea N. Se stie c
a
d1 + d2 = 29. S
a se afle num
arul n. Aceeasi ntrebare dac
a d1 + d2 = 30.


2.
...




n figura de mai sus sunt reprezentate prin bile numerele 1, 3, 6, 10, . . . . De cte
bile este nevoie pentru a alc
atui figura corespunz
atoare pasului 2002?
II. n 25 de cutii sunt bomboane de aceeasi form
a si m
arime. Toate bomboanele
din 24 de cutii au masa de 16 g, iar cele din a 25-a cutie au masa de 17 g. Fiecare
cutie contine exact 30 de bomboane. Avem la dispozitie un cntar gradat. Cum
putem determina printr-o singur
a cnt
arire cutia cu bomboane mai grele?
III. M-am trezit noaptea si m-am uitat la ceas. Ar
ata ora 200 . Apoi mi-am dat
seama c
a ceasul era oprit. L-am ntors si am adormit din nou. Cnd m-am trezit,
la radio s-a anuntat ora 700 , n timp ce ceasul meu indica ora 530 . La ce or
a m-am
trezit noaptea?
42

Clasa a VI-a
I. n cte moduri se poate completa p
atratul al
aturat cu numerele 1
sau 1, astfel nct produsul numerelor de pe fiecare linie si de pe fiecare
coloan
a s
a fie 1?
II. Un negustor de animale de cas
a a cump
arat un anumit num
ar de soareci albi
si jum
atate pe attea perechi de papagali. El a pl
atit 2 $ pentru fiecare soarece
si 1 $ pentru fiecare papagal. Pretul de vnzare l-a fixat cu 10 % peste pretul de
achizitie. Dup
a ce a vndut toate animalele (soareci si papagali) - n afar
a de sapte negustorul constat
a c
a a ncasat pe ele exact suma total
a pl
atit
a de el la cump
arare.
Cstigul negustorului este dat de banii pe care i ncaseaz
a n urma vnz
arii ultimelor
7 animale. Ct este acest cstig?
III. Fie un triunghi ABC cu AB = AC = 3 si BC = 4. Consider
am punctele
oarecare n plan D1 , D2 , D3 , . . . , D1001 . S
a se arate c
a exist
a un punct M
[AB] [BC] [CA] astfel nct M D1 + M D2 + . . . + M D1001 2002.

Clasa a VII-a
I. Doi frati, Nicu si Mihai, nsotiti de fiii lor, R
azvan si Rares, cump
ar
a c
arti.
- Ce curios, constat
a unul dintre copii, fiecare dintre noi, am pl
atit pe fiecare carte
cump
arat
a un num
ar de euro egal cu num
arul c
artilor cump
arate si fiecare tat
a a
cheltuit cu 15 euro mai mult dect fiul s
au.
-S
i n plus Nicu a cump
arat cu 3 c
arti mai putin dect R
azvan, remarc
a Mihai.
Cum se numeste tat
al lui Rares?
II. S
a se determine trei numere naturale nenule, diferite dou
a cte dou
a, ale c
aror
inverse, adunate, dau un num
ar natural.
III. Din p
atratul din fig.1, prin rearanjarea p
artilor componente (1, 2, 3, 4) obtinem
triunghiul din fig.2. Aria p
atratului este 25 (u2 ), iar aria triunghiului este 24 (u2 ),
adic
a 25 = 24. Unde este greseala?

Fig.1

Fig.2

Clasa a VIII-a
I.1. Fie Gf = [AB] (CD) [EF ] graficul unei functii n plan, unde A (4, 2);
B (2, 0); C(2, 1);
a se cerceteze dac
a punctele
D (2, 1); E (2, 0); F (4, 4). S
1
M (5, 5), N 1,
si P (3, 1) apartin graficului functiei.
2

6
6
7
13
+ 1+
> 27 .
2. S
a se arate c
a 1+
7
13
43

II. Patru prtii de schi rectilinii au ca punct de plecare, n directii diferite, vrful
unui munte. Pe fiecare prtie porneste un schior care se deplaseaz
a cu vitez
a constant
a. S
tiind c
a la momentul t1 schiorii se afl
a n patru puncte coplanare, s
a se
arate c
a la momentul t2 punctele n care se afl
a sunt coplanare.
III.1. n interiorul unui paraleliped dreptunghic cu dimensiunile a, b, c se consider
a n3 +1 puncte distincte. S
a se arate c
a exist
a cel putin dou
a puncte cu proprietatea
1 2
a + b2 + c2 .
c
a distanta dintre acestea nu este mai mare dect
n
2. Care sunt valorile ntregi ale lui x pentru care suma ab + x2 este un p
atrat
perfect, dac
a a si b sunt numere prime mai mari dect 2?

Faza interjudetean
a, 25 mai 2002
Clasa a IV-a
I.1. Daniel si-a f
acut un joc de bile. Dac
a lovea o bil
a, aceasta lovea alte 4 bile,
care la rndul lor loveau cte 5 bile, iar acestea loveau cte 6 bile. Cte bile erau n
joc?
2. Mutnd doar 3 monede din desenul al
aturat, rearanjeaz
a triunghiul format din acestea astfel nct s
a fie cu vrful n jos.
II.1. Puneti semnul + (plus) ntre cifrele num
arului 987654321, astfel ca suma
numerelor care rezult
a s
a fie egal
a cu 99.
2. Doi copii, Andrei si Bogdan, sunt buni prieteni. Bogdan posed
a o biciclet
a.
Dac
a Andrei i d
a lui Bogdan 2 ciocolate, atunci Bogdan i mprumut
a bicicleta sa
pentru 3 ore. Dac
a Andrei i d
a lui Bogdan 28 de caramele, el obtine bicicleta lui
Bogdan pentru 2 ore. Aflati pentru ct timp va primi Andrei bicicleta lui Bogdan n
cazul n care Andrei i ofer
a lui Bogdan o ciocolat
a si 7 caramele.
III. Ionel se joac
a pe scara blocului format
a din 15 trepte. El urc
a 3 trepte si
coboar
a apoi 2. Cti pasi face Ionel ca s
a ajung
a sus, cu ambele picioare, tinnd cont
de faptul c
a treptele se urc
a una cte una.

Clasa a V-a
I. Un num
ar natural par are 2003 divizori. Aflati num
arul.
II. ntr-un concurs de sah particip
a 32 de elevi. La fiecare etap
a se formeaz
a
grupuri de cte 4 elevi n care fiecare joac
a cu fiecare. Primii doi din fiecare grup
a
intr
a n etapa urm
atoare. n final r
amn 2 concurenti, dintre care unul va cstiga
concursul. Cte partide s-au jucat n total?
III. Dac
a sapte capre si patru iezi m
annc
a 100 de verze, cte verze m
annc
ao
capr
a si un ied mpreun
a? (fiecare ied m
annc
a acelasi num
ar de verze ntregi, fiecare
capr
a m
annc
a acelasi num
ar de verze ntregi). Ar
atati c
a problema are solutie unic
a.

Clasa a VI-a
I. Se dau trei fisicuri de monede asezate vertical, asupra c
arora putem efectua
una dintre operatiile O1 : lu
am cele dou
a monede de deasupra unui fisic si le asez
am
peste altul, sau O2 : lu
am cele dou
a monede de deasupra unui fisic si le asez
am
cte una peste fiecare dintre celelalte dou
a fisicuri.
44

a) G
asiti o conditie necesar
a pentru ca, dup
a un num
ar de operatii, toate fisicurile
s
a contin
a la fel de multe monede;
b) Ar
atati c
a aceast
a conditie nu este suficient
a dac
a este permis
a o singur
a operatie, ns
a este suficient
a n cazul n care sunt permise amndou
a.
G. Popa, Recreatii matematice - 1/2002
II. Alegeti n fata fiec
aruia dintre numerele 1, 2, 3, . . . , 2002 unul dintre semnele
+ sau astfel nct num
arul |1 2 3 . . . 2002| s
a ia cea mai mic
a valoare
posibil
a.
III.1. Pe o mas
a de biliard cu dimensiunile 2m6m se lanseaz
a din mijlocul
laturii mari o bil
a a c
arei traiectorie face la plecare un unghi de 45 cu latura. La a
59-a ciocnire, la cti metri de punctul de plecare se afl
a bila?
2. Platipus Pytagoricus (ornitorincul matematician) depune ou
a perfect sferice
cu diametrul de 3 cm. El face cte un singur ou si l ngroap
a cu precizie la 200 m de
sursa de ap
a cea mai apropiat
a si la 670 m de un eucalipt. Niciodat
a dou
a astfel de
animale nu-si ngroap
a oul n acelasi loc. Cte ou
a pot spera s
a g
asesc n zona unui
ru rectiliniu si a unui eucalipt?

Clasa a VII-a
I. Fie 4ABC oarecare si A1 , B1 , C1 picioarele naltimilor din A, B si respectiv
C. Ce conditii trebuie impuse 4ABC pentru ca relatia 4ABC 4A1 B1 C1 s
a aib
a
loc?
P. Brsan, Recreatii matematice - 2/2001
II. 1. Fie A = {1, 2, 3, . . . , 2002} si B = {1, 2, 3, . . . , 145, 147, 148, . . . , 2002}.
Comparati media aritmetic
a a numerelor din multimea A, cu media aritmetic
a a
numerelor din multimea B.
2. ntr-o urn
a se g
asesc n bile numerotate de la 1 la n. Un magician solicit
a
unui spectator s
a extrag
a o bil
a si s
a-i comunice media aritmetic
a a bilelor r
amase n
urn
a. Spectatorul comunic
a magicianului c
a media solicitat
a este 51, 15 , dup
a care
magicianul a indicat corect num
arul bilei extrase. Voi stiti cum a procedat?
N. Miron si J. Grigoras, Iasi
III. Se d
a paralelogramul ABCD. S
a se explice cum se poate determina mijlocul
M al segmentului [AB] si apoi cum se poate desena paralela prin M la AC, folosind
numai o rigl
a negradat
a.
M. Gavrilut, Roman

Clasa a VIII-a
I. Fie functia f : R R cu proprietatea f (t) + f ([t]) f ({t}) = t, t R.
a) Determinati functia f .
b) Trasati graficul functiei f pe intervalul [1, 2].
II. Pe un satelit sferic cu raza de 2 unit
ati sunt amplasate la ntmplare 9 statii
(puncte) de emisie-receptie. Demonstrati c
a exist
a dou
a statii pe satelit aflate la o
distanta ce nu dep
aseste .
III. a) S
a se arate c
a pentru orice alegere a 12 numere naturale consecutive nu se
pot numerota muchiile unui cub astfel ca suma numerelor aflate pe 3 muchii care au
un vrf comun s
a fie aceeasi pentru toate vrfurile cubului (nu se numeroteaz
a dou
a
muchii cu acelasi num
ar).
45

b) S
a se arate c
a este posibil
a numerotarea descris
a dac
a se aleg convenabil 12
numere dintre oricare 13 numere naturale consecutive.
C. Chiril
a, Recreatii Matematice - 1/2001
Premiile acordate:
Etapa judetean
a
Clasa a IV-a: Constantinescu Andra (S c. nr. 33 M . Kog
a lniceanu) - premiul I; M unteanu Alexandru
(S c. nr. 15 S tefan Barsanescu) - premiul II; Hodea Cosmin (Lic. Vasile Alecsandri) - premiul III.
Clasa a V-a: Pui Ariadna (C. N. Emil Racovit a ) - premiul I; Gaftea Alexandru (Col. Nat ional) premiul II; Temneanu Bogdan (C. N. C. Negruzzi) - premiul III.
Clasa a VI-a: Codrea Sorina (C. N. Emil Racovit a ) - premiul I; M ih
a il
a Laura (Col. Nat ional) premiul II; Frunz
a Tudor Cristian (C. N.C. Negruzzi) - premiul III.
Clasa a VII-a: Tig
a nas Vladimir (S c. nr. 42 N. Iorga) - premiul I; Iuga Andreea (S c. nr. 15 S tefan
Brs
a nescu) - premiul II; Vasiliu Lucian Andrei (S c. nr. 13 Alexandra cel Bun) - premiul III.
Clasa a VIII-a: Ionescu Claudiu (C. N. C. Negruzzi) - premiul I; Ceobanu Vlad (Lic. Informatic
a)
- premiul II; Bentea Eduard (C. N. Emil Racovit a ) - premiul III.

Etapa interjudetean
a
Clasa a IV-a: Constantinescu Andra (S c. nr. 33 M . Kog
a lniceanu, Ias i) - premiul I; Tacut eanu Liucu Vlad (S c. nr. 9, Ias i) - premiul II; Asandei Alexandra (S c. nr. 15 S tefan Brs
a nescu, Ias i) - premiul
III.
Clasa a V-a: Hodea Victor (C. N. Ferdinand I, Bac
a u) - premiul I; Gaftea Alexandru (Col. Nat ional,
Ias i) - premiul II; Pui Ariadna (C. N. Emil Racovit a , Ias i) - premiul III.
Clasa a VI-a: Ros u Eugenia (C. N. C. Negruzzi, Ias i) - premiul I; M aftei M ihnea (S c. nr. 1, Roman)
- premiul II; Crnganu Ioana (Lic. Pedagogic, Galat i) - premiul III.
Clasa a VII-a. Stoica C a t
a lina (S c. nr. 10, Focs ani) - premiul I; Balusescu Alina (S c. nr. 1, Roman) premiul II; Barat M arius (S c. nr. 10, Piatra-Neamt ) - premiul III.
Clasa a VIII-a: Istrate Adriana (Lic. S tefan cel M are, Trgu-Neamt ) - premiul I; Pop ovici Teodora
(C. N. Ferdinand I, Bac
a u) - premiul II; H a vrneanu Raluca (C. N. C. Negruzzi, Ias i) - premiul III.

Concursul de matematic
a Traian Lalescu
Editia a III-a, Colegiul C. Negruzzi, Iasi, 11 mai 2002
1. Determinati valoarea lui a din egalitatea {5 2 [(6 + a) : 3 2]} 7 + 3 = 24.
2. a) S
a se calculeze: 1 + 2 + 3 + . . . + 100.
b) Suma a 100 de numere naturale distincte, diferite de zero este 5051. S
a se afle
numerele.
3. ntr-o clas
a 28 de elevi stau cte doi n 14 b
anci. La nceputul fiec
arei luni
nv
atatorul i redistribuie astfel nct n fiecare banc
a s
a stea doi elevi care nu au mai
stat pn
a atunci mpreun
a.
a) Care este num
arul maxim de luni n care nv
atatorul poate efectua aceste
schimb
ari?
b) Cum i poate aranja nv
atatorul pe elevi?
4. S
a se arate c
a ntr-un grup de 2002 persoane exist
a dou
a care au acelasi num
ar
de cunoscuti printre ceilalti. (Se admite c
a dac
a persoana X cunoaste pe Y , atunci
si Y cunoaste pe X).
46

Olimpiada de matematic
a - faza judetean
a, Iasi
Baraj, clasa a X-a, 21 februarie 2002
1. Fie Z [i] = {a + ib | a, b Z} si z1 , z2 Z [i]. S
a se demonstreze c
a urm
atoarele
afirmatii sunt echivalente:
(i) z2 = z1 sau z2 = z1 ; (ii) 2Re z1 + 2Im z1 = 2Re z2 + 2Im z2 .
Vlad Martinusi, Iasi
2. Se consider
a inegalitatea:
|cos nx| n |cos x| , n N , x R

()

a) S
a se determine n stiind c
a () este adev
arat
a pentru orice x R;
b) S
a se determine x stiind c
a () este adev
arat
a pentru orice n N .
Gheorge Iurea, Iasi
3. Se consider
a 4ABC, M un punct oarecare n interiorul s
au. Fie D, E,
F mijloacele laturilor [BC], [CA], respectiv [AB] si fie punctele M1 , M2 , M3 pe
semidreptele (M D, (M E, respectiv (M F , n exteriorul triunghiului, astfel nct:
MD
ME
MF
=
=
. S
a se demonstreze c
a dreptele AM1 , BM2 si CM3 sunt
DM1
EM2
F M3
concurente.
Gabriel Popa si Paul Georgescu, Iasi
4. Demonstrati c
a n orice interval (a, b) (0, 1) nu exist
a numere rationale de
a o infinitate de numere reale de aceast
a form
a.
forma lg n [lg n], n N , dar exist
Gheorghe Iurea, Iasi

Olimpiada de matematic
a - clasele V - VI
Faza judetean
a, 18 mai 2002, Iasi
Clasa a V-a
1. a) Un num
ar de trei cifre mp
artit la r
asturnatul s
au d
a ctul 2 si restul 100,
iar diferenta dintre cifra sutelor si cea a unit
atilor num
arului este 4. Aflati num
arul.
z+2
3
b) S
a se rezolve n N ecuatia x y =
.
z1
Cristina Vlcu, Iasi
1
1
1
+ 2 + ... +
< 2.
2
1
2
20022
b) Fie d1 , d2 , . . . , dn toti divizorii naturali ai num
arului a. S
a se arate c
a
(d1 d2 . . . dn )2 = an .
a
3. Aflati cifrele a, b n baza 10 pentru care este adev
arat
a egalitatea = b, a.
b
2. a) S
a se arate c
a

Clasa a VI-a
1. Fie numerele a1 , a2 , . . . , a10 {1, 1} si suma S = |a1 + a2 | + |a2 + a3 | +
+ |a3 + a4 | + . . . + |a9 + a10 |.
a) Determinati cea mai mic
a si cea mai mare valoare pe care o poate lua S;
b) Ar
atati c
a S nu poate lua valoarea 15.
Ciprian Baghiu, Iasi
47

2. Fie numerele rationale nenule a1 , a2 , . . . , a2002 invers proportionale


a cua nu1
2
merele 1, 2, . . . , 2002. S
a se afle num
arul rational x dac
a 2002 a2002 = x
+ +
2
3

a2002
.
+... +
2003
Sergiu Prisacariu, Iasi

3. Fie [AB] un segment si C (AB). De aceeasi parte a dreptei AB se construiesc triunghiurile echilaterale ACD si CBE. Dac
a M este mijlocul lui [AE], iar N
mijlocul lui [BD], ar
atati c
a:
a) [AE] [BD];
b) triunghiul CM N este echilateral;
c) M N kAB dac
a si numai dac
a [AC] [CB].
Gheorge Iurea, Iasi

Solutii
Clasa a V-a
1. a) Din ipotez
a, abc = 2cba + 100 si atunci c este o cifr
a par
a. Cum a c = 4,
a este o cifr
a par
a mai mare dect 4. Considernd succesiv cazurile a = 6 si a = 8,
obtinem singura solutie acceptabil
a abc = 692.
z+2
b) Trebuie ca
N, de unde z 1 | z + 2. ns
a z 1 | z 1, deci z 1 |
z1
(z + 2) (z 1), adic
a z 1 | 3. Rezult
a c
a z {2, 4}. Analiznd cele dou
a cazuri,
obtinem solutiile (1, 4, 2), (2, 2, 2), (4, 1, 2), (1, 2, 4), (2, 1, 4).
1
1
1
1
1
< 1+
+ ... +
. ns
a
2. a) Evident c
a 2 + 2 + ... +
1
2
20022
12
2001 2002
1
1
1
1 1 1 1
1
1
1
+
+. . .+
= + +...+

= 1
< 1,
12 23
2001 2002
1 2 2 3
2001 2002
2002
de unde concluzia.
a
a
a
, d2 =
, dn =
.
b) Putem presupune d1 < d2 < . . . < dn ; atunci d1 =
dn
dn1
d1
Concluzia rezult
a prin nmultirea acestor relatii membru cu membru.
a
3. Observ
am c
a b 6= 0 si atunci
nu poate fi fractie subunitar
a, deci a b.
b
Obtinem solutia a = 0, b = 1 si putem presupune n continuare a > b 2. Deoarece
a
este fractie neperiodic
a, numitorul s
au poate fi doar 2, 4, 5 sau 8. Analiznd fiecare
b
situatie mai obtinem doar solutia a = 5, b = 2.

