You are on page 1of 32

Volumul V, Numãrul unu

Mergi pânã la capãt


Ce poþi face ca sã duci pânã la capãt viziunea pe care þi-a dat-o Dumnezeu? John Maxwell ºi alþii
ne oferã mai multe indicaþii care sã ne asigure reuºita în împlinirea viziunii. Dã-mi voie sã subliniez
ESURSE SPIRITUALE T OA M N A 2 0 0 1

câteva dintre acestea:

D
• Cel mai mare dar pe care îl poþi face bisericii este o viziune.
• Viziunea trebuie sã fie clarã – claritatea face ca viziunea sã fie înþeleasã. Ca aceasta sã fie clarã,
tu trebuie sã o vezi limpede, sã o împãrtãºeºti continuu ºi sã o prezinþi într-un mod creativ.
• Viziunea este lagatã de trecut. Oamenii nu vor dori viitorul, pânã când nu vor fi atins trecutul.
ezvoltarea viziunii pentru noul mileniu
• Viziunea are un simþãmânt al scopului ºi oferã o direcþie clarã. Aceasta rãspunde la întrebarea:
„De ce facem ceea ce facem?“
• Viziunea are scopuri, ºi scopurile vor face viziunea realã. Scopurile nu sunt viziune; ele sunt
trepte spre viziune. Gary L. McIntosh Priveºte înapoi, avântã-tte înainte . . . . . . . . . . 2
• Viziunea implicã onestitate. Când eºuezi sã fii onest ºi sã te ocupi de slãbiciunile tale, integri- Oare puternica atracþie spre viitor va determina
tatea ºi validitatea viziunii tale vor fi puse sub semnul întrebãrii. biserica sã nu þinã seama de trecutul ei?

• Viziunea este însoþitã de pasiune ºi convingere. Cineva a spus: „Oratorii doresc sã fie plãcuþi John C. Maxwell, Cum sã transformãm viziunea în realitate . . . . 5
ascultãtorilor lor; liderii doresc sã schimbe vieþi.“ În esenþã, viziunea ta are de-a face cu oameni Ron F. McManus Chiar ºi atunci când pastorii au o viziune pentru biserica lor
mai sunt multe de fãcut pânã sã vadã viziunea împlinitã.
care au nevoie, ori de Hristos, ori sã fie întãriþi în credinþã. Aceastã convingere trebuie sã-þi
motiveze pasiunea. Tommy Barnett Cum sã te rogi pentru viziune . . . . . . . . . . . 10
• Viziunea se ajusteazã din mers. În timp ce pãºeºti pe calea viziunii, va trebui sã te adaptezi, sã Este Duhul Sfânt partenerul tãu de rugãciune
atunci când cauþi viziunea pentru biserica ta?
te organizezi ºi sã discerni timpul potrivit.
• Viziunea implicã un sentiment al urgenþei. Dacã aceasta este importantã pentru Dumnezeu, Steven R. Mills o bisericã mai micã.. 14
Dezvoltatea viziunii într-o
Iatã câþiva paºi pentru iniþierea schimbãrii ºi comunicarea
atunci trebuie sã fie importantã ºi pentru tine. Deºi eºti conºtient de limitele datorate oame-
viziunii într-o bisericã mai micã.
nilor, resurselor financiare sau provocãrilor, totuºi, tu ai mereu aceea dorinþã de a merge mai
departe. Richard D. Prioritãþi pentru pãstori . . . . . . . . . . . . . . . 19
Dobbins Descoperã care sunt cele mai importante lucruri
• În mod obiºnuit, viziunea este conceputã de conducãtorul principal, dar este nãscutã de ceilalþi din viaþa uni sluijitor al lui Dumnezeu.
lideri. Modul în care prezinþi viziunea va fi contagios pentru cei cu care lucrezi ºi pe care îi
conduci.
• Viziunea are o strategie. Este teribil de neplãcut sã auzi despre un scop pentru care nu existã De asemenea, înãuntru . . .
nici o strategie specificã pentru a fi dus la îndeplinire.
• Viziunea poate fi transmisã de la un lider la altul în biserica în care slujeºti. Gândeºte-te la Donald A. Lichi Ajutorarea oamenilor în bisericã (Partea 1) . . 22
viziunea pe care Moise a transmis-o lui Iosua; viziunea pe care Avraam a transmis-o lui Issac
Douglas A. Oss Darurile spirituale în biserica
ºi apoi lui Iacov etc. Toþi adevãraþii lideri au înþeles cã adevãrata viziune este de la Dumnezeu
de astãzi (Partea a 2-aa). . . . . . . . . . . . . . 24
ºi cã nu este proprietatea lor. Celor cãrora le-a fost transmisã nu s-au simþit stânjeniþi împlinind
viziunea pe care altcineva a iniþiat-o. Ei s-au implicat cu toatã inima în realizarea acesteia ºtiind Schiþe de predicã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26
cã Dumnezeu este Cel care a pornit întregul proces.
Mai presus de toate sã ºtii cã Dumnezeu are o viziune pentru viaþa ºi lucrarea ta ºi cã El este credin-
cios. Te poþi încrede întru totul în Acela „care poate sã te pãzeascã de orice cãdere“ (Iuda 24).

