You are on page 1of 33

SISTEMUL DE PENSII

Unitatea de învăţare nr. 2
2.1. Obiective
2.2. Conţinut
2.2.1. Probleme majore ale sistemului public de pensii
2.2.2. Sistemul unitar de pensii publice
2.2.2.1. Principii care stau la baza sistemului unitar de
pensii;
2.2.2.2. Reforma pensiilor. Principalele măsuri ce au fost
luate
2.2.2.3. Casa Teritorială de Pensii
2.2.3. Pensiile private
2.2.3.1. Consideraţii privind realitatea generală asupra
pensiilor private şi comparaţia între România şi alte ţări
2.2.3.2. Pensia obligatorie administrată privat – Pilonul
II
2.2.3.3. Pensia obligatorie administrată privat – Pilonul
III
2.2.4. Asigurările de persoane – pilonul IV
2.2.4.1. Paralelism între pensia facultativă administrată
privat şi asigurarea de viaţă
2.3. Bibliografie

2.1. Obiective

Reforma sistemului public de pensii a început din anul 2005 prin aplicarea
prevederilor OUG nr. 4/2005, coroborată cu HG nr. 1550/2004 şi HG nr.
1456/2005. Astfel, întreaga filozofie privind sistemul de pensii s-a schimbat
dintr-un sistem de beneficii într-unul de contribuţii.
Dar, nicăieri în lume şi deci nici în România, o pensie de stat nu poate fi
una îndestulătoare, ba din contră este o pensie de subzistenţă. Aşa încât
alternativele la sistemul public de pensii sunt absolut necesare. Iată de ce şi în
România s-au elaborat şi pus în aplicare două legi absolut necesare: Legea nr.
411/2004 privind pensiile obligatorii administrate privat şi Legea nr. 204/2006
privind pensiile facultative administrate privat. În prezent ambele sisteme sunt
funcţionale, ba mai mult aceşti doi piloni înregistrează an de an creşteri
remarcabile.
Ca o completare, am prezentat şi avantajele asigurării de viaţă, tot ca o
alternativă la sistemul public de pensii

2.2. Conţinut
2.2.1. Probleme majore ale sistemului public de pensii
(Informaţii www.insse.ro, www.adevarul.ro accesat la 13 septembrie 2012)
- Număr total de pensionari în scădere – 5,493 milioane persoane, din
care 4,205 milioane sunt plătiţi din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat.
În plus, mai sunt 1,891 milioane pensionari agricultori plătiţi din Bugetul de
Stat şi aprox. 200 mii pensionari din sisteme neintegrate, din domeniul apărării
naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale.
- Numărul total al contribuabililor în sistemul public de pensii este de
4,96 milioane.
Rezultă o rată de dependenţă de 0,9 contribuabili la 1 pensionar, adică
sub un contribuabil susţine un pensionar.
Rezultă unu deficit al BASS cronic, complet nesustenabil.
Pe de altă parte, pensia medie a crescut uşor, cu 2%, până la 769 de lei,
dar nu fiindcă s-ar fi majorat punctul de pensie, ci pentru că au ieşit din
sistem, pe cale naturală, cei cu venituri mici. Punctul de pensie este tot de
732,8 lei, valoare la care a rămas din octombrie 2009.
Pensia medie de asigurări sociale de stat a fost de 778 de lei, iar
609.600 de persoane, din care 189.100 foşti agricultori, primeau pensia
socială, de 350 de lei.
Diferenţele dintre judeţe se păstrează şi ele, cu cea mai mică pensie
medie în Giurgiu (623 de lei) şi cea mai mare în Capitală (982 de lei).

Pensionarii pentru limită de vârstă reprezintă cea mai mare pondere
(71,7%), în timp ce persoanele cu pensii anticipate şi anticipate parţial ocupă
doar 2,3% din totalul pensionarilor de asigurări sociale.
Nu există încă analiză detaliată pe grupe de pensii şi raportările la
salariul mediu pe economie pe ultimele trei luni. Dar, potrivit Casei
Naţionale de Pensii Publice (CNPP), în luna martie 2012, din totalul
pensionarilor de asigurări sociale de stat, 55,42% aveau pensii sub 740 de
lei, adică cu 40 de lei peste valoarea salariului minim pe economie.
Salariul mediu brut pe economie este de 2.126 de lei, astfel încât pensia
medie reprezenta 36,59% din salariul mediu brut şi 50,42% din salariul
mediu net (care era în martie de 1.543 de lei).
De reţinut!
Numărul mediu total al pensionarilor cuprinde totalitatea pensionarilor
din România indiferent de sistemul de pensii, respectiv sistemul public de pensii
(inclusiv ajutor social - tip pensie, IOVR - invalizi, veterani şi văduve de război)
şi sistemele neintegrate sistemului public de pensii (pensionarii de asigurări
sociale din evidenţa Casei de Asigurări a Avocaţilor, sistemele proprii de
asigurări sociale ale cultelor recunoscute de lege). Se determină prin însumarea
numărului de pensionari existenţi în plată în fiecare lună, raportat la numărul de
luni din perioada de referinţă.
• Numărul mediu al pensionarilor din sistemul asigurărilor sociale cuprinde:
- pensionarii de asigurări sociale de stat;
- pensionarii proveniţi din fostul sistem de asigurări pentru agricultori;
- pensionarii de asigurări sociale din cadrul Ministerului Apărării
Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de
Informaţii;
- pensionarii de asigurări sociale din evidenţa Ministerului Culturii, Cultelor şi
Patrimoniului Naţional;
- pensionarii de asigurări sociale din evidenţa Casei de Asigurări a
Avocaţilor.
• Pensia medie lunară se calculează prin raportarea sumelor cuvenite
(conform deciziilor) pensionarilor existenţi în plată în trimestrul/anul de
referinţă la numărul mediu lunar al acestora înmulţit cu 3 (luni) respectiv 12
(luni).
• Pe categorii, pensiile se clasifică astfel:
- pensie pentru limită de vârstă,
- pensie anticipată,
- pensie anticipată parţială,
- pensie de invaliditate,

această categorie de pensie fiind acordată în baza Legii nr. precum şi celor care au depăşit stagiul complet de cotizare cu până la 8 ani. • Numărul pensionarilor beneficiari de indemnizaţie socială pentru pensionari (pensie socială minim garantată) reprezintă numărul pensionarilor din sistemul de pensii pentru care nivelul cuantumului pensiei . cumulativ. 27/1966 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi pensia suplimentară. • Pensia reprezintă dreptul bănesc stabilit prin decizia de pensie. cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare. la data pensionării. b) dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii. persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare. persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare cu cel puţin 8 ani mai mare decât stagiul complet de cotizare prevăzut de Legea nr.pensie de urmaş. . a) sau b). • Ajutorul social tip pensie se plăteşte din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat..pensii IOVR (invalizi. din cauza unor afecţiuni specificate de legislaţia în vigoare. • Pensiile IOVR se acordă invalizilor şi accidentaţilor de război. . 263/2010. 263/2010. • Pensia anticipată se cuvine. fără a depăşi vârsta de 26 de ani. dacă aceasta s-a ivit în perioada în care se aflau în una dintre situaţiile prevăzute la lit. condiţiile privind vârsta standard de pensionare şi stagiul minim de cotizare sau în specialitate.ajutor social tip pensie. urmaşilor celor morţi sau dispăruţi în război. • Pensia de urmaş se cuvine copiilor şi soţului supravieţuitor. până la terminarea acestora. după caz. c) pe toată durata invalidităţii de orice grad. • Pensia pentru limită de vârstă se cuvine persoanelor care îndeplinesc. act normativ abrogat. orfani şi văduve de război). 49/1999 privind pensiile IOVR. • Pensia anticipată parţială se cuvine. prevăzute de Legea nr. dacă susţinătorul decedat era pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii. cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare. Copiii au dreptul la pensie de urmaş: a) până la vârsta de 16 ani. • Pensia de invaliditate se cuvine persoanelor care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă. precum şi urmaşilor foştilor pensionari invalizi şi accidentaţi de război şi se stabilesc potrivit prevederilor Legii nr.

