You are on page 1of 3

Basmul Cult

Povestea lui Harap-Alb

Ion Creanga

Introducere:
Basmul transfigurează realitatea pana la idealizare, forța lui magica se păstrează in
ciuda simplității si linearitatii subiectului.

Definiție:
Valorificând categoria estetica a fabulosului/ miraculosului, basmul este o narațiune
cu un singur fir epic, cu acțiune convențională, in care se marchează întâmplări ale unor
personaje/ forte supranaturale, reprezentând " binele" si "răul" aflate in conflict.

Încadrarea in specia epocii culte (basm cult)
I. Creanga își exprima indirect gândurile, ideile, sentimentele prin intermediul
acțiunii si al personajelor.
Povestea lui Harap-Alb de I. Creanga prea tiparul narativ si funcțiile basmului
popular, dar se organizează original prin viziunea artistica a autorului si prin opțiunile sale
estetice. Dintre acestea, amintim: alternarea vocilor narative (marca de originalitate),
prezenta naratorului heterodiegetic implicat. Implicarea acestuia este justificata la nivelul
textului, prin mărci precum interjecția populară "da" ("căci da, care om nu tine la viața lui
înainte de toate"), interogații retorice ("Fiul Craiului ce era sa facă?"), interogații
exclamative gnomce (" care om nu tine la viața lui înainte de toate?!"), enunțul
homodiegetic ("dar ia sa nu ne mai depărtăm cu vorba si sa încep depana firul poveștii").
Asocierea persoanei I plural ("sa nu ne mai depărtăm cu vorba") cu singularul acesteia
("sa încep") ilustreaza existența "pactului narativ" între narator si narator (cititor abstract)
Motivele literare din basmul lui Creanga sunt de factura folclorică, dar aduc
originalitatea creației, prin deplasarea accentului dinspre etic spre psihologic (motivul
imparatului fără urmaș, motivul cifrei magice trei, motivul scrisorii, motivul probelor, motivul
pădurii labirintice, motivul calului năzdrăvan, motivul spanului, motivul ajutoarelor, motivul
apei vii si al apei moarte etc.)
Conventionalitatea de structura se întâlnește si-n opera lui Creanga, prin existența
formulelor / clișeelor compoziționale.
Formila inițială ("Amu cică a fost odată intr-o țara un craiu care avea trei feciori")
are rolul de a introduce cititorul in universul ficțional si de a-l "avertiza" in legătura cu tipul
de lectura pe care trebuie sa o facă.
Formula mediana (" Dumnzeu sa ne ție, ca cuvântul din poveste înainte mult mai
este") face trecerea de la un episod narativ la altul, menținând treaz interesul cititorului.