Clasa a VI-a
1. a) Evident c
a S 0 si deoarece pentru a1 = a3 = . . . = a9 = 1, a2 = a4 =
= . . . = a10 = 1 obtinem S = 0, rezult
a c
a minimul sumei este 0. Observ
am c
a
S 18 si pentru a1 = a2 = . . . = a10 = 1 obtinem S = 18, deci maximul sumei este
18.
b) n interiorul fiec
arui modul avem unul dintre numerele 2, 0, sau 2, deci S este
un num
ar par, adic
a S 6= 15.
a1
a1
2. Deoarece 1 a1 = 2 a2 = . . . = 2002 a2002 , obtinem c
a a2 =
, a3 =
,
2
a
3
a1
a1
a1
1
. nlocuind n ipotez
a, a1 = x
+
+ ... +
si
. . . , a2002 =
2002
2
23
2002 2003
1
1
1
1
2002
2003
cum
+
+ ... +
=1
=
, rezult
a c
ax=
.
12 23
2002 2003
2003
2003
2002
48

3. a) Se observ
a imediat c
a 4DCB 4ACE
(LUL), de unde [DB] [AE].
b) Se arat
a c
a 4ACM 4DCN (LUL),
\ DCN
\ . Atunci
deci [CM ] [CN ] si ACM
\
\ m(ACM
\ ) + m(DCN
\) =
m(M
CN ) = m(ACD)
=60 , adic
a 4CM N este isoscel cu un unghi de 60 ,
de unde concluzia.
\
\
\ = 60 ,
c) Dac
a M N kAB, atunci m(N
CB) = m(CN
M ) = 60 si cum m(CAD)
rezult
a c
a N CkAD. ns
a N este mijlocul lui [BD], deci N C va fi linie mijlocie n
4BAD, adic
a C este mijlocul lui [AB]. Reciproca se demonstreaz
a usor.
Premiantii Olimpiadei de Matematic
a - Premiile M. E. C.
Faza final
a, Rmnicu Vlcea, 2002
Clasa a VII-a: Timofte Diana (C. N. E. Racovit a ), Vlcu Ruxandra (Col. Nat ional) - m ent iune.
Clasa a VIII-a: Pachit ariu M arius (Col.Nat ional), H a vrneanu Raluca (C.N. C.Negruzzi) - m ent iune.
Clasa a IX-a: Iacob Alin (C. N. C. Negruzzi) - m ent iune.
Clasa a X-a: Anton Constantin, Romanescu R a zvan (ambii C. N. C. Negruzzi) - m ent iune.
Clasa a XI-a: Sucil
a Andrei (C. N. C. Negruzzi) - m ent iune.
Calificat i n lotul l
a rgit p entru a 6-a O. B. M . J.: Pachit ariu M arius, M ustat a Irina, Vlcu Ruxandra
(tot i Col. Nat ional).

Premiantii Olimpiadei de Matematic


a
Faza judetean
a, Iasi
Clasa a V-a: Gaftea Alexandru, Neagu Victor (ambii Col. Nat ional), Vieriu Antonela (C. N. C. Negruzzi), Cozma Andrei (C. N. E. Racovit a ) - prem iul I; Bivol M ark (C. N. C. Negruzzi), Co jocaru Alexandra (Col. Nat ional), Laz
a r Laura (C. N. E. Racovit a ), Pricop M ircea (Lic. Informatic
a ), Srbu Cristian,
Temneanu Bogdan, Daneliuc Ana, Costea Ramona, Ib
a nescu Tudor (tot i C. N. C. Negruzzi), Ungureanu
Dragos (Lic. G. Ibr
a ileani), Alexandru Ion (Lic. M . Eminescu), Galearschi Ana (C. N. C. Negruzzi),
Haures Sergiu (Col. Nat ional), Gavrilut a Alina, M ustat a Andrei (ambii C. N. C. Negruzzi), Simon Teodora (C. N. E. Racovit a ) - prem iul II; Arhip Andra (Col. Nat ional), Petrov Rob ert (Lic. Informatic
a ),
Airimitoaie Andrei, Luchian Alexandra, Tudori Ioana (tot i C. N. C. Negruzzi), Conea Alexandru, Florea Ioana (ambii C. N. E. Racovit a ), Volintiru Ioana, Vasiliu Ana, Cucu Lucian, Zaharia Diana (tot i
C. N. C. Negruzzi), M ahu Adriana, Afloarei Elena, Trcoveanu Filip, Bandac Alexandra (tot i C. N. E. Racovit a ), Ilas George (Col. Nat ional), Chit ac R a zvan, Stoian Vlad (ambii Lic. Informatic
a ) - prem iul III.
Clasa a VI-a: R a ileanu Ioana, Ros u Eugenia, Glc
a Octavia, Igna R a zvan (tot i C. N. C. Negruzzi),
Baibarac Arina (S c. nr. 22), Codrea Sorina (C. N. E. Racovit a ), Istrate Ciobanu Ioana (Lic. M . Sadoveanu, Pas cani) - prem iul I; Panaghiu Gheorghe (Lic. M . Eminescu), Airinei Adriana (C. N. C. Negruzzi),
M ih
a il
a Laura (Col. Nat ional), Anit a Flavia (Lic. M . Eminescu), Echimov Tania (Lic. I. Neculce, Trgu
Frumos), Alexa Ioana (Col. Nat ional), Furcoi Vl
a dut , Poiat
a Raluca (ambii C. N. C. Negruzzi), Chiriac
Andreea (C. N. E. Racovit a ), Diaconu Daniel (Col. Nat ional) - prem iul II; Dima Georgiana (C. N. E. Racovit a ), Loghin Alexandru (S c. P. Rares , Hrl
a u), C a rare Sabina (Lic. Inform atic
a ), Andron Georgiana (Col. Nat ional), Florea Alexandru, R at oi M ih
a it a (ambii C. N. C. Negruzzi), Dolhas cu Simona (Lic.
M . Sadoveanu, Pas cani), Didilescu M a d
a lina, Ianus Andrada (Col. Nat ional), Diaconescu Alexandra
(C. N. E. Racovit a ), Ros ca Ioana (Lic. G. Ibr
a ileanu), Dumitrescu Bogdan (S c. nr. 22) - prem iul III.

49

Clasa a VII-a: Vlcu Ruxandra (Col. Nat ional) - prem iul I; Timofte Diana (C. N. E. Racovit a )
- prem iul II; G a in
a R a zvan, Hudici S
tefan, Teodorescu Horia (tot i C. N. C. Negruzzi), Zanoschi Delia
(Col. Nat ional), M ihul Andrei (Lic. Informatic
a ), Tig
a nas Vladim ir (S c. nr. 42) - prem iul III.
Clasa a VIII-a: Pachit ariu M arius (Col. Nat ional) - prem iul I; H a vrneanu Raluca, Pop ovici George
(ambii C.N. C.Negruzzi), Com andar Dragos (C.N. E.Racovit a ) - prem iul II; Berdan Alexandra (C. N.
E. Racovit a ) - prem iul III.
Clasa a IX-a: Ichim Andrei (C. N. E. Racovit a ) - prem iul I; M ustat a Irina (Col. Nat ional), Iacob
Alin (C. N. C. Negruzzi) - prem iul II; Hopu Claudia (Lic. Informatic
a ) - prem iul III.
Clasa a X-a: Romanescu R a zvan (C. N. C. Negruzzi) - prem iul I; Crj
a Oana, Iosub Daniela (ambii C. N. C. Negruzzi), Grlea Codrut a (Lic. M . Sadoveanu, Pas cani) - prem iul II; Anton Constantin
(C. N. C. Negruzzi), Popa Alexandru (Lic. Informatic
a ) - prem iul III.
Clasa a XI-a: M unteanu Ionut (C. N. E. Racovit a ) - prem iul I; Sucil
a Andrei (C. N. C. Negruzzi)
- prem iul I; Dumitras cu Aurel, Boureanu Ioana, Cr
a can Arcadie (tot i C. N. C. Negruzzi) - prem iul III.
Clasa a XII-a: Stan Dana (Lic. D. Cantemir) - prem iul I; Aldea Cristina (Lic. Informatic
a ) - prem iul II; Sechelea Andrei, Trniceriu Adrian (tot i C. N. E. Racovit a ), M arangoci Oana (Lic. M . Sadoveanu, Pas cani) - prem iul III.

Olimpiada Balcanic
a de Matematic
a pentru Juniori
Editia a VI-a, Trgu - Mures, 22 -28 iunie 2002
A. Problemele de concurs - enunturi si solutii
1. Fie ABC un triunghi isoscel (AC = BC) si P un punct de arcul AB al
cercului circumscris triunghiului, ce nu contine punctul C. Fie D proiectia lui C pe
P B. Demonstrati c
a P A + P B = 2P D.
Grecia
2. Cercurile C1 si C2 de raze diferite se intersecteaz
a n A si B astfel nct AB
separ
a centrele O1 si O2 . Fie B1 , B2 diametral opuse lui B n C1 , respectiv C2 si
M mijlocul segmentului [B1 B2 ]. Pe C1 si C2 consider
am punctele M1 , respectiv M2
\
\
\ si B este interior
astfel nct AO
1 M1 AO2 M2 , B1 este interior unghiului AO1 M1
\
\
\
unghiului AO
M
.
Demonstra
t
i
c
a
M
M
B

M
M
B.
2 2
1
2
Cipru
3. G
asiti numerele naturale N cu propriet
atile
N are exact 16 divizori 1 = d1 < d2 < . . . < d16 = N ;
divizorul d5 este egal cu (d2 + d4 ) d6 .
Bulgaria
1
1
1
27
, a, b, c (0, ).
4. Ar
atati c
a
+
+

b (a + b) c (b + c) a (a + c)
2 (a + b + c)2
Grecia
1. Solutia I. Conform teoremei lui Ptolemeu, P A BC + P B AC = P C AB
P C AB
2AE P C
si cum AC = BC, avem c
a PA + PB =
=
, unde E este
AC
AC
piciorul in
altimii din C, deci mijlocul lui [AB]. Atunci problema revine la a ar
ata c
a
2AE P C
PD
AE
\
\
2P D =
, adic
a
=
, i.e. cos CP B = cos CAB, evident adev
arat.
AC
PC
AC
50

Solutia II. Prelungim [P B] cu segmentul [BM ] [AP ].


Atunci 4BCM 4ACP , deci [CP ] [CM ], adic
a 4CP M
este isoscel, cu n
altimea CD. Urmeaz
a c
a [P D] [DM ], deci
2P D = P M = P B + BM = P B + P A.
2. Este imediat c
a B1 , A, B2 sunt puncte coliniare. Atunci M O1 este linie mijlocie n 4B1 BB2 , deci
1
a
M O1 = BB2 = AO2 si analog M O2 = AO1 . Urmeaz
2
\
\
O1 A M
O2 A
c
a 4M O1 A 4AO2 M , de unde M
si atunci M\
O1 M1 M\
O2 M2 . De aici, 4M O1 M1
4M O2 M2 si rezult
a c
a [M M1] [M M2
]. Pe de alt
a
a
a

\
\
parte, m(ABM2 )+m(ABM1 ) = 180
+ = 180
2
2
\
\
(unde a = m(AO
1 M1 ) = m(AO2 M2 )), deci punctele M1 , B, M2 sunt coliniare.
Atunci unghiurile din concluzie sunt la baza unui triunghi isoscel, adic
a ele sunt
congruente.
3. Cum N are exact 16 divizori, el nu poate avea mai mult de 4 divizori primi
diferiti. n plus, N este par; altfel toti divizorii ar fi impari si a doua conditie ar
conduce la o absurditate. Rezult
a c
a d2 = 2.
Observ
am c
a 2 + d4 d5 7, deci d4 5. Cum d4 < d5 2 + d4 , urmeaz
a
fie c
a d5 = d4 + 1, fie c
a d5 = d4 + 2. n primul caz, d6 = 2 + d4 si atunci N are
.
.
trei divizoori consecutivi, deci N .. 3, de unde d3 = 3. Deoarece N .. 6, avem succesiv
.
d4 = 6, d5 = 7, d6 = 8, adic
a N .. 4 si ar trebui ca d4 = 4, contradictie.
R
amne c
a d5 = 2 + d4 . Analiz
am situatiile:
.
..
a d6 8, deci 8 {d4 , d5 , d6 }.
N . 4; cum d4 5, avem d3 = 4, deci N .. 8. ns
..
Dac
a d4 = 8, atunci d5 = 10, deci N . 5 si ar trebui ca d4 = 5, absurd. Dac
a d5 = 8,
..
avem d4 = 6, deci N . 3, adic
a d3 = 3, imposibil. Dac
a d6 = 8, atunci d5 = 7, d4 = 5
..
si prin urmare N . 10. ns
a d7 = (2 + 5) 8 = 56 > 10, contradictie.
Urmeaz
a c
a N nu este multiplu de 4, deci d3 prim.
.
.
N .. 3; rezult
a c
a d3 = 3, de unde N .. 6 si cum d4 6, obtinem d4 = 6, d5 = 8,
.
adic
a N .. 4, absurd. n concluzie, N nu se divide cu 3 si deci d3 5, d4 7.
Cum N si 2 + d4 nu se divid cu 4, rezult
a c
a d4 este impar. Deoarece 2 + d4 si
d4 nu se divid cu 3, obtinem c
a d4 = 3k + 2, n fapt d4 = 6l + 5, l Z. Dar d5 16,
adic
a 7 d4 14. Singura posibilitate este ca d4 = 11, d5 = 13. Cum 2d3 este
divizor al lui N , 2d3 d4 , deci d3 6. n plus, d3 < 11 si d3 prim, adic
a d3 = 7.
Obtinem n final c
a N = 2 7 11 13 = 2002.
4. Solutia I. Din inegalitatea mediilor,

3
1
27
1
1

+
+
.
b (a + b) c (b + c) a (a + c)
abc (a + b) (b + c) (c + a)

51


3
a+b+c
Pe de alt
a parte, nmultind membru cu membru inegalit
atile
abc si
3

3
3
2 (a + b + c)
(a + b) + (b + c) + (c + a)
=
(a + b) (b + c) (c + a), obtinem
3
3
1
33 33
c
a
, ceea ce ncheie demonstratia.

abc (a + b) (b + c) (c + a)
23 (a + b + c)6
Solutia II. Conform inegalit
atii Cauchy - Schwarz, [(a + b) + (b + c) + (c + a)]


2
1
1
1
1
1
1
1
1

+
+
+ +
+
+
b (a + b) c (b + c) a (a + c)
c
a
b (a + b) c (b + c)
b

2
1
1
1
1
1

+
+ +
. R
amne s
a demonstr
am c
a
a (a + c)
c
a
2 (a + b + c)

b2
2
1
1
1
27
1
1
1
1
+ +
+ +

2 (a + b + c)
c
a 2 (a + b + c)
c
a
b
b
2 (a + b + c)

a+ b+ c

1
1
1
a + b + c + + 9,
27. ns
a a+b+c
si
3
c
a
b
ceea ce ncheie demonstratia.
B. Probleme aflate n atentia juriului
1. Un elev joac
a pe calculator. Calculatorul i prezint
a 2002 numere pozitive
alese la ntmplare. Regulile jocului i permit urm
atoarele operatii:
s
a ia dou
a dintre numerele date, s
a-l dubleze pe primul, s
a-l adauge pe al doilea
si s
a p
astreze suma;
s
a ia alte dou
a numere dintre cele r
amase, s
a-l dubleze pe primul, s
a-l adauge
pe al doilea, s
a multiplice suma cu precedenta si s
a p
astreze rezultatul;
s
a repete procedeul pn
a utilizeaza toate cele 2002 numere.
Elevul cstig
a jocul dac
a produsul obtinut n final este maximul posibil. G
asiti
strategia cstig
atoare si demonstrati-o.
2. Numerele naturale pozitive sunt aranjate n forma:
1
3
6 10 15 . . .
2
5
9 14 . . .
4
8 13 . . .
7 12 . . .
11 . . .
...
G
asiti num
arul coloanei si al liniei pe care este pus num
arul 2002.
3. Fie a, b, c numere reale pozitive astfel nct abc = 2. Demonstrati inegalitatea

a3 + b3 + c3 > a b + c + b c + a + c a + b.
4. Fie a, b, c numere reale pozitive. Demonstrati inegalitatea
c3
a2
a3 b3
b2 c2
+
+

+
+ .
b2
c2 a2
b
c
a
5. Dac
a pentru numerele reale a1 , a2 , a3 , a4 , a5 , a6 au loc: a1 6= 0, a1 a6 + a3 a4 =
= 2a2 a5 si a1 a3 a22 , demonstrati c
a a4 a6 a25 . Cnd are loc egalitatea?
52

3
3
6. Se dau 2002 ntregi ai , i = 1, 2, . . . 2002 astfel c
a a3
1 + a2 + . . . + a2002 = 1/2.
Demonstrati c
a cel putin trei dintre ei sunt egali.
7. Fie triunghiul ABC, centrul s
au de greutate G si mijloacele A1 , B1 , C1 ale
laturilor BC, CA, AB. Paralela prin A1 la BB1 intersecteaz
a B1 C1 n F . Demonstrati c
a triunghiurile ABC, F A1 A sunt asemenea dac
a si numai dac
a patrulaterul
AB1 GC1 este inscriptibil.
8. Fie triunghiul ABC, ortocentrul H, centrul I al cercului nscris, centrul O
al cercului circumscris. CI retaie cercul circumscris n L. Se stie c
a AB = IL si
AH = OH. G
asiti m
asurile unghiurilor triunghiului ABC.
9. Fie triunghiul ABC de arie S si D, E, F puncte arbitrare pe BC, CA, AB.
Perpendicularele n D, E, F pe BC, CA, AB taie cercul circumscris n perechile de
puncte (D1, D2), (E1, E2), (F 1, F 2). Demonstrati

|D1 B D1 C D2 B D2 C|+|E1 C E1 A E2 C E2 A|+|F1 A F1 B F2 A F2 B| > 4S.