Principii care stau la baza sistemului unitar de pensii. Această integrare a devenit firească. al . după ce. c) principiul contributivităţii – alimentarea BASS se face prin plata contribuţiilor CAS datorate de persoanele fizice şi juridice participante la sistemul public de pensii.2. în România au funcţionat în paralel mai multe sisteme de pensii. 2. neplata la zi a contribuţiilor către buget etc. Reforma pensiilor.2. şi la aceasta s-au adăugat câteva şocuri după anul 2000. b) principiul obligativităţii – toate persoanele fizice şi juridice au obligaţia de a participa la sistemul public de pensii.cuvenit sau în plată se situează sub nivelul pensiei sociale minime garantate conform OUG nr.6/2009.2. f) principiul repartiţiei – sumele acumulate (CAS) se redistribuie beneficiarilor. şi anume: de stat. g) principiul autonomiei – administrarea de sine-stătătoare a sistemului de pensii. al agricultorilor. şomajul în creştere. Ministerul de Justiţie. Sistemul unitar de pensii publice 2.2.2. Siguranţă Naţională) în sistemul unitar de pensii publice. h) principiul imprescriptibilităţii . MAI. pentru că şi aceştia când au muncit i-au susţinut pe părinţii/bunicii lor. i) principiul incesibilităţii – dreptul la pensie nu poate fi cedat total sau parţial. care au făcur reforma şi mai dificilă. Este vorba despre îmbătrânirea populaţiei. d) principiul egalităţii – se asigură tuturor contribuabililor şi beneficiarilor un tratament nediscriminatoriu în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege. 2.dreptul la pensie nu se prescrie. e) principiul solidarităţii sociale sau a solidarităţii între generaţii – cei care muncesc azi susţin tot azi pensionarii în plată. a) principiul unicităţii – statul organizează şi garantează sistemul de pensii bazat pe aceleaşi norme de drept (toţi pensionarii se raportează la aceeaşi lege). Dar „generozitatea ” vechiului sistem comunist nu se poate corecta cu uşurinţă. încurajarea pensionării anticipate şi a pensionării pe caz de boală.2. Principalele măsuri ce au fost luate Reforma sistemului public de pensii a început odată cu Legea 19/2000.1. Principalele măsuri 1) Integrarea persoanelor aparţinând sistemelor speciale de pensii (MApN.2.

al cultelor şi avocaţilor. Persoanele care solicită în prezent o astfel de pensie trebuie să îndeplinească condiţiile stagiului complet de cotizare. 6) Descurajarea numărului de pensii anticipate. Pe termen lung va avea loc egalizarea vârselor standard de pensionare între femei şi bărbaţi. cei care desfăşoară activităţi în baza unor convenţii/contracte civile. ordine publică şi siguranţă naţională. Dacă în cazul pensiei anticipate. Potrivit principiilor obligativităţii şi contributivităţii au fost atrase şi alte categorii socio-profesionale care obţin venituri de natură profesională şi pentru care se datorează CAS. Vârsta de pensionare va creşte până la 65 de ani. 5) Vârsta de pensionare. Această majorare se va face prin creşterea soldei. angajaţi ai curţii de conturi. În prezent valoarea punctului de pensie este de 732.5%. iar vârsta să fie cu maxim 5 ani mai mică decât vârsta standard de pensionare. al muzicologilor şi compozitorilor. la care se adaugă încă 5. Această măsură se referă la diplomaţi. parlamentari. astfel încât câştigul să nu fie afectat. au fost integrate şi persoanele care obţin venituri din drepturi de autor. 4) Procedura de stabilire a valorii punctului de pensie. al scriitorilor. pensia obţinută nu se penalizează pentru că persoana trebuie să aibă o vechime şi un stagiu de cotizare cu 8 ani peste stagiul complet. În conformitate cu noua lege pensiilor vârsta va creşte la femei până la 63 de ani până în anul 2030. 2) Reevaluarea vârstelor standard de pensionare. în cazul pensiei anticipate parţial se aplică o penalizare în . Astfel. În cazul personalului din domeniul apărării naţionale. contribuţia de 5% care se vira la Bugetul de Stat se va transfera la BASS. punctul se indexează cu rata de inflaţie comunicată de Institutul Naţional de Statistică şi cu 50% din creşterea reală a salariului mediu brut realizat pe anul precedent. al militatilor etc.8 lei. Au apărut în anul 1992 şi sunt de două feluri: pensii anticipate şi pensii anticipate parţial. Stagiul de cotizare: .minim 15 ani . vârsta de pensionare continuă să crească la 65 de ani – bărbaţi şi 60 de ani – femei.maxim 30 – femei şi 35 – bărbaţi. 19/2000. personalul auxiliar din instanţele de judecată. personalul aeronautic civil. 3) Creşterea numărului de contribuabili la sistemului unitar de pensii. al artiştilor plastici. Începând cu 2013. Conform prevederilor din Legea nr. până în anul 2014.meşteşugarilor.

gradul III – poate lucra cu 1/2 de normă. 119/2010 a început verificarea tuturor beneficiarilor de pensii de boală.gradul I – afecţiuni incurabile. 8) Finanţarea indemnizaţiei de însoţitor pentru pensionarii de invaliditate gradul I din Bugetul de Stat. ci una de asistenţă socială. . În prezent.gradul II – nu permite cumularea pensiei cu un venit salarial. În acelaşi sens.2.2. 115. bilete de tratament etc. În perioada de plată a pensiilor anticipate. 7) Descurajarea pensiilor de boală Conform Legii nr. Nu se confundă cu Casa de Ajutor Reciproc a pensionarilor * Datele sunt preluate din noua Lege a pensiilor nr. Legea dă posibilitatea creşterii competenţelor şi responsabilităţii medicilor de asigurări sociale.3. penalizarea se ridică. sunt la nivel de ţară.funcţie de numărul de ani contributivi peste stagiul complet – penalizarea maximă este 45% din cuantumul pensiei stabilite*. Atunci când persoana îndeplineşte condiţiile pentru trecere la pensie la limită de vârstă.000 de beneficiari de pensii anticipate parţial. Chiar şi în noua formulă. Motivaţia schimbării sursei de finanţare este legată de faptul că prestaţia nu este de natură contributivă. În prezent finanţarea se face din BASS. Casa Teritorială de Pensii Este instituţia deconcentrată care se ocupă cu problematica pensiilor – calcul pentru fiecare dosar depus. Sunt 3 categorii de pensii de boală: . este un venit salarial acordat persoanei însărcinate să îngrijească un invalid de gradul I. 2. 263/2010 . . beneficiarul nu are dreptul să obţină niciun venit impozabil. plata prestaţiei se va face tot prin intermediul caselor teritoriale de pensii şi reprezintă 80% din valoarea punctului de pensie.

actualizează şi raportează sesizările petenţilor scrisorilor şi memoriilor repartizate prevăzut de lege.STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A CASEI JUDEŢENE DE PENSII BRĂILA Director executiv Serviciul de expertiza medicala si recuperarea capacitatii de munca Compartimentul de audit Directia stabilirii prestatii si plati prestatii Compartimentul juridic Compartimentul IT Compartimentul Accidente de Munca si Boli Profesionale Compartimentul RU Compartimentul Comunicare si relatii publice Directia economica si evidenta contribuabili Director executiv adjunct Serviciul prestatii si pensii internationale Serviciul plati prestatii Serviciul evidenta contribuabili Arhiva Birou financiar conhtabilitate Compartimentul bilete de tratament Total 57 de salariaţi la Brăila. Comunicare şi relaţii publice – asigură acţiunile de comunicare şi relaţii publice . Până în ziua 89 decide medicul curant. soluţionează. aplică modalităţile de executare silită.înregistrează. Expertiza  prelungirea concediului medical peste 90 de zile  propunerea de prelungire până la maxim 180 de zile . îmbunătăţind pagina web. Până la 180 de zile există etape pe care serviciul le parcurge. din care 51 funcţionari publici Compartimentul juridic – reprezintă instituţia în instanţă. introduce acţiuni împotriva debitorilor asigurărilor sociale de stat.asigură promovarea CJP monitorizând presa locală.acordă consultanţă persoanelor care solicită sprijin în soluţionarea unor probleme specifice. Serviciul de expertiză medicală şi recuperarea capacităţii de muncă – intră în funcţie în cea de-a 91-a zi de concediu medical. . .