Actiunea din "Povestea lui Harap-Alb" de Ion Creanga. de-a domina timpul si spațiul Păsări-Lati.Formula finala ("si a ținut veselia ani întregi si acum mai tine încă. "Povestea lui Harap-Alb" de Ion Creanga respecta tiparul narativ al basmului popular. proba cerbului fermecat. cine se duce acolo be si mănâncă. ei pot semnifica simboluri ale unor impulsuri lăuntrice ale personajului pe care. cine are bani bea si mănâncă.Lungila)... Aceștia pot sugera reprezentări fabuloase ale unor impulsuri fiziologice ( foamea . Ochila. întâlnim o situație inițială de echilibru (existența celor doua familii înrudite: craiul cu trei feciori si Verde. Închide rotund basmul. Ros-Împăratm care poarta pe chipul sau semnele raului. Setilă. Motivul probelor depășite echivalează dobândirea de către Harap-Alb a calitatilor necesare pentru a urma tran.Flamanzila. Totodata. Supertema basmului lui Creanga este triumful binelui asupra raului principala tema derivata de aici este maturizarea protagonistului.. recunoașterea lui Harap-Alb si căsătoria acestuia cu fata lui Ros-Împărat. unchiului (proba milosteniei. proba salatilor din "Grădina Ursului". readucând cititorul in lumea reala. se uita si rabdă". Primul dintre ele prezintă 3 forme: călătoria inițiatică (pe parcursul căreia personajul se definește ca antierou "boboc in felul sau. călătoria de verificare (prin care Harap-Alb face dovada acumulării unor experiențe si a cristalizarii unei personalități. se petrece in atemporalitate/ timp mitic/ "illo temporo": "Amu cică era odată. prin prezenta Spanului si a celor cinci prieteni fabulosi. protagonistul este ajutat de cei cinci prieteni fabulosi (Flamanzila. subiectul din "Povestea lui Harap-Alb" de Ion Creanga. a întâlnirii cu Spanul. Iară pe la noi. este original prin primele 3 probe. setea . A doua parte i-l confrunta pe Harap-Alb cu alta forța malefică. însă reușește sa si le stăpânească.Gerila) sau cognitive (dorința de cunoaștere . uciderea Cerbului fermecat. Păsări-Lati-Lungila). Subiectul: Desi apare si-n alte versiuni de basm. Epicul se organizează pe baza a doua motive literare principale: motivul călătoriei si motivul probelor depășite. la o alta margine"/ Triumful binelui asupra raului se produce in deznodământului basmului." si in aspatialitate/ spațiu mitic/ "la o margine a pamântului si ..Împărat cu trei fete).Setilă. frigul . toate acestea aducându-i statutul de erou. proba pădurii labirintice. Prima parte presupune pregătirile pentru plecarea in călătorie. Gerila. un elemente perturbator al echilibrului . Pentru a reuși. capabile sa-l înscrie in modelul eroului) călătoria de înapoiere (pedepsirea spânului. prova curajului. la treb de aiestea"). Astfel. de unde caracterul de "minibildungsroman" (mini roman de formare) al scrierii. moartea si reînvierea protagonistului (personaj principal pozitiv). iar cine nu. prin pedepsirea Spanului de calul năzdrăvan. probele de la Curtea lui Ros-Împărat etc.) Subiectul se structurează in 3 părți compoziționale.Ochila. căsătoria lui Harap-Alb cu fiica lui Ros-Împărat.

nici carne moale".origine nobila a personajului. a dimineților hazlii ("buzi soarele") Creația lui Creanga se remarca prin bogăția paremiologica: "cine poate roade.sluga. De-ar știi omul ce-ar păți dinainte s-ar feri") Opinia: In opinima mea. comicul de nume (Flaminzila. Harap-Alb). a pleonsamselor ("Trăind si nemurind"). refacerea echilibrului si răsplătirea eroului pe o treapta superioară (pedepsirea Spanului. cine nu. Setilă. regionalisme: "gaban". Păsări-Lati-Lungila). "Alb" . gratie viziunii artistice a autorului si a particularitatilor sale. negru. dar se organizează original. Particularități de stil: Opera "Povestea lui Harap-Alb" se remarca prin registrul stilistic popular (interjecții: "Alelei!". "oleaca") De asemenea. expresii/ locuțiuni: " a spune verde-n fata". Gerila. "tranc!". Coborârea protagonistului in fântâna capată valoarea unei coborârii in infern. Umorul este creat de prezenta truismelor ("una-i una si doua-s mai multe"). apare comicul de situație (intrarea cetei lui Harap-Alb in curtea lui Ros-Împărat. Protagonistul primește acest nume prin "botezul" simbolic făcut de către Span (episodul pacalirii coborârii in fântâna). interogații retorice: "fiul Craiului ce era sa facă".(scrisoarea/ cartea trimisa Craiului de către Verde-Împărat cerând un moștenitor la tron) o acțiune reparatorie a dezechilibrului creat ( călătoria mezinului Craiului. rob. Numele protagonistul (Harap-Alb) este alcătuit din doua simboluri cromatice opuse: "Harap" . fapt realizat prin substantivul comun articulat hotărât "povestirea". basmul lui Creanga preia tiparul narativ popular. inocenta sa) care formează o structura oximoronica si simbolizează dualitatea personajului erou-antierou. Ochila. . căsătoria lui Harap-Alb cu fata lui Ros-Imparat) Titlul: Ilustreaza întâmplările/ pățaniile protagonistului. "de parca era oastea lui Papuc").