10. Fie ABCD un patrulater convex cu AB = AD si BC = CD. Se aleg punctele


K, L, L1 , K1 pe AB, BC, CD, DA nct KLL1 K1 s
a fie dreptunghi. Se consider
a
apoi dreptunghiurile: M N P Q nscris n triunghiul BLK (M KB, N BL,
P, Q LK) si M1 N1 P1 Q1 nscris n triunghiul DK1 L1 (M1 DK1 , N1 DL1
si P1 , Q1 L1 K1 ). Fie 2S, 2S1 , S2 si S3 ariile lui ABCD, KLL1 K1 , M N P Q,
M1 N1 P1 Q1 . G
asiti cea mai mare valoare posibil
a a expresiei: (2S1 + S2 + S3 ) /2S.
11. Fie A1 , A2 , . . . A2002 puncte n plan. Demonstrati c
a oricare ar fi cercul de
raz
a unitate n plan si oricare ar fi dreptunghiul nscris n el, exist
a trei vrfuri M ,
N , P ale dreptunghiului nct M A1 + M A2 + . . . + M A2002 + N A1 + N A2 + . . . +
+N A2002 + P A1 + P A2 + . . . + P A2002 6006.
La aceast
a olimpiad
a au participat 8 tari (Albania avnd probleme de nerezolvat
cu deplasarea). n clasamentul neoficial pe natiuni Romnia ocup
a detasat locul I cu
219 puncte din 240 posibile, urmeaz
a Bulgaria cu 170, Moldova cu 158. Componentii
echipei Romniei au obtinut urm
atoarele rezultate:
Problema
Kreindler Gabriel
Pachitariu Marius
Ungureanu Andrei
Ibram Remzi
Mih
ailescu Ioana
Michnea Dragos

1
10
10
10
10
10
10

2
10
10
10
10
10
9

3
10
9
8
6
6
8

4
10
10
9
10
9
5

Total
40
39
37
36
35
32

Medalii
aur
aur
aur
aur
aur
argint

Echipa tarii a fost condus


a de prof. Dan Brnzei asistat de prof. Dinu S
erb
anescu.

53

Solutiile problemelor propuse n nr. 2 / 2001


Clasele primare
P.14. Scrieti toate scaderile de tipul aa bb = cc cu rezultatul mai mare ca 50.
( Clasa I )
Gabriela Lozovanu, elev
a, Iasi
Solutie. Rezultatul cc poate fi: 55, 66, 77, 88. Distingem cazurile:
1) bb = 11, cnd sunt posibile sc
aderile: 66 11 = 55, 77 11 = 66, 88 11 = 77,
99 11 = 88;
2) bb = 22, cnd avem: 77 22 = 55, 88 22 = 66, 99 22 = 77;
3) bb = 33, cnd avem: 88 33 = 55, 99 33 = 66;
4) bb = 44, cnd avem o singur
a sc
adere: 99 44 = 55.

P.15. Mama mparte noua mere la cei trei copii ai sai. Cte mere poate primi
fiecare daca unul din ei a primit mai mult de trei mere si mai putin de sase?
(Clasa I )
Maria Mursa, elev
a, Iasi
Solutie. Prin scrierea (a, b, c) vom ntelege c
a un copil a primit a mere, un altul b
mere, iar ultimul c mere. Primul copil poate primi 4 mere sau 5 mere. Avem cazurile:
(4, 1, 4), (4, 2, 3), (5, 1, 3), (5, 2, 2).
P.16. Suma vrstelor a trei frati este cinci ani. Doi dintre ei sunt gemeni, iar
cel mai mare are ochii negri. Cti ani are fiecare dintre frati?
(Clasa a II-a)
Teodora-Cerasela Grigoras, elev
a, Iasi
Solutie. Deoarece fratii gemeni sunt mai mici dect fratele cu ochi negri, singura
solutie este 1 an, 1 an, 3 ani.
P.17. Despre numerele naturale a si b stim ca: 199 < a < 203 si 314 < b < 317.
Sa se afle toate valorile diferentei b a.
(Clasa a II-a)
S
tefania Atodiresei, elev
a, Iasi
Solutie. Valorile lui a sunt 200, 201 sau 202, iar valorile lui b sunt 315 sau
316. Avem posibilit
atile: 315 200 = 115, 315 201 = 114, 315 202 = 113,
316 200 = 116, 316 201 = 115 si 316 202 = 114, de unde rezult
a c
a b a poate
lua valorile 113, 114, 115, 116.
P.18. ntr-o urna sunt patru bile albe, sase bile rosii si zece bile galbene. Care
este cel mai mic numar de bile pe care trebuie sa-l extragem din urna astfel nct
printre bilele extrase sa avem cel putin cte o bila de fiecare culoare?
(Clasa a III-a)
Roxana Tudorache, elev
a, Iasi
Solutie. Cel mai mic num
ar de bile pe care trebuie s
a-l extragem este 17. Acest
num
ar se poate afla astfel: observ
am c
a avem 10 bile albe sau rosii, 14 bile albe sau
galbene si 16 bile rosii sau galbene. Pentru a nu avea numai bile de dou
a culori,
trebuie s
a extragem un num
ar de bile mai mare dect fiecare din numerele 10, 14 si
16. Cel mai mic num
ar cu aceast
a proprietate este 17.
P.19. Ce ora arata ceasul meu acum, daca de la ora 12 a trecut jumatate din
timpul care a mai ramas pna la sfrsitul zilei?
(Clasa a III-a)
nv. Rodica Agrici, Iasi
Solutie. Timpul care a trecut de la ora 12 pn
a n momentul citirii ceasului este
54

o treime din perioada dintre ora 12 si sfrsitul zilei, adic


a (24 12) : 3 = 12 : 3 = 4
ore. Ceasul ar
ata ora 16.
P.20. Sa se determine numarul natural A = xyzt stiind ca sunt ndeplinite
conditiile: a) suma cifrelor este 20, b) fiecare cifra este cu doi mai mare dect cea
din fata ei.
(Clasa a III-a)
nv. Elena Marchitan, Iasi
Solutie. Deducem c
a y = x + 2, z = x + 4, t = x + 6. Dac
a nl
atur
am din 20
suma (2 + 4 + 6) obtinem de 4 ori cifra x. Deci 4 x = 20 (2 + 4 + 6) = 20 12 = 8
si x = 8 : 4 = 2. Num
arul c
autat este 2468.
P.21. n curtea bunicii sunt 81 de pasari: rate, gste si gaini. Stiind

ca ele pot
fi grupate astfel nct la o gsca sa corespunda trei gaini, iar la doua gste, o rata,
aflati cte pasari de fiecare fel are bunica n curte.
(Clasa a IV-a)
Teodora-Cerasela Grigoras, elev
a, Iasi
Solutie. Deoarece la dou
a gste corespunde o rata, iar la fiecare gsc
a trei g
aini,
putem s
a facem grupuri de cte o rata, 2 gste si 6 g
aini, ceea ce nseamn
a 9 p
as
ari
de curte. n curte sunt 81 : 9 = 9 (grupuri). Vom avea solutia 9 1 = 9 (rate),
9 2 = 18 (gste) si 9 6 = 54 (g
aini).
3
P.22. Lungimea unui dreptunghi reprezinta din perimetrul sau. Daca adunam
8
1
din latime cu lungimea, obtinem 105 cm. Aflati dimensiunile si perimetrul
2
dreptunghiului.
(Clasa a IV-a)
nv. Maria Racu, Iasi
6
atimilor repreSolutie. Suma lungimilor reprezint
a din perimetru, iar suma l
8
2
3
zint
a din perimetru. nseamn
a c
a o lungime reprezint
a din perimetru si o l
atime
8
8
1
1
din perimetru. Cum jum
atate din l
atime reprezint
a
din perimetru, iar fractia
8
16
3
6
7
1
este egal
a cu
, deducem c
a
din perimetru reprezint
a 105 cm, apoi
din
8
16
16
16
perimetru reprezint
a 105 : 7 = 15 (cm). Perimetrul este 1615 = 240 (cm). Lungimea
este 240 : 8 3 = 30 3 = 90 (cm), iar l
atimea este 240 : 8 = 30 (cm).

P.23. Daca mpartim la patru fiecare termen al unui sir de numere, obtinem mai
multe numere consecutive impare, cu suma ultimelor doua, adica 96, mai mare cu
16 dect dublul sumei primelor doua numere. Sa se gaseasca al cincilea termen al
sirului.
(Clasa a IV-a)
nv. Mihai Agrici, Iasi
Solutie. Dublul sumei primelor dou
a numere impare consecutive este 96 16 =
= 80. Suma primelor dou
a numere impare consecutive este 80 : 2 = 40. Primul
num
ar din sirul numerelor impare consecutive este (40 2) : 2 = 38 : 2 = 19. Al
cincilea num
ar din sirul numerelor impare consecutive este 19 + 2 + 2 + 2 + 2 = 27.
Num
arul c
autat este 27 4 = 108.

Clasa a V-a
V.21. Aratati ca numarul N = 2n+1 3n + 2n 3n+1 + 6 6n este divizibil cu 11
55

pentru orice n N.

Dorina Carapanu, Iasi


Solutie. Calculnd, avem N = 22n 3n +2n 3n 3+66n = 26n +36n +66n =
= 6n (2 + 3 + 6) = 6n 11, deci N se divide cu 11 oricare ar fi n N.

V.22. Determinati multimea A = n; n N, n2 + n + 2 = 1 + 2 + 3 + . . . + 2001 .


Maria Z
alinescu, Iasi
Solutie. Deoarece n2 + n + 2 = n (n + 1) + 2 este num
ar par pentru orice n N,
2001 2002
iar 1 + 2 + . . . + 2001 =
= 2001 1001 este impar, urmeaz
a c
a A = .
2
V.23. Sa se afle ultima cifra a numarului S = 1 + 2 + 22 + . . . + 22001 .
Cristiana Artenie, elev
a, Iasi
4k+3
4k+4
Solutia I. Se observ
a c
a U (24k+1 + 24k+2
+
2
+
2
)
=
U
(2
+
4
+
8
+ 6) =
1
5
2
3
4
6
7
= 0, oricare
ar
fi
k

N.
Deoarece
S
=
1+
2
+
2
+
2
+
2
+
2
+
2
+
28 +
+
2
1997

2000
2001
+ + 2
+ ... + 2
, rezult
a c
a U (S) = U (1 + 0 + 0 + . . . + 0 + 2) = 3.
+2
Solutia II. Avem 2S = 2 + 22 + . . . + 22002 = 22002 1 + S si atunci S = 22002 1
iar U (S) = 3.
V.24. Sa se determine numerele abc pentru care a + b + c = abc.
Paraschiva Brsan, Iasi
Solutie. Mai general, vom determina numerele naturale a, b, c cu proprietatea
a + b + c = abc (1).
Dac
a cel putin unul din cele trei numere este nul, atunci abc = 0, deci a+b+c = 0
si atunci a = b = c = 0.
Fie a, b, c N si s
a presupunem c
a a b c. Imp
artind prin c, (1) se scrie sub
a b
forma + + 1 = ab si tinnd seama de presupunerea f
acut
a rezult
a c
a 1 < ab 3,
c c
adic
a ab {2, 3}. Dac
a ab = 2, atunci a = 1 si b = 2, iar din (1) avem c
a 3 + c = 2c,
deci c = 3. Dac
a ab = 3, atunci a = 1 si b = 3, iar din (1) obtinem 4 + c = 3c,
adic
a c = 2 < b, care nu convine. R
amne c
a (a, b, c) = (1, 2, 3) n mod necesar si se
verific
a imediat c
a 1 + 2 + 3 = 1 2 3. Prin urmare, tripletele c
autate sunt (1, 2, 3),
(1, 3, 2), (2, 1, 3), (2, 3, 1), (3, 1, 2), (3, 2, 1).
V.25. Fie numarul a = 20012001 . Notam cu b suma cifrelor numarului a, apoi
cu c suma cifrelor numarului b si continuam n acest mod pna ajungem la un numar
format cu o singura cifra. Care este acest din urma numar?
***
..
Solutie. Deoarece 2001 . 3 num
arul a se divide cu 9. Aceasta este echivalent cu
faptul c
a suma cifrelor lui a se divide cu 9, altfel spus b se divide cu 9. Urmeaz
a
..
c . 9 si, continund rationamentul, obtinem c
a num
arul cu o singur
a cifr
a la care se
ajunge se divide cu 9. Cum acesta este evident nenul, el este egal cu 9.

Clasa a VI-a
VI.21. Fie date numerele distincte a1 , a2 , a3 , . . . , a2n+1 Z, n > 2, astfel nct
|a1 |+|a2 |+|a3 |+. . .+|a2n+1 | = n (n + 1). Sa se calculeze |a1 + a2 + a3 + . . . + a2n+1 |.
Cristiana Artenie, elev
a, Iasi
Solutie. Considernd suma modulelor celor mai mici, n modul, 2n + 1 numere ntregi distincte, obtinem 0 + |1| + |1| + |2| + |2| + . . . + |n| + |n| =
56

n (n + 1)
= n (n + 1). Rezult
a atunci c
a {a1 , a2 , . . . , a2n+1 } = {0, 1, . . . , n}
2
si deci |a1 + a2 + . . . + a2n+1 | = 0. Rezultatul are loc pentru n 1.
=2

VI.22. Sa se afle numerele a, b N, stiind ca 5a 3b = 72 si (a, b) = 24.


Mihai Grtan, Iasi
Solutie (dat
a de Boieriu Bianca, elev
a, Brasov). Fie a = 24m, b = 24n, cu
m, n N, (m, n) = 1; atunci ecuatia devine 5m 3n = 3 sau nc
a 5m = 3 (n + 1).
..
Deducem c
a m . 3, deci m = 3t si n = 5t 1. Cum n N, g
asim t N . S
a

determin
am t astfel nct (m, n) = 1. Fie d | 3t si d | 5t 1; rezult
a c
a d | 5 3t
3 (5t 1), deci d | 3, prin urmare m si n sunt prime ntre ele sau se divid la 3. Cum
3 | 3t, din 3 | 5t 1 g
asim t = 3k + 2, k N. Astfel, (m, n) = 1 dac
a si numai dac
a
t = 3k sau t = 3k + 1. G
asim solutiile a = 24 9k, b = 24 (15k 1), k N sau
a = 24 (9k + 3), b = 24 (15k + 4), k N.

VI.23. a) Aflati a, b N cu proprietatiile: ab = 24 si [a, b] + (a, b) = 14.


b) Fie a, b N , a b, cu proprietatea ca [a, b] + (a, b) = a + b. Sa se arate ca
a | b.
Cristiana Constanda, elev
a, Iasi
Solutie. a) Deoarece [a, b] (a, b) = a b = 24 si [a, b] + (a, b) = 14, rezult
a c
a
[a, b] = 12 si (a, b) = 2. Atunci, a = 2a0 , b = 2b0 , cu (a0 , b0 ) = 1 si a0 b0 = 6, adic
a
(a0 , b0 ) {(1, 6) , (2, 3) , (3, 2) , (6, 1)}, deci (a, b) {(2, 12) , (4, 6) , (6, 4) , (12, 2)} si
aceste perechi verific
a ipotezele problemei.
b) Deoarece [a, b] + (a, b) = a + b si cum are loc si [a, b] (a, b) = ab, rezult
a c
a
[a, b] = a si (a, b) = b sau [a, b] = b si (a, b) = a. Conditia a b impune [a, b] = b si
(a, b) = a. Din acestea, deducem usor c
a a | b.
1
1
1
6
4
VI. 24. a) Fie suma S =
+
+ . . . + . Sa se arate ca
<S<
;
39 40
50
25
13
a

b) Daca S = , cu a, b N , (a, b) = 1, sa se arate ca b este numar par, iar a


b
se divide cu 89.
***
1
, iar
Solutie. a) Observ
am c
a suma are 12 termeni, cel mai mic termen este
50
1
1
1
6
4
cel mai mare este
. Rezult
a c
a 12
< S < 12 , deci
<S<
.
39

50
39
25
13
1
1
1
1
1
1
89
a
+
+
+
+ ... +
+
=
+
b) Observ
am c
a =
b
39 50
40 49
44 45
39 50
89
89k
89
+...+
=
. Aceast
a din urm
a fractie nu se simplific
a
+
40 49
44 45
39 40 . . . 50
..
prin 89, deoarece acest num
ar este prim, si atunci a .89.
a
1
1
1
1
1
m
1
Pe de alt
a parte, =
+ ... +
+
+
+
=
+
cu n impar
b
39
47 49 50
48
8n 48
6m + n
a
, num
ar
atorul 6m+ n fiind impar. Rezult
a
(din conditia (a, b) = 1), deci =
b
48n
6m + n
c
a fractia
nu se simplific
a prin 2 si atunci b este par (chiar multiplu de 8).
48n
VI.25. Fie ABC un triunghi isoscel (AB = AC). Notam cu E proiectia lui B
pe AC si cu F proiectia lui E pe BC. Fie M mijlocul lui BE. Sa se arate ca
57

F M AB.

