You are on page 1of 14

DILEME ETICE

ÎN
ORGANIZAȚII
DIN ROMÂNIA

 .INTRODUCERE Dilemele etice pot fi definite ca situaţii neclare.  O dilemă etică se naşte când toate alternativele posibile din cercetările efectuate au o consecinţă negativă în plan social. probleme care îi pun în încurcătură pe cei care iau decizii. în dorinţa de a echilibra performanţele economice şi cele sociale.

costurile. salarizare. promovare.  resursele umane: angajare.  . ambalajul produsului.  producţie: calitatea materiilor prime şi a produselor finite. motivare.Cele mai multe dileme etice în afaceri apar în următoarele domenii: marketing: reclamă. publicitate.  aprovizionare: favoruri din partea furnizorilor. evaluare.

 Practicile manageriale pe care le întâlnim în România confirmă că etica afacerilor nu constituie o problemă care să–i preocupe pe manageri.  între sistemele proprii  de valori  şi modul de satisfacere practică a nevoilor. între ceea ce se doreşte şi ceea ce este de fapt. Aceştia consideră că în economia de piaţă.  .Dilemele etice apar în  lumea afacerilor atunci când există o neconcordanţă între principiile etice  şi situaţia practică. a face afaceri profitabile şi a avea un comportament etic sunt lucruri care se exclud reciproc.

un ansamblu de percepţii de conduită pentru diverse aspecte ale valorii morale de drept. Pentru a reglementa problemele etice în organizaţii multe companii au dezvoltat aşa numitele coduri etice scrise. socio-profesional care ghidează angajaţii asupra modului în care aceştia trebuie să acţioneze şi să ia decizii. .

• probleme cum ar fi: conflicte de interese. caracterul privat al informaţiilor.CODURILE ETICE ÎN AFACERI  Aceste coduri etice cuprind: • modul în care membrii unei organizaţii ar trebui să acţioneze într-o situaţie dată. • modul în care membrii organizaţiei ar trebui să gândească şi să se comporte. • concurenţa între membrii unei profesiuni. concurenţii. .

surse de aprovizionare sau beneficiari. consider necesară şi binevenită existenţa unor coduri etice în organizaţie şi respectarea acestora care să ne ghideze în luarea deciziilor .• conflictele între membri.  În concluzie. • relaţiile între profesionişti şi clienţi. consumatori. • relaţiile angajaţilor cu superiorii.

un comportament neetic. Cu cât climatul este caracterizat de o competiţie puternică. să se dezvolte sau să se repete. cu atât mai mult tinde să apară.  Competiţia puternică pentru obţinerea de resurse deficitare poate stimula un comportament neetic. atât prin stimularea jocului de afaceri cât şi prin acte ilegale reale.CAUZELE APARIȚIEI DILEMELOR ETICE Câstigul (dorinţa de obţinere a profitului maxim). duce la numeroase tentaţii.  . mai ales atunci când se anticipeaza un câştig consistent.

este raţional să ne aşteptăm ca oamenii care sunt mai conştienţi de problemele morale. să fie tentaţi să evite deciziile neetice. . In condiţii normale. Personalitatea individului poate în mare măsură influenţa şi ea comportamentul neetic. iar cei cu o mare putere personală (machiavelici) vor fi mai dispuşi să ia decizii neetice. Oamenii puternic orientaţi spre valorile economice sunt mai expuşi la un comportament neetic decât ceilalţi.

în detaliu. atenuarea  acestor stări (practic. Unele sunt mai rare.  Din punctul de vedere al managerului. cunoaşterea şi instrumentarea principiilor etice. nu se poate vorbi de dispariţia conflictelor de interese intra sau extra organizaţionale) va avea succes numai prin conştientizarea. a standardelor etice şi a sistemelor de valori proprii domeniului economic şi.  Etica în afaceri reprezintă aplicarea standardelor morale la situaţiile concrete din afaceri. altele apar cu regularitate  . a organizaţiei pe care o conduce. deoarece viaţa demonstrează cu prisosinţă că ceea ce este etic pentru unul poate părea lipsit de etică pentru altul. Oamenii de afaceri se confruntă zilnic cu probleme de natură etică.Se remarcă de fapt. una din problemele practice extrem de dificil de rezolvat. ce decurg dintr-o varietate de surse.

abstractă. lipsită de angajare responsabilă?  Această dilemă -responsabilitate/moralitateimpune mutarea accentului discursului asupra codului de conduită a omului de afaceri de la “moralism” la etica responsabilităţii.  .“Paradoxul etic” poate fi pus sub semnul unei grave interogaţii pentru omul de afaceri: să-şi asume responsabilitatea şi riscurile inerente acţiunii sale economice sau să rămână la judecata morală.

daune.  • pierderea renumelui. loialitate redusă. lipsă de implicare. a imaginii firmei.  .  • scăderea vânzărilor şi a profiturilor. comunicare redusă.CONSECINȚELE UNUI COMPORTAMENT NEETIC PENTRU O ORGANIZAȚIE: • pierderea încrederii partenerilor şi angajaţilor.• pierderea reputaţiei: vestea despre un produs prost se răspândeşte mai repede decât cea despre un  produs bun. etc. litigii. procese. a clienţilor şi colaboratorilor valoroşi.• pierderea unor sume imense pentru avocaţi.

avantaje.  • pierderea locului de muncă. a respectului şi demnităţii. premii.CONSECINȚELE UNUI COMPORTAMENT NEETIC PENTRU UN ANGAJAT • pierderea unor promovări.  • pierderea încrederii. a unor procente din salariu. aprecieri.  .  • retrogradări.

STUDIU DE CAZ Compania .