conform normelor UE. acţionar. din care 7% merg la Bugetul Asigurărilor Sociale Stat (BASS) şi 3.  examinarea bolnavilor propuşi pentru pensionarea de invaliditate. – consilierea angajatorilor la întocmirea instrucţiunilor proprii şi recomandarea măsurilor de prevenţie.5%. confruntarea diagnosticului  propunerea şi emiterea deciziilor de încadrare sau reîncadrare într-un grad de invaliditate. care este 2022 lei. Salariaţi 2. Activităţile independente – profesii liberale ► asociat unic. Persoane cu contractul de asigurare socială 1. sculptor. avocat. liber profesionist. emitere avize de pensionare pentru cazurile care nu pot beneficia de acţiunile de recuperare. Gradul III – pierderea parţială a capacităţii de muncă. 3.8% . Activităţi independente – profesii liberale 3. 2. la venitul declarat li se aplică cota CAS de 31. şi venitul maxim este de 5 ori câştigul salarial mediu brut. Persoane cu contractul de asigurare socială * Conform Legii nr.3%. pictor. medic de familie. ► se întocmesc anual declaraţii de asigurare ► se stabileşte un venit „x” pentru anul în curs*. 263/2006. poate lucra cu maxim ½ normă Compartimentul AMBP (Accidente de muncă şi boli profesionale) – desfăşoară acţiuni de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale în scopul îmbunătăţirii activităţii privind securitatea şi sănătatea în muncă la locul de muncă al fiecăruia. Compartimentul Audit are rol de consiliere şi control. Front office Serviciul de evidenţă contribuabili are rolul de a urmări asiguraţii în sistemul public de pensii. notar. iar aceste persoane au dublă calitate de angajat şi angajator. dar cu posibilitatea de autoservire. venitul minim asigurat este 35% din câştigul salarial mediu brut pentru anul 2011.5% merg la un fond de pensie privat obligatoriu + CAS angajator 20. Gradul I – grav Gradul II – pierderea capacităţii de muncă. iar aceştia pot fi: 1.surse care alimentează bugetul pentru plata pensiilor. Salariaţi Din salariul brut / lună se face un stopaj la sursă de 10. . şofer de taxi.

În sistemul public de pensii există următoarele categorii de pensii: . .8 lei / lună. dar realizează venituri şi vor vechime în muncă. din care: . II şi III). – Diferenţa între 50% din pensia şi preţul biletului de tratament este subvenţionat de BASS (18 zile) – Biletele prea puţine faţă de solicitări.pensie de invaliditate (gradul I. magistraţii (80% din venitul din ultima lună).Casa naţională de pensii încheie contracte cu societăţile comerciale cu baze de tratament şi odihnă. .2. Serviciul stabiliri plăţi prestaţii .000 salariaţi. . .recalcularea drepturilor de pensie Pensii internaţionale Serviciul de plăţi . .acordă ajutoare de deces .Sunt acele persoane care nu se încadrează în primele două categorii.orice tip de pensie se acordă la cererea persoanei îndreptăţite. Excepţii fac: parlamentarii.3% din aceste venituri. Există 80.75.3 în Brăila. De preferat este să plătească la valoarea punctului de pensie – 732. . Condiţiile pentru calcularea pensiei: . a tutorelui / a curatorului acestuia.cererea de pensionare + actele care dovedesc îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege se depun la casa teritorială de pensii pe raza căreia persoana îşi are domiciliul.500 -2 .pensie anticipată parţial.1.stabilirea drepturilor de pensii .000 de tipurile 1.pensie anticipată. Acestea completează o declaraţie şi plătesc 31.500 -3 Compartimentul Bilete de Tratament – CNPAS .plăţi nominale – lunare ale pensiilor Modalităţi de calcul şi condiţii îndeplinite pentru calculul pensiilor din sistemul public Se realizează în conformitate cu prevederile din Legea 19/2000.pensie pentru limita de vârstă. a mandatarului desemnat de acesta cu procură specială.3.

1 an lucrat (grupa II de muncă) bonus 3 luni. activitatea de cercetare.2012).25 de ani grupa I → 12 ani şi 6 luni → la pensie 37.2001 – 01.3 luni Pentru condiţiile speciale de muncă ( activitatea în subteran. respectiv 01. din 2001 până în 2014. Stagiul complet de cotizare va ajunge de la 25 de ani la 30 de ani pentru femei şi de la 30 de ani la 35 de ani pentru bărbaţi.04. Categorii de persoane: .04. exploatare.118/1990.25 ani grupa II → 6 ani şi 3 luni → la pensie 31.6 luni. 3/1977 . Această perioadă lucrată după pensie poate fi valorificată? Da. Aplicaţii: Prevederi .5 % .legea recunoştinţei revoluţionarilor din 1989 . Limita minimă creşte.BASS şi 3.pensie de urmaş. de la 10 ani la 15 ani. . Asiguraţii care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru obţinerea unei pensii pentru limita de vârstă îşi pot continua activitatea numai cu acordul angajatorului. Legea nr 3/1977 nu ţinea cont de contribuţii: . reprezintă perioada pentru care asiguratul a plătit CAS (10. Stagiul de cotizare = perioada contributivă. exploatarea şi prelucrarea materiilor prime) se acordă reduceri.5% CAS/salariu cu două destinaţii: 7% . persoanele persecutate de instaurarea dictaturii din 6 martie 1945. Acest stagiu are o limită minimă şi o limită maximă. aviaţia civilă.2014. Reducerea nu poate depăşi 12 ani şi vârsta de pensionare trebuie să fie minim 50 ani. Reducerea vârstei de pensionare se acordă şi în cazul persoanelor cu handicap preexistent.. poate fi valorificată. vârsta standard de pensionare va fi de 60 de ani pentru femei şi 65 de ani pentru bărbaţi. deportaţii în străinătate ca prizonieri. Atingerea acestei vârste se face gradual în intervalul a 13 ani. Pensia pentru limita de vârstă se acordă asiguraţilor care îndeplinesc cumulativ la data pensionării condiţiile privind vârsta standard de pensionare şi stagiul minim de cotizare realizat în sistemul public.beneficiarii decretului lege nr.1 an lucrat (grupa I de muncă) bonus 6 luni. În 2014. legii nr. conform .fondurile private de pensii .

