You are on page 1of 46

Subiecte examen MF

Subiecte examen - medicina de familie


Structura examen:
1 subiect MF in sistemele de sanatate
2 subiecte preventie
3 subiecte copil
1 subiect patologia femeii (planning, gravida, menopauza, pms etc)
1 subiect patologia varstnicului/adolescentului (de obicei varstnic)
2 subiecte din cardio/respirator/urgente (orice combinatie; diabet nu s-a dat
niciodata)
Total 10 subiecte, 1 ora 30 minute, 4 numere.
1. Functiile MF
asigura accesul la asistenta medicala
supravegherea starii de sanatate - are grija de omul sanatos
preventie
primara (prevenirea bolii)
secundara (diagnostic precoce)
teritara (prevenirea complicatiilor)
specifica (gravide, sugari, institutionalizati etc.)
acorda ingrijiri medicale curente
asistenta medicala curativa
facilitarea intrarii in sistemul de sanatate
sinteza diagnostica
sinteza terapeutica
coordonarea serviciilor medicale
asistenta medicala continua (longitudinala)
recuperare, reinsertie, reintegrare sociala (dupa boala)
asistenta starilor terminale
asistenta medicala a familiei si a comunitatii
cercetare stiintifica
2. Caracteristici MF
locul de prim contact cu sistemul de sanatate
sanatate, preventie
foloseste eficient resursele din sistemul sanitar
asigura ingrijirea familiei, dar si a comunitatii
asigura preventia
asigura asistenta medicala curativa
promoveaza sanatatea
se ocupa de educatia sanitara
3. Factori care contribuie la promovarea medicinei de familie (aici e imp sa fie
toti 6)
biologici
organismul uman reactioneaza unitar la diferite solicitari sau
agresiuni din exterior

omul apartine unui ecosistem si unui mediu social si familial care


poate avea un impact important asupra starii lui de sanatate
medicali
debutul unei boli poate fi nespecific
debutul poate fi atipic la unele boli
coexistenta mai multor boli la acelasi individ
frecventa crescuta a unor situatii patologice benigne
organizatorici
complexitatea specialitatilor spitalicesti ce face ca accesibilitatea sa
devina dificila
imposibilitatea acoperirii cu specialisti a tuturor zonelor
discontinuitatea asistentei de specialitate comparativ cu mentinerea
continuitatii in cadrul MF
economici - utilizarea eficienta a unor resurse limitate
psihologici - stresul trimiterii pacientului la spital
legati de asigurarile de sanatate - MF coordoneaza accesul in sistemul de
sanatate
4. Asistenta medicala primara
locul de prim contact cu sistemul de sanatate
poate fi:
MF
medic scolar
medic de medicina muncii
UPU/camere de garda
ambulanta
SANEPID
stomatolog
farmacist comunitar (recomanda medicamente pt diverse afectiuni
in limita cunostintelor)
asigura preventia primara (trb detaliat si despre preventia primara putin)
rol de a eficientiza si ieftini asistenta medicala
5. Asistenta medicala secundara
locul de contact secundar - contact cu medicul de alta specialitate decat
MF
in policlinica sau unitate spitaliceasca de tip ambulator (stationarul pacientul internat tine de asistenta medicala tertiara - e trimis acolo
daca specialistul nu il poate rezolva in ambulator)
investigatii paraclinice
imagistica
explorari functionale
recuperare
6. Diferente AMP/AMS

AMP

AMS

orientata spre sanatate

orientata spre bolnav

orientata spre medicina preventiva

orientata spre medicina curativa

orientata spre bolnav

orientata spre boala

loc de prim contact

loc de contact secund

continua

episodica

nu solicita dotari speciale

solicita dotari speciale

ieftina

scumpa

7. Distributia bugetului de sanatate (se da rar)

investind 15% din bugetul de sanatate in asistenta medicala primara se


pot rezolva 90% din problemele medicale curente ale populatiei

8. Preventia primara - definitie, continut

previne aparitia bolii


poate fi specifica sau nespecifica
preventia nespecifica:
educatia sanitara (intra la ambele categorii)
alimentatie sanatoasa (fara zahar, grasimi, dieta mediteraneeana
etc etc)
renuntarea la fumat
minim 30 de minute de miscare pe zi
etc etc
preventia specifica:
educatie sanitara (intra la ambele categorii)
medicul de medicina scolara care interzice intrarea copiilor bolnavi
in salile de clasa
analog pentru medicul de medicina muncii
vaccinarea
florurarea apei - previne cariile dentare
sarea iodata - previne gusa endemica
acid folic administrat la gravide 1 mg/zi - previne malformatiile
tubului neural la copil
prevenirea rahitismului (vezi detalii mai jos)
prevenirea anemiei feriprive (vezi detalii mai jos)

9. Preventia secundara - definitie, continut

diagnosticul precoce al bolii


screeningul:
prenatal:
morfologie/antropometrie ecografica
malformatii congenitale de cord
anomalii de tub neural
sindromul Down
alte boli genetice
la nastere:
examenul clinic! - ne indruma catre urmatoarele investigatii
(Ex - eco de sold sau eco cord)
hipotiroidismul congenital (TSH)
fenilcetonuria
acuitatea auditiva
la copilul mic:
examenul clinic
urmarirea dezvoltarii neuropsihomotorii
la adult:
examenul de bilant: examen clinic cu monitorizarea TA, AV
etc. + analize uzuale (hemograma, glicemie, TGP, creatinina,
profil lipidic, Na, K)
aparat respirator:
examen clinic
radiografie pulmonara standard
IDR la PPD
aparat digestiv:
examen clinic
testul hemocult
in functie de factorii de risc (AHC etc) se poate
recomanda direct colonoscopie
aparat uro-genital:
la femeie:
examen clinic general si local (tuseu vaginal,
examen cu valve)
test Babes-Papanicolaou
autopalparea sanului
mamografie / ecografie mamara
la barbat:
examen clinic si examen local (palparea
testiculului, tuseu rectal)
autopalparea testiculului
PSA
aparat cardiovascular:
examen clinic cu masurarea TA si AV

calcularea IMC
masurarea circumferintei abdominale
profil lipidic complet
boli transmisibile:
screeningul tuberculozei (vezi ap. respirator)
VDRL - sifilis
anticorpi HIV
Ac anti HBS
10. Preventia tertiara - definitie, continut
prevenirea aparitiei complicatiilor unei boli deja instalate
tratamentul corect al bolii de fond
controlul periodic pentru depistarea timpurie a complicatiilor
adaptarea tratamentului la complicatii
monitorizarea in colaborare cu specialistul
exemplu: la pacientii cu DZ exista dubla monitorizare - din 6 in 6
luni la MF si din 6 in 6 luni la diabetolog (automat pacientul e vazut
cam la 3 luni)
recuperare, reinsertie sociala
11. Tipuri de vaccinuri
vaccinuri vii atenuate
vaccinuri inactivate
componente microbiene purificate (anatoxine)
componente microbiene polizaharidice conjugate proteic
proteine recombinate prin inginerie genetica
12. Contraindicatii si reactii adverse ale vaccinurilor vii atenuate
contraindicatii:
femei nsrcinate datorit virusului pot aparea malformaii la ft
(numai dac gradul expunerii este foarte mare)
administrarea de imunoglubuline contraindic folosirea vaccinurilor
cu virus viu la interval mai mic de 3 sptmni nainte sau dup
administrare
persoanele cu maligniti (leucemie, limfoame, tumori)
imunodeprimai (HIV pozitiv, imunosupresoare, corticosteroizi,
radioterapie)
indivizii cu infecie HIV simptomatic au contraindicat vaccinul BCG
i febra galben
copiii i femeile la vrsta procreerii cu HIV pozitiv simptomatic ar
trebui s primeasc vaccinul DTP, VHB i AP
reactii adverse:
locale:
inflamatia locului de injectare
limfangita
abcese sterile
generale:
febra

cefalee
convulsii
anafilaxie
Eficacitatea vaccinurilor si efectele adverse
criteriul clinic: nu face boala
criteriul serologic: dozarea titrului de anticorpi
criteriul epidemiologic: scade incidenta bolii in populatie
efecte adverse - vezi mai sus
Vaccinarea HPV
serotipurile 16, 18 determina 71.5% din cancerele de col uterin
vaccinarea anti HPV poate impiedica aparitia a peste 70% din cancerele
de col uterin
serotipul 1 determina veruci plantare
serotipurile 6 si 11 determina veruci anogenitale
exista doua vaccinuri anti HPV:
Gardasil (serotipurile 6, 11, 16, 18) - obtinut prin recombinare
genetica
Cervarix (serotipurile 16, 18) - obtinut prin recombinare genetica
schema de vaccinare cuprinde 3 doze (0, 2 si 6 luni de la prima doza)
Profilaxia rahitismului
la gravida:
alimentatia corecta si echilibrata a gravidei
expunere adecvata la soare
suplimente de vitamina D 500-1000 UI/zi in ultimul trimestru de
sarcina
nu se suplimenteaza cu calciu
la copil:
alimentatia corecta
promovarea alimentatiei cu lapte matern (raport calciu:fosfor de
2:1)
suplimentare cu vitamina D 500-1000 UI/zi in lunile cu R
(septembRie - apRilie)
in lunile fara R (mai-august) expunere la soare
Profilaxia anemiei feriprive
perinatal:
depistare precoce si tratamentul gravidelor cu anemie
!!! la gravida - anemie = Hb < 11 mg/dL
prevenirea prematuritatii
spatierea corecta a sarcinilor (minim 3 ani intre sarcini)
ligatura corecta a cordonului ombilical (5 minute / cand nu mai
pulseaza cordonul)
la copil:
promovarea alimentatiei naturale (laptele matern contine Fe2+ si
lactotransferina)

13.