Constantin Cocea si Dumitru Neagu, Iasi


Solutie. Not
am cu D proiectia lui A pe BC si fie
b
{P } = F M AB. Atunci AD este bisectoarea unghiului A:
\ = m(DAC)
\ = . Cum F M este mediana coresm(DAB)
punz
atoare ipotenuzei n triunghiul dreptunghic F EB,
\
\
rezult
a c
a F M = M B, de unde M
BF = M
F B. ns
a

b
\
\ = , deci m(M
\
m(M
BF ) = 90 m(C) = m(DAC)
F
B)
=
h
i
b + m(M
\
\
. n concluzie, m(BP
F ) = 180 m(B)
F B) =
h
i
b + = 180 90 = 90 , adic
180 m(B)
a F P AB.

Clasa a VII-a

1
3
x (x + 4) + 4

, x R\ {2, 4}. Daca


x+2 x2
x2 16
A = {x N;
x par si E (x) Z} si B = {x N; x impar si E (x) N}, sa se arate
x
ca multimea
| x A si y B are un singur element.
y
Dumitru-Dominic Bucescu, Iasi
2 (x + 2)
Solutie. Calculnd, obtinem c
a E (x) =
. Fie x = 2k A; cum
(x 2) (x 4)
(k + 1)
E (x) =
Z si k N, avem n mod necesar (k 1) (k 2) k + 1,
(k 1) (k 2)

de unde k 2 4k + 1 0, sau (k 2)2 3, i.e. |k 2| 3, deci k {0, 1, 2, 3}, ceea


ce implic
a x {0, 2, 4, 6}. ns
a x R\ {2, 4}, iar dintre numerele E (0) si E (6)
este ntreg numai al doilea; rezult
a c
a A = {6}.
Fie acum x = 2l +1 B; deoarece
2 (2l + 3)
2l 1 | 2l + 3
2l 1 | 4
E (x) =
N, urmeaz
a c
a

2l

3
|
2l
+
3
2l 3 | 6
(2l

1)
(2l

3)

l {0, 1}
. Obtinem ca posibile valori x {1, 3} si, prin verificare, B = {3}.
l {0, 1, 2, 3}
Concluzia este acum imediat
a.
VII.21. Fie E (x) =

VII. 22. Sa se arate ca numarul A = 12 + 123 + 125 + ... + 122001 se divide prin
1716.
Gabriel Popa, Iasi
Solutia I (dat
a de autor). Deoarece 1716 = 11 12 13 cu factorii relativ primi
.
.
.
si este evident c
a A .. 12, r
amne s
a ar
at
am c
a A .. 11 si A .. 13. Observ
am c
a A este o
sum
a cu 1001 termeni, iar 1001 = 7 11 13. Atunci:

A 1001 = (12 1) + 123 1 + 125 1 + . . . + 122001 1 = M11

A + 1001 = (12 + 1) + 123 + 1 + 125 + 1 + . . . + 122001 + 1 = M13 ,

unde am folosit faptul c


a 122k+1 1 = (12 1) 122k + . . . + 12 + 1 = M11 , iar
122k+1 + 1 = (12 + 1) 122k . . . 12 + 1 = M13 .
Solutia II (dat
a de eleva S
tefana Br
anisteanu). Observ
am c
a 1716 = 12143
si 122 = 143 + 1. Avem:
h

2
A = 12 1 + 122 + 124 + . . . + 122000 = 12 1 + (143 + 1) + (143 + 1) +
58

i
+ . . . + (143 + 1)1000 = 12 [1 + (143 + 1) + (M143 + 1) + . . . + (M143 + 1)] =
= 12 (1001 + M143 ) = 12 (7 143 + M143 ) = 12 M143 = M1716 .
VII.23. Intr-un reper cartezian xOy se considera punctele A (a, a), B (b, a),
C (0, c) si D (0, a) cu a > 0, b > 0, c > 0. Sa se compare CA + CB + CO cu
DA + DB + DC + DO.
Maria Z
alinescu, Iasi
Solutie. Dac
a a > c, atunci DC + CO = DO. Deoarece DA + DC > CA si
DB + DC > CB, atunci DA + DB + 2DC > CA + CB, deci DA + DB + DC+
+ (DC + CO) > CA+CB+CO, adic
a DA+DB+DC +DO > CA+CB+CO. Dac
a
a < c, procednd analog, obtinem c
a DA + DB + DC + DO < CA + CB + CO. Dac
a
a = c, cele dou
a sume sunt evident egale. Problema poate fi rezolvat
a si utiliznd
formula distantei ntre dou
a puncte.
VII.24. Sa se arate ca pentru orice n N are loc inegalitatea

n
n+2
n1
2
n1
(n + 1)
(n!) (n + 1)
3
(s-a notat n! = 1 2 3 . . . n).

nige Bencze, Brasov


Solutie. Autoarea foloseste inegalitatea H G A ntre mediile armonic
a, geometric
a si aritmetic
a, lund ca numere ak = k (k + 1), k = 1, n, si obtine inegalitatea
2
dorit
a. Se pot obtine limit
ari mai strnse pentru (n!) .
VII.25. Fie ABCD un dreptunghi, iar M (CD) un punct oarecare. Perpendiculara din D pe BM intersecteaza perpendiculara din C pe AM n punctul P . Sa
se arate ca P M CD.
Constantin Cocea, Iasi
Solutia I. Fie P 0 punctul n care perpendiculara din D pe M B taie perpendiculara n M pe CD, iar P 00 punctul n care perpendiculara din C pe M A taie
perpendiculara n M pe CD. Problema ar fi rezolvat
a dac
a am ar
ata c
a P 0 = P 00 .
0
0
\
\
ns
a 4P M D 4M CB, fiind ambele dreptunghice, iar P DM M
BC ca
P 0M
MC
unghiuri cu laturile respectiv perpendiculare; rezult
a c
a
=
. Analog, din
MD
CB
00
P M
MD
4P 00 M C 4M DA obtinem
=
. De aici, P 0 M CB = P 00 M DA si
M
C
DA
fiindc
a CB = DA, avem P 0 M = P 00 M ; cum P 0 , P 00 se afl
a n acelasi semiplan fata
de CD, urmeaz
a c
a P 0 = P 00 .
Solutia II (dat
a de Edgar Kern, Brasov). Fie
{E} = DP BM si {F } = = CP AM . Din asem
an
arile
imediate 4DEM 4BCM si 4CF M 4ADM rezult
a
EM
DM
FM
CM
c
a
=
, respectiv
=
; urmeaz
a de aici c
a
CM
BM
DM
AM
FM
EM
=
si atunci 4EF M 4AM B. n consecinta
AM
BM
\
\
\
M
EF M
AB si cum M
AB F\
M C (corespondente),
\
avem M
EF F\
M C. Pe de alt
a parte, patrulaterul M F P E este inscriptibil, de unde
\
\
\
\
P EF P M F . Obtinem astfel c
a m(P\
M F ) + m(F\
M C) = m(P
EF ) + m(M
EF ) =

90 , deci P M CD.
59

Clasa a VIII-a
VIII.21. Daca f : {0, 1, 2, . . . , 10} {0, 1, 2, . . . , 10} este data prin f (x) =
= ax + b, a R , b R, atunci f (5) = 5.
Gheorghe Iurea, Iasi
Solutie. Evident c
a x1 6= x2 dac
a si numai dac
a f (x1 ) 6= f (x2 ) si deci {f (0) ,
f (1) , . . . , f (10)} = {0, 1, . . . , 10}. Atunci f (0)+f (1)+. . .+f (10) = 1+2+. . .+10,
adic
a a (1 + 2 + . . . + 10) + 11b = 55, de unde rezult
a c
a 5a + b = 5, i.e. f (5) = 5.
VIII.22. Fie a > 0, b > 0. Aratati ca
1
1
1
1
128
1
+
+
+

+
4
a4 4a3 b 6a2 b2 4ab3 b4
3 (a + b)
Lucian Tutescu, Craiova
Solutie. Avem c
a

4
1
1
1
1
1
a + 4a3 b + 6a2 b2 + 4ab3 + b4
+
+
+
=
+
a4 4a3 b 6a2 b2 4ab3 b4


2
1
b2
2 3
a
b
1
a
=5+
+ 2 +
+4+ +
+
+
+1+6
4 3
2
b
a 6
b2
a

3
3
4
4
1
b
b
a
128
a
+
+ 3 +
+ 4
+4
,
4
b3
a
b4
a
3
x y
deoarece + 2, x, y > 0. Concluzia se obtine acum tinnd seama de faptul c
a
y x
4
(a + b) = a4 + 4a3 b + 6a2 b2 + 4ab3 + b4 . Egalitatea este atins
a pentru a = b.
VIII.23. Sa se rezolve n multimea numerelor reale ecuatia
x2
x4
=
+ ||x| 1| .
|x + 1|
x+1
Mihai Cr
aciun, Pascani
Solutie. Explicit
am modulele pe fiecare dintre intervalele (, 1), (1, 0),
[0, 1), [1, ) si rezolv
am ecuatiile obtinute. n final, g
asim dou
a solutii: 5 si 5.
VIII.24. Aratati ca (0, 1), stiind ca numarul real este o solutie a ecuatiei
a1 x2k1 +1 + a2 x2k2 +1 + . . . + an x2kn +1 = b,

unde a1 , a2 , . . . , an , b (0, ); k1 , k2 , . . . , kn N si a1 +a2 +. . .+an > b (generalizare


a problemei VIII.17 din nr.1/2001).
Mihaela Negrea, Brasov
Solutie. Dac
a 1, atunci a1 2k1 +1 +. . .+an 2kn +1 b a1 +. . .+an b > 0,
deci nu poate fi solutie a ecuatiei date. Dac
a 0, atunci a1 2k1 +1 + . . . +
2kn +1
+an
b b < 0 si din nou obtinem c
a nu poate fi solutie. Rezult
a c
a
(0, 1).
VIII.25. Fie cubul ABCDA0 B 0 C 0 D0 si M [A0 C] cu proprietatea ca
3
M A0
= . Sa se determine un punct P [AA0 ] astfel nct suma P M + P C 0
MC
2
sa fie minima.
Petru Asaftei, Iasi
Solutie. Not
am cu M 0 simetricul lui M fata de AA0 si fie {P } = M 0 C 0 AA0 . n
acest caz, avem P M + P C 0 = P M 0 + P C 0 = M 0 C 0 . Dac
a P1 [AA0 ], P1 6= P , atunci
0 0
0
0
0
M C < M P1 + P1 C = M P1 + P1 C , deci P este punctul c
autat. S
a determin
am
60

P A0 ; pentru aceasta, fie {O} = AA0 M M 0


si {M 00 } = CC 0 M M 0 . n 4A0 AC avem
M OkAC si atunci, conform teoremei fundaOM
A0 O
mentale a asem
an
arii,
=
, deci
AC
A0 A
3AC
OM =
.
5
Analog, n 4M 0 M 00 C 0 avem OP kC 0 M 00 ,
M 0O
OP
= 0 00 , adic
a OP M 0 M 00 =
deci
00
0
M C
MM

3AC
3AA0 3AC
9
00 0
0
= M C M O, de unde OP
+ AC =

, prin urmare OP = AA0 .


5
5
5
40
3AA0
9AA0
3AA0
0
0
n final, P A = OA OP =

=
.
5
40
8

Clasa a IX-a
IX.21. Sa se stabileasca care dintre afirmatiile urmatoare:
(i) ||sin x| |sin y|| |sin (x y)| , x, y R;
(ii) ||cos x| |cos y|| |cos (x y)| , x, y R;
(iii) |sin (x y)| |sin x sin y| , x, y R;
(iv) |cos (x y)| |cos x cos y| , x, y R
este adevarata si care este falsa.
Gheorghe Costovici, Iasi
Solutie. Deoarece sin x = sin (x y + y) = sin (x y) cos y + cos (x y) sin y,
urmeaz
a c
a |sin x| |sin (x y)| + |sin y|. Analog, |sin y| |sin (y x)| + |sin x| si
din aceste dou
a relatii obtinem c
a |sin (x y)| |sin x| |sin y| |sin (x y)|,
ceea ce arat
a c
a (i) este adev
arat
a.

Afirmatia (ii) este fals


a: pentru x =
si y = 0, obtinem contradictia 1 0.
2

2
2

si obtinem
1
,
De asemenea, (iii) este fals
a (putem lua x = , y =
2
4
2
2
absurd), iar (iv) este tot fals
a (considernd x = y, am avea 1 0).

IX.22.
Sa se arate ca macar una dintreecuatiile: ax2 +2 3bcx +bc (a + b + c) = 0,

bx2 +2 3cax+ca (a + b + c) = 0, cx2 +2 3abx+ab (a + b + c) = 0, unde a, b, c R ,


admite radacini reale.
Mihail Bencze, Brasov
Solutie. Dac
a, prin absurd, nici una dintre ecuatii nu ar avea solutiile reale,
atunci toate ar avea discriminantul negativ, deci 1 h+ 2 + 3 < 0. ns
a 1 + 2 +
2 2

2
2 2
2 2
+3 = 12 a b + b c + c a abc (a + b + c) = 6 (ab ac) + (ab bc)2 +
i
2
+ (bc ac) 0 , de unde concluzia.
IX.23. Fie a R si o functie f : R R ce satisface relatia

f (f (x + y) + y) = x + f (ay) , x, y R.

1 Sa se arate ca f este injectiva.


2 Sa se determine functiile f ce satisfac conditia de mai sus.
Dan Popescu, Suceava
Solutie. 1 Lund y = 0 n relatia din ipotez
a, obtinem c
a f (f (x)) = x + f (0),
61

x R. Dac
a x1 , x2 R sunt astfel nct f (x1 ) = f (x2 ), atunci f (f (x1 )) =
= f (f (x2 )), deci x1 + f (0) = x2 + f (0), adic
a x1 = x2 ; rezult
a c
a f este injectiv
a.
2 Deoarece f (f (0)) = 0 + f (0) = f (0) si f este injectiv
a, urmeaz
a c
a f (0) = 0
si atunci f (f (x)) = x, x R. Pentru x = 0 n relatia din ipotez
a obtinem
f (f (y) + y) = f (ay), y R, deci f (y) + y = ay, y R, i.e. f (y) = (a 1) y,
2
y R. Din aceasta si din faptul c
a y R, f (f (y)) = y deducem c
a (a 1) = 1,
adic
a a {0, 2}. Prin urmare, f (x) = x, dac
a a = 0; f (x) = x, dac
a a = 2 si
ecuatia functional
a nu are solutii n rest.