WAYDE I. GOODALL
O COLECTIE DE ARTICOLE PENTRU LUCRÃTORII CREªTINI DIN ROMÂNIA
Editorial
T rãim într-o vreme a suspiciunii. Politicienii, agenþiile de
O Bisericã de mare impact
pentru secolul 21
de 200 de persoane, devenind o bisericã de familie, unde
ºtiri ºi propriile noastre experienþe nefericite din trecut, se preamãresc relaþiile frãþeºti.
ne-au convins de adevãrul cã nu putem gãsi multe lucruri 3. Viziunea bisericii este ºi ea un motiv al derivei misi-
în care sã putem avea încredere. Lipsa de integritate pare unii bisericii de azi. Am putea spune cã lipsa ei este mai
mai mult regula decât excepþia. La suspiciune mai putem degrabã regula decât excepþia. Cele mai multe din bisericile
adãuga rata schimbãrilor care se accelereazã tot mai mult noastre nu-ºi definesc nici mãcar declaraþia misiunii lor.
pe zi ce trece. Schimbãrile cuprind toate domeniile activi- Nu ºtim nici mãcar de ce existãm ca bisericã. Biserica pe
tãþii umane, de la vârful de lance al comunicãrii electroni- care o pãstoresc ºi-a formulat astfel declaraþia misiunii
ce, pânã la cele mai conservatoare instituþii umane, vedem sale: Sã aducem oameni la Isus Hristos fãcându-i membri
cum schimbãrile aduc noi forme ºi exprimãri care produc în familia Sa, ajutându-i apoi sã se maturizeze, devenind
derutã ºi nesiguranþã. Ne întrebãm speriaþi, Quo Vadis asemenea lui Isus Hristos; sã-i echipãm pentru lucrarea
Ecclesia? Încotro se îndreaptã Biserica? Mai suntem rele- din bisericã ºi viaþa de misiune din lume, pentru ca Numele
vanþi pentru problematica omului secolului 21? Mesajul lui Isus Hristos sã fie preamãrit. Cuvintele-cheie ale misi-
nostru rãspunde nevoilor omului de azi? unii noastre sunt: evanghelizare, calitatea de membru al
Analizate de aproape, bisericile creºtine de azi se aflã bisericii, maturizare, misiune, închinare.
parcã într-o miºcare de derivã de la misiunea lor funda- O bisericã însã are nevoie de viziune. Fãrã viziune
mentalã, aceea de a schimba lumea. Ne îndepãrtãm de la poporul lui Dumnezeu piere. Aº adãuga eu, se autodis-
Marea Trimitere, eºuând în programe ºi filozofii ale lucrãrii truge. Formularea viziunii trebuie sã porneascã de la pas-
care de multe ori n-au nimic comun cu porunca Domnului torul bisericii, ea trebuie sã izvorascã din relaþia acestuia
Isus Hristos. cu Dumnezeu.
Am constatat cã dincolo de specificul cultural, bisericile 4. Lipsa unei comunicãri suficient de bune în comuni-
de azi suferã în general de aceleaºi boli, care fac ca ele sã tate duce ºi ea la deriva bisericii de la misiunea ei.
se miºte în derivã ºi nu într-o înaintare planificatã dupã 5. Un alt motiv al derivei este eºecul liderilor de a
un itinerar ºi cu o þintã precisã. Într-un efort de a identifi- prevedea obstacolele din calea împlinirii misiunii ºi viziunii
ca rãul – primã condiþie a eliminãrii lui – voi prezenta în lor. Aici aº aminti doar douã: birocraþia ºi sabotorii lucrãrii
continuare câteva dintre motivele acestei „derive“. lui Dumnezeu.
1. Biserica are prea multã mulþumire de sine. Biserica de 6. Lipsa unor victorii pe termen scurt. De foarte multe
azi se complace în situaþia unde se gãseºte, fiind tot mai ori ne fixãm viziuni de termen lung care obosesc aºteptã-
lipsitã de sensibilitate faþã de nevoile societãþii aflate în rile bisericii. Trebuie prevãzute victorii de termen scurt
continuã schimbare, ºi tot mai indiferentã de misiunea sa. pentru a întreþine entuziasmul ºi avântul bisericii.
2. Un al doilea motiv al derivei, este conducerea bisericii. 7. Putem greºi apoi declarând victoria prea repede. Lipsa
John C. Maxwell descrie cinci niveluri la care poate ajunge de substanþã a unei victorii declarate mai mult pe hârtie
un lider, ºi anume: nivelul poziþiei, al permisiunii, al reali- decât în realitate, poate la rândul ei sã demoralizeze biseri-
zãrilor, al reproducerii ºi al simbolului. Din pãcate, cei mai ca. Cu siguranþã victoria trebuie raportatã bisericii pentru
mulþi pastori se opresc la treapta a doua a creºterii lor ca a se bucura de ea. O victorie nu poate fi administratã dacã
lideri, cea a permisiunii. Unii cercetãtori considerã cã 90% ea nu este condusã de o conducere serioasã ºi care are o
dintre pastorii de azi se mulþumesc sã rãmânã pe aceastã filozofie profund biblicã a modului ei de conducere.
treaptã, motiv pentru care biserica lor nu creºte mai mult Pastor Petru Lascãu