14.

15.

16.

daca nu e posibila alimentatia naturala - preparate de lapte cu fier


adaugat
diversificare corecta (ficat, galbenus de ou)
la copiii anemici - administrare de fier:
la matur: 1 mg Fe/kgc/zi de la 6 la 12 luni
la prematur:
de la 2 la 6 luni 2 mg Fe/kgc/zi
dupa 6 luni - schema de la matur
17. Principiile care stau la baza patologiei varsticului

Principiu

Observatii

Debutul clinic atipic

Simptomatologia se va rsfrnge
asupra sistemului de organe
considerat veriga cea mai slab

Debut precoce

Prin disfuncionalitatea mecanismelor


compensatorii

Coexistena mai multor afeciuni


curabile

Prin compromiterea simultan a mai


multor mecanisme homeostatice;
ameliorri minime ale fiecreia pot
aduce un beneficiu general
spectaculos

Parametrii clinici i biologici


modificai sunt frecvent ntlnii la
vrstnici

Se poate s nu explice un anumit


simptom; nu au obligatoriu valoare
diagnostic ,ex. Extrasistole
ventriculare,bacteriurie,scderea
toleranei la glucoz, scderea
mineralizrii osoase, contracii
involuntare ale vezicii urinare

Etiologie multipl i evoluie


complex

Este puin probabil ca tratarea unei


singure afeciuni s duc la
vindecarea unui pacient vrstnic

Eficiena crescut a profilaxiei i a


tratamentului la vrstnic

Vrstnicul este mai predispus la


consecinele negative ale bolii
comparativ cu subiectul tnr

18. Particularitati de tratament la varstnic

preventia specifica varstnicului:


screening pentru TA, cancere, scaderea acuitatii vizuale (mai scrieti
aici de la subiectul de preventie)
profilaxia osteoporozei la femei - aport adecvat de calciu si vitamina
D
prevenirea caderilor

prevenirea ITS
imunizari: antigripala, antipneumococica, rapel DTP
prevenirea caderilor
profilaxia IMA 75-100 mg aspirina/zi
atentie la varstincii deprimati, indoliati, care nu se descurca singuri
etc - risc mai mare de institutionalizare!
utilizarea tuturor resurselor non-farmacologice in tratamentul unei boli
inainte de instituirea tratamentului farmacologic
adaptarea dozelor la farmacocinetica varstnicului - obtinerea efectului dorit
apare la doze mai mici
ne asiguram ca simptomul care necesita tratament nu e dat de un alt
medicament
schema de administrare cat mai simpla si mai usor de inteles
ne asiguram ca inca un membru al familiei stie schema de tratament
monitorizarea nivelelor serice pentru medicamentele cu fereastra
terapeutica ingusta (digoxina, teofilina, aminoglicozide, psihotrope)
19. Enumerati bolile varstnicului
(in curs erau facute cam alandala, le-am clasificat eu cat de bine m-am priceput)
aparat CV:
ateroscleroza cardiovasculara si cerebrovasculara
afectiuni ale sistemului excitoconductor - blocuri
sistem locomotor:
polimialgia reumatica
osteoporoza
fractura de sold
artroza
artrita microcristalina
sistem respirator:
TB pulmonara
BPOC
metabolic:
diabet zaharat tip 2
hiperglicemia noncetozica
cancerul:
colorectal
prostatic
mamar
cutanat
uro-genital:
hipertrofia benigna de prostata
incontinenta urinara
digestiv:
constipatie
fecalom
incontinenta anala

diverticulita
angiodisplazie
oftalmologic:
cataracta
glaucomul
degenerescenta maculara
patologia legata de imobilizare
escarele de decubit
decompensare CV
tromboflebite
embolie pulmonara
patologia legata de instabilitate - caderile
surditatea
mielofibroza, mielom multiplu
boala Parkinson
depresia, suicidul
disfunctia intelectuala
20. Etapele consultatiei la pacientul varstnic

Etapa consultatiei

Informatiile obtinute

Observatia directa

Anamneza

abordarea pacientului n sala de


ateptare
rspuns afectiv, cognitiv
fora strngerii de mn
uurina ridicrii de pe scaun
tipul de mers, stabilitatea pailor,
echilibrul
modul cum se mbrac/dezbrac
pacientul vrstnic ofer date
anamnestice corecte
pacientul ofer multe
informaii(multitudinea acuzelor
ngreuneaz obinerea anamnezei)
n cazul pacienilor cu dificultai de
nelegere sau comunicare,
informaiile vor fi obinute de la familie,
prieteni,personalul de ngrijire, fia
medical
pacienii omit adeseori s menioneze
afeciuni importante, nu pentru c nu i
deranjeaz ci pentru c ei le
consider mai degrab rezultatul
mbtrnirii i nu al bolii(cderi,
depresie, tulburri memorie,
alcoolism, incontinen)
trebuie evaluat i aportul alimentar

care poate fi redus(venituri


insuficiente,afeciuni medicale
coexistente,probleme de
aprovizionare,dificultai legate de
proteze dentare, tulburri
memorie)sau excesiv, mai ales pentru
vitamine(multe dintre acestea fiind
toxice prin acumulare)

Examen fizic

Examinarea statusului mental

Evaluarea capacitatii functionale a


varstnicului

se realizeaz un examen fizic integral:


greutatea, variaia postural a TA
trebuie evaluate la fiecare consultaie
vederea, auzul trebuie
verificate;hipoacuzia sugereaz
prezena dopurilor n conductul auditiv
extern
examinarea cavitii bucale dup
ndeprtarea protezei pentru
depistarea precoce a unor leziuni
maligne
examinarea snilor; riscul de cancer
mamar este crescut la aceast grup
de vrst
pacienii cu episoade de cdere
trebuie observai n timpul ridicrii de
pe scaun, n timpul mersului pe o
distan de 3 metri, ntoarcerii i
reaezrii din nou * n cazul
pacienilor imobilizai este important
examinarea tegumentelor pentru
apariia zonelor eritematoase sau a
ulceraiilor la nivelul zonelor de
presiune
se realizeaz prin verificarea
diferitelor elemente din anamnez
pentru stabilirea concordanei
pacienii care urmresc tirile trebuie
ntrebai despre evenimentele care i
intereseaz i motivaia interesului;
acelai lucru se aplic i n cazul
cititului, evenimentelor sociale,
activitile de baz din viaa de zi cu zi
(ADL-activities of daily living)
capacitatea de a se urca/cobori din
pat, de a se aeza/ridica de pe scaun,
de a se mbrca
activitile mai complexe- activitai
instrumentale din viaa de zi cu zi

(IADL-instrumental activities of daily


living)- capacitatea de a face
cumprturi etc
21. Factorii precipitanti ai caderilor

factori intrinseci:
tulburri ale vederii(scderea acuitii vizuale, a adaptrii la
ntuneric)
scderea auzului
disfuncii vestibulare, afeciuni degenerative cervicale, neuropatia
periferic
demena
afeciuni musculo-scheletale
afeciuni ale piciorului(calusuri, durioane, deformri)
hipotensiune postural
anumite medicamente: sedative, antidepresive, antihipertensive,
anticonvulsivante
factori extrinseci:
obstacole
surse de lumina inadecvate
alunecari - baie, bucatarie
praguri
scari
22. Incontinenta urinara
(de invatat bine, e posibil sa dea doar jumatate din tabel)

Cauze tranzitorii

Delirul - mai frecvent ntlnit la


pacienii spitalizai
Infecia - infecii simptomatice ale
tractului urinar produc sau
contribuie la incontinen
Uretrita i vaginita atrofic
Medicamente diuretice,
anticolinergice, sedative,
antidepresive, antipsihotice,
alcoolul
Cauze psihologice: depresia,
psihoze
Debit urinar excesiv (diuretice,
aport excesiv de lichide) - debit
urinar excesiv care poate depi
capacitatea persoanei n vrst de
a se deplasa n timp util la toalet
Fecalomul este o cauz frecvent
de incontinen urinar; mobilizarea

Cauze permanente

Hiperreactivitatea detrusorului scurgeri urinare la femei n


absena manevrelor de stres i a
reteniei urinare care asociaz i
nevoia imperioas de a urina
Incontinena de stres - mai
frecvent la femeile vrstnice;
apar scurgeri urinare instantanee
secundare unei manevre de stres;
apar numai n timpul zilei
Obstrucie uretral - frecvent la
vrstnici, este secundar
hipertrofiei benigne de prostat,
stricturii uretrale, cancer de
prostat; - picturi aprute dup
terminarea miciunii, senzaie
imperioas de miciune datorit
hiperreactivitii detrusorului sau
incontinena prin preaplin

fecalomului stabilizeaz continena

determin retenia urinar


Hiporeactivitatea detrusorului este o cauz rar de incontinen;
este idiopatic/secundar nervului
motor inferior sacrat; apar miciuni
frecvente, nicturie, polakiurie,
reziduul postmicional este
mare(>450ml)