1
IX.24. a) Fie x, y, z, t , cu x + y + z + t = 1. Aratati ca x3 + y 3 +
2
1
3
3
+z + t
.
16

2
b) Fie x1 , x2 , . . . , xn , cu x1 + x2 + . . . + xn = 1. Aratati ca x31 + x32 +
n
1
+ . . . + x3n 2 .
n
Mihai Bogdan Ion, elev, Craiova
Solutie. Vom demonstra direct punctul b). Avem:
2
n

2
1
n
x1 > x1 + 1 > 0
0
x1 + 1 x1
n
2
2
n
3
1
3nx1 2
n
,
x31
x1 + 2 0 x31
2
2n
n
n3
1
cu egalitate pentru x1 = . Scriind inegalit
atile analoage si adunnd cele n relatii
n
membru cu membru, obtinem concluzia; egalitatea are loc pentru x1 = x2 = . . . =
1
= xn = .
n
IX.25. Fie ABC un triunghi oarecare si punctele A1 , B1 , C1 pe laturile (BC),
(CA) si respectiv (AB). Dreptele AA1 , BB1 si CC1 intersecteaza cercul circumscris
triunghiului ABC n punctele A2 , B2 si respectiv C2 . Sa se arate ca
BB1
CC1
2 p2
AA1
+
+

.
A1 A2
B1 B2 C1 C2
3 Rr
Neculai Roman, Mircesti (Iasi)
Solutia autorului. Utiliznd relatia lui Stewart si puterea punctului, avem:
AA1
AA21 BC
AB 2 A1 C + AC 2 A1 B A1 B A1 C BC
=
=
=
A1 A2
AA1 A1 A2 BC
A1 B A1 C BC
b2
c2
+
1, unde x = A1 B. Considernd n inegalitatea Cauchy-Buniakovski=
ax a (a x)

c
b
, b1 = x, b2 = a x, obtinem:
Schwartz a1 = , a2 =
x
ax
"
2 #
2
b
AA1
c
1
4p (p a)
(b + c)2

=
+
1=
,
1
A1 A2
a
x
a2
a2
ax
a1
a2
ac
cu egalitate dac
a
= , i.e. x =
, adic
a A1 este piciorul bisectoarei din A.
b1
b2
b+c
62

F
ar
a a restrnge generalitatea, presupunem a b c;
1
1
1
atunci p a p b p c si 2 2 2 . Aplicnd
a
b
c
inegalitatea lui Cebsev, obtinem:

BB1
CC1
pa pb pc
AA1
+
+
4p
+
+

A1 A2
B1 B2 C1 C2
a2
b2
c2

i X 1 4p2 1
1
1
4p hX
+ 2+ 2
=
(p a)

3
a2
3
a2
b
c

4p2 1
1
1
4p2 2p
8p3
2p2

+
+
=

=
=
,
3
ab bc ac
3 abc
3 4RS
3Rr
cu egalitate pentru a = b = c.
Inegalitatea demonstrat
a este mai tare dect inegalitatea cunoscut
a
+

CC1
2p2
BB1
8p3
+
9, deoarece
=

B1 B2 C1 C2
3Rr
3abc

8p3
a+b+c
3

3 = 8p3

AA1
+
A1 A2

9
= 9.
8p3

Clasa a X-a
X.21. Fie (an )n1 o progresie aritmetica cu a1 N si ratia r = 19. Sa se
cerceteze daca, pornind de la sirul (bn )n1 (unde bn este suma cifrelor termenului
an ), putem permuta termenii acestuia nct sa se obtina o progresie geometrica.
Lucian-Georges L
adunc
a, Iasi
Solutia I (dat
a de Gheorghe Iurea, Iasi). Presupunem c
a (bn )n1 este o
progresie geometric
a. Deoarece dintre numerele a1 , a1 + 19, a1 + 38 unul singur este
divizibil cu 3, acestea conduc la trei numere din sirul (bn ): bm , bs , bt , m < s < t,
dintre care unul singur este divizibil cu 3.
Cum (bn ) este progresie geometric
a avem: btm
= bsm
bts
a,
t
s
m , egalitate imposibil
deoarece un membru este divizibil cu 3, iar cel
alalt nu.
Solutia II (dat
a de Ciprian Baghiu, Iasi). Presupunem c
a (bn ) este o
a

progresie geometric
a de ratie q. Evident q Q+ , si fie q = , a, b N , (a, b) = 1.
b
Deoarece b1 , b1 q, . . . , b1 q n , . . . sunt numere naturale nenule si (a, b) = 1, rezult
a c
a
b1

N, pentru orice n N si atunci b = 1 iar q = a N . Fie q 6= 1, deci q 2; cum


bn
n1
2
n2 pentru n 7 deducem c
a, pentru n suficient de mare, b1 q n1 b1 2n1
r
b1 n > a1 + (n 1) r, deci bn > an . Contradictie, ntruct pentru orice num
ar
natural an , an dep
aseste suma cifrelor sale, adic
a an bn . Cazul q = 1 se analizeaz
a
ca n solutia III.
Solutia III (n maniera autorului). Vom rezolva problema n cazul general n
care r N . Fie a1 = x1 x2 . . . xp si r = y1 y2 . . . yk . Pentru n suficient de mare (n >
p), a10n +1 = a1 +10n r = y1 y2 . . . yk 0 . . . 0x1 x2 . . . xp , deci b10n +1 = y1 +. . .+yk +x1 +
+ . . .+xp . Prin urmare, dac
a (bn )n1 este o progresie geometric
a, atunci q = 1. Cum
b1 = x1 + x2 + . . . + xp si b10n +1 6= b1 pentru n suficient de mare, rezult
a c
a q 6= 1.
n consecinta, nu putem forma o progresie geometric
a pornind de la sirul (bn )n1 .
X.22. Sa se demonstreze ca orice sir (xn )n1 de numere reale care satisface
63

xm+1 xn xm+n
1 , m, n N , este o progresie geometrica.

relatia
m+n
xm xn
Dan Popescu, Suceava
Solutie. Pentru m, n N arbitrari, avem:

xm+1 xn+1 xm+1 xn xm+n + xm+n + xn+1 xm

xm xn =

xm xn

xm+1 xn xm+n xn+1 xm xm+n


+
2 .

m+n
xm xn
xm xn
xn+1

si s
a dovedim c
a yn = q, n N ; dac
a ar exista m, n N
Definim yn =
xn
cu ym 6= yn , atunci am avea 0 < a = |ym yn | = |ym yp + yp yn | |ym yp | +
2
2
4
4
+ |yp yn |
+
< , adic
a p < , p N , deci N ar fi o multime
m+p
n+p
p
a
majorat
a, absurd.

a, obtinem q 1
Not
a. nlocuind xn = x1 q n1 , n N n ipotez
x1
1
a (xn )n1 este dat prin

, m, n N , de unde x1 = 1. Reciproc, dac


m+n
n1

, n N (q 6= 0), conditia din enunt este verificat


a. Prin urmare,
xn = q
proprietatea din ipotez
a caracterizeaz
a progrsiile geometrice cu x1 = 1.

k+2
Solutie. Deoarece Cn+2

0 = (1 1)

n+2

n+2
X

n
X

(1)
Ck.
(k + 1) (k + 2) n
k=0
Alina Cr
aciun, Pascani
(n + 2) (n + 1) k
=
C , avem:
(k + 2) (k + 1) n

X.23. Sa se calculeze suma Sn =

j
0
1
Cn+2
(1) = Cn+2
+ Cn+2
(1) +

j=0

n
X

n+2
X

j
Cn+2
(1) =

j=2

n
X

(n + 2) (n + 1) k
C (1)k ,
(k + 2) (k + 1) n
k=0
k=0
1
a c
a Sn =
deci n + 1 = (n + 2) (n + 1) Sn , de unde rezult
.
n+2
x
x
a
b
X.24. Fie ecuatia
+
= 0, 0 < a < 1, b > 1. Sa se arate ca:
ln b ln a
(i) ecuatia are o singura solutie pe R,
(ii) solutia este negativa daca si numai daca ab > 1.
Petru Asaftei, Iasi
a x
ln b
Solutie. (i) Ecuatia dat
a se scrie echivalent
=
. Cum a (0, 1) si
b
ln a
ln b
b > 1, atunci
> 0, deci ecuatia are o singur
a solutie pe R.
ln a
a
(ii) Deoarece 0 < < 1, pentru unica solutie x, avem:
b
ln b
x<0
> 1 ln b + ln a > 0 ln ab > 0 ab > 1.
ln a
X.25. Fie ABCD un tetraedru n care AB = CD si BC = AD. Notam cu
= 1 (n + 2) +

k+2
Cn+2
(1)k+2 = (n + 1) +

64

A1 punctul de pe sfera circumscrisa tetraedrului, diametral opus vrfului A. Sa se


demonstreze ca A1 C BD.
Constantin Cocea, Iasi
Solutie (dat
a de Mihaela Negrea, Brasov). Pentru fixarea ideilor, s
a pre
\
supunem c
a BC CD; atunci
m(BDC) <90 . Din triunghiuriledreptunghice
ADA1 si ABA1 avem A1 D = 4R2 AD2 = 4R2 BC 2 si A1 B = 4R2 AB 2 =

\1 ) < 90 . Dac
= 4R2 CD2 ; rezult
a c
a A1 B A1 D, deci m(BDA
a not
am cu
T1 , T2 proiectiile pe BD ale punctelor C, respectiv A1 , urmeaz
a c
a T1 , T2 (DB.
Din teorema lui Pitagora generalizat
a obtinem:

2
2
2
BD2 + 4R2 BC 2 4R2 CD2
BD + A1 D A1 B
DT2 =
=
=
2BD
2BD
BD2 + CD2 BC 2
= DT1 ,
=
2BD
deci T1 = T2 = T si A1 T BD. Atunci (A1 T C) BD, de unde A1 C BD.

Clasa a XI-a
XI.21. Sa se rezolve sistemul de ecuatii:
2x1 +x2 x3 = 0, 2x2 +x3 x4 = 0, . . . , 2x2000 +x2001 x1 = 0, 2x2001 +x1 x2 = 0.

Gabriel Popa, Iasi


Solutia I. Not
am y1 = 2x1 x2 , y2 = 2x2 x3 , . . . , y2001 = 2x2001 x1 ; sistemul
se rescrie:
y1 + y2 = 0, y2 + y3 = 0, . . . , y2000 + y2001 = 0, y2001 + y1 = 0.
Sc
aznd a doua ecuatie din prima, a patra ecuatie din a treia s.a.m.d., obtinem y1 =
= y3 = . . . = y2001 si folosind ultima ecuatie deducem c
a y1 = 0. nlocuind, obtinem
yn = 0, n {1, 2, . . . , 2001}. De aici, x2 = 2x1 , x3 = 2x1 , . . . , x2001 = 22000 x1 si din
ultima ecuatie avem 22001 x1 x1 = 0, deci x1 = 0 si atunci x2 = x3 = . . . = x2001 = 0.
Solutia II. Consider
am sirul (xn )n1 definit prin relatia de recurenta xn+2 =
n
= 2xn +xn+1 , n 1; termenul general al acestui sir este xn = A(1) +B2n , n 1
1
1
unde A si B se exprim
a n functie de x1 si x2 prin A = (x2 2x1 ), B = (x1 + x2 ).
3
6
nlocuind n ultimele dou
a ecuatii x2000 si x2001 , se obtine un sistem n necunoscutele
x1 si x2 , omogen cu determinantul nenul. Deci, x1 = x2 = 0 si atunci xn = 0,
n {1, 2, . . . , 2001}.
Not
a. Dac
a am fi avut un num
ar par de necunoscute, sistemul obtinut n x1
si x2 ar fi fost nedeterminat: x2 = x1 . Se obtine x1 = x3 = . . . = x2k1 = ,
x2 = x4 = . . . = x2k = , R.
1
XI.22. Sirul

(xn ) se defineste prin relatiile x0 = 1, x1 = si xn+2 = xn+1 x2n ,


2
n N . Sa se afle expresia termenului general xn si lim xn .
n
Adrian Corduneanu, Iasi
Solutie. Se verific
a imediat prin inductie c
a xn > 0, n N. Notnd yn = ln xn ,
prin logaritmarea relatiei date obtinem pentru (yn )n0 recurenta yn+2 = yn+1 + 2yn ,

1
cu y0 = ln 1 = 0, y1 = ln = ln 2. De aici, yn = [(1)n 2n ] ln 3 2 si deci
2
65

xn = eyn =

(1)n 2n
3
2
; rezult
a c
a lim xn = 0.
n

XI.23. Sa se arate ca nu exista functii f : R R continue si neconstante astfel


nct f (Q) Z.
Constantin Cocea, Iasi
Solutie. Fie x0 R\Q si (xn )n Q, xn x0 . Cum f continu
a, avem c
a
f (xn ) f (x0 ) si deoarece f (xn ) Z, obtinem c
a f (x0 ) Z, deci f (R\Q) Z.
Rezult
a c
a f (R) Z si cum f continu
a, urmeaz
a c
a f (R) = {c}, cu c Z, adic
af
este constant
a.
XI.24. Fie f : R R o functie continua cu proprietatea ca exista (an )n un sir
fara limita astfel nct (f (an ))n este convergent. Aratati ca f nu este injectiva.
Ovidiu Munteanu, student, Brasov
Solutie. Cum f este continu
a, f (R) este un interval. S
a presupunem prin absurd
c
a f este injectiv
a. Folosind si continuitatea, rezult
a c
a f este strict monoton
a si
atunci functia f 1 : f (R) R este strict monoton
a si continu
a.
Fie l R astfel nct lim f (an ) = l. Dac
a l f (R), din continuitatea lui f 1
n

urmeaz
a c
a exist
a lim an = lim f 1 (f (an )) = f 1 (l), contrar ipotezei. Dac
al
/
n

a, rezult
a c
a exist
a lim an = lim f 1 (f (an ))

/ f (R), cum f 1 este strict monoton


n

n R, contrar ipotezei.
XI.25. Fie f : R R o functie derivabila pe R si f 0 : R R derivata sa avnd
proprietatea ca (xn )n1 astfel nct (f 0 (xn ))n1 este convergent urmeaza ca sirul
(xn )n1 este convergent. Sa se studieze monotonia functiei g : R R definita prin
g = f 0 f 0.
Dumitru Gherman, Pascani
Solutie. Ar
at
am mai nti c
a functia f 0 este injectiv
a. n caz contrar, exist
a
a, n impar
0
0
a 6= b cu f (a) = f (b); definim sirul (xn )n prin xn =
. Atunci,
b, n par
exist
a lim f 0 (xn ) = f 0 (a) = f 0 (b), ns
a nu exist
a limita sirului (xn )n , ceea ce ar
n

contrazice ipoteza. R
amne, deci, c
a f 0 este injectiv
a. Cum f 0 are proprietatea lui
Darboux, rezult
a c
a este strict monoton
a. n consecinta functia g = f 0 f 0 este strict
cresc
atoare.

Clasa a XII-a
XII.21. Sa se determine functiile continue si crescatoare f : [0, 1] R care
satisfac conditia
Z 1
Z 1
Z 1
f (sin x) dx +
f (ln (1 + x)) dx = 1 +
f 2 (x) dx, x [0, 1] .
0

Dumitru Gherman, Pascani


Solutie. Pentru x [0, 1] avem 0 sin x x 1 si 0 ln (1 + x) x 1.
Cum f este cresc
atoare, rezult
a c
a f (sin x) f (x) si f (ln (1 + x)) f (x) de
R1
R1
R1
unde, prin integrare, obtinem 0 f (sin x) dx + 0 f (ln (1 + x)) dx 2 0 f (x) dx,
R1
R1
R1 2
a 0 [f (x) 1]2 dx 0. Cum f este
sau 1 + 0 f (x) dx 2 0 f (x) dx 0, adic
continu
a, rezult
a c
a f (x) = 1, x [0, 1], functie care n mod evident satisface
conditia din ipotez
a.
XII.22. Fie f : [0, 1] R o functie cu proprietatea ca exista L 0 astfel ca
66

|f (x) f (y)| L |x y| , x, y [0, 1]. Sa se arate ca


Z 1
2
Z 1
L2
2
f (x) dx
f (x) dx
.
12
0
0
Dan S
tefan Marinescu, Hunedoara
Solutie. Pentru x, y [0, 1], avem:
|f (x) f (y)| L |x y| [f (x) f (y)]2 L2 (x y)2

f 2 (x) 2f (x) f (y) + f 2 (y) L2 x2 2xy + y 2 .


Fixnd y [0, 1] si integrnd n raport cu x pe intervalul [0, 1], obtinem:

Z 1
Z 1
1
2
2
2
2
f (x) dx 2f (y)
f (x) dx + f (y) L
y+y .
3
0
0

Integrnd n raport cu y pe [0, 1], vom avea:


Z 1
Z 1
Z 1
Z
f 2 (x) dx 2
f (x) dx
f (y) dy +
0

f (y) dy L

1 1 1
+
3 2 3

i2 L2
f (x) dx
.
12
XII.23. a) Sa se arate ca x
Zn este inversabil daca si numai daca f Zn [X]
astfel nct f (0) = 0 si f (
x) = 1.
b) Sa se arate ca exista f Zn [X] astfel nct f (0) = 0 si f (
x) = 1,
x Zn , x

inversabil.
***
Solutie. a) Fie x
b U (Zn ); definim f Zn [X], f (X) = x
b1 X, polinom care
are propriet
atile c
a f (b
0) = b
0 si f (b
x) = b
1. Reciproc, fie x
b Zn si f Zn [X],
f (X) = b
a0 X m + . . . + b
am astfel nct f (b
0) = b
0 si f (b
x) = b
1. Atunci b
am = b
0 si cum
f 6= b
0, exist
a g Zn [X] cu f (X) = X g (X). Pentru x
b, obtinem c
ax
bg (b
x) = b
1,
adic
ax
b U (Zn ) si x
b1 = g(b
x).
b) Fie U (Zn ) = {b
x1 , x
b2 , . . . , x
bk }; se stie c
ax
b1 x
b2 x
bk = b
1. Atunci polinomul
k
Q
(X x
bi ) + b
1 verific
a toate conditiile cerute.
f = (1)k
de unde

R1
0

f 2 (x) dx

hR
1

i=1

XII.24. Fie (G, ) un grup, x, y G si m, n, k N astfel nct xmn = e si


n
x yxm = y k , unde e este elementul neutru. Sa se arate ca y k 1 = e (generalizare
a problemei XII.15 din nr. 2/2000).
Mihaela Negrea si Florin Popovici, Brasov
Solutie. Avem:
k

2
y k = y k = xm yxm . . . xm yxm = xm y k xm = xm xm yxm xm = x2m yx2m .
m

Prin inductie matematic


a se arat
a c
a y k = xjm yxjm , j N . Urmeaz
a c
a
n
kn
nm
nm
y = x yx
si folosind ipoteza obtinem y k = y, de unde prin simplificare cu
y rezult
a concluzia.
XII.25. Fie (G, ) un grup cu n2 n + 1 elemente astfel nct f : G G,
f (x) = xn sa fie endomorfism. Sa se demonstreze ca grupul G este abelian.
Ovidiu Munteanu, student, Brasov
Solutie. Avem xn y n = (xy)n = x (yx)n1 y, deci xn1 y n1 = (yx)n1 . Atunci
67

y n xn = (yx)n = yx (yx)n1 = yxxn1


y n1
= yxn y n1 , de unde
xn yn1 = y n1 xn .

n
n
n1
n1
Astfel, rezult
a c
a xn(n1) y n(n1) = xn1 (y n )
= (y n )
xn1 = y n(n1)
xn(n1) . Notnd m = ord G, avem c
a m = n2 n + 1, deci n (n 1) = m 1, adic
a
m1 m1
m1 m1
x
y
=y
x
, ceea ce arat
a c
a x1 y 1 = y 1 x1 , x, y G, si atunci
xy = yx, x, y G.