Resurse Spirituale Colectivul de redac]ie


Revist[ publicat[ trimestrial de Redactor ºef: Bill L. Williams
LIFE PUBLISHERS INTERNATIONAL
Editor: Luca Creþan
Str. Ady Endre, nr. 33, 3700 Oradea, România
Tel. (059) 136264, (094) 624236, Fax (059) 447180 Traducãtor ºi tehnoredactor: Ionel Socaciu
E-mail: liferom@rdslink.ro, Web site: www.liferomania.ro ISSN 1454 – 1750
Articolele din aceastã revistã au fost selectate ºi traduse din Enrichment—un jurnal pentru lucrãtorii
creºtini publicat de organizaþia Assemblies of God, SUA.
IMPORTANT: Având în vedere cã unii cititori ai revistei ne-au solicitat numere suplimentare, anunþãm pe aceastã cale cã pentru continuarea publicãrii
revistei contribuþiile dumneavoastrã sunt binevenite. Cheltuielile pentru o revistã sunt de 10.000 lei ºi aceastã sumã poate fi depusã de cei care doresc
în contul nr. 874.1/ROL al lui LIFE PUBLISHERS INTERNATIONAL, deschis la BCR Oradea.
< Cu ocazia sãrbãtorilor de iarnã, 9
colectivul * Editurii Life Publishers România
<
9
vã ureazã
<
< Sãrbãtori fericite 9
,-La mulþi ani!<,-
ºi <