23. Clinica stopului cardiorespirator

paloarea sau cianoza instalate brusc


pierderea starii de constienta (6-12 secunde dupa sistarea aportului de
oxigen catre creier)
incetarea spontana a miscarilor respiratorii (dupa 15-40 secunde in cazul
stopului circulator primar)
absenta pulsului la arterele mari (carotida sau femurala)
absenta zgomotelor cardiace
aparitia midriazei fixe, areactive la lumina (dupa 30-60 de secunde)
24. Tratamentul socului anafilactic
se intrerupe contactul cu substanta alergizanta
daca e perfuzie - se intrerupe administrarea substantei
daca e injectie - garou
bolnavul se aseaza in Trendelenburg pentru a preveni ischemia cerebrala
schema de tratament:
adrenalina sc sau im; in cazuri grave iv
hidrocortizon hemisuccinat in doza de atac si apoi perfuzie
oxigenoterapie
miofilin/ventolin in bronhoconstrictie severa
antihistaminice H1: clorfeniramina
cazuri extreme - traheostomie de necesitate
25. Tratament in colica renala
caldura locala
restrictie hidrica - cura de sete (maxim 250 mL lichide/24 h)
spasmolitice (drotaverina - nospa) - actiune de scurta durata
mai eficiente - analgezicele - algocalmin
piafen - analgezic in asociere cu antispastic si anticolinergic
se pot face infiltratii paravertebrale cu xilina
durere mare - analgezice opioide - petidina (mialgin)
infectie suprapusa - pana la rezultatul antibiogramei administram
ciprofloxacina/amoxicilina cu acid clavulanic
26. Colica biliara - diagnostic
durere:
in hipocondrul drept sau epigastru cu iradiere in umarul stang
debut brusc, uneori nocturn la 3-5 ore dup ingestia alimentelor
colecistokinetice

atinge maximul de intensitate n aproximativ 15-30 minute de la


debut i poate s dureze n platou 4-5 ore
la femei se poate prezenta doar cu cefalee
greata, varsaturi alimentare urmate de varsaturi biliare
febra
agitatie psihomotorie
sensibilitate la palpare in HD - punctul cistic (intersectia rebordului costal
cu marginea laterala a muschiului drept abdominal)
manevra Murphy/Abrahams
subicter
paraclinic:
radiografie abdominala - prezenta de calculi radioopaci
eco abdominal
diagnostic diferential:
pancreatita acuta
apendicita
pielonefrita acuta
ulcerul duodenal
abcesul hepatic
27. Colica apendiculara - diagnostic
durere:
localizata in fosa iliaca dreapta
iradiaza in epigastru
exacerbata de tuse, miscari bruste
se exacerbeaza la palparea punctului McBurney
poate prezenta localizari atipice, in functie de localizarea
apendicelui
stare generala alterata, greata, varsaturi
anorexie
febra initiala, urmata de subfebrilitate
semnul Blumberg - palparea fosei iliace drepte produce durere intens, cu
contractur muscular i sensibilitate la decomprimarea brusc dup
palparea profund
semnul Jaworski - palparea fosei iliace drepte n timp ce bolnavul
efectueaz flexia membrului inferior pe abdomen accentueaz durerea
paraclinic:
leucocitoza cu neutrofilie
cresterea VSH, proteina C reactiva, fibrinogen
28. Tratament in epistaxis
bolnavul va fi asezat pe scaun, va fi eliberat de orice compresiune
(cravata, guler,centura) si i se va cere sa respire linistit cu gura deschisa
compresiunea digitala pe aripa nasului care sangereaza timp de 10
minute
aplicarea de comprese reci sau gheata pe regiunea frontala - nazala

tamponament nazal anterior cu tampoane narinare imbibate cu solutii


hemostatice (apa oxigenata, solutie de antipirina 10%, trombina),
adrenalina 1 /oo, gelaspon
administrarea de antibiotice in cazul in care durata tratamentului
depaseste 24 de ore
hemostatice sistemice: adrenostazin, vitamina K, venostat etc.
29. Etiologia delincventei la adolescent
factori biogeni:
comportamentul delincvent poate fi un fenomel al dereglarilor
organice
trisomie XYY
remanieri endocrine si neuropsihice specifice pubertatii
factori sociogeni:
disociatia familiala
absenta mediului familial
situatia socio-economica familiala - atat familiile cu situatie precara,
cat si cele deosebit de prospere (extreme)
carente de ordin educativ
influente nefaste ale unor grupuri de tineri
30. Indicii ce pot sugera consumul de droguri
schimbarea brusca a comportamentului
scaderea memoriei
pierderea gradata a interesului fata de familie, vecini, prieteni, scoala,
sport, hobby-uri
schimbarea prietenilor si tendinta de tainuire a acestora
cu cat tanarul are mai multi prieteni consumatori, cu atat e mai probabil ca
si el sa consume droguri
ochi injectati, pupile dilatate sau contractate, coordonare deficitara a
miscarilor oculare
acte de furt, minciuni
vorbire rapida sau incetinita
lipsa inexplicabila a banilor sau a obiectelor din casa
irascibilitate sau agresiune
treceri fara motiv de la veselie la tristete
pierderea sau cresterea apetitului
stari de somnolenta si apatie necaracteristice sau neoboseala si insomnie
cunoasterea de catre tanar a detaliilor privind senzatiile produse de
droguri,detalii mentionate doar cand relatarile altuia nu corespund realitatii
detinerea de catre adolescent de postere si articole de imbracaminte cu
simboluri corelate cu consumul de droguri
mirosuri, pete neobisnuite pe piele sau imbracaminte, urme de intepaturi,
vanatai
detinere de prafuri, capsule, fiole, seringi, ace, lingurite innegrite de fum,
pipe de fabricatie artizanala
31. Metode de prevenire a consumului de droguri
abordarea factorilor de risc

abordarea dezvoltarii
abordarea infuentei sociale
abordarea specificitatii comunitare
informarea in scoli:
clasificarea sistemului valoric
dezvoltarea respectului de sine
instruire pentru a rezista presiunii sociale
sustinerea nocivitatii drogurilor in fata celorlalti
ghidarea normelor individuale si de grup
acordarea de ajutor
gasirea si incurajarea activitatilor alternative
campanii mass-media:
constientizarea si transferul de informatie
incurajarea comunicarii interpersonale
incurajarea populatiei de a participa la activitati de preventie si
combatere
32. Sindromul de oboseala cronica
oboseala sau extenuare severa care impiedica efectuarea activitatilor
normale, zilnice obisnuite
oboseala ce dureaza de peste 6 luni
cauze:
nu se stiu foarte bine; exista mai multe teorii
dupa infectii virale
istoric familial
cauze neuroendocrine
simptomatologie:
oboseala severa > 6 luni
pierderea memoriei, stare confuzionala
mialgii, artralgii
adenopatii cervicale sau axilare
somn neodihnitor
cefalee
dureri in gat
diagnostic: obligatoriu oboseala peste 6 luni + 4 din simptomele de mai
sus
investigatii: anamneza si examen fizic complet + investigatii paraclinice
pentru excluderea altor diagnostice (lupus, HIV, boala Lyme etc)
tratament:
imbunatatirea ritmului de somn
exercitiu fizic moderat
consiliere psihologica
33. Scopul/continutul planningului familial
scop principal: imbunatatirea calitatii vietii
consilierea cuplului
promoveaza sanatatea reproducerii

planificarea si spatierea in timp a sarcinilor


diagnosticul de sarcina
consilierea in timpul sarcinii
sfatul genetic
alegerea celei mai potrivite metode de contraceptie
diagnosticul si tratamentul bolilor cu transmitere sexuala
diagnosticul si tratamentul sterilitatii
tratamentul disfunctiilor sexuale
34. Enumerati principalele metode contraceptive nehormonale
abstintenta periodica:
evita contactul sexual in perioada fertila
3 submetode pentru determinarea perioadei fertile:
metoda calendarului
metoda temperaturii bazale
metoda mucusului cervical
coitus interruptus
amenoreea de lactatie
contraceptie de bariera:
prezervativul masculin/feminin
diafragma vaginala
pesarul cervical
spermicidele (sub forma de gel, crema, ovule, foite etc)
dispozitivele intrauterine (sterilete) cu cupru
metode definitive: (atentie, ca majoritatea lumii le uita!)
vasectomia
ligatura tubara
35. Contraceptia hormonala
dupa continut:
progesteronice
combinate (estro-progestative):
monofazice (aceeasi doza de estrogen si progesteron
administrate in fiecare zi a ciclului)
multifazice (doze variate de steroizi sunt administrate de-a
lungul celor 21 de zile ale ciclului)
dupa modul de administrare:
orala - comprimate
injectabila
transdermica - plasturi
intravaginala
subcutanata - implantul contraceptiv
dispozitive intrauterine
contraceptie de urgenta - dupa actul sexual (pilule in doza
unica/doua doze, DIU cu cupru etc.)
36. Avantaje si dezavantaje ale contraceptiei nehormonale
abstinena periodica sau planificarea familiala naturala:

avantaje:

accesibilitate, siguran (fra reacii adverse) i


reversibilitate

acceptate de multe grupuri religioase


cuplurile au posibilitatea s afle mai multe despre fiziologia
lor i s neleag mai bine funcia de reproducere