5 – grupa II 12 ani x 0.în mod obligatoriu pentru angajaţi. Compartimentul de evidenţă contribuabili CAS poate fi încasat în mai multe feluri: . . evidenţa asiguraţilor – atribuită Casei de pensii. Modul de calcul al pensiei: pensia  punctaj mediu  Valoarea Punctului de Pensie (VPP ) VPP – se stabileşte prin Legea Bugetului. membrii ai unor asociaţii agricole. Pentru anul 2012 este 732. Persoanele care au lucrat în CAP-uri beneficiază doar de pensie de ajutor social. punctaj lunar  2. asociaţi.. acţionari. administratori firme. CAS-ul are un caracter facultativ când se încheie un contract de asigurare socială. .asiguraţii din învăţământ care realizează un stagiu de 30 de ani bărbaţi şi 25 de ani femei – se reduce vârsta de pensionare cu 3 ani. punctaj anual   punctaje lunare 12  punctaje anuale ( Ex.57525 = 1. Salariu brut lunar Salariu mediu brut pe economie 1.femeile care au mulţi copii. notari. experţi contabili şi contabili autorizaţi. avocaţi.5 – grupa I 12 ani x o.77525.8 lei. membrii ai asociaţilor familiale. adică persoanele angajate prin contract individual de muncă. Orice sistem de asigurări şi sistem public de pensii are 3 componente majore de activitate: 1.5 = 6 ani 6 ani de împarte la stagiul de cotizare: 6/30 = 0. etc. : 32 ani) stagiul complet de cot izare Stagiul complet de cotizare în creştere.persoanele care desfăşoară activităţi independente.2 x 1. punctaj anual  3. . în special profesii liberare: asociat unic. Spor de grupă – analiză SIDEX: 25 ani grupa I – 12 ani şi 6 luni 12 ani spor condiţie 12 ani x 0.

angajatorii sunt obligaţi să depună la Casa Judeţeană de Pensii o declaraţie nominală în care sunt menţionaţi salariaţii unităţii şi veniturile obţinute ce reprezintă baza de calcul a CAS. perioada în care asiguratul a plătit CAS-ul. plata drepturilor din calitatea de asigurat atunci când apare riscul asigurat (deces). . Stagiul de cotizare reprezintă acel element avut în vedere la calculul dreptului de pensie care definitivează intervalul de timp recunoscut de sistem unui asigurat ca având acea calitate. Legiuitorul stabileşte doar procentul contribuţiei (31. Dacă persoana este pensionară. b. b.3%. 2022 lei pentru 2011. Această declaraţie este importantă pentru că pe baza ei se gestionează viitoarele bugete de pensii. familia primeşte ajutor de deces stabilit în cuantumul de lege = 1702 lei pentru anul 2009 şi 1836 lei pentru anul 2010. Are două situaţii şi anume: a.pentru salariaţi se compune din totalitatea perioadelor pentru care s-a datorat CAS. instrumentul este contractul de asigurare socială încheiat cu Casa Judeţeană de Pensii. Contribuţia plătită este de 31.2. Persoanele care încheie contracte de asigurări sociale – asigurarea este voluntară.3%). Evidenţa asiguraţilor a. Persoanele asigurate pe bază de declaraţie de asigurare – desfăşoară activităţi independente – pentru întreprinzătorii privaţi şi persoanele care desfăşoară activităţi liberale. Evidenţa se face prin CNP. Această declaraţie are statut de cvasicontract în sensul că prin depunerea sa persoana în cauză îşi asumă obligaţia asigurării în sistemul de pensii. colectarea contribuţiilor datorate de asiguraţii din sistem . . Legea 19/2000 (legea pensiilor) stipulează activităţile pe categorii socio-profesionale care au obligaţia de a depune la Casele Judeţene de Pensii o declaraţie de asigurare în momentul începerii activităţii.atribuită Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală prin intermediul Direcţiilor Teritoriale ale Administraţiei Financiare. 3. c. se plăteşte ajutor de deces familiei urmând să se facă deducere fiscală în luna următoare. iar plata se urmăreşte prin ANAF. Acest stagiu se stabileşte diferenţiat astfel: .pentru asiguraţii individuali (II + III) se compune din totalitatea perioadelor care s-a datorat şi plătit CAS-ul. În cartea de muncă operează Casa de Pensii.Dacă persoana este salariată. Viramentul se face prin Trezorerie. din CAS-ul datorat de angajator. Persoana asigurată pe bază de contract de muncă = lunar în perioada 1 – 20 a fiecărei luni.

Consideraţii privind realitatea generală asupra pensiilor private şi comparaţia între România şi alte ţări Procesul de îmbătrânire a populaţiei este o realitate pe întreg globul pământesc. sau în cazul copiilor cu handicap până la împlinirea vârstei de 3 ani.3.1.Cum putem să transformăm aceste realităţi într-o perspectivă optimistă? .2. mai ales a CNP-urilor) conduce la inexistenţa stagiului de cotizare / stabilirea eronată a dreptului de pensii. Aceste adeverinţe ce sunt valabile de la 01. în ultima perioadă de timp.Această activitate de primire şi gestionare a declaraţiilor nominale este o muncă laborioasă pentru că sunt manipulate lunar peste 6000 de declaraţii nominale (angajatori).2001 sunt necesare la întocmirea dosarelor de pensii şi completarea documentelor necesare în vederea obţinerea drepturilor băneşti pentru creştere şi îngrijire copil. Nedepunerea unei declaraţii nominale (completarea eronată a acesteia. În acest sens. angajatorii depun declaraţiile nominale privind evidenţa asiguraţilor şi a contribuţiilor datorate 2. CNPAS identifică pe bază de CNP asiguraţii din portofoliul diferitelor fonduri de pensii private şi efectuează viramentele către acestea. sunt: 1.Care este rolul angajatorilor ? . 2. Evidenţa primară a asiguraţilor în sistemul obligatoriu de pensii private (pilonul II) Paşii legali pentru efectuarea plăţilor asiguraţilor la pilonul al II-lea de pensie. cu pensii mai mici şi obligată să muncească mai mulţi ani.04. Eliberarea adeverinţelor de stagiu de cotizare. CJP centralizează şi transmit către CNPAS bazele de date privind asiguraţii care au aderat la un fond privat de pensii. mulţi analişti economici avertizează insistent că perspectivele pe următorii 50 de ani sunt tot mai sumbre: o populaţie îmbătrânită. Pensiile private 2. până la împlinirea vârstei de 2 ani. 3. Se nasc o serie de întrebări: .2.3.Cum să trecem de la consum la economisire ? .

la sfârşitul anului 2008.Mai bine de jumătate dintre cetăţenii Marii Britanii. Doar 16% dintre francezii intervievaţi au declarat că venitul pe care îl vor obţine prin pensionare la va asigura un trai decent.În Ungaria mai bine de jumătate din populaţia activă este complet nepregătită pentru a face faţă vieţii de după pensionare. .Aproape 36% dintre francezi consideră că vor fi nevoiţi să lucreze cu „part – time” şi după ieşirea la pensie pentru a putea face faţă cheltuielilor cotidiene. Pensiile în Europa Centrală şi de Est – include şi România  38 milioane de participanţi  64 miliarde de euro – active nete  câteva sute de fonduri active  10 state Criza economică şi financiară a afectat diferit fondurile private de pensii.Răspunsul la aceste întrebări poate fi găsit dacă plecăm de la realitatea actuală. . dar în anul 2009 au înregistrat o redresare. la nivelul anului 2006. 22% dintre japonezi nu au realizat nici un fel de economii pentru pensie – este un rezultat interesant.85% dintre japonezi s-au declarat îngrijoraţi de veniturile de care vor dispune la pensie. . De asemenea. Cei care au economisit sunt speriaţi de trendul descendent al activelor lor pe fondul stagnării economice înregistrată în Japonia. anul 2008 a însemnat deprecierea fondurilor cu cca 15-20%. Compania de asigurări de viaţă SCOTISH WIDOWS a întreprins un amplu sondaj de opinie şi a ajuns la o concluzie alarmantă: . iar diferenţa (16-20%) consideră că vor fi obligaţi să muncească şi după pensionare. situaţie generată şi de punctul foarte jos de plecare.  Cea mai puţin afectată piaţă a fost România. Aceste rezultate ale sondajului furnizat de compania britanică arată că generaţia tânără este „condamnată” să acceseze noi alternative la sistemul public de pensii. Astfel. fondurile au crescut într-un ritm constant. regiune care se consideră „pionierul” serviciilor financiare moderne nu economisesc suficient pentru un confort financiar la vârsta de pensionare. conform analizei efectuate de compania de consultanţă WATSON WYATT:  Activele primelor 300 de fonduri private din lume s-au „întors”.  În Europa de Est. . britanicii nu ştiu cum vor face faţă cheltuielilor curente când nu vor mai fi salariaţi. Circa 34% dintre ungurii activi economisesc.