9
Fie ca binecuvântãrile Domnului sã se odihneascã ºi Faþa Lui
sã strãluceascã peste voi toate zilele vieþilor voastre!
* În fotografie, de la stânga la dreapta: Daniel Ardelean – responsabil relaþii cu publicul, Liliana Ardelean – manager, Monica Radu – secretarã, Ionel Socaciu – editor.
Pe mãsurã ce înaintãm cu paºi repezi în secolul al XXI-lea, este
important sã privim înapoi ca sã descoperim valorile esenþiale care
dau semnificaþie lucrãrii noastre ºi, în acelaºi timp, sã ne avântãm
înainte pentru a cuceri noi oportunitãþi.

PRIVEºTE ÎNAPOI, AVÂNTÃ-TE ÎNAINTE


D E G A R Y L . M C I N T O S H

2 • TOAMNA 2001
P
e vremea când Australia era o aºezate în Ghilgal, Iosua le-a explicat Aproape fiecare bisericã avea o formã
naþiune nou formatã, conducã- israeliþilor motivul pentru care acestea de ªBV, însã aproape nici o bisericã nu
torii ei au ales o stemã care sã au fost aºezate acolo. El a înþeles cã avea un grup de credincioºi care sã-i
le reprezinte þara. Douã ani- valorile esenþiale ale trecutului sunt ajute pe cei care suferã din cauza
male – un cangur ºi un emu – cruciale pentru a planificarea unui divorþului. În prezent în Statele Unite
stau fiecare de o parte ºi de alta viitor nou. Astfel, Iosua a poruncit lucrurile s-au inversat – eficienþa mul-
a stemei. Aceste douã animale poporului ca, ori de câte ori vor trebui tor programe de ªBV a scãzut datoritã
au fost alese pentru douã trãsã- sã ia decizii cu privire la direcþia în care numeroaselor activitãþi care stau la
turi comune unice – deºi atât cangurul sã meargã, sã priveascã în trecut pen- dispoziþia copiilor, însã bisericile au tot
cât ºi emulul îºi întorc capul ºi aruncã tru a-ºi descoperi valorile fundamen- mai multe grupuri de credincioºi care
o privire înapoi ca sã se orienteze, ei se tale. sã-i ajute pe cei care suferã din cauza
deplaseazã întotdeauna înainte. Chiar În zilele noastre se vorbeºte mult divorþului.
dacã cele douã animale sunt foarte iuþi despre definirea valorilor esenþiale ale Noi nu „instalãm“ valori noi în
unei biserici. Cu toate acestea este oamenii noºtri. Valorile sunt un lucru
de picior, nici unul dintre ele nu poate
greºit sã credem cã ne putem crea pro- pe care oamenii noºtri trebuie sã ºi le
merge cu spatele înainte. Întemeietorii
priile valori din nimic. De fapt, ne însuºeascã în totalitate ºi, pentru a le
Australiei au vrut ca þara lor sã fie
descoperim valorile privind la trecut, pãstra, au nevoie de o anumitã predis-
reprezentatã de ceva care sã meargã
aºa cum ºi poporul Israel privea înapoi poziþie. Exprimându-ne aprecierea pen-
mereu înainte, niciodatã înapoi. Cu
ca sã-ºi reaprindã focul propriilor va- tru valorile fundamentale ale formelor
alte cuvinte, cangurii ºi emulii privesc
lori. Cum se poate face acest lucru? de slujire anterioare, ni-i vom pãstra pe
înapoi, dar se avântã înainte. oamenii atraºi de aceste valori. Aflã
Iatã câþiva paºi care îi vor ajuta pe con-
Pe mãsurã ce înaintãm în secolul al care sunt formele de slujire binecunos-
ducãtori sã priveascã înapoi ºi sã se
XXI-lea este important sã privim cute din istoria bisericii voastre. Începe
avânte înainte.
înapoi ca sã descoperim valorile sã-þi exprimi aprecierea pentru acele
esenþiale care dau semnificaþie lucrãrii ONOREAZ{ TRECUTUL forme de slujire ºi pentru oamenii care
noastre, ºi, în acelaºi timp, sã ne avân- au slujit în ele. Acest lucru este foarte
Odatã un om înþelept a fãcut urmãtorul