responsabilitatea planificarii familiale este mparit de


amandoi partenerii, ceea ce duce la creterea cooperrii i
comunicrii ntre ei
dezavantaje:
practicarea ei implica o puternica motivaie
nu intodeauna este dorita sau acceptata.
eficacitatea este variabil n acord cu motivaia individual i
cu o serie de variabile fiziologice i patologice( msurarea
temperaturii nu se practic matinal sau nu se respecta
mcar cateva ore de repaus fiind ncalcate astfel condiiile
bazale, stress, consumul de alcool, boala infecioas etc.)
abstinena sexual este necesara pe perioad destul de
lunga fiind deseori neacceptata de cuplu i determinand
probleme maritale.
nu se poate practica pe durata cat femeia alapteaza.
eficiena metodei este mai mica decat a celor mai multe
metode contraceptive.
este necesar deseori o lunga perioad de nvare a
metodei.
la adolescente sunt frecvente ciclurile anovulatorii, ceea ce
poate face dificil nvaarea i practicarea metodei.
la femeile n premenopauz care au cicluri neregulate sau
anovulatorii pot exista confuzii n evaluarea semnelor de
fertilitate.
metode de bariera (in asociere cu spermicid/fara spermicid):
avantaje:
utilizarea consecventa a metodelor de bariera determina
reducerea frecventei gonoreei, infectiilor cu ureaplasma, si a
bolilor inflamatorii pelviene precum si a sechelelor acestora
(infertilitatea tubara).
cel mai mare beneficiu este inregistrat in urma combinarii
metodelor de bariera cu spermicidele.
prezervativul ofera de asemenea o protectie relativa
impotriva neoplaziei cervicale.
dezavantaje:
utilizarea singulara a spermicidelor nu este eficienta , riscul
aparitiei unei sarcini fiind destul de mare.

Chlamydia trachomatis, virusul herpetic tip 2, virusul


imunodeficientei umane (HIV), si virusul hepatitei B nu
penetreaza prezervativele din latex, dar traverseaza

prezervativele confectionate din intestin animal. O protectie


suplimentara este asigurata de asocierea spermicidului
nonoxinol-9.
dispozitivele intrauterine:
avantaje:
ambele tipuri de dispozitive (hormonal, cupru) au un procent
scazut al ratei sarcinilor
in general dupa indepartarea DIU femeile obtin sarcina
imediat
asigura o protectie pe o durata de 3-10 ani, are o frecventa a
sarcinilor destul de redusa
dezavantaje
toate tipurile de DIU protejeaza mai mult mpotriva unei
sarcini intrauterine decat impotriva celei ectopice; astfel incat
daca o femeie care poarta DIU ramane gravida aceasta
sarcina mai curand este ectopica.
37. Contraindicatii ale AC
tromboflebita, boala tromboembolica la rudele de gradul intai
boala cerebrovasculara.
boala coronariana ischemica
afectarea grava a functiilor hepatice
suspiciunea sau diagnosticul clar de neoplasm de san
sangerari vaginale anormale nediagnosticate.
sarcina suspicionata sau in evolutie
fumatoare peste 35 de ani
hipercolesterolemia si hipertrigliceridemia severa - risc de pancreatita
HTA severa
38. Diagnosticul de sarcina in primul trimestru
anamneza:
amenoreea la o femeie normal menstruata
greturi, varsaturi
mictiuni frecvente
examen obiectiv:
hiperpigmentarea areolelor
hiperpigmentarea liniei albe
cloasma
marirea de volum a sanilor, mastodinie
paraclinic:
ecografia abdominala
dozare bHCG urinar/sangvin
39. Investigatii la luarea gravidei in evidenta
anamneza completa, cu atentie la:
antecedente fiziologice, data ultimei menstruatii
antecedente heredocolaterale
antecedente patologice: boli transmisibile, antecedente chirurgicale
abdominale/pelvine/genitale, antecedente obstetricale

stil de viata: fumat, consum de alcool etc.


examen obiectiv complet, pe aparate si sisteme
examen ginecologic
paraclinic:
analize uzuale
grup sangvin si Rh
VDRL
HIV
serologie pentru complexul TORCH (Toxoplasma, Rubeola,
Citomegalovirus, Herpesvirus, Other) - IgM si IgG
Ac anti HBS, Ac anti VHC
examenul citobacteriologic al secretiei vaginale
sumar de urina
dublu test - detectarea anomaliilor cromozomiale
ecografie obstetricala
40. Semne de alarma in sarcina

41. Disgravidia precoce si tardiva

grup larg de afectiuni proprii starii de gestatie, ce apar cu ocazia sarcinii si


dispar odata cu aceasta
disgravidia precoce:
varsaturi precoce
insotesc primele 8-20 de saptamani de sarcina
asociaza nivel crescut de estrogeni
apar frecvent: hipersensibilitate olfactiva, alterarea sensibilitatii
gustative, greata, varsaturi si senzatie de voma, acidoza, mictiuni
rare, oboseala, senzatie de foame continua
diagnostic diferential: gastroenterita, gastrita, esofagita de reflux,
ulcer, colecistita, pielonefrita, anxietate
examenul de sange: diselectrolitemii, scaderea proteinelor, acid
uric crescut

tratamentul: ambulator, cu exceptia cazurilor cu dezechilibrari hidroelectrolitice severe si alterarea statusului nutritional
complicatii:
intarzierea cresterii intrauterine
anomalii fetale
retinita hemoragica
afectare hepatica
deteriorare SNC mergand pana la coma
evolutia este favorabila daca greutatea pacientei se mentine la
peste 95% din greutatea anterioara sarcinii
disgravidia tardiva (preeclampsia):
ultima jumatate a perioadei de gestatie
triada simptomatica: edeme, hipertensiune, albuminurie
prezenta in special la extremele de varsta fertile ale femeii si
anume: la femeile tinere primigeste sau la femeile in varsta de
peste 35 de ani
fiziopatologic:
sinteza crescuta de tromboxani cu proprietati
vasoconstrictoare
vasospasmul duce la lezarea endoteliului vascular cu
hipoxie locala
reducerea perfuziei renale
scaderea fluxului sanghin utero-placentar
clinic:
TA > 140/90 mmHg la doua determinari succesive
proteinurie > 300 mg/24 h
edeme
cefalee
hiperrefexie
tulburari vizuale
oligoanurie
manifestari in preeclampsia severa:
HTA > 160/110 mmHg
proteinurie > 5g/24 h
oligurie
edem pulmonar sau cianoza
manifestari SNC
sindromul HELLP (hemoliza, cresterea transaminazelor,
trombocitopenie)
diagnostic diferential:
HTA cronica
hipertensiunea agravata de sarcina
paraclinic:
sumar urina: hiperstenurie, proteinurie, hipocalciurie
clearance la creatinina crescut

transaminaze crescute
acid uric, uree, creatinina crescute
trombocitopenie
tratament:
cazurile grave se interneaza si se induce nasterea cat mai
repede posibil
cazurile usoare se monitorizeaza in ambulator
se recomanda repaus la pat in decubit lateral stang
andimistrarea de antihipertensive (alfa metil dopa), sedative
si anticonvulsivante (sulfat de magneziu)
administrarea de doze mici de aspirina poate preveni
instalarea preeclampsiei
adimistrarea de suplimente de calciu la nulipare poate avea
un efect protectiv

42. Lauzia

perioada de timp in care dispar fenomenele generale si locale induse de


simbioza materno-ovulara; practic se considera 6 8 saptamani post
partum, pentru ca nu exista criterii precise care sa marcheze sfarsitul ei si
pentru ca femeile care alapteaza pot fi amenoreice mai multe luni
uterul involueaza
la nivelul glandei mamare apare productia lactata indusa neurohormonal
in aceasta perioada pot aparea infectii puerperale si complicatii
tromboembolice
dupa eliminarea placentei, in uter raman portiuni de caduca de grosime
variabila, caracterizata prin infiltrat hematic si infiltrat leucocitar care se vor
elimina ca lohii prin vagin, in primele 3 zile avand culoarea rosie (de la
rosu deschis in primele ore la rosu inchis), apoi devin galbene si vireaza
spre alb (lohii seroase) in urmatoarele 10 zile pana la 6 saptamani
la femeile care nu alapteaza la sfarsitul celor 6 saptamani de lehuzie
apare prima menstruatie
alimentatia la san sau utilizarea ACO nu afecteaza durata sau
caracteristicile lohiilor
pigmentatia de la nivelul fetei si de la nivelul muschilor drepti abdominali
dispare treptat
sistemul nervos este caracterizat printr-o labilitate psihica exagerata cu
tendinta la stari depresive, care este inlocuita treptat de instinctul matern
care modifica fundamental comportamentul femeii
lehuza se examineaza zilnic in maternitate urmarindu-se involutia uterina,
aspectul lohiilor, evolutia cicatricei perineale, modificarile sanilor, curba
pulsului, temperatura, tensiunea arteriala, diureza si tranzitul intestinal
lohiile rosii persistente, involutia uterina insuficienta poate sugera retentie
placentara si necesita tratament de specialitate
tromboflebita superficiala afecteaza putine femei post partum
daca femeia a reluat raporturile sexuale, dupa 6 saptamani se instituie
contraceptia, de preferinta cu progesteron care nu interfereaza cu secretia
lactata