euro . s-a luat hotărârea de a se plăti doar sume fixe. .000 (la 6 luni) – aproape 35. Euro . cea facultativă este aproape inexistentă.000 mil.la sfârşitul anului 2007 – peste 35.5.interzicerea agenţilor de marketing atât pentru aderare cât şi pentru transfer a generat reducerea costurilor sistemului. UNGARIA Fondurile de pensii maghiare se află pe locul doi în regiune: .000 (la 6 luni) mil.se doreşte introducerea modelului multifond. dar oficialităţile poloneze au aversiune la risc. reprezentând 55% din activele de pensii private ale regiunii. nu şi pensii viagere. POLONIA Activele fondurilor de pensii private în Polonia: . foarte rapidă.anul 2009 – peste 30. miliarde euro. Polonia este cea mai mare piaţă de pensii private din regiunea ECE. Recuperarea a fost. Aproape 40% din activele fondurilor au fost investite în acţiuni listate pe bursă. euro .în privinţa pensiilor facultative. s-au alăturat şi altele: . comparativ cu media regională. euro 15. .fondurile facultative după cele cehe Tumultul generat de criza mondială a afectat fondurile private. datorită garanţiilor la randamente şi atitudinii conservatoare în politica investiţională (expunere minimă pe acţiuni).000 mil. . Piaţa pensiilor facultative din Cehia a fost afectată foarte puţin.cuprinderea în sistem a persoanelor cu vârstă mai mare de 52 de ani. 000 mil. cu atât mai mult cu cât s-a introdus modelul multipilon în Pilonul II (expunere agresivă pe acţiuni). deprecierea activelor nete s-a manifestat prin scăderea acestora cu aproape 5. Dacă piaţa pensiilor obligatorii este foarte dezvoltată.reducerea comisioanelor percepute de administratorii de fonduri: de la 7% la 3.fondurile obligatorii după cele poloneze . pentru sensibilizarea contribuabililor.iunie 2012 – peste 57. din fericire. Măsurile ce au fost luate: . Pierderile au variat între 10% şi 30%.anul 2008 – 40. introducerea unor facilităţi fiscale.pentru că au apărut şi primele plăţi. .7 milioane participanţi. Pe fondul crizei financiare internaţionale. La această măsură. oficialităţile de la Varşovia intenţionează.5%. .

în primă fază. pe termen mediu şi lung se vor crea distorsiuni majore în sustenabilitatea fiscală.ro/829_pensii-private-obligatorii-caleidoscopcee. Caleidoscop CEE”: „Ungaria . Deşi pe termen scurt măsura echilibra bugetul de pensii. Asociaţia fondurilor de pensii STABILITAS s-a adresat. cetăţenii maghiari trebuiau să decidă dacă continuă să cotizeze la fondurile private de pensii sau să returneze activele acumulate în conturile personale la bugetul public.000 mil.Necrologul unui sistem de succes?” . euro . guvernul a anunţat o reducere drastică a comisioanelor de administrare pe care fondurile private le pot percepe.reducerea comisioanelor de administrare. Activele fondurilor de pensii private în Ungaria au fost: .majorarea contribuţiei fondurilor de pensii la Fondul de Garantare. 6. Astfel. angajaţii vor continua să plătească CAS (24%). că intenţionează să întrerupă pentru 14 luni contribuţiile la Pilonul II.primm. ► În octombrie 2011. afectând indicii bursieri de valori.9%.2%. Guvernul maghiar a anunţat. iar taxele de administrare de la 0.61% pentru portofoliile medii şi 5.9% a fost de 7.74% pentru cele dinamice. creşterea economică şi piaţa de capital.07% pentru portofoliile clasice. guvernanţii au recurs la un şantaj absolut halucinant: cine rămâne în sistemul privat renunţă definitiv la vechimea şi stagiul de cotizare din sistemul de stat.5% la 0. petru a evita falimentul naţional. ca primă reacţie. . Curţii Constituţionale de la Strasbourg pentru încălcarea drepturilor la securitatea socială.2008 (6 luni) – aproape 12. ► Până la 31 ianuarie 2011. euro .2009 (6 luni) – peste 9. Adică nu va mai avea pensie de stat.2007 – peste 9. În plus: Fondurile facultative au suferit şi acestea deprecieri considerabile Guvernul a fost nevoit să reducă pensiile plătite în sistemul public.html „Pensii private obligatorii.000 mil. Ceea ce îngrozeşte şi mai mult este că pentru acei salariaţi care optează pentru sistemul privat. Situaţia din UNGARIA este unică până în prezent. În plus.8% la 0. Nesustenabilitatea sistemului public de pensii este o realitate în toată regiunea. protecţia proprietăţii şi a demnităţii umane.. Conformhttp://www.000 mil. Dar de aici şi până la măsura aberantă adoptată de Guvernul de la Budapesta este diferenţă mare. costurile operaţionale se reduc de la 4. euro Totuşi randamentul mediu al fondurilor de pensii în ultimul deceniu. ► Pentru anul 2011. raportat la o rată a inflaţiei de 5.

câţi număra portofoliul Pilonului II în martie 2011. după ce în mai 2011 au fost obligate să vireze către bugetul asigurărilor sociale de stat circa 10 miliarde euro.” CEHIA Pensiile facultative (în România – Pilonul III) sunt cel mai puţin afectate de criza actuală. În fapt. Rămâne. În lipsa acestora. voluntare.65 miliarde euro. astfel încât cetăţenii maghiari care au optat pentru menţinerea economiilor lor pentru pensie în administrare privată. care şi-au pierdut astfel economiile pentru pensie. o decizie care să declare naţionalizarea activelor participanţilor la Pilonul II ca neconstituţională. asociaţia operatorilor din domeniu. o astfel de decizie n-ar mai putea resuscita Pilonul II. dar ar putea conferi participanţilor. alături de cea poloneză. la jumătatea anului 2012. în viitor. Cele 11 fonduri de pensii încă active administrau în iunie 2012 un volum de active de circa 0. dreptul de a obţine. . datorită prudenţei investiţiilor şi garanţiilor cerute administratorilor de fonduri. piaţa de pensii private din Ungaria era privită. a lansat un apel participanţilor la fondurile de pensii de Pilon II să depună contribuţii suplimentare. Naţionalizarea activelor deţinute de participanţii la fondurile de pensii de Pilon II. ceea ce ar conduce la colapsul companiilor de administrare şi distrugerea totală a Pilonului II. să aibă în continuare posibilitatea reală de a-şi exercita această opţiune. a transformat această reuşită într-un studiu de caz despre cum poate fi distrus. Cu siguranţă. costurile de operare ale administratorilor n-ar putea fi acoperite. dintr-o trăsătură de condei. de văzut dacă Curtea Constituţională din Ungaria va adopta până la urmă. întreprinsă de Guvernul ORBAN în 2011. compensaţii din partea statului ungar. Transferul activelor şi redirecţionarea contribuţiilor către sistemul de pensii de stat au lăsat fondurile de pensii private de Pilon II fără veniturile necesare pentru a acoperi costurile de funcţionare. Rămâne de văzut dacă această soluţie poate salva fondurile încă existente. după repetate amânări. ceea ce face ca acestea să devină nesustenabile pe termen lung. contribuiau încă la fondurile de pensii private obligatorii circa 75 mii persoane. chiar cu preţul pierderii totale a pensiei de stat. un deficit bugetar a cărui sursă are prea puţin de-a face cu reforma pensiilor. pentru ca funcţionarea fondurilor de pensii să fie încă posibilă.Până nu demult. îndoielnic şi pe termen scurt. de asemenea. STABILITAS. un sistem perfect funcţional şi generator de beneficii pe termen lung pentru a atenua. din cei peste 3 milioane de participanţi. ca un model de succes. Astfel.