tãm înainte pentru a cuceri noi oportu- important atunci când îþi planifici sã
comentariu: „Trecutul ne învaþã,
nitãþi. Din nefericire, atracþia puternicã restructurezi sau sã înlocuieºti o anu-
prezentul ne testeazã, iar viitorul ne
a viitorului ne poate face sã trecem cu mitã formã de slujire. Fã-i sã ºtie cã tu
rãsplãteºte.“ Cu excepþia cazului în
vederea trecutul. Atunci când privirea care eºti fondatorul unei biserici, tu înþelegi locul pe care îl are o lucrare în
înapoi promoveazã mentalitatea „leu- construieºti pe temelia altora. Numai biserica voastrã ºi în inimile lor.
coplastului“ (sã faci orice pentru a datoritã dedicãrii, sacrificiului ºi
menþine biserica unitã ºi a privi înapoi dragostei lor pentru Hristos, biserica
SUBLINIAZ{ PRINCIPIILE
la vremurile bune de odinioarã pentru voastrã e ceea ce este astãzi. Respectã-i +I VALORILE BIBLICE
rezultate ºi pentru confirmarea justeþei ºi cinsteºte-i pe conducãtorii, pãstorii, Metodele nu sunt de lungã duratã, ci
deciziilor luate atunci), a privi înapoi lucrãtorii din trecut, care au zidit cu numai valorile care le-au creat ºi le-au
nu este un lucru bun. Dacã privirea credincioºie biserica voastrã. Uitã-te ºi susþinut. Atunci când aminteºti lideri
spre trecut duce doar la o încercare vezi ce lecþii ar putea fi învãþate de la ºi lucrãri din trecut, pune accentul pe
de-a ne remodela slujirea dupã tiparele conducãtorii ºi din lucrãrile anterioare. valorile fundamentale. De exemplu,
din trecut, suntem sortiþi eºecului în Când priveºti în trecut, pune-þi între- valorile fundamentale care au stat la
secolul XXI. Pe scurt, trecutul existã ca bãri de genul: „Care sunt, de fapt, valo- baza ªcolilor biblice de vacanþã au fost
sã ne amintim de el, nu sã-l retrãim. rile la care þine biserica noastrã?“, „Ce evanghelizarea ºi dragostea lor pentru
Cu toate acestea, de multe ori este anume i-a însufleþit în trecut pe credin- cei pierduþi. Atunci când menþionezi
necesar sã privim înapoi, dacã vrem sã cioºii noºtri?“ Rãspunsurile la aceste ªcolile biblice de vacanþã, scoate în evi-
punem bazele unui viitor ºi ale unei întrebãri vor scoate în evidenþã valorile denþã dedicarea bisericii faþã de evan-
viziuni puternice. Martin E. Marty, isto- pe care biserica voastrã le îmbrãþiºeazã ghelizare ºi dragostea ei pentru cei
riograf al bisericii în cadrul Universitã- în mod natural. pierduþi. Gândeºte-te la fiecare lucrare
þii din Chicago, numeºte acest lucru care trebuie schimbatã ºi identificã va-
„gãsirea în trecutul nostru a unui viitor EXPRIM{-|I APRECIEREA lorile biblice care o motiveazã. Învaþã
utilizabil“. Este posibil ca Iosua sã fi FA|{ DE FORMELE DE ºi predicã Scriptura, valorile ºi principi-
crezut cã cel mai bun viitor este un tre- SLUJIRE ANTERIOARE ile de bazã, care trec dincolo de timp ºi
cut bun. Relatarea la care mã refer o care rãmân valabile.
De-a lungul anilor, prioritãþile ºi
gãsim în Iosua 4:1-24. Dupã ce nevoile se schimbã. Unele forme vechi PREZINT{ NOILE LUCR{RI
poporul lui Israel a trecut Iordanul, de slujire îºi pierd eficienþa ºi apar
Domnul i-a vorbit lui Iosua ºi i-a altele noi. Pentru Statele Unite ªcoala
CA O CONTINUARE A
poruncit sã ia din râu 12 pietre ºi sã Biblicã de Vacanþã (ªBV) este un exem- CELOR DIN TRECUT
facã din ele un semn de aducere plu. În anii ’50 ªBV era o metodã efi- Viaþa poate fi înþeleasã numai privind
aminte. Dupã ce pietrele au fost cientã de-a evangheliza copiii ºi tinerii. înapoi, însã ea trebuie trãitã privind