43. Manifestari clinice in menopauza

permanentizarea absentei menstruatiilor ce survine dupa incetarea


functiei ovariene
incepe dupa absenta menstruatiei timp de 1 an - diagnostic retrospectiv
modificari comportamentale:
sindromul climacteric: caracterizat prin cresterea anxietatii si
iritabilitatii care sunt datorate mai curand factorilor psihosociali
decat statusului estrogenic
pot aparea dificultatea de concentrare si pierderea memoriei
recente
modificari vaginale si ale tractului urinar:
in decurs de 4-5 ani (daca nu este utilizata terapia de substitutie)
apare atrofia simptomatica: absenta lubrifierii, dispareunie, infectii
vaginale recurente
simptome urinare: disuria, necesitatea imperioasa de a urina,
infectiile recurente ale tractului urinar, incontinenta urinara la efort
modificari ale libidoului - secundar deficitului estrogenic
modificari cutanate - pierderea colagenului
tulburari cardiovasculare:
cresc riscul pentru BCI si boala cerebrovasculara
determina decesul la 50% din femeile trecute de 50 de ani
osteoporoza
tulburari vasomotorii:
de obicei la femeile cu menopauza indusa chirurgical
valuri de caldura
44. Sindromul premenstrual
aparitia ciclica si anume: in faza luteala a ciclului estral, a uneia sau mai
multor simptome (tulburari fizice, psihice si de comportament) care
interfera cu activitatea normala si poate afecta relatiile interpersonale ale
pacientei, urmata de o perioada in care aceste manifestari lipsesc
simptomatologie:
psihic: agitatie, tensiune, anxietate, depresie, oboseala si lipsa de
energie, bulimie, sete, modificari de apetit, iritabilitate, scaderea
capacitatii de concentrare, pierderea increderii, coordonare
slaba,dezinteres in activitati obisnuite, tristete, plans, comportament
violent sau impulsiv
fizic: meteorism abdominal, crestere ponderala, acnee, ameteala,
constipatie, cefalee, mastodinie, greata, edeme ale membrelor,
dureri pelvine, transpiratii si exacerbari ale altor afectiuni medicale
preexistente ca: astmul, epilepsia, migrena
etiologia:
raspuns anormal la modificarile hormonale normale
secretie inadecvata de estrogen/progesteron
cresterea activitatii aldosteronului
niveluri scazute de endorfine endogene
hipoglicemie subclinica

modificari ale catecolaminelor


exces de prolactina
tratament:
igieno-dietetic: schimbarea stilului de viata: eliminarea consumului
de cofeina (pentru diminuarea anxietatii si a insomniei), oprirea
fumatului, exercitii fizice regulate, dieta nutritiva (legume si fructe;
cresterea aportului de glucide si scaderea celui de lipide
amelioreaza mastodinia ciclica), scaderea aportului de sare pentru
diminuarea edemelor, somn adecvat, reducerea stresului
vitamina B6 este utila in tratamentul cefaleei si depresiei
supliment de calciu 1200 mg zilnic
spironolactona amelioreaza retentia de apa
bromocriptina
IMAO
contraceptive orale
ca metoda extrema - terapia chirurgicala - histerectomie,
ooforectomie
45. Etiologia bolii coronariene ischemice
factori coronarieni:
ASC coronariana 95%
anomalii ale arterelor coronariene
embolii coronariene(FiA)
vasculite (poliarterita nodoasa, boala Kawasaki, lues, CMV)
tromboze (policitemie, dupa iradiere, cocaina, transplant cardiac)
tulburari ale coronarelor mici (DZ, cardiomiopatia hipertrofica,
spasm coronarian angina Prinzmetal si sindromul X coronarian)
factori extracoronarieni:
cresterea nevoilor energetice ale miocardului
hipertiroidia
tulburari de ritm cardiac
stari febrile
HTA
scaderea fluxului coronarian
stenoza mitrala
insuficienta aortica
HTP
tulburari metabolice (amiloidoza, homocistinurie)
46. Tratamentul bolii coronariene ischemice
tratament nefarmacologic:
identificarea si combaterea factorilor de risc: sedentarism,
alimentatie, fumat, consumul exagerat de alcool, controlul glicemiei
la pacientii diabetici
tratamentul farmacologic:
acut: nitroglicerina sublingual sau spray; iv in cazurile severe
cronic: (date si exemple la fiecare clasa)

betablocante
nitrati cu durata lunga de actiune
blocantele canalelor de calciu
reducerea procesului de ateroscleroza: statine, fibrati,
trimetazidina, antiagregante, antioxidante
tratamentul chirurgical:
angioplastia coronariana percutana
stentarea
bypass coronarian
Managementul pacientului cu boala coronariana ischemica
educatie:
alimentatie corecta (regim hiposodat, sarac in grasimi saturate etc)
renuntarea la fumat
consum moderat de alcool
evitarea sedentarismului
aspecte de tratament (vezi subiectul de mai sus)
aspecte de evaluare periodica - stabilirea frecventei consultatiilor
preventia si, dupa caz, tratamentul complicatiilor
stabilirea conditiilor clinice asociate dislipidemii, diabet, obezitate,
arteriopatii, HTA
stabilirea factorilor de risc cardiovascular ai pacientilor: nivelul TA sistolice
si diastolice, nivelul presiunii pulsului la varstnici, varsta, fumatul,
dislipidemie, glucoza plasmatica a jeun crescuta, istoric familial de boala
cardiovasculara sub 55 ani la barbati si sub 65 la femei, obezitate de tip
abdominal : la barbati > 102 cm si la femei > 88 cm , sforait apnee in
somn,tipul de personalitate
Clasificarea dislipidemiei si cauze ale acesteia
dislipiidemii primare - hipercolesterolemia familiala
dislipidemii secundare:
obezitate, sedentarism
DZ
consum de alcool
hipotiroidism
IRC
contraceptive orale
diuretice
betablocante
Managementul pacientului cu dislipidemie
depistarea si selectarea dislipidemiilor
masurarea si inregistrarea factorilor de risc
evaluarea riscului, luand in considerare comorbiditatile
Tratamentul dislipidemiei
tratament igienodietetic:
dieta 6 luni

47.

48.

49.

50.

modificarea stilului de viata (activitate fizica moderata, renuntarea


la fumat etc)
tratament medicamentos:
inhibitori HMG CoA reductaza - statine
fibrati
acid nicotinic si derivati
acizi omega 3
51. Definitii: astm bronsic, BPOC
astmul bronsic:
boala inflamatorie cronica a cailor aeriene, insotita de
hiperreactivitate bronsica si episoade recurente de wheezing,
dispnee, tuse si constrictie toracica
asociaza de obicei obstructie difuza si variabila a cailor aeriene
adesea reversibil spontan sau cu tratament
BPOC:
boal caracterizata prin limitare progresiva si incomplet reversibila
a fluxului aerian n cile aeriene
asociat cu un rspuns inflamator anormal al plmnilor la particule
nocive sau gaze
52. Clasificarea astmului bronsic in functie de severitate
clasificarea GINA 2002 (vezi schema mai jos):
astm intermitent
astm persistent usor
astm persistent moderat
astm sever

53. Medicatia in AB

Medicatia de control
glucocorticosteroizi:
inhalatori (budesonid, fluticazona etc)
sistemici (HHC, medrol, prednison, dexametazona etc)
Antileucotriene (montelukast)
2-agonisti cu durata lunga de actiune (salmeterol, formoterol)
Metilxantine (teofilina)
Ihibitori ai degranularii mastocitare (cromone, ketotifen)
Anti-IgE (omalizumab)
Medicatie de urgenta
2-agonisti cu durata scurta de actiune (salbutamol, terbutalina)
Glucocorticosteroizi sistemici
Anticolinergice (bromura de ipratropiu)
Metilxantine
54. Tratamentul AB in functie de severitate

55. Complicatii si comorbiditati ale AB

complicatii:
astm acut,instabil (brittle asthma), near fatal asthma, insuficienta
respiratorie acuta ireversibila
astm cu obstructie fixa, dificil de controlat, corticodependent,
BPOC, hipercorticism
disabilitate fizica si psihica, SAS, infectii
complicatii ale medicatiei antiastmatice
comorbititati:
atopie, rinita, rinosinuzita, polipoza nazala, alergii alimentare
obezitate, BRGE
intoleranta AINS
boli cardiovasculare:
Asociere mai frecventa la femei : estrogenii cresc imunitatea
umorala
Boala coronariana,HTA, insuficienta cardiaca, TEP, \aritmii
Riscul crescut prin:
scaderea functiei pulmonare,infectii respiratorii
inflamatia cronica sistemica (IL-6,TNF-alfa)

hipoxia si excesul de betaagonisti


IgE au efect proaterogen (pe mastocite si plachete)
56. Definitia obezitatii la adult si copil
general:
boal a ntregului organism
exces de greutate fa de talie sau vrst
problem de sntate publica
prevalen n cretere n ultima perioad
la copil:
provocare pentru medicii de familie
cretere accelerat a prevalenei din ultimii ani
poate afecta cresterea si dezvoltarea copilului si a adolescen
consecinte clinice, psihologice si sociale pe termen lung
57. Factori care intervin in aparitia obezitatii
rspunsuri adaptative predictive = ftul are capacitatea de a prevedea
natura mediului n care va tri pornind de la semnale nutriionale oferite de
mama
istoricul matern:
starea de sntate preconcepie
greutatea preconceptie - risc crescut la copiii mamelor
supraponderale sau obeze
dieta n timpul sarcinii
funcionarea i vascularizaia placentei
metabolismul placentar
relatia intre IMC-ul parental si cel al copilului este sex-specifica (mama
obeza - fiica obeza; tata obez - fiu obez)
fumatul matern:
disfuncii placentare ce cresc riscul de nastere prematur
corelaie directa de tip doz-efect ntre fumat i obezitatea copilului
gravidele ce ntrerup fumatul inainte de S15 au risc comparativ cu
nefumatoarele
58. Evaluarea copilului cu obezitate
anamneza si examen clinic general
masurarea tensiunii arteriale
monitorizarea IMC
urmrirea curbelor de cretere i dezvoltare
rebound-ul adipozitar
observarea apariiei caracterelor sexuale secundare
paraclinic:
glicemie
profil lipidic
evaluare endocrinologica:
hormoni tiroidieni
hormoni suprarenalieni
GnRH