active nete: 7. fără garanţia de randament absolut pozitiv anual. Sistemul lansat în anul 1997 permitea doar salariaţilor să participe la schemele facultative. .4 milioane de contribuabili – 86% din populaţia activă a Cehiei contribuie la un fond de pensii facultative.investiţia în acţiuni: 5-10%.4.4 miliarde euro. SLOVACIA Reforma sistemului de pensii din Slovacia a început în anul 1997 prin introducerea pensiilor facultative reformate în 2004. Reforma din 2004 a permis tuturor cetăţenilor peste 18 ani să economisească voluntar la pilonul III.  nouă versiune a Pilonului III – fonduri facultative cu model multifond. fondurile cu risc mic (conservatoare) investesc numai în titluri de stat.nivelul contribuţiilor este foarte scăzut. Pensia obligatorie a desprins contribuţia la sistemul public (18%) în două: jumătate a rămas la bugetul de asigurări sociale şi cealaltă jumătate (9%) către fondurile private. reprezentând cca 2-4% din venitul brut al participanţilor. mediu şi ridicat. iar fondurile cu risc ridicat investesc maxim 80% în acţiuni listate la bursă.cu 15 ani înainte de pensionare nu poate fi accesat fondul dinamic (cu risc mare).10 fonduri. Astfel. . Condiţia impusă de Banca Centrală a Cehiei a fost ca randamentul fondurilor să fie obligatoriu pozitiv.5%. obligaţiuni şi depozite bancare. Pilonul II este nefuncţional. dar cu contribuţie de minim 6%. fondurile cu risc mediu – 50% în instrumente financiare cu venit fix. Măsuri pe care guvernanţii cehi le doresc a le implementa:  Introducerea Pilonului II cu participare neobligatorie.randamentul fondurilor facultative pentru anul 2008 a fost uşor peste „0” = 0. Există şi o serie de restricţii: . . . . care în mai puţin de 4 ani a ajuns la un volum de active de peste 3 miliarde euro.Piaţa pensiilor facultative din Cehia este cea mai mare din regiune: . . Sistemul este construit pe model multifond: fiecare administrator gestionează obligatoriu trei fonduri cu grad de risc diferit: scăzut. Începând cu anul 2005 a fost introdus un sistem liberal de pensii obligatorii.

prin realizarea unei legături directe între contribuţiile plătite.Pilonul II. Pilonul II de pensii private obligatorii din Slovacia a trecut printr-o nouă rundă de modificări.500 participanţi au revenit la sistemul public. În plus.000 contribuabili) au luat decizia de a reveni la sistemul de stat şi care au fost anihilaţi de noii intraţi pe piaţa forţei de muncă şi care au decis să contribuie la sistemul privat. . urmând ca. Sistemul a fost zdruncinat din temelii începând cu anul 2006. La finele anului 2005 când campania a luat sfârşit. până la atingerea pragului de 6%. adăugându-se câte 0. de la 9% la 4% din salariu.25% pe an. în 2024. pensiile primite şi vârsta de pensionare. Din acest motiv. odată cu venirea la putere a socialiştilor conduşi de premierul Robert Fico. procentul să reintre pe o curbă ascendentă. Slovacia devenind un model de aplicare a reformei sistemului de pensii în regiunea Europei Centrale şi de Est. Până aici totul pare remarcabil.a doua încercare a fost denumită „Porţi deschise ale Pilonului II către pensia publică”. 30% fondurile moderate şi doar 1% fondurile conservatoare. valoarea activelor după 3 ani a fost aşa de mare. Şi această tentativă a avut acelaşi efect: faţă de o cifră avansată de Guvern de 150.în ultimii 7 ani de activitate înainte de pensionare. Măsura n-a avut efectul scontat de Guvern: doar 6% dintre participanţii la Pilonul II (aproximativ 1. Iniţiată de Premierul FICO. va conduce la descreşterea imediată a contribuţiilor plătite către fondurile de Pilon II.000 de participanţi care s-ar retrage. de la lansarea sa. a fost reformat şi sistemul public. noua etapă de modificări. 69% dintre contribuabili au ales fondurile dinamice.. Dacă se analizează performanţele fondurilor private se constată randamente scăzute pe de o parte datorită plasamentelor prudenţiale alese de participanţi şi pe de altă parte datorită clauzei out-put care nu poate conferi predictibilitate sistemului privat de pensii. realitatea a fost alta – doar 3.500. până acum. în 2004. un vechi adversar al sistemului de pensii private obligatorii. din nou pe „masa de operaţie” În septembrie 2012. . probabil a 22-a în decurs de 8 ani. . confirmându-şi astfel reputaţia de a fi sistemul care a suferit cele mai multe restructurări. Aceştia sau declarat împotriva sistemului de pensii private obligatorii şi au întreprins şi o serie de măsuri: . începând cu 2017. un salariat este obligat să aleagă doar fondul conservator (cu risc mic). SLOVACIA .indecişii sunt automat repartizaţi la fondul conservator.clauza „out-put” – permite participanţilor la Pilonul II să iasă din sistem şi să participe la sistemul public.

Finanţarea din sistemul public este de max. În precedenta guvernare FICO. date de acordurile colective de muncă. . . în perioada 1 septembrie 2012 – 31 ianuarie 2013. foarte dezvoltate. în beneficiul a peste 1. 18.25%. . Activele nete ale fondurilor de pensii sunt de 130% din PIB.Pilonul III sau pensia facultativă administrată privat. obligatorii pentru persoanele de până în 35 ani şi opţionale pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 35 şi 45 ani.eliminarea presiunii asupra Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat. astfel încât.5 milioane de participanţi. sistemul a mai fost deschis în două etape. fiind cuprinşi 90% dintre salariaţi.În plus.stimularea creşterii economice prin investirea sumelor acumulate în fondurile private de pensii. cu contribuţii definite. Pilonul III – pensii individuale private s-au dezvoltat cu ajutorul societăţilor de asigurare şi datorită facilităţilor fiscale = 75-80% după 40 de ani de contribuţie. chiar dacă nu au muncit. Am văzut în capitolul anterior cum arată sistemul pensiilor publice. Pilonul II – pensii ocupaţionale. fondurile de Pilon II slovace administrau active de peste 5 miliarde euro. OLANDA – ca reper Pilon I – pensie de bătrâneţe şi beneficiază toţi rezidenţii care au trăit cel puţin 50 de ani în Olanda. La încheierea primului semestru din 2012. permiţându-se participanţilor care vor să părăsească Pilonul II să se retragă şi să-şi transfere activele acumulate către pilonul public de pensii. De aceea. . cetăţenii slovaci preferând să-şi menţină apartenenţa la fondurile de pensii private.” – conform aceleaşi surse. la momentul pensionării.Pilonul II – pensia obligatorie administrată privat. Pilonul II de pensii private slovac nu este la prima experienţă de acest tip. Ambele etape s-au încheiat cu un rezultat dezamăgitor pentru guvernanţi. Activele fondurilor private de pensii pot sprijini piaţa de capital.dezvoltarea pieţei de capital. populaţia activă de astăzi să poată avea condiţii decente de trai. care este un sistem bazat pe conturi individuale şi aderare facultativă. Reforma pensiilor înseamnă extinderea bazelor sistemului de pensii prin adăugarea a încă două surse de pensie: . cu scopul de a determina cât mai mulţi participanţi să se retragă din fondurile de pensii private obligatorii şi de a scădea astfel volumul contribuţiilor virate din sistemul public către cel administrat privat. susţinerea proiectelor de investiţii. situaţia în România este supusă reformei. fondurile de pensii private obligatorii vor fi deschise din nou. Folosirea acestor sisteme alternative înseamnă un progres: .

condiţii de eligibilitate şi de acordare a acesteia . Pensia obligatorie administrată privat – Pilonul II .2.reglementări . a unui venit lunar stabil şi cât mai apropiat de ultimul venit salarial.Scopul sistemelor private de pensii este asigurarea.3. SISTEMUL DE PENSII PILONUL I PILONUL II PILONUL III •Sistem public de pensii •Administrare privata •Administrare privata •Este bazat pe solidaritatea între generatii •Contributii definite •Contributii definite •Caracter obligatoriu (<35 ani) si facultativ (35-45 ani) •Participare voluntara •Beneficii diferite •Conturi individuale •Beneficiu minim garantat – suma contributiilor minus comisioane si eventuale penalizari 2.2. la pensie.