RESURSE SPIRITUALE • 3
înainte. Sau, dupã cum spune un vechi triplat faþã de cea din cadrul serviciului cu nãdejde spre venirea Lui.
proverb chinezesc: „Este scris cã cei ce de rugãciune din timpul sãptãmânii. Existã tradiþii moarte ºi tradiþii vii.
nu merg înainte merg înapoi“. Pe Cele moarte vor continua sã fie amin-
mãsurã ce avansãm în noul mileniu, ASIGUR{-I PE OAMENI DE tite, dar vor avea foarte puþin impact
vor apãrea lucrãri ºi metode noi. DEDICAREA TA FA|{ DE asupra vieþilor ºi oamenilor de azi.
O datã stabilite valorile esenþiale, VALORILE ESEN|IALE ALE Tradiþiile vii continuã prin sublinierea
tot ce nu vine în sprijinul acestor valori valorilor istorice care însoþesc lucrãrile
BIBLIEI
trebuie schimbat. Atunci când oamenii din prezent. Cele mai trainice tradiþii
se vor plânge: „Noi nu am mai fãcut Fã-þi timp pentru a-i ajuta pe oameni sunt cele care aratã spre viitor prin
aºa ceva pânã acum!“, aminteºte-le sã înþeleagã cã „forma“ este cea care se intermediul lucrãrilor eficiente care au
urmãtorul principiu: „Dacã acest lucru schimbã, nu valorile fundamentale. un impact asupra oamenilor din zilele
nu face parte din valorile noastre Pune accentul pe principiile din 1 Cor- noastre.
esenþiale, atunci poate fi negociat inteni 9:19-23, ºi aratã-le cum lucrarea
oricând.“ ta devine „tuturor totul, ca, oricum, sã FII R{BD{TOR
Clãdind pe aceste trei trepte pe care mântuiesc pe unii din ei“. Continuã sã
Înþelege cã în zonele urbane ºi subur-
tocmai le-am menþionat vei putea subliniezi mai degrabã principiile bib-
bane ale Statelor Unite este nevoie, de
aborda lucrarea ca pe o „continuare“ a lice ale trecutului, decât formele aces-
obicei, de 5-7 ani ca sã schimbi direcþia
lucrãrilor din trecut. De exemplu, dacã tuia, explicând în ce fel noile forme pot
unei biserici existente. În zonele rurale
vrei sã iniþiezi un nou serviciu de duce mai departe vechile valori.
este nevoie de 10-12 ani ºi, uneori, de
închinare, nu îl prezenta ca fiind un timp ºi mai îndelungat.
înlocuitorul unui serviciu mai slab,
ASCULT{ +I IUBE+TE
Liderii secolului XXI ar trebui sã fie
care nu poate împlini nevoile bisericii. Dacã ai de gând sã faci o schimbare atenþi sã-ºi formeze o perspectivã pe
Mai degrabã concentreazã-te asupra majorã, ai nevoie de cel puþin un an ca termen lung. Dacã nu vom putea face
uneia dintre valorile voastre funda- sã treci prin etapele de mai sus. Liderii anul acesta atât cât am sperat, în
mentale, aceea de-a atrage cât mai eficienþi le acordã oamenilor timp ca urmãtorii 5 ani vom face mai mult