hormoni sexuali
59. Tratamentul obezitatii
obiective:
controlul excesului ponderal se face astfel incat sa nu compromita
cresterea si dezvoltarea copilului
IMC intre percentila 5 si percentila 85 pentru varsta si sexul
respectiv
la sub 2 ani se are in vedere mentinerea greutatii (nu ia in greutate
suplimentar)
la copiii obezi intre 2-7 ani se are in vedere scaderea greutatii cu
0.5 kg/luna
la copiii obezi peste 7 ani se are in vedere scaderea greutatii cu 1
kg/luna
igieno-dietetic:
optimizarea stilului de via
incurajarea activitatii fizice
ajustarea dietei
corectarea tulburrilor de comportament alimentar prin suport
psihologic
evitarea alternantei sub-/supraalimentaie
farmacologic
chirurgie bariatrica (la adolescenti cu IMC>35)
60. Complicatiile obezitatii
metabolice:
insulinorezistenta
dislipidemie

hormonale:
hiperaldosteronism
ginecomastie
boala de ovar polichistic
hipotiroidism
tiroidita autoimuna
pubertate precoce
cardiovasculare:
insuficienta cardiaca
hipertrofie ventriculara
HTA
respiratorii:
apneea in somn
hiperreactivitatea bronsica
digestiv:
boala de reflux gastroesofagian
colecistita litiazica
steatoza hpatica
leziuni renale

psihic:

autoizolare
depresie
anxietate
automutilare
tentative de suicid
61. IMA/SCA: diagnostic si tratament
clinic:
durere retrosternala de intensitate mare, cu caracter constrictiv sau
de apasare, cu iradiere spre gat si membrele superioare, insotite de
simptome asociate: transpiratii profuze, dispnee, fatigabilitate,
vertij, greata sau varsaturi.
examenul obiectiv - nespecific,
auscultatia poate decela zgomot 3 prezent (S3),
se poate observa dilatatia venelor de la baza gatului (turgescenta
jugularelor),
edem pulmonar,
suflu de regurgitare mitrala nou sau mai intens ca pana acum, suflu
de DSV (cazurile cu prezentare tarzie-ruptura de SIV).
paraclinic:
EKG:
subdenivelare de segment ST si negativarea undei T in
AI/NSTEMI.
supradenivelare de segment ST de mai mult de 1 mm, in 2
derivatii invecinate, sau HBAS in STEMI
subdenivalare de segment ST mai mare de 1 mm in V1-V3
pledeaza pentru STEMI posterior
biomarkeri cardiaci:
CK, CK-MB, Troponine (I, T), mioglobina
ecocardiografie
tratament:
Tratamentul STEMI necesita reperfuzia imediata a vasului
ocluzionat
Tratamentul AI/NSTEMI implica stabilizarea placii instabile si a
trombocitelor activate.
Medicatie:
Aspirina
Clopidogrel
Terapie antianginoasa (nitrati, beta-blocante)
Oxigenoterapie
Anticoagulante (heparina nefractionata/fractionata)
Inhibitori directi de trombina
IECA
Antagonisti aldosteronici
Diuretice de ansa

Inhibitori de HMG-CoA reductaza (statine)


Antiaritmice
Fibrinolitice
Dobutamina
Dopamina
Insulina
Diagnostic diferential al SCA
Cardiac:
pericardita
miocardita
Aortic:
disectia acuta de aorta
Pulmonare:
embolie pulmonara
Gastrointestinale:
afectiuni esofagiene
colecistita acuta
Tratament postspital in IMA
Regim alimentar hipolipidic, hiposodat
Exercitii fizice
Medicatie:
Aspirina
Clopidogrel
Terapie antianginoasa
Calciu blocante
Diuretice
Edemul pulmonar acut: diagnostic
Dispnee acuta, tuse
Stop cardiac, soc cardiogen
Alte caracteristici care pot reflecta cauza:
Durere toracica, palpitatii BCI, IM, aritmie
Istoric de dispnee la efort BCI, IC ?
Oligurie, hematurie IRA
Semne de hemoragie intracraniana
Edemul pulmonar acut: tratament
Combinarea diureticelor, vasodilatatoarelor si a inotrop pozitivelor.
2 categorii de pacienti
pacienti stabili hemodinamic
pacienti in soc
alegerea unui agent inotrop pozitiv (dobutamina/bolus lent
epinefrina)
diuretice
Cauze de trombembolie pulmonara
tromboza venoasa profunda
emboli septici

62.

63.

64.

65.

66.

emboli grasosi
lichid amniotic
paraziti
neoplazii
Diagnostic in TEP
Simptome :
debut brusc: durere toracica, pleuritica, asociata cu dispnee si/sau
hemoptizii, soc
Semne:
tahicardie si tahipnee, hTA, jugulare turgescente
semne de HTP: P2 accentuat si dedublat, jugulare turgescente,
suflu sistolic de insuficienta tricuspidiana, zgomot 3 VD, suflu de
insuficienta pulmonara
cianoza
frecatura pleurala, colectie pleurala
tromboflebita la membrele inferioare
subfebrilitati
Rx: normal/hemidiafragm ascensionat, mici colectii pleurale
Laborator: leucocitoza cu neutrofilie, usoara crestere CK, troponine
Ecocardiografie:
exclude alte cauze de HTP (IMA, tamponada)
VD dilatat, dilatare AP, insuficienta tricuspidiana
D-dimeri: sensibil dar nespecifici
CT spiral (angio CT) cu substanta de contrast - evidentierea trombului
Scintigrafie pulmonara (ventilatie normala, deficit de perfuzie)
Angiografie pulmonara (gold standard)
Cauze de crestere a D-dimerilor in afara TEP
in traumatisme
tromboze
in sarcina
hemoragii
interventii chirurgicale majore
necroze
neoplazii
inflamatii
5 inhibitori de enzima de conversie utilizati in practica
enalapril
captopril
monopril
ramipril
perindopril
Clasificarea disectiei acute de aorta
dupa DeBakey (clasificarea veche):
tip I (la nivelul intregii aorte)
tip II (pana la originea trunchiului brahio-cefalic)

67.

68.

69.

70.

tip III (distala)


dupa Stanford (clasificarea noua):
tip A (proximala; cuprinde I + II)
tip B (distala; tipul III)
71. Diagnostic in disectia de aorta
clinic:
duerere brutala, iradiere interscapulovertebrala, lombara (in functie
de localizare), migratorie (in extensia disectiei)
sincopa
moarte subita
extremitati reci, cianotice, diaforeza
TA crescuta cu absenta/diminuarea pulsului pe arterele mari
insuficienta aortica
semne de IMA prin compresia coronarelor
semne de BAV prin disectie de SIV
semne neurologice
anemie, oligurie, anurie
paraclinic:
EKG - ddx cu IMA
Rx toracica: largirea mediastinului, dubla opacitate a aortei,
deplasarea traheei, esofagului
ecografie: importanta in disectia proximala (fald intimal oscilatoriu),
dilatatia radacinii aortei
CT: sensibilitate 90%; evidentiaza cele doua lumene
aortografie: importanta, cand se va interveni chirurgical
RMN
diagnostic diferential
IMA
IAo acuta
tumori mediastinale
miocardita acuta
TEP
72. Compozitia laptelui matern
Adaptata nevoilor fiziologice ale sugarului
Variaza:
in functie de stadiul lactatiei
in cursul aceleiasi zile
in cursul aceluiasi supt
la nasterea prematura
in functie de necesarul de lapte al sugarului
dupa factori etnici si socio-economici
In primele zile de la nastere - mai vascos si bogat in minerale si proteine
(colostru)
Laptele de tranzitie - 6-10 zile