Solutiile problemelor pentru preg


atirea concursurilor
din nr.2/2001
A. Nivel gimnazial
G1. Trei elevi scriu cte un numar avnd 2001 cifre: A = a2001 a2000 . . . a2 a1 ,
B = b2001 b2000 . . . b2 b1 , C = c2001 c2000 . . . c2 c1 . Sa se arate ca n scrierea acestor
numere exista trei pozitii m, n si p astfel nct am = an = ap , bm = bn = bp si
cm = cn = cp .
Gabriel Popa, Iasi
Solutie. S
a gndim cele trei numere scrise unele sub altele; citind pe vertical
a,
obtinem astfel 2001 numere de cte trei cifre ak bk ck , k = 1, 2, . . . , 2001. Aceste
numere iau valori ntre 000 si 999, asadar 1000 de posibilit
ati. Conform principiului cutiei, ntre cele 2001 numere sunt m
acar trei egale: exist
a m, n, p astfel nct
am bm cm = an bn cn = ap bp cp , de unde concluzia.
1
G2. Determinati m N maxim astfel nct
(a + 3) (a + 5) (a + 7) (a + 9) sa
m
fie numar natural pentru orice a numar natural impar.
Gheorghe Iurea, Iasi
Solutie. Cum a = 2k + 1, k N, trebuie determinat num
arul natural maxim
m care divide 16 (k + 2) (k + 3) (k + 4) (k + 5), k N. C
aut
am m de forma 16n,
cu n | (k + 2) (k + 3) (k + 4) (k + 5), k N. Pentru k = 0 si k = 4 obtinem
c
a n este un divizor comun al numerelor 2 3 4 5 si 6 7 8 9, deci n | 23 3.
Rezult
a c
a valoarea maxim
a posibil
a a lui n este 24. Pe de alt
a parte, produsul
(k + 2) (k + 3) (k + 4) (k + 5) are patru factori consecutivi si atunci se divide cu 3 si
cu 8, deci cu 24. Prin urmare, valoarea maxim
a c
autat
a a lui m este 16 24 = 384.

G3. Fie ABC un triunghi cu unghiul A ascutit. Pe laturile [AB] si [AC] se


construiesc n exterior triunghiurile ADB echilateral, respectiv AEC dreptunghic cu
b = 90 , m(E)
b = 60 . Fie M si N mijloacele segmentelor [CE], respectiv [BC].
m(A)
a) Aratati ca DM BE;
b) Aflati masurile unghiurilor 4DM N .
Adrian Zanoschi, Iasi
Solutie. a) Triunghiul AM C este isoscel,
\
\ ) = 30 . Atunci
deci m(M
AC) = m(ACM

b + 30 = 90 +
\ ) = 60 + m(A)
m(DAM
b = m(BAE).
\
+m(A)
Dac
a tinem seama c
a
DA = BA si AM = AE, urmeaz
a congruenta
triunghiurilor 4ADM si 4ABE (L.U.L), deci
DM = BE.
b) [M N ] este linie mijlocie n
BE
DM
4CBE, deci
MN =
=
(1)
2
2
68

\
\ Cum AM
\
\ din congruenta de triunghiuri dovedit
si N
M C BEC.
D = AEB
a

\
\
\
\
la a), avem c
a m(AM D) + m(N M C) = m(AEM ) = 60 , deci m(DM N ) = 120
60 = 60 . Tinnd

seama de (1), rezult


a c
a 4DM N este dreptunghic, cu unghiurile
respectiv de 30 , 60 , 90 .
G4. Fie ABC un triunghi oarecare si A1 , B1 , C1 proiectiile vrfurilor A, B si
respectiv C pe laturile opuse. Ce conditii trebuie impuse triunghiului ABC pentru
ca ntre 4A1 B1 C1 si 4ABC sa existe o asemanare?
Paraschiva Brsan, Iasi
Solutie. n cazul n care 4ABC este ascutitunghic, ntre unghiurile sale si cele ale
b1 ) = 180 2m(A),
b m(B
b1 ) = 180 2m(B),
b
triunghiului ortic exist
a leg
aturile: m(A

b ntre 4ABC si 4A1 B1 C1 exist


b1 ) = 180 2m(C).
a sase posibile asem
an
ari.
m(C
b
b
b
b
b
b
Dac
a, de exemplu, 4ABC 4A1 B1 C1 , atunci A A1 , B B1 , C C1 , de unde
b = 180 2m(A)
b si analoagele, deci m(A)
b = m(B)
b = m(C)
b = 60 . La aceeasi
m(A)
concluzie se ajunge si n celelalte cazuri.
b > 90 , atunci m(A
b1 ) = 2m(A)
b 180 ,
Dac
a 4ABC este obtuzunghic cu m(A)
b
b
b
b
b
b
m(B1 ) = 2m(B), m(C1 ) = 2m(C). ntrct A = A1 ar conduce la m(A) = 2m(A)

b = 180 si analog B = B1 m(B)


b = 0 , C = C1 m(C)
b = 0 ,
180 m(A)
situatii inacceptabile, r
amne n esenta de studiat subcazul: 4ABC 4B1 C1 A1 .

b = 2m(B),
b m(B)
b = 2m(C),
b m(C)
b = 2m(A)180
b
b = 180 ,
Obtinem m(A)
, deci m(C)
7
b = 2m(C),
b m(A)
b = 4m(C).
b
m(B)
4
2
si
n concluzie, numai triunghiurile echilaterale si cele cu unghiurile ,
7 7
7
sunt asemenea cu propriile triunghiuri ortice.
G5. Fiind dat triunghiul ABC, sa se determine multimea punctelor P din spatiu
care satisfac conditia P A2 + P B 2 = 2P C 2 + CA2 + CB 2 .
Dan Popescu, Suceava
Solutie. Evident, C este punct al multimii c
autate. Fie P 6= C un punct
al locului geometric definit n enunt si fie = m(P\
CM ), unde M este mijlocul

1
1
2
segmentului [AB]. Din teorema medianei, P M =
P A2 + P B 2 AB 2 si
2
4
1
1
CM 2 =
a conform teoremei cosinusului aplicat
a n
CA2 + CB 2 AB 2 . ns
2
4
2
2
2
4P CM , avem P M = P C + CM 2P C CM cos . De aici, prin nlocuire
si folosind ipoteza, obtinem c
a P C CM cos = 0, deci P apartine planului ce
contine punctul C si este perpendicular pe CM . Se verific
a faptul c
a orice punct al
planului satisface conditia din ipotez
a.

B. Nivel liceal
L1. Sa se rezolve n R sistemul de ecuatii:
x2 + y 2 = 1, u2 + v 2 = 1, xu yv = 0

n care x, y, u, v sunt necunoscute si > 0 o constanta.


Adrian Corduneanu, Iasi
2
2
Solutie. Prima ecuatie se poate scrie x +
y = 1, deci exist
a [0, 2)

asim u = cos , v = sin . Prin


astfel nct x = cos , y = sin . Analog, g
69

nlocuire na treia ecua


( + ) = 0,
tie, obtinem cos cos sin sin = 0, deci cos

k
adic
a=
+ k , k Z. Atunci u = cos = (1) sin , iar v = sin =
2
k
a acum imediat c
a solutiile sistemului sunt date de
= (1) cos . Se verific
(1)k
1
k
x = cos , y = sin , u = (1) sin , v = cos , cu [0.2)

n
X
4n
Cnk
L2. Sa se arate ca

, unde F0 = F1 = 1 si Fn+1 = Fn + Fn1 .


Fk
F2n
k=0
Mihail Bencze, Brasov
Solutie. Se cunoaste faptul c
a termenulgeneral al sirului
lui Fibonacci este dat

1 n+1
1
+
1

5
5
n+1 , unde =
,=
. Atunci
de Fn =
2
2
5
#
" n
n
n
X
1 X k k+1 X k k+1
k
Cn Fk =
Cn

Cn
=
5 k=0
k=0
k=0

1
1
n
n
= [ ( + 1) ( + 1) ] = 2n+1 2n+1 = F2n .
5
5
Folosind inegalitatea dintre media aritmetic
a ponderata si media armonic
a ponderat
a, obtinem
Pn
Pn
n
k
X
Cnk Fk
F2n
2n
4n
Cnk
k=0
k=0 Cn
Pn

.
k
Pn Cnk
Pn Cnk
2n
Fk
F2n
k=0 Cn
k=0
k=0
k=0
Fk
Fk
L3. Fie ABC un triunghi ascutitunghic, A1 , B1 si C1 picioarele naltimilor, O
centrul cercului circumscris si A2 , B2 , C2 punctele de intersectie a dreptelor OA,
OB, OC cu dreptele B1 C1 , C1 A1 si respectiv A1 B1 . Sa se arate ca dreptele A1 A2 ,
B1 B2 si C1 C2 sunt concurente.
Constantin Cocea, Iasi
Solutie. Se stie c
a AA1 , OA sunt simetri[
ce fat
a de bisectoarea unghiului A, deci OAC
\
\
\
A1 AB, OAB A1 AC. Atunci
[
\
tg OAC
A2 B1
tg A
ctg B
1 AB
=
.
=
=
A2 C1
ctg C
\
\
tg OAB
tg A
1 AC
Rezult
a de aici c
a
ctg B ctg C ctg A
A2 B1 B2 C1 C2 A1

= 1,
A2 C1 B2 A1 C2 B1
ctg C ctg A ctg B

si atunci avnd n vedere reciproca teoremei lui Ceva aplicat


a n 4A1 B1 C1 , am
probat concurenta dreptelor A1 A2 , B1 B2 si C1 C2 .
L4. Fie f : R R o functie primitivabila astfel nct |f (x)| a < 1, x R, F
o primitiva a sa si b R, a < b. Sa se arate ca:
(i) exista o unica functie g : R R astfel nct F (x + g (x)) = x + bg (x) ,
x R;
(ii) functia g este continua si derivabila pe R.
Dan S
tefan Marinescu, Hunedoara si Ioan S
erdean, Or
astie
70

Solutie (dat
a de Gheorghe Iurea, Iasi). Pentru x R fixat consider
am
functia : R R, (t) = F (x + t) bt. Avem 0 (t) = f (x + t) b si atunci
0 (t) a b, t R. Cum a < b rezult
a 0 (t) < 0, deci este strict descresc
atoare
Rt 0
Rt
(1). De asemenea pentru t > 0 rezult
a 0 (x) dt 0 (a b) dx, de unde
R0

iar pentru t < 0 rezult


a

(t) (0) + (a b) t, t > 0,


R0
0 (x) dx t (a b) dx, de unde

(2)

(t) (a b) t + (0) , t < 0.

(3)

Din (2) si (3) rezult


a lim (t) = si lim (t) = si folosind (1) deducem
t

c
a este bijectiv
a. Prin urmare x R, tx R, tx unic astfel ca: (tx ) = x.
Functia g : R R, g (x) = tx este functia c
autat
a. Cum 0 (t) 6= 0 t R,
1
g (x) = tx = (x) este derivabil
a pe R.
L5. Fie f, g : R R doua functii continue, f para si g impara. Daca graficul
lui f admite asimptota orizontala y = b R, calculati limitele:
Zn
Zn x2
2
1
f (x)
1
e sin ex
lim
dx,

s
i
lim
dx .
n n
n n
1 + eg(x)
1 + ex3
n

Dumitru Gherman, Pascani


Solutie. Efectund pe parcurs schimbarea de variabil
a x = t, avem
Zn
Z0
Zn
Zn g(t)
Zn
Zn
f (x) dx
f (x) dx
f (x) dx
e f (t)
f (x) dx
=
+
=
dt+
=
f (x) dx.
1 + eg(x)
1 + eg(x)
1 + eg(x)
1 + eg(t)
1 + eg(x)

Aplicnd criteriul lui Stolz-Cesaro, obtinem:

n+1
Zn
Zn
Z
Zn
1
f (x)
1
lim
dx = lim
f (x) dx = lim
f (x) dx f (x) dx =
n n
n n
n
1 + eg(x)
n

= lim

n+1
Z
n

f (x) dx = lim f (cn ) = b, (unde cn (n, n + 1) , deci lim cn = ).


n

Pentru a calcula a doua limit


a se utilizeaz
a rezultatul obtinut pentru f (x) =
2
2
= ex sin(ex ) si g (x) = x3 si se g
aseste c
a valoarea ei este 1.

71

Probleme propuse
Clasele primare
P.33. Care este cel mai mare num
ar pe care l spunem atunci cnd num
ar
am
cresc
ator din doi n doi, din trei n trei sau din cinci n cinci, pornind de la 1 si f
ar
a
s
a dep
asim 100?
( Clasa I )
Raluca Popa, elev
a, Iasi
P.34. Num
arul merelor de pe o farfurie este cu 3 mai mare dect cel mai mare
num
ar natural scris cu o cifr
a. Num
arul perelor de pe aceeasi farfurie nu dep
aseste
num
arul merelor, dar este mai mare dect jum
atate din num
arul acestora. Cte pere
pot fi pe farfurie?
( Clasa I )
nv. Maria Racu, Iasi
P.35. Care dintre numerele 3132, 8182, 3435, 3932, 2021, 5960 este intrusul?
( Clasa a II-a)
Matei Luca, elev, Iasi
P.36. Cum putem realiza egalit
atile
4 4 4 4 = 28 si 4 4 4 4 4 4 = 28
nsernd ntre cifrele 4 de mai sus semnele grafice +, , , :, ( )?
( Clasa a II-a)
Alexandru-Gabriel Tudorache, elev, Iasi
P.37. Suma a dou
a numere naturale este 109. Dac
a l dubl
am pe primul si l
tripl
am pe al doilea, suma devine 267. Care sunt numerele?
( Clasa a II-a)
nv. Galia Paraschiva, Iasi
P.38. Cte nmultiri de tipul abc 9 = 8d1e sunt posibile?
( Clasa a III-a)
Sergiu Diaconu, elev, Iasi
P.39. Scrieti cel mai mic num
ar natural de sase cifre care ndeplineste, n acelasi
timp, conditiile: a) nu are cifre care se repet
a; b) suma cifrelor sale este 30; c) este
mai mare dect 900000.
( Clasa a III-a)
nv. Maria Racu, Iasi
P.40. Emilia are de rezolvat un num
ar de probleme. A hot
art s
a rezolve cte 4
probleme pe zi. Ea lucreaz
a ns
a mai mult cu 2 probleme pe zi si termin
a de rezolvat
cu 5 zile mai devreme. Cte probleme a avut de rezolvat si n cte zile le-a terminat?
( Clasa a III-a)
nv. Doinita Spnu, Iasi
P.41. S
tiind c
a data de 1 Decembrie din anul 2001 a fost ntr-o zi de smb
at
a,
s
a se afle care va fi urm
atorul an n care ziua de 1 Decembrie se va s
arb
atori ntr-o
zi de duminic
a.
( Clasa a IV-a)
nv. Rodica Rotaru, Brlad
P.42. D
anil
a Prepeleac i-a propus dracului s
a se ntreac
a la trnt
a, dar pentru
a-l pune la ncercare i-a spus c
a are un unchi, mos Ursil
a, b
atrn de 999 ani si 52
1
s
apt
amni, si de-l va putea trnti pe dnsul, se vor ntrece apoi amndoi . Dac
a
4
5
din vrsta lui mos Ursil
a dep
aseste cu 220 ani din vrsta nepotului, ce vrst
a are
8
D
anil
a?
( Clasa a IV-a)
nv. Valerica Beldiman, Iasi
72

P.43. Primele dou


asprezece numere dintr-un sir de numere sunt: 1, 2, 0, 3, 4, 1,
5, 6, 2, 7, 8, 0.
a) Scrieti urm
atoarele 6 numere din sir;
b) Calculati suma primelor 111 numere din sir.
( Clasa a IV-a)
Alina Stan, elev
a, Iasi

Clasa a V-a
V.31. S
a se arate c
a

1
1
1
7
+
+ ... +
>
.
101 102
200
12

Petru Asaftei, Iasi

V.32. Determinati numerele prime a, b, c pentru care 5a + 4b + 7c = 107.