• BT Aegon Fond de Pensii. individul are dreptul: . următoarele: • ING Fond de Pensii. Oricând. (conform ordinii în care au fost autorizate). banii strânşi în contul salariatului sunt fructificaţi. • Omniasig Pensii. • BRD Fond de Pensii. a autorizat în anul 2007 funcţionarea a 18 fonduri care îndeplineau condiţiile necesare pentru pilonul II. • OTP Fond de Pensii. • KD Fond de Pensii. • BCR Fond de Pensii. Facem menţiunea că doar BT Aegon Fond de Pensii avea sediul în provincie. .E. • Marfin Fond de Pensii. • Bancpost Fond de Pensii. Acestea au fost.CSSPP. Până la pensionare. în ordinea de pe site-ul CSSPP. schimbării domiciliului sau a reşedinţei într-un alt stat membru al U. sau aparţinând Spaţiului Economic European. . • Zepter Fond de Pensii. • AG2R Fond de Pensii. • AIG Fond de Pensii. • Prima Pensie Fond de Pensii. Contribuţiile la fondurile de pensii private sunt nominale şi imediat ce sunt virate în contul salariatului. • MKB Romexterra Fond de Pensii. • Interamerican. activele salariatului se transferă. În cazul schimbării locului de muncă. • Aviva Pensii.CSSPP. • Allianz – Ţiriac Pensii Private. la Cluj – Napoca. Ajuns la vârsta pensionării. • Generali Fond de Pensii.să primească suma printr-o singură plată sau rate eşalonate. prudenţial.să utilizeze activul personal pentru plata pensiei private. salariatul poate să-şi verifice activul. autorizată de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private . devin proprietatea acestuia. toate celelalte având sediul în Bucureşti. Activul strâns poate fi moştenit. înfiinţată în 2005. de către o companie specializată.

De aceea.5%) din contribuţia de asigurări sociale (C. Contribuţia la un fond obligatoriu administrat privat nu înseamnă obligaţii financiare suplimentare pentru participant. . corectitudinea angajatorilor este primordială. Se asigură un beneficiu minim garantat.S). care este obligat să vireze reţinerile salariale. identifica şi va dispune măsuri privind sancţionarea angajatorilor care au încălcat dispoziţiile legale privind declararea şi plata contribuţiilor de asigurări sociale. Până în 2016. 411/2004. ANAF va urmări. contribuţia la un fond privat va creşte la 6%. Ulterior. sunt prevăzute majorări de întârziere şi chiar măsuri de executare silită în vederea sumelor cuvenite. Se bazează pe principiul contribuţiilor definite. ci înseamnă o dirijare a unei părţi (în anul 2012 – 3. Lunar. Un rol important în această problemă îl are angajatorul.Pensia este obligatorie pentru persoanele de până la 35 de ani şi opţională pentru cei cu vârste cuprinse între 35 – 45 ani. adică suma contribuţiilor minus comisioanele legale şi eventual. CNPAS transmite către ANAF informaţii privind declaraţiile nominale ale angajatorilor cu privire la activitatea salariaţilor din luna precedentă şi viramentele efectuate către fondurile private de pensii.A.csspp. angajat este 10. până cel târziu la data de 25 ale lunii următoare celei în care au fost depuse declaraţii nominale.5%. Pentru anul 2012 C. penalităţile de transfer.S. Actul normativ care reglementează pensiile obligatorii administrate privat este Legea nr.A. Imaginile conţin informaţii extrase de pe www.ro în luna noiembrie 2012. Pentru neachitarea la timp a obligaţiilor de plată (CAS).

.

reglementări .3. administrate de companii private. Pensionar Pensia de Stat PILONUL I PILONUL II STAT ANGAJATOR Angajat PILONUL III . Pensia obligatorie administrată privat – Pilonul III .2.2.condiţii de eligibilitate şi acordare a acesteia Este un sistem bazat pe contribuţii şi conturi individuale şi aderare facultativă.3.

În anul 2007 au fost autorizate iniţial un număr de 6 fonduri pentru PILONULIII: – AZT Moderato (administrat de Allianz Ţiriac) – AZT Vivace (administrat de Allianz Ţiriac) – Pensia Mea (administrat de Aviva) – ING Clasic.ro poate fi accesat şi consultat contul individual de contribuţii la fondul de pensii administrat privat (Fpap) . ► Motivul pentru care o persoană ar fi tentată să acceseze o pensie facultativă ar fi sporirea veniturilor la vârsta pensionării. Între timp aceste fonduri au evoluat.suma cu care se contribuie se deduce din impozitul pe venit. .nu se plăteşte impozit pentru contribuţie. ► Sumele acumulate în contul participantului se moştenesc.plata o poate face fie angajatul/asiguratul. Pe www. în limita a 400 euro/an. . . Practica ţărilor dezvoltate a dovedit că venitul total primit de un „proaspăt” pensionar care pe lângă pensia de stat a participat şi la un fond obligatoriu şi la un fond facultativ. La un fond de pensii facultativ pot participa: angajaţii din sectorul privat şi public.limita maximă este stabilită prin lege: 15% din salariul brut lunar sau venit asimilat.csspp.să fie angajat cu o vârsta de maxim 52 ani şi jumătate. persoanele care realizează venituri din activităţi profesionale sau agricole. reprezintă 70-80/ din ultimul venit salarial. ► O persoană poate participa la mai multe fonduri de pensii. În mai-iunie 2007 şi-au început activitatea. înaintea celor obligatorii. dar în limita a 15% din salariul brut. iar administratorul investeşte banii în instrumente financiare potrivit politicii sale de investiţii.să fie asigurat în sistemul public. ► Plasamentul Contribuţia se transferă în unităţi de fond. ► Condiţii de accesare şi de beneficiu: . ► Contribuţia se plăteşte din venitul net al asiguratului.limita minimă o stabileşte fondul de pensii. . . ► Mărirea contribuţiei: . devenit ING Activ (administrat de ING) – ING Optim (administrat de ING) – BCR Prudent. fie angajatorul. . altfel decât angajat. persoane autorizate să desfăşoare o activitate independentă.

Plata poate fi oricând reluată.csspp. Imaginile conţin informaţii extrase de pe www.ro în luna noiembrie 2012. Rata de rentabilitate a fiecărui fond de pensii se compara cu rata minimă de rentabilitate a fondurilor din piaţă. 4 trimestre o rată sub rata minimă din piaţă. iar activele îi vor transferate altui fond. se poate ajunge la suspendarea plăţilor sau chiar la încetare.► În caz de neplată. CSSP îi retrage administratorului autorizaţia. ► Garantarea funcţionării fondurilor este dată de CSSP. ► Transferul la un alt fond se poate face cu o penalizare de 5%. . Dacă un fond înregistrează consecutiv.

condiţii de eligibilitate şi acordare a acesteia Este un sistem bazat pe contribuţii şi conturi individuale şi aderare facultativă. Pensionar Pensia de Stat PILONUL I PILONUL II PILONUL III STAT ANGAJATOR Angajat În anul 2007 au fost autorizate iniţial un număr de 6 fonduri pentru PILONULIII: – AZT Moderato (administrat de Allianz Ţiriac) – AZT Vivace (administrat de Allianz Ţiriac) – Pensia Mea (administrat de Aviva) – ING Clasic. Pe www. La un fond de pensii facultativ pot participa: angajaţii din sectorul privat şi public. devenit ING Activ (administrat de ING) – ING Optim (administrat de ING) – BCR Prudent. .ro poate fi accesat şi consultat contul individual de contribuţii la fondul de pensii administrat privat (Fpap) . ► Motivul pentru care o persoană ar fi tentată să acceseze o pensie facultativă ar fi sporirea veniturilor la vârsta pensionării. administrate de companii private. înaintea celor obligatorii.. persoane autorizate să desfăşoare o activitate independentă. În mai-iunie 2007 şi-au început activitatea.reglementări .csspp. persoanele care realizează venituri din activităţi profesionale sau agricole. Între timp aceste fonduri au evoluat.