In nasterea prematura laptele este mai bogat cu 15-25% in proteine si 4050% in lipide
Glucide totale: 70g/l
Proteine totale: 10g/l
Lipide: 40g/l
Saruri minerale: 2-3,5 g/l
Aport energetic: 680 kcal
73. Diferente intre laptele matern si laptele de vaca
Glucide: 70g/l vs 48g/l
laptele matern are oligozaharide de 100 de ori mai multe decat
laptele de vaca
glucide cu rol bifidigen - dezvoltarea florei intestinale
Proteine: 10g/l vs 35g/l
laptele de vaca - cazeinos, precipita => digestie dificila
laptele matern contine lactotransferina (previne anemia feripriva),
are imunoglobuline, nu are lactoglobulina (nu este alergogen)
Lipide: 40 g/l vs 35 g/l
la sfarsitul suptului, laptele matern are cantitate mai mare de lipide
(produc senzatie de satietate)
raport AG saturati / AG nesaturati = 1:1 in laptele matern si 3/1 in
laptele de vaca
laptele matern contine acid linoleic si arahidonic, cu rol in
dezvoltarea sistemului nervos
Saruri minerale:
raportul calciu / fosfor de 2:1, fata de 1:2 in laptele de vaca
laptele matern contine Fe2+, mai bine absorbabil
rol in prevenirea anemiei feriprive si a rahitismului
Vitamine
74. Avantajele alimentatiei la san
care tin de lapte:
perfect adaptat nevoilor de crestere si dezvoltare ale sugarului in
primele 6 luni (vezi mai sus)
protectie antiinfectioasa si antialergica
frunizeaza vitamine si Ig
care tin de mama:
mult mai comoda pentru mama ( nu necesita echipament special,
sterilizare, timp de preparare)
rol psihoemotional consolideaza legatura afectiva dintre mama si
copil
confera mamei o protectie impotriva cancerului de san si are
actiune contraceptiva (amenoree de lactatie)
consum de aproximativ 600 Kcal/zi ceea ce determina folosirea
grasimilor acumulate de mama in timpul sarcinii - mentinand astfel
silueta mamei
sub aspect economic alimentatia naturala este de 2-3 ori mai ieftina
decat alimentatia artificiala

care tin de copil:


cantitatea de lapte creste paralel cu nevoile sugarului, adptandu-se
nevoilor acestuia.
cresterea concentratiei de grasimi la sfarsitul suptului-detrmina
senzatia de satietate-prevenindu-se supraalimentatia.
intarcarea precoce poate determina un traumatism psihoafectiv la
copil si poate fi responsabila de unele tulburari de comportament
ulterior
alimentatia naturala a dus la scaderea mortii subite care poate
apare la sugarul alimentat artificial
75. Tehnica alaptarii
pregatirea pentru alimentatie (alimentatie corecta a mamei)
precocitatea punerii la san (in primele ore de la nastere)
tehnica alternantei sanilor
durata suptului - in medie 20 min, in primele zile 10 min
ritmul suptului: la 3-4 ore, cu pauza de 7 ore in cursul noptii
cantitatea de lapte: 60-200 mL/masa
nevoile de lapte cresc proportional cu varsta
aprecierea suficientei suptului:
comportamentul sugarului dupa supt
aspectul curbei ponderale
numarul mictiunilor
durata alimentatiei naturale este de minim 6 luni si se poate prelungi pana
la 2 ani
76. Contraindicatiile alimentatiei naturale
De cauza materna:
Permanente:
Infectii severe (sepsis, nefrita, TBC, febra tifoida)
Insuficienta cardiaca, insuficienta renala
Boli sistemice (neoplazii, scleroza multipla)
Boli endocrine (tireotoxicoza)
Casexie, diabet neechilibrat
Boli psihice (psihoza de lactatie, nevroza)
Infectie cu VHB sau HIV
Tratamente cronice (anticanceroase, ACO, antiepileptice)
Temporare:
Infectii acute tratate cu antibiotice
Mastita, mamelon ombilicat, ragade sangerande ale
mamelonului
De cauza infantila
Permanente: intoleranta la lactoza, galactozemie,
fenilcetonurie,
Temporare: icterul neonatal prin inhibitori ai conjugarii din
laptele matern (pregnandiol)
77. Principiile diversificarii

Introducerea de alimente noi (diversificarea) incepe dupa 5-6 luni (mai


precoce 4 luni- pentru cei alimentati artificial si mai tarziu-5-6 luni- pentru
cei alimentati natural)
Aparitia etapei de semidiversificare introducerea intre 3 si 4 luni a unui
fainos fara gluten-ca supliment in alimentatia artificiala.
Se prefera fainurile instant cu adaos de vitamine si fier si amidon
predigerat.
Orice aliment nou se va introduce cand sugarul este sanatos
Introducerea alimentului nou se va face progresiv
Administrarea alimentului nou inaintea celui care era obisnuit
Administrarea alimentului de diversificare se va face cu lingurita (de
preferinta)
Nu se introduc doua alimente noi simultan de preferat introducerea unui
singur aliment pe saptamana.
La primele semne de intoleranta varsaturi sau diaree se intrerupe
temporar alimentul nou introdus si se reia administrarea lui la cateva zile
de la normalizarea tolerantei digestive.
Nu trebuie fortat copilul sa primeasca intreaga ratie oferita pentru a nu
detrmina instalarea anorexiei psihogene.
78. Ingrijirea noului nascut la domiciliu
anamneza si examenul clinic complet
atentie la:
modul in care au decurs sarcina si nasterea
scorul Apgar
date antropometrice (greutate, lungime, perimetru cranian,
perimetru toracic)
prezenta si durata icterului
vaccinari (BCG, hepatita B)
eventuale malformatii
hemangioame, nevi pigmentari
aspectul bontului ombilical
aspectul fontanelelor
fracturi obstetricale
reflexe arhaice
se vor explica mamei:
promovarea alimentatiei naturale
calendarul de vaccinare
profilaxia rahitismului
semne de alarma care impun prezentarea de urgenta la medic
semne generale de boala
tratamentul starilor febrile pana la prezentarea la medic
tratamentul colicilor
igiena tegumentelor si mucoaselor: (vezi subiectul urmator)
curatarea plicilor cutanate si a zonei inghino-genitale cu tampoane
de vata si apa sterila

curatarea bontului ombilical cu alcool alb 70


baia (la aceeasi ora in fiecare zi), precedata sau urmata de masaj
cu vitamina E uleioasa
igiena mediului ambiant:
camera curata, aerisita de 3-4 ori pe zi
temperatura in jur de 22C, cu 2 in plus la baie
nou-nascutul va face zilnic bai de aer dupa primele 2-3 saptamani,
initial fiind scos afara 15 minute pe zi, crescandu-se progresiv pana
la 3-4 ore
79. Igiena tegumentelor si mucoaselor
se va explica mamei importanta spalatului pe maini oridecateori se
manevreaza copilul
necesitatea toaletei locale cu apa fiarta si racita si tampoane sterile la
nivelul plicilor cutanate si regiunii inghinogenitale
toaleta mucoaselor
ingrijirea bontului ombilical cu apa sterila, alcool alb si tampoane sterile
baie generala, efectuata zilnic, de preferinta la aceeasi ora; se insista
asupra igienei caditei de baie
temperatura apei va fi testata cu termometrul sau cu cotul ~38
importanta masajul inainte sau dupa baie cu ulei cu vitamina E
toaleta nazala cu ser fiziologic - preferabil inainte de supt
80. Cauzele starilor febrile
infecii bacteriene, virale, micotice, parazitare (localizare respiratorie,
digestiv, renal, cardiac, osoas, meningo-cerebral etc.)
colagenoze (AIJ, LES)
neoplazii
boli endocrine (tireotoxicoza, hiperaldosteronism)
boli metabolice (hipercalcemia, guta, dislipidemii)
boli genetice (displazia ectodermal anhidrotic)
81. Criterii de gravitate a starilor febrile (necesita internare)
febra cu valori > 40
sugar < 3 luni
copil prea somnolent sau prea agitat
asocierea erupiei purpurice
asocierea tahicardiei
asocierea dispneei
asocierea convulsiilor
asocierea frisonului
fontanela bombat
82. Stari in care copilul febril poate fi tratat la domiciliu
starea general bun (dup scderea febrei)
lipsa antecedentelor patologice semnificative
lipsa semnelor de localizare infecioas (la ex. fizic)
condiii bune de ngrijire la domiciliu
investigaii minimale normale (HLG, VSH)

83. Tratamentul starilor febrile

temperatura moderat (38,5 ) nu trebuie tratat mecanism adaptativ


de rspuns la infecie
abordarea terapeutic a febrei la copil implic dou aspecte:
tratamentul simptomatic antitermic:
mijloace fizice:
scoaterea imbracamintei
suplimentarea lichidelor
impachetari hipotermizante
baie hipotermizanta (cu 2 mai mica decat
temperatura initiala)
punga cu gheata pe frunte sau in axile
racire centrala (spalatura gastrica sau clisme cu ser
fiziologic la temperatura camerei)
antitermice:
paracetamol
algocalmin
ibuprofen
aspirina (contraindicata sub 5 ani - sindrom Reye)
tratamentul cu antibiotice (vezi mai jos)
84. Stari febrile care necesita tratament antibiotic
semne evocatoare de infecie bacterian
febr la nou nscut sau sugar mai mic de 3 luni
antecedente de infecii severe
patologie pulmonar cronic (fibroz chistic, broniectazii)
maladii congenitale de cord (cu shunt stg-dr)
instabilitatea metabolic (copii cu diabet zaharat)
imunodeprimai
copii distrofici
febr cu valori > 40
febr la copii aflai n convalescena unor boli infecioase (tuse convulsiv,
rujeol)
85. Etiologia BDA
cauze infecioase virale, bacteriene, parazitare, dar i unor condiii
defectuoase de ingrijire si greeli alimentare de ordin calitativ si cantitativ,
din care un rol principal il are mana murdar
virusuri enteropatogene:
peste 50% din diareile infectioase
cel mai adesea Rotavirusuri, Calicivirusuri, Adenovirusuri si
Astrovirusuri
bacterii enteropatogene:
20-50% din cazurile de diaree acuta
Shigella disenteriae, Escherichia coli, Salmonella ,Vibrio cholerae,
Klebsiella , Yersinia, Clorstridium difficile, Pseudomonas
aeruginosa, Stafilococus aureus

paraziti enteropatogeni - Giardia lamblia (in special la sugari si prescolari)