mulþi oameni. sã-ºi împãrtãºeascã sentimentele, sã-ºi decât ne-am fi putut gândi.
exprime frustrãrile ºi sã se obiºnuiascã
ARAT{ MODUL ÎN CARE cu noile forme. Este mai important sã ÎNCREDE-TE ÎN DUMNEZEU
NOILE METODE DUC MAI le pui la dispoziþie întâlniri în grupuri C{ EL VA G{SI O CALE
mai mici, în care câþiva oameni sã
DEPARTE VALORILE PRIN CARE TOATE ACESTEA
poatã pune întrebãri, decât întâlniri cu
TRECUTULUI întreaga adunare. Fii gata sã te VOR FI POSIBILE
Una dintre bisericile în care am lucrat a întâlneºti în particular cu anumiþi Bine spunea vechea cântare: „O, Dum-
dorit sã suspende întâlnirea de rugã- oameni care vor sã-ºi exprime pãrerea nezeule, ajutorul nostru în vremurile
ciune din timpul sãptãmânii ºi începe- în legãturã cu schimbarea preconizatã. trecute, nãdejdea noastrã pentru anii
rea unei lucrãri pe grupuri mici. care stau sã vinã“. Ce cuvinte mai
În procesul de obþinere a acordului COMUNIC{ FAPTUL C{ potrivite ar putea rãmâne în mintea
adunãrii pentru noua lucrare în TRADI|IILE SUNT CEL MAI liderilor bisericii secolului XXI? Atâta
grupuri mici, pãstorul ºi liderii bisericii
RESPECTATE ATUNCI CÂND timp cât Îl iubim pe Dumnezeu ºi
i-au ajutat pe oameni sã înþeleagã cã poporul Sãu, El ne va ajuta sã-i
scopul (valoarea) întâlnirii din cursul
SUNT DUSE MAI DEPARTE DE
îndrumãm în lucrãri eficiente în noul
sãptãmânii era rugãciunea. Ei au LUCR{RI NOI mileniu. -
subliniat faptul cã fondatorii bisericii Cele mai multe biserici au o masã a
au fost convinºi cã rugãciunea era Cinei Domnului. Pe multe dintre ele Gary L. McIntosh este profesor de
temelia principalã pentru eficienþa sunt gravate douã expresii diferite, cu Lucrare ºi Conducere Creºtinã la Talbot
bisericii. Treptat, liderii bisericii au accente diferite. Acestea sunt: „În School of Teology, Biola University, La
demonstrat adunãrii cã noua lucrare Miranda, California,
amintirea Mea“ ºi: „Pânã la venirea
ºi preºedinte al
pe grupuri mai mici urma sã fie clãditã Lui“.
organizaþiei The
pe temelia fondatorilor ºi cã mai mulþi Cina Domnului este o tradiþie vie McIntosh Church
oameni se vor ruga dacã vor exista mai pentru cã ea ne duce în trecut – În Growth Network.
multe întâlniri pe grupuri, în diferite amintirea Mea – ºi în viitor – Pânã la
zile ale sãptãmânii. Adunarea a fost de venirea Lui. Ne ajutã sã ne amintim de
acord sã încerce. Dupã o lunã de zile, jertfa Domnului Isus în locul nostru ºi,
participarea în grupurile mici s-a în acelaºi timp, ne îndeamnã sã privim

„Cu toate cã sunt slobod faþã de