Mihai Cr
aciun, Pascani
V.33. Un num
ar natural scris n baza 10 are suma cifrelor 603. Este posibil ca
succesorul s
au s
a aib
a suma cifrelor 1? Dar ca acesta s
a aib
a suma cifrelor 3?
Matei Luca, elev, Iasi
a abc = 2n ab + 3n bc + 5n ca, unde n N.
V.34. Aflati num
arul abc, stiind c
Nicolae St
anic
a, Br
aila
V.35. Se d
a num
arul N = 77 . . . 7 cu 2002 cifre. Cercetati dac
a N se poate scrie
ca suma a dou
a sau trei p
atrate perfecte impare.
Tamara Culac, Iasi

Clasa a VI-a
VI.31. Fie S =a1 a1 . . . a1 + a2 a2 . . . a2 + . . . + an an . . . an , unde k1 , k2 , . . . kn 2.
| {z } | {z }
| {z }
k1 cifre

k2 cifre

kn cifre

Ar
atati c
a S se divide cu 4 dac
a si numai dac
a a1 + a2 + . . . + an se divide cu 4.
Dumitru Gherman, Pascani

VI.32. Aflati ab stiind c


a ab = (a b)! ba 3 (unde 0! = 1, iar n! = 123. . .n,
n 1).
Nicolae St
anic
a, Br
aila

VI.33. ntr-o urn


a sunt bile albe, rosii, negre si albastre. Num
arul bilelor albe
3
este din num
arul celorlaltor bile; bilele rosii reprezint
a jum
atate din celelalte bile,
5
iar bilele negre a treia parte din num
arul celorlaltor bile. Dac
a extragem o bil
a,
calculati probabilitatea ca aceasta s
a fie rosie sau albastr
a.
Marcel Rotaru, Brlad
AB
, ar
atati
VI.34. n 4ABC, fie M mijlocul laturii [BC]. Dac
a d (M, AC) =
2
b = 90 .
c
a m(A)
N. N. Hrtan, Iasi

b
b
VI.35. n 4ABC, m(A) = 60 si m(C) = 45 . Bisectoarea [AD si n
altimea
AM
2
[BE] se intersecteaz
a n M (cu D [BC], E [AC]). S
a se arate c
a
= .
EC
3
Romeo Cernat, Iasi

Clasa a VII-a
VII.31. S
a se rezolve ecuatia 1 + a2x + b2x = ax + bx + ax bx , cu a, b R , a 6= b.
Dumitru Neagu, Iasi
73

VII.32. Fie a si b, c lungimile ipotenuzei


si respectiv
catetelor unui triunghi

1
1
1
dreptunghic. S
a se arate c
a a + b2 + c2
+
+
10.
a2 b2 c2
Claudiu - S
tefan Popa, Iasi
VII.33. Triunghiul ABC are unghiul A obtuz si semiperimetrul p. Cercurile de
diametre [AB] si [AC] delimiteaz
a o suprafata comun
a S. Aflati valoarea de adev
ar
a propozitiei: Exist
a P S astfel nct d1 + d2 + d3 = p, unde di sunt distantele
de la P la laturile triunghiului ABC.
C
at
alin Calistru, Iasi
VII.34. Fie ABC un triunghi, iar I un punct interior lui. Dac
a cercurile nscrise
n triunghiurile AIB, BIC si CIA sunt congruente si tangente dou
a cte dou
a, atunci
4ABC este echilateral.
Ioan S
ac
aleanu, Hrl
au
VII.35. Fie ABCD un paralelogram, O centrul cercului circumscris 4ABD, iar
H ortocentrul 4BCD. S
a se arate c
a punctele A, O, H sunt coliniare.
Constantin Cocea si Dumitru Neagu, Iasi

Clasa a VIII-a

4n 1

VIII.31. S
a se determine multimea A = (m, n) N N |
N
mn + 1
A. V. Mihai, Bucuresti
1
2
2002
VIII.32. S
a se rezolve ecuatia 2
+
+...+ 2
=
x x + 1 x2 x + 2
x x + 2002
= 2002.
Mihaela Predescu, Pitesti
VIII.33. Determinati functiile f : R R pentru care 1 + f (x + y) f (x) +
+f (y) x + y + 2, x, y R.
Gheorghe Iurea, Iasi
VIII.34. Fie AB dreapta solutiilor ecuatiei x y = 5 si CD dreapta solutiilor
ecuatiei x + y = 3, cu A, C Ox, B, D Oy. a) Ar
atati c
a AB CD; b)
Calculati aria si perimetrul triunghiului BCD; c) Ar
atati c
a AD BC.
Vasile Solcanu, Bogd
anesti (Suceava)
0 0 0 0
VIII.35. Fie ABCDA B C D un cub de muchie a. Determinati pozitiile punctelor M (BB 0 ) si N (CC 0 ) pentru care perimetrul patrulaterului strmb AM N D0
este minim; aflati aceast
a valoare minim
a.
Mihaela Buc
ataru, Iasi

Clasa a IX-a

IX.31. Fie multimile


A = x2 + x |x Z , B = x3 + x | x Z , C = x4 +

+x3 + x2 + x | x Z . D = 2x4 | x Z . Determinati A C, B D, A D, A B.


Andrei Nedelcu, Iasi
IX.32. Fie fi , gi : R R, i {1, 2, . . . , n}, functii care p
astreaz
a semnul variabilei. S
a se rezolve
sistemul:

x1 + f1 (x1 ) + g1 (x1 ) = x2

x2 + f2 (x2 ) + g2 (x1 + x2 ) = x3
...

xn + fn (xn ) + gn (x1 + x2 + . . . + xn ) = x1 .
74

Obtineti sisteme diverse prin particularizarea functiilor!


Iuliana Georgescu si Paul Georgescu, Iasi
hni hni h n i h n i
hni
IX.33. Rezolvati n N ecuatia n

+
+
= 11
.
2
3
12
18
36
Gheorghe Iurea, Iasi
a
IX.34. Fie n N, n 2. S
a se determine x1 , x2 , . . . , xn R stiind c

n+1

2
n
2
2
2
x1 + x2 + . . . + xn +
= 2 x1 sin
+ x2 sin
+ . . . + xn sin
.
2
n+1
n+1
n+1
Vladimir Martinusi, Iasi

x+y
IX.35. Ar
atati c
a sin (cos x) + sin (cos y) < 2 cos
, x, y 0,
.
2
2
Dan Popescu, Suceava

Clasa a X-a
X.31. Consider
am sirurile (Fn )n0 , (Ln )n0 definite prin F0 = 0, F1 = 1,
Fn+2 = Fn+1 + Fn , n 0, q
respectiv L0 = 2,qL1 = 1, Ln+2 = Ln+1 + Ln , n 0.
pPn
Pn
Pn
2
2
2
S
a se arate c
a
k=1 Lk
k=1 Fk1 +
k=1 Fk+1 .
Mihail Bencze, Brasov
X.32. Fie (an )n0 un sir de numere reale si pozitive. Pentru orice n N se
noteaz
a cu Pn graficul functiei fn (x) = an x2 + an+1 x + an+2 . Determinati legea de
definire a sirului stiind c
a parabolele Pn au vrfurile pe axa Ox.
Temistocle Brsan, Iasi
X.33. Fie functiile f, g : R (0, ), f (x) = ax , g (x) = bx , unde a (1, ),
b (0, 1), ab 6= 1. S
a se arate c
a exist
a o infinitate de paralelograme cu vrfurile pe
reuniunea graficelor celor dou
a functii.
Petru Asaftei, Iasi
X.34. S
a se arate c
a ecuatiile 4 9x + (4x 45) 3x + 11 x = 0 si 4 18x
x
x
x
3 6 128 3 + 2 + 32 = 0 sunt echivalente.
Marcel Chirita
, Bucuresti
X.35. Fie n N, n 3 si z1 , z2 , . . . , zn C de module egale astfel nct
zk
1 Q
C\ {1, i} 1 k 6= t n. Not
am aj =
zk + zj2 , j = 1, n. Ar
atati
zt
zj k6=j
a
c
a dac
a dou
aQ
dintre numerele aj sunt reale, atunci toate sunt reale. n plus, dac
n
n 6= 4, atunci k=1 zk = 1 (n leg
atur
a cu problema X.86 din R.M.T. nr. 3-4/2000).
Daniel Jinga, Pitesti

Clasa a XI-a
XI.31. Fie A, B Mn (Q). Dac
a det A 6= det B, demonstrati c
a det (A + B) 6=
6= det (B + A).
Paul Georgescu si Gabriel Popa, Iasi
i
Pk
Pn h 2
p p
k
XI.32. Fie sn = k=1 k + k + 1
(1)
C
(k

p)
. Calculati
k
p=0

p
lim n+1 1 + sn n 1 + sn1 .
n

S
tefan Alexe, Pitesti

75

XI.33. Fie (xn )n1 un sir de numere reale pozitive cu proprietatea c


a exist
a
p N si numerele a1 , a2 , . . . , ap > 0 cu a1 + a2 + . . . + ap > 1 astfel nct xn =
= a1 xn+1 + a2 xn+2 + . . . + ap xn+p , n 1. S
a se arate c
a inf {xn | n N } = 0.
Marian Tetiva, Brlad

XI.34. Fie a (0, 1) (1, ) si b un num


ar ntre 2 ln a si 2 ln a. Stabiliti
1
semnul functiei f : R R, f (x) = (ax + ax ) bx.
2
Gheorghe Costovici, Iasi
n

XI.35. Fie f : [0, ) R o functie continu


a, iar (ak )k=1 , (bk )k=1 progresii geometrice astfel nct ak < bk , k = 1, n. Dac
a f (a1 a2 an ) < 1 si f (b1 b2 bn ) > 1,
ar
atati c
a exist
a (ck )nk=1 progresie geometric
a, ck (ak , bk ) astfel nct f (c1 c2 cn ) =1.
Doru - Dumitru Buzac, Iasi

Clasa a XII-a

XII.31. Fie M = A M2 (C) | A2 = I2 . Determinati toate subgrupurile lui


(M2 (C) , ) continute n M .
Angela Tig
aeru si C
at
alin Tig
aeru, Suceava
XII.32. Fie (G, ) grup, iar a G\{e} fixat. Ar
atati c
a num
arul morfismelor
surjective de la G la (Z3 , +) cu proprietatea c
a f (x) = b
2 x = a este egal cu
num
arul subgrupurilor H ale lui G care nu-l contin pe a si care au proprietatea c
a
x3 H, x G.
Dana Stan, elev
a, Iasi
XII.33. Fie f : R R o functie monoton
a al c
arei grafic are un centru de
simetrie ce nu apartine graficului. Ar
atati c
a f nu admite primitive.
Oana Marangoci, elev
a, Pascani
XII.34. Fie f : [0, 1] (0, ) o functie care admite primitive si fie F o primitiv
a
c c2
a sa cu F (1) = 0. Ar
atati c
a exist
a c (0, 1) astfel nct F (c) > e f (c).
2
Rodica Luca Tudorache, Iasi
P
XII.35. Fie f, g : R R, unde f este o functie injectiv
a si g (x) = nk=0 a2k+1
2k+1
[f (x)]
+ sin f (x), cu a1 [1, ) si a2k+1 (0, ), k = 1, n. Ar
atati c
af
admite primitive dac
a si numai dac
a g admite primitive.
Lucian Georges L
adunc
a, Iasi

Probleme pentru preg


atirea concursurilor
A. Nivel gimnazial
n

G21. S
a se afle restul mp
artirii prin 43 a num
arului 62002 , n N.
C
at
alin - Cristian Budeanu, Iasi
G22. S
a se arate c
a ntre n si n! exist
a cel putin un num
ar prim, oricare ar fi
n N\ {0, 1, 2}.
***
G23. S
a se rezolve n Z2 ecuatia x2 + 10x + y! = 2002.
Adrian Zanoschi, Iasi
76

G24. Aflati cte numere de 4 cifre au proprietatea c


a cifrele citite de la stnga
spre dreapta sunt invers proportionale cu cifrele citite de la dreapta spre stnga.
Aceeasi problem
a pentru numerele de 3, respectiv 5 cifre.
Gabriel Popa, Iasi
G25. S
a se arate c
a pentru orice x, y, x R, exist
a a, b, c Z astfel nct
3
2
2
2
(x a) + (y b) + (z c) . Generalizare.
4
Vladimir Martinusi, Iasi
G26. Dac
a suma, produsul si ctul a dou
a numere irationale sunt numere
rationale, calculati suma cuburilor celor dou
a numere.
Claudiu - S
tefan Popa, Iasi

n
G27. Determinati n N minim pentru care 2 1 este divizibil cu 125.
Gheorghe Iurea, Iasi

G28. S
a se arate c
a ecuatia x4 (a + b) x3 +(a + b + ab 2)x2 a2 + b2 a b x
+ (a 1) (b 1) = 0 are cel putin dou
a solutii reale pentru orice a, b R.
Marian Teler, Costesti (Arges)
b < m(C).
b Pe bisectoarea interioar
G29. Fie triunghiul ABC cu m(A)
a a unghiului
b
\
\
B lu
am un punct E astfel nct EAB ACB. Se prelungeste latura [BC] cu
segmentul [BD] [AB], B ntre C si D. S
a se arate c
a mijlocul M al segmentului
[AC] se afl
a pe dreapta DE.
Constantin Chiril
a, Iasi
G30. Fie triunghiul AB0 B1 dreptunghic n B0 si triunghiurile ABi Bi+1 cu
ABi+1 ) = 30 , i N.
Bi Bi+1 ABi , i N , iar m(Bi\

a) Demonstrati c
a punctele A, Bq si Br sunt coliniare, unde q = 2 n3 n + 1 ,
r = 32002 32000 + 31998 31996 + . . . + 32 30 .
b) Aflati aria triunghiului AB2001 B2002 functie de a = B0 B1 .
Romanta Ghita
si Ioan Ghita
, Blaj

G31. Se consider
a un triunghi isoscel ABC cu baza BC = 2 2 cm. Fie punctele
variabile M (AB) si N (AC) astfel nct [AM ] [CN ]. Fie O mijlocul segmentului [M N ] si P intersectia dreptelor AO si BC. Aflati perimetrul 4ABCstiind c
a
aria minim
a a reuniunii suprafetelor triunghiulare [M BP ] si [N CP ] este 3 cm2 .
Adriana Maxiniuc, Botosani
b = m(D)
b = 90 , M un punct pe
G32. Fie patrulaterul convex ABCD cu m(A)
dreapta AD, iar N BC astfel nct M N BC. Ar
atati c
a SCMB SAN D .
Neculai Roman, Mirceasti (Iasi)
b = 2, fie D (BC) piciorul bisectoarei
G33. n triunghiul ABC cu m(A)
b
unghiului A, iar M , N puncte pe (AB) respectiv (AC). Dac
a {P } = AD M N ,
1
2 cos
1
+
=
(n leg
atur
a cu C:2402 din G.M. 5-6/2001).
demonstrati c
a
AM
AN
AP
Mihaela Buc
ataru, Iasi
\ = 135 se nscrie p
atratul M N P Q cu
G34. n triunghiul ABC avnd m(BAC)
M, N (BC), P
(CA) si Q (AB). Ar
atati c
a:
b+c 2
c AM
AM
BM
;
2
1
=
=
.
AN
CN
b AN
c+b 2
Temistocle Brsan, Iasi
77

G35. Fie [ABCD] un tetraedru. n planele (ABC), (ADC), (ADB) consider


am
tangentele n A la cercurile circumscrise triunghiurilor ABC, ADC respectiv ADB,
MB
care intersecteaz
a dreptele BC, CD, DB n M , N respectiv P . Not
am x =
,
MC
NC
PD
1
1
1
y=
,z=
. S
a se arate c
a
+
+
1.
ND
PA
1+x 1+y 1+z
Marian Ionescu, Pitesti

B. Nivel liceal
L21. Rezolvati n N2 ecuatia a2 + 3b2 = 2n , unde n N este fixat.
Gheorghe Iurea, Iasi
L22. Fie n N un num
ar scris n baza 10. Acestui num
ar i ad
aug
am la sfrsit
147, num
arului obtinut i ad
aug
am din nou la sfrsit 147 si asa mai departe. Ar
atati
c
a printre numerele astfel obtinute exist
a numere compuse.
Adrian Zanoschi, Iasi
L23. Fie f : R R o functie periodic
a de perioad
a principal
a T astfel nct pe
[0, T ] f se anuleaz
a de un num
ar finit de ori si fie (xn )n1 un sir de numere reale
nenule. Ar
atati c
a exist
a R astfel nct f (xn ) f ( + xn ) 6= 0 n N .
Paul Georgescu si Iuliana Georgescu, Iasi
a>0
L24. Fie A, B Mn (R) matrice nesingulare cu det A + det B = 0. Exist
astfel nct A2 B B 2 A = A?
C
atalin Calistru, Iasi
a exist
a m N, m 3 si R,
L25. Fie A Mn (R) o matrice cu proprietatea c
|| 1, astfel nct Am+1 Am A + In = On . S
a se arate c
a |det A| = 1.
Lucian Georges L
adunc
a, Iasi
a Sn pentru care
L26. Fie f : Sn Sn endomorfism astfel nct exist
(f f ) () = 1 , Sn . Ar
atati c
a f are un punct fix (i.e. Sn , f () = ).
Ovidiu Munteanu, Brasov

L27. Fie (A, +, ) un inel cu unitate si n, k N , k impar, astfel nct xn+k = xn ,


x A. S
a se arate c
a xk+1 = x, x A (n leg
atur
a cu C: 1896 din G.M. nr.1/1997).
Dragos Deliu si Marian Tetiva, Brlad
a 2 b 2
L28. Fie ABC si A0 B 0 C 0 dou
a triunghiuri ascutitunghice. Dac
a 0 0
a
b
c 2
S
atati c
a triunghiurile sunt asemenea.
0 0 , ar
c
S
Ioan S
ac
aleanu, Hrl
au
L29. Fie ABC un triunghi, iar C un cerc tangent laturilor [AB] si [AC] n F ,
respectiv E si care intersecteaz
a latura [BC] n M si N . Fie X un punct interior
triunghiului astfel nct exist
a un cerc C1 tangent laturilor [XB] si [XC] n Z, respectiv Y si care taie [BC] tot n M si N . Demonstrati c
a patrulaterul EF ZY este
inscriptibil.
Neculai Roman, Mircesti, (Iasi)
L30. Fie ABC un triunghi echilateral, iar P un punct n planul triunghiului.
Not
am cu A1 , B1 , C1 simetricele lui P fata de BC, CA si respectiv AB. S
a se arate
c
a se poate forma un triunghi avnd lungimile laturilor egale cu AA1 , BB1 , CC1 .
Constantin Cocea, Iasi
78

L31. Fie (an )n1 un sir de numere reale astfel nct a1 = a > 1, an+1 =
p
an
p
= an + ap1
1, n N , unde p N, p 2. S
a se calculeze lim p (n leg
atur
a
n
n n
cu C:1463 din G.M. nr.11/1993).
Viorel Cornea si Dan S
tefan Marinescu, Hunedoara

xn+1
L32. Fie (xn )n1 un sir de numere naturale care satisface conditia
= xn ,
xn
xn
n 1, iar x1 = 2. S
a se arate c
a exist
a > 1 pentru care lim 2n = 1.
n
Cristinel Mortici, Trgoviste
L33. Fie m N, m 2 fixat. Ar
atati c
a solutiile continue ale ecuatiei functionale
m !
m
!
X
X
X
f
xi +
f (xi xj ) = m
f (xi ) , xi R, i = 1, m,
i=1

i=1

1<i<jm

sunt functiile de forma f (x) = cx , cu c R.

Adrian Corduneanu, Iasi


L34. Se consider
a sirul de functii (fn )nN , fn : [2, ) R definit prin f0 (x) =
p
= x, fn (x) = 2 + fn1 (x), n 1. Not
am

4n

1 + lim fn (x)
, dac
a x [2, 2]
n
2
f (x) =
.
n

lim [3 fn (x)]4 , dac


a x (2, )
n

Ar
atati c
a f (x) defineste o functie pe [2, ) si cercetati dac
a aceast
a functie admite
primitive.
S
tefan Alexe, Pitesti
L35. S
a se arate c
a exist
a si este unic > 1 astfel nct
Z /4
Z /4
2
ex
sin x
dx

dx
=
ex + sin x
ex + sin x
64
0
0
(se stie c
a 0, 45 < e/4 < 0, 46).