greseli alimentare (sugar si copilul mic)
Consumul excesiv de sucuri naturale, de fructe ce conin prea mult
sorbitol si fructoza pot reprezenta o cauza de diaree
diareea data de antibiotice
Diaree de tip enterotoxigen
germeni capabili sa produc o enterotoxin, cum ar fi: E. Coli
enterotoxigen, Vibrio cholerae, Stafilococus aureus, si Bacillus cereus
enterotoxine - proteine secretate de germeni ce produc pierderea masiva
de apa si electroliti prin interferarea cu activitatea osmoreceptorilor
intestinali
poate duce la deces prin deshidratare severa
Diaree de tip enteroinvaziv
este produs de germeni care au capacitatea de a invada mucoasa
intestinal, cu alterarea structurilor din corionul mucoasei, ce are ca
expresivitate clinic apariia de scaun cu mucus, puroi si sange.
aceste diarei au ca prototip Shigella disenteriae, dar i alti germeni cum ar
fi Salmonella, Campylobacter, Yersinia enterocolitica
Tratamentul de realimentare
strategie dietetica de realimentare precoce dup primele 4-6 ore de
rehidratare cu un aliment proteic, lapte uman, lapte dietetic, formul
adaptata
privarea protein calorica indusa prin repaus digestiv poate determina
atrofie vilozitara si cronicizarea diareii
Diabetul zaharat - definitie
grup de boli de metabolism
caracterizate n principal prin:
hiperglicemie indus de secreia deficitar de insulin
rezisten la insulin
ambele entiti n proporii variabile
Clasificare DZ
diabet zaharat tip I - deficit absolut de insulina
diabet zaharat tip II - asociaza rezistenta periferica la insulina cu un
raspuns inadecvat al secretiei acesteia
diabet gestational
alte tipuri specifice de diabet:
defecte genetice
endocrinopatii
diabet indus medicamentos etc.
Complicatiile DZ
microvasculare:
retinopatia diabetica
nefropatia diabetica
neuropatia diabetica
piciorul diabetic
macrovasculare:

86.

87.

88.

89.

90.

91.

cardiopatia diabetica
arteriopatia diabetica
macroangiopatia cerebrala
complicatii acute:
coma cetoacidozica
coma hiperosmolara
hipoglicemia
92. Tratamentul DZ
optimizarea stilului de viata:
dieta adecvata
scaderea in greutate la persoanele supraponderale
exercitiu fizic
renuntarea la fumat
controlul glicemiei si al HbA1c
tratament medicamentos
prevenirea complicatiilor
93. Managementul pacientului hipertensiv
Masurarea corecta a TA - instruire presonal, instruire bolnav
Examen clinic periodic - in functie de clasificarea HTA si startificarea
riscului CV
Examene paraclinice pentru urmarirea factorilor de risc, afectarea
organelor tinta, reactii adverse la medicatie
Materiale educative pentru pacienti
Inregistrarea in documente
Cresterea compliantei la tratament
94. Stabilirea riscului cardiovascular la pacientul hipertensiv

95. Enumerati factorii de risc cardiovasculari

Neinfluentabili:
sex (masculin)
varsta (>55B, >65F)
rasa (neagra)
AHC (boli cardiovasculare <55B, <65F)
Influentabili:
fumat
dieta (grasimi, alcool, sare, putine legume)
activitate fizica (sedentarism)
stress
obezitate (IMC>30kg/mp; CA>102cmB, >88cmF)
dislipidemie (col>190mg/dl;LDL>115mg/dl;HDL< 40/46mg/dl la
B/F;TG>150mg/dl)
diabet (>126mg/dl;>198mg/dl postprandial)
boli renale
96. Enumerati principalele modificari subclinice de organ
Cardiace si vasculare
HVS (EKG - indice Sokolow - Lyon, ecocardiografie)
Ischemie cardiaca (test de efort)
Ingrosarea peretelui arterial sau placi aterosclerotice
RMN (apreciere dimensiuni VS)
Viteza undei pulsului >10m/s
Indice glezna-brat < 0.9

Renale
Microalbuminurie
GFR = 30-60 ml/min/1,73m2
Hiperuricemie
Cistatin C (biomarker de prognostic in BCR)
Cerebrale
RMN (infarcte silentioase lacunare, microsangerari,
hiperreflectivitatea substantei albe)
Retinopatia hipertensiva
97. Enumerati afectarea clinica la pacientii hipertensivi
Boala cerebrovasculara ( AIT,AVC )
Patologie cardiaca ( IMA,angina,reperfuzie,ICC)
Boli renale ( nefropatie ,creatinina>1,4/1,5 mg/ml F/B;proteinurie>300
mg/24h)
Boala vasculara periferica
Retinopatie avansata:hemoragii,edem papilar,exudate
98. Care sunt principalele cauze de HTA (se da foarte rar la examen)
HTA primara
HTA secundara (endocrinologie,neurologie,apneea de
somn),medicamente ce cresc TA,neaderenta la tratament,HTA de
cabinet,masurare incorecta
99. Care sunt factorii predictivi de evolutie nefavorabila la pacientii
hipertensivi
Tas >180mmHg,si/sau Tad >110mmHg
Tad <70mmHg
variabilitatea HTA
profil HTA nondipper (scaderea nocturnaTA cu mai putin de 10%,sau
cresterea TA nocturn)
presiunea pulsului 60 mmHg (Tas-Tad media pe 24 ore)
diabet
dislipidemie (nivelul colesterolului)
sindrom metabolic,obezitate abdominala(>102cm B,>88cm F)
hiperuricemie ( >7 / 5mg/ml B/F )
sleep-apneea
afectari subclinice de organ sau boala CV sau renala cunoscuta
microalbuminuria
medicamente (AINS, AIS, eritropoetina, ciclosporina)
leziuni renale(nr.redus de nefroni)-agenezia renala,subponderabilitate la
nastere
PRC
slaba aderenta la tratament
100.
Tratamentul HTA
valori tinta:Tas < 140 mmHg, Tad < 90 mmHg
complex (modificarea stilului de viata, trat.medicamentos, tratarea
factorilor de risc)

101.

102.

diabet zaharat TA <140/80 mmHg


Masuri nefarmacologice:
Scaderea in greutate
Reducerea aportului de sare<5g/zi
Limitarea consumului de alcool<20-30ml/zi
Activitate fizica (30-45 min/zi)
Aport de legume si fructe crescut ( K )
Reducerea aportului de grasimi
Renuntare la fumat
Consum de peste,ulei de peste ( acizi omega 3 polinesaturati )
Tratamentul medicamentos
Diuretice (tiazidice, tiazid-like, antialdosteronici, de ansa)
Blocanti ai canalelor de Ca
IECA
Blocanti ai receptorilor de angiotensina
Inhibitori de renina
Betablocante
Alte clase: alfa blocante, blocante adrenergice cu actiune centrala
Tratament antiagregant plachetar
Tratament hipolipemiant
Tratamentul diabetului zaharat
Tratamentul hiperuricemiei
HTA rezistenta la tratament
HTA necontrolata de masuri nefarmacologice si tratament antihipertensiv
cu 3 medicamente hipotensoare,dintre care unul este diuretic,utilizate in
doze si asocieri corespunzatoare
Excluderea HTA secundara (endocrinologie,neurologie,apneea de
somn),medicamente ce cresc TA,neaderenta la tratament,HTA de
cabinet,masurare incorecta
Asociere de peste 3 antihipertensive (se adauga diuretice
antialdosteronice,blocante alfa1de tip doxazosin)
Stimularea baroreceptorilor carotidieni
Denervarea renala(distrugerea bilaterala a nervilor localizati de-a lungul
arterei renale cu ajutorul cateterelor de ablatie prin radiofrecventa
introduse percutanat la nivelul arterei femurale)
Abordarea invaziva-cazuri de HTA rezistenta
adevarata,TA160/100mmHg
Sindromul metabolic
Frecvent - hipotensiune ortostatica
Incidenta crescuta a HTA sistolice izolate
Absenta scaderii nocturne a TA
HTA labila
Monitorizare albuminurie
Stil de viata (ex. fizic, scadere ponderala)
Medicamentele pot interfera cu toleranta la glucoza sau cu ADO

103.

Evita beta blocante ,diuretice tiazidice (efecte metabolice)


Se prefera : IEC,BRA,AC (neutre metabolic)
Hipolipemiante
Antiplachetare
Control si tratare diabet
Urgente hipertensive: enumerare, tratament
Definitie: sindrom clinic caracterizat prin cresterea severa, brusca si
persistenta a TAs > 200mmHg si/sau Tad > 120mmHg insotita frecvent de
deteriorare acuta a organelor tinta:
Encefalopatie hipertensiva
Eclampsia
Hemoragia intracerebrala si subarahnoidiana
AVC(Infarct cerebral aterotrombotic)
EPA
Infarct ,ischemie miocardica
Disectia acuta de aorta
IRA
Retinopatia hiperensiva stadiul III-IV
Criza catecolaminica
Rebound la clonidina sau betablocante
Tratament:
evaluare clinica si paraclinica(cardiov,renal,neuro,oftalmo)
reducerea TA cu 25% (ore),apoi in 24 ore Tad <100mmHg
(exceptie coarctatie de aorta, ischemie coronariana)
Medicatie:
nitroprusiat de sodiu
nitroglicerina
betablocante (labetalol, esmolol)
nicardipina
hidralazina
diazoxid
furosemid
fentolamina