în limita a 400 euro/an. altfel decât angajat.ro în luna noiembrie 2012. . Imaginile conţin informaţii extrase de pe www. iar activele îi vor transferate altui fond. . ► În caz de neplată. fie angajatorul.să fie asigurat în sistemul public. .csspp.să fie angajat cu o vârsta de maxim 52 ani şi jumătate. reprezintă 70-80/ din ultimul venit salarial. . iar administratorul investeşte banii în instrumente financiare potrivit politicii sale de investiţii.nu se plăteşte impozit pentru contribuţie. ► O persoană poate participa la mai multe fonduri de pensii. Dacă un fond înregistrează consecutiv. Plata poate fi oricând reluată.limita maximă este stabilită prin lege: 15% din salariul brut lunar sau venit asimilat. se poate ajunge la suspendarea plăţilor sau chiar la încetare. dar în limita a 15% din salariul brut. CSSP îi retrage administratorului autorizaţia. . ► Mărirea contribuţiei: . ► Transferul la un alt fond se poate face cu o penalizare de 5%.limita minimă o stabileşte fondul de pensii. ► Garantarea funcţionării fondurilor este dată de CSSP. Rata de rentabilitate a fiecărui fond de pensii se compara cu rata minimă de rentabilitate a fondurilor din piaţă. ► Condiţii de accesare şi de beneficiu: .plata o poate face fie angajatul/asiguratul. ► Plasamentul Contribuţia se transferă în unităţi de fond. ► Contribuţia se plăteşte din venitul net al asiguratului.Practica ţărilor dezvoltate a dovedit că venitul total primit de un „proaspăt” pensionar care pe lângă pensia de stat a participat şi la un fond obligatoriu şi la un fond facultativ. . ► Sumele acumulate în contul participantului se moştenesc.suma cu care se contribuie se deduce din impozitul pe venit. 4 trimestre o rată sub rata minimă din piaţă.

această confuzie a fost alimentată în special de agenţii de vânzări. Aceste produse sunt prezentate ca având acelaşi obiectiv (asigurarea unor venituri suplimentare la pensie). Singura soluţie este retragerea tuturor sumelor anticipat. Asigurările de persoane – pilonul IV 2. iar schimbarea administratorului nu este posibilă. clientul acumulează mai puţin bani pentru pensie decât în cazul contribuţiilor la fondurile de pensii. Toate sumele sunt investite pentru asigurarea unei pensii în cazul fondurilor de pensii. din mai multe motive: Siguranţa: Fondurile de pensii private nu pot intra în faliment. iar activitatea lor investiţională este reglementată şi supravegheată de către o instituţie special înfiinţată în acest scop (Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private). au posibilitatea să migreze de la un fond la altul fără penalităţi (inclusiv să schimbe administratorul) dacă nu sunt mulţumiţi de rezultate.4. de modificarea comisioanelor practicate sau de noua politică de investiţii. Posibilităţile de informare ale clienţilor cu privire la investiţii sunt mult mai limitate în cazul asigurărilor.4. Drepturi extinse pentru clienţi: persoanele care plătesc contribuţii beneficiază de drepturi extinse de informare.2. dacă fondul ales nu ţine pasul cu concurenţa. Randamente competitive: Fondurile de pensii private sunt obligate prin lege să asigure un randament minim garantat. Prin urmare.2. o parte din bani reprezintă prima de asigurare de viaţă şi doar restul merg în investiţii. clienţii cumpăra de fapt două produse: o asigurare de deces şi un plan investiţional. Prin urmare. La poliţele de asigurare. Aşa cum au semnalat şi reprezentanţii Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private. potrivit prevederilor legale. iar activitatea lor investiţională nu face obiectul unei monitorizări similare. ceea ce conduce la pierderi importante. în cazul în care clientul nu este mulţumit de modul în care sunt investiţi banii. Poliţele de asigurare nu beneficiază de un statut similar. Paralelism între pensia facultativă administrată privat şi asigurarea de viaţă Confuzia dintre fondurile de pensii facultative şi asigurările cu componenta de pensii este una destul de des întâlnită. dar beneficiile oferite clienţilor sunt mult diferite.1. care se stabileşte în funcţie de performanţa medie a pieţei. Prin urmare. el se va desfiinţa.2. Fondurile de pensii facultative reprezintă soluţia cea mai potrivită pentru atingerea acestui obiectiv. astfel că participanţii pot migra fără .

pot compara toate ofertele din piaţa pentru a alege soluţia cea mai avantajoasă. în momentul ieşirii la pensie. Ei nu sunt obligaţi să achiziţioneze pensia tot de la administratorul fondului. astfel că nu va exista tentaţia de a retrage banii pentru a-i folosi în alte scopuri. 2011 . În cazul poliţelor de asigurare. clienţii folosesc suma acumulată la fondul de pensii ca să cumpere o pensie privată de la orice furnizor de pe piaţa pensiilor private. Ştefan Ene – Pensiile pe înţelesul tuturor. deoarece doar o parte din bani sunt investiţi. aceeaşi companie se ocupă şi de administrarea fondurilor în perioada de acumulare şi de plata pensiei.3. deoarece nerespectarea termenului stabilit în poliţă. Folosirea sumelor acumulate Sumele acumulate nu pot fi folosite decât la pensie. Libertate în alegerea pensiei private: în momentul pensionării. Bibliografie ►Daniela Ciobotaru. Bucureşti. clienţii îşi asumă prin contract plata unor prime anuale. în cazul fondurilor de pensii. În cazul asigurărilor. clientul va primi suma acumulată sub forma unei rente lunare de la societatea care a emis poliţa. iar când participantul îşi revine financiar. îşi poate relua contribuţiile. transformarea sumelor plătite în unităţi de fond este mai complicată (există un preţ de cumpărare şi altul de răscumpărare. ei nu suferă nicio penalitate la fondurile de pensii. Suspendarea plăţilor: în cazul în care clienţii se confruntă cu probleme financiare. mai multe tipuri de unităţi de fond etc. În cazul poliţelor de asigurare. Monitorul Oficial. nu există această restricţie. În acest caz. Astfel. 2. În cazul asigurărilor.nicio penalitate la alt fond mai performant. Clienţii folosesc uneori aceasta opţiune. apar schimbări contractuale în funcţie de perioada trecută de la semnarea contractului. atrage penalizări semnificative. Pur şi simplu. planul de investiţii este mai dificil de înţeles. nu există o cerinţă care să garanteze că banii sunt investiţi la fel de eficient ca restul competitorilor. În cazul asigurărilor. banii acumulaţi continuă să fie investiţi mai departe. Uşurinţa de înţelegere a termenilor contractuali: Prospectele fondurilor de pensii private sunt mai uşor de înţeles deoarece procedura prin care banii sunt acumulaţi şi investiţi este mai simplă. astfel că întreruperea lor conduce la pierderea unor beneficii contractuale. Ed.). care le generează pierderi însemnate.

Sorin Enache – Pensii.ro .csspp. prestaţii sociale şi asigurări – teorie şi practică.►Ştefan Ene. Monitorul Oficial. 411/2004 privind pensiile obligatorii administrate privat ► Legea nr.cnpas.ro ► www.org ► www.insse. Bucureşti.adevărul. ► www.ro ►www. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice cu modificările şi completările ulterioare ►HG 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. Ed. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice ► Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative administrate privat. 2012 ►Legea nr.