Gabriel Popa si Paul Georgescu, Iasi

IMPORTANT
Revista RECREATII
MATEMATICE poate fi consultat
a pe Internet la
adresa www.RecreatiiMatematice.home.ro .
n scopul unei leg
aturi rapide cu redactia revistei, pot fi utilizate urm
atoarele adrese e-mail: tbi@math.tuiasi.ro, popagabriel@lgi.is.edu.ro .
Pe aceast
a cale colaboratorii pot purta cu redactia un dialog privitor la
materialele trimise acesteia, procurarea numerelor revistei etc.
La problemele de tip L se primesc solutii de la orice iubitor de matematici
elementare (indiferent de preocupare profesionala sau vrsta ). Fiecare dintre solutiile acestor probleme - ce sunt publicate n revist
a dup
a un an va fi urmat
a de numele tuturor celor care au rezolvat-o.
Adres
am cu insistenta rug
amintea ca materialele trimise revistei s
a nu fie
(s
a nu fi fost) trimise si altor publicatii.
79

Filiala Iasi a S S M - repere ale activit


atii
A fost cerut un r
aspuns succint la ntrebarea Ce face filiala Iasi a Societatii de
Stiin
te Matematice din Romnia? . Prin lansarea acestei ntreb
ari se preconizeaz
a
si r
aspunsul realmente concis: Nimic.
Acest r
aspuns ar circumscrie si absenta unor planuri de activitate, a unor sedinte
n care s
a se voteze cu mini pe sus, a unor actiuni de atragere de noi membri, a unor
prelegeri de popularizare si poate multe alte absente. Zicem c
a acesta ar fi r
aspunsul
exact pentru cei ce-si imagineaz
a SSM si filialele sale ca o fabric
a de suruburi ce nu
produce nici m
acar saibe. Zicem noi c
a aceast
a interpretare este mecanicist
a si, ca
urmare, acest r
aspuns este incomplet.
Cu onoarea de a-l avea presedinte pe acad. Radu Miron si cu sansa de a avea un
secretar extrem de eficient, prof. Vasile Nechita, filiala Iasi se afirm
a ca un liant al
unei familii de matematicieni.
De ctiva ani buni, profesorii ieseni se plaseaz
a n topul autorilor de c
arti matematice scolare printre colegii lor din Bucuresti, Craiova, Constanta, Pitesti.
Cursurile anuale de perfectionare de la Busteni sunt mereu dominate de grupul
de profesori ieseni.
Suntem n calendarul national anual prin concursuri interjudetene: Adolf Haimovici, Florica T. Cmpan, Recreatii Matematice.
Dup
a ultima olimpiad
a, trei elevi de gimnaziu de la Liceul National s-au plasat
n lotul national de juniori, unul dintre ei, Pachitariu Marius cstignd recent si
medalia de aur la cea de a 6-a Balcaniad
a Matematic
a pentru juniori.
Mai zicem c
a Iasul a g
azduit patru tabere de preg
atire a juniorilor, o tab
ar
a
pentru elevii claselor a X-a, alte tabere nationale pentru premiantii olimpici.
Mai apreciem c
a Gazeta Matematic
a, seriile A si B, are la Iasi suficienti cititori
si colaboratori.
ntr-o aproximatie destul de bun
a si recunoscuta revist
a Recreatii Matematice ce
g
azduieste aceste rnduri este o emanatie a familiei de matematicieni ieseni apropiati
ntre ei prin Filiala Iasi a SSM.
Vinovat de abaterea de la conciziune prin extrapol
ari ce pot fi si subiective se face
presedintele filiale,
Prof. dr. Dan Brnzei
Redactia revistei Recrea
tii Matematice acorda cte o diploma si
un premiu n c
arti urm
atorilor elevi:
ANDRONIC Mihaela (Sc.nr.7

N.Tonitza): 2/2001(10pb),1/2002(9pb),2/2002(9pb),
DUMITRIU Alexandru (Sc.nr.7

N.Tonitza): 2/2001(13pb),1/2002(6pb),2/2002(9pb),
TIBA Marius (Sc.nr.11

O.Cazimir): 2/2001(14pb),1/2002(9pb),2/2002(5pb),
PRUTEANU Irina (Lic. Garabet Ibraileanu): 2/2001(5pb),1/2002(5pb),2/2002(5pb).
C
artile au fost oferite de c
atre

80

Pagina rezolvitorilor
BRA
SOV
Liceul N . T itulescu.

Clasa a IX-a. AUGUSTIN Alexandru: VII (25,29), VIII (24,27), IX (26); B ALAN
Laurent iu Florin:
VII (26,29), VIII (24,27), IX (26); BOSCORNEA Ionut Bogdan: VII (25,26,29), VIII (27), IX (26);
BURSUCANU Lucian: VII (25,26,29), VIII (27), IX (26); CEN TU

Nicoleta Veronica: VII (25,26,28),


VIII (27), IX (26); EDU Filip Vladimir: VII (25,26,29), VIII (27), IX (26); GHEORGHE Liana Elena:
Anatolie:
VII (25,26,29), VIII (27), IX (26); HALIPPA Andra: VII (25,26,29), VIII (27), IX (26); LITR A

VII (25,26,29), VIII (27), IX (26); M ANOLE Bogdan: VII (26), VIII (24,25,27), IX (26); M OARC AS

Liviu: VII (25,26,29), VIII (27), IX (26); M OLDOVAN Ovidiu: VII (25,29), VIII (27), IX (23,26); NI T
A
Andreea: VII (25,26,29), VIII (27), IX (26); PASCAL
Alina: VII (25,26,29), VIII (27), IX (26); PAN A
Andreea: VII (25,26,29), VIII (27), IX (26); PLATON Alexandru Paul: VII (25,26,29), VIII (26,27), IX

(26); R ACHITEANU
Lavinia Elena: VII (25,26,29), VIII (27), IX (26); RUSEN Adrian Nicolae: VII
(25,26,29), VIII (27), IX (26); S
OFLETEA Ancut a Corina: VII (25,26,29), VIII (27), IX (26); S
OIM U
Adelina: VII (25,26,29), VIII (27), IX (26); TUDOR Ioana: VII (25,26,29), VIII (27), IX (26).
Clasa a X-a. BORODI Alexandru: VIII (26,27), IX (23,26), X (22,23); CIOBANU Alina: VIII

(24,27), IX (23,26), X (22,23); CIOL ANEL


Lucia: VIII (24,27), IX (23), X(22,23); COSTEA Adrian: VIII

(26,27), IX (23,26), X (24); DUM BR AVEANU


Alexandru: VIII (26,27), IX (23,26), X (24); EFTIM IE
M a d
a lin: VIII (24,27), IX (23,26), X (22,23); M URE S
ANU S
tefan: VIII (26,27), IX (23,26), X (24);

PA S
CAN M arius: VIII (24,27), IX (23,26), X (22,23); P ADURE
T
Alexandru: VIII (26,27), IX (23,26),

X (24); P ATRUNJEL
Alexandru: VIII (24,26,27), IX (23), X (22); POSEA Alexandra: VIII (26,27), IX
(23,26), X (24); PUIU Lavinia: VIII (24,27), IX (23,26), X (22,23).
Clasa a XII-a. ACUNUNEI Adina: X (24), XI (22,25,27), XII (27); AVRAM Elisabeta: X (24),
XI (22,25), XII (21,23); BOTA M arius: X (24), XI (22,25), XII (21,23); COSTACHE Adrian: X (24),

XI (22,25), XII (21,23); COSTACHE Lucian: X (24), XI (22,25), XII (21,23); DR AGAN
Alexandru: XI
(22,25), XII (21,23,27); GEORGESCU Tudor: XI (22,23), XII (21,23,24); M IHAI Gabriela: X (24), XI
(22,25), XII (21,23); PURCARU Daniel: X (24), XI (22,25), XII (21,23); TODORACHE Adrian: X (24),
XI (22,25), XII (21,23).

CMPULUNG - MUSCEL (ARGE


S)
Ioana: V (27,28), VI (27,29), G (6).
Scoala

Sf. Iacob. Clasa a VI-a. BINIC A

CRAIOVA
C olegiul N ational Fratii B uze sti. Clasa a V-a.

CONSTANTIN Anca: P (30-32), V (26,28);

Alina M ihaela: P (30-32), V (26,28); FOARF A


Alexandra: P (30-32), V (26-30); LOLEA
COAND A
Bianca - Lorena: P (30-32), V (26,28); NICHITA Raluca: P (31), V (26-30); OPREA Anda Raluca: P
(31), V (26-29); PUIU Denisa - Andreea: P (30-32), V (26,28); TU TESCU

Anca S
tefania: P (30-32), V
(26-30); VIS ANU Laura S
tefania: P(31), V (26-29).

(IA
HRLAU
SI)
Scoala

P etru Rare s. Clasa a IV-a (nv. CRE TU


M aria). SCRIPCARIU Gabriela: P (16,17,20-23);
SCRIPCARIU Ioana: P (16,17,20-23).

IA
SI
Scoala

nr. 3 Al. V lahu ta . Clasa a IV-a (nv. GALIA Gabriela). SOFICU Crina - M aria: P (2427,29, 30).
Scoala

nr. 7 N . Tonitza. Clasa a IV-a (nv. M ELINTE Rodica). ANDRONIC M ihaela: P (24-32);
DUM ITRIU Alexandru: P (24-32). Clasa a IV-a (nv. TUDOSE Elena). CIUBOTARIU Remus: P

81

(24,25,27-31); IONESCU Bogdan: P (24-32); ZORICI Iulian: P (24,27,28-32).


Dumitru). TIBA M arius: P (26-30).
Scoala

nr. 11 O . C azim ir. Clasa a III-a (nv. PRIAL A


AU
T
Bogdan - AlexanScoala

nr. 22 B . P . H a sdeu. Clasa a IV-a (nv. TRZIORU Iuliana). B AL


A
Bogdan: P
dru: P (24-32); CHIHAIA M ihai: P (24-32); PRODAN Andreea: P (24,25,27-32); RAI T
A
(24-32); SILION C a t
a lina: P (24-32); SPNU Dragos - Andrei: P (24-32).
Beatrice) TUDORACHE Alexandru Scoala

nr. 23 T . M aiorescu. Clasa a II-a (nv. CHIRIL A


Gabriel: P (24-29).
C olegiul N ational Ia si. Clasa a VI-a. PRELIPCEAN Cristina: V (28-30), VI (26,29,30).
Liceul de Inform atica G r. M oisil. C lasa a VII-a. COSTIN Ciprian: V (28,30), VI (28,29), VII
(27,29), G (6-8,11); M IHUL Andrei: V (28), VI (29), VII (26,27,29).
Liceul Teoretic G arabet Ibra ileanu. Clasa a V-a. BUDEANU S
tefana: P (31), V (22-25); STOIAN
Radu - Gabriel: V (21-23,25), VI (23); UNGUREANU Dragos : P (31), V (22-24, 26,28), G (7). Clasa
a VII-a. ANDRIESCU Alina: V (23,28), VI (25), VII (22,29); BRANIS TEANU S
tefana: V (21-23), VI
(21), VII (22,23,27), VIII (23,27), G (3,7); BUDEANU Ioana: VI (26-29), VII (26,29); JUVERDEANU
George: V (28), VI (28,29), VII (27,29), PRUTEANU Irina: V (27,28), VI (27,29), VII (27). Clasa a
IX-a. TONU Constantin: VII (22,25,29), VIII (29), G (4), IX (22); VULCU Vlad: VII (21-23,29), VIII
(23,29), IX (22).

ERRATA
pagina si rndul
p. 4, r. 13
p. 33, r. 6
p. 56, r. 19
p. 57, r. 8

n loc de

se va considera

Tartalia

n
x1 + x2 + . . . + xn

a2 m2 + n2
1+
R

Tartaglia

n x x ... x
1 2
n

2
2
2
a m +b
1
R

1+

p. 62, r. 7
p. 64, r. 7
p. 72, r. 17
p. 72, r. 17
p. 77, r. 16
p. 77, r. 19

Alexandri
0
(1 + a + b)
2
2 + + 2 + + +
x2 + y 2 + z 2 + xy + xz + yz
3x 1 = 1
1 2 + 2 3 + n (n + 1)

p. 77, r. 22

n
altimea din A n E

p. 79, r. 5
p. 79, r. 6

BM 2
M C2
BM n
M Cn

82

1+

Alecsandri
a
(1 + a + b)
2
2 + + 2
x2 + y 2 + z 2 xy xz yz
3x y = 1
1 2 + 2 3 + . . . + n (n + 1)
n
altimea din [AD] ,
D (BC) , n E
BN 2
N C2
BN n
N Cn

Revista RECREAII MATEMATICE apare de dou ori pe an


(la datele de 1 martie i 1 septembrie) i se adreseaz elevilor, profesorilor,
studenilor i tuturor celor pasionai de matematicile elementare.
n atenia tuturor colaboratorilor
Materialele trimise redaciei spre publicare (note i articole,
chestiuni de metodic, probleme propuse etc.) trebuie prezentate ngrijit,
clar i concis; ele trebuie s prezinte interes pentru un cerc ct mai larg de
cititori. Se recomand ca textele s nu depeasc patru pagini. Evident, ele
trebuie s fie originale i s nu fi aprut sau s fi fost trimise spre
publicare altor reviste.
Problemele originale destinate rubricii Probleme propuse vor fi
redactate pe foi separate cte una pe fiecare foaie, cu enun i
demonstraie/rezolvare, fiind nsoite de numele autorului, coala i
localitatea unde lucreaz/nva.
Redacia revistei va decide asupra oportunitii publicrii
materialelor primite.
n atenia elevilor
Numele elevilor care vor trimite redaciei soluii corecte la exerciiile
i problemele din rubrica Probleme propuse vor fi menionate n Pagina
rezolvitorilor. Elevii vor ine seama de urmtoarele reguli:
1. Pot trimite soluii la minimum cinci probleme propuse n
numrul prezent i cel anterior al revistei; pe o foaie va fi redactat
soluia unei singure probleme.
2. Elevii din clasele VI-XII au dreptul s trimit soluii la
problemele propuse pentru clasa lor, pentru orice clas mai mare, din dou
clase mai mici i imediat anterioare. Elevii din clasa a V-a pot trimite
soluii la problemele propuse pentru clasela a IV-a, a V-a i orice clas mai
mare, iar elevii claselor I-IV pot trimite soluii la problemele propuse pentru
oricare din clasele primare i orice clas mai mare. Orice elev poate trimite
soluii la problemele de concurs (de tip G i L).
3. Vor fi menionate urmtoarele date personale: numele i
prenumele, clasa, coala i localitatea.
4. Plicul cu probleme rezolvate se va trimite prin pot (sau va fi
adus direct) la adresa Redaciei:
Prof. dr. Temistocle Brsan
Catedra de Matematic
Universitatea Tehnic Gh. Asachi Iai
Bulevardul Carol I nr. 11, 6600, Iai
(pentru Recreaii Matematice)
E-mail: tbi@math.tuiasi.ro

CUPRINS
ARTICOLE I NOTE MATEMATICE
T. FRUNZ Fractali..............................................................................................1
G. POPA, P. GEORGESCU Dreapta lui Euler privit ca loc geometric ................6
I. GEORGESCU, P. GEORGESCU Un mod de calcul al numrului lexicografic
de ordine asociat unei permutri .................................................8
T. BRSAN Generalizri ale teoremei lui Ceva i aplicaii .....................................10
M. TETIVA O proprietate a sistemelor de generatori ale unor grupuri ...................15
D. POPESCU iruri recurente de forma xn +1 = f ( n, xn ) ....................................17

NOTA ELEVULUI
C. ANTON Proprieti ale punctului lui Nagel stabilite cu ajutorul
numerelor complexe....................................................................18
O. CRJ Aplicaii ale rotaiei planului complex ..................................................21

CHESTIUNI METODICE
GH. IUREA Funcii trigonometrice inverse aplicaii............................................24
R. GHI, I. GHI O metod de calcul al destanei dintre dou
drepte neparalele n spaiu...........................................................27
G. MRANU Observaii metodice privind punctele de inflexiune ........................29
M. GRTAN Un procedeu de rezolvare a unei ecuaii diofantice
de gradul al doilea .......................................................................31

CHESTIUNI COMPLEMENTARE MANUALELOR


M. CRCIUN Numrul divizorilor i suma divizorilor unui numr natural ...........32
C. CHIRIL Aplicaii ale criteriului de integrabilitate al lui Lebesgue ..................34

MATEMATICA N CLASELE PRIMARE


I. ROCAN, V. BELDIMAN O provocare problemele nonstandard ..................37

CONCURSURI I EXAMENE
CONCURSUL ADOLF HAIMOVICI, ed. a VI-a, Iai, 2002.................................39
CONCURSUL FLORICA CMPAN, ed. a II-a, Iai, 2002 ...................................42
CONCURSUL TRAIAN LALESCU, ed. a III-a, Iai, 2002...................................46
OLIMPIADA DE MATEMATIC, faza judeean, Iai, Baraj, 2002.......................47
OLIMPIADA DE MATEMATIC clasele V - VI, Iai, 2002 ................................47
OBM JUNIORI, 2002 (probleme propuse, soluii)..................................................50

PROBLEME I SOLUII
Soluiile problemelor propuse n nr. 2/2001 .................................................................54
Soluiile problemelor pentru pregtirea concursurilor din nr. 2/2001 ...........................68
Probleme propuse .........................................................................................................72
Probleme pentru pregtirea concursurilor.....................................................................76
FILIALA IAI A SSM REPERE ALE ACTIVITII .............................................80
Pagina rezolvitorilor......................................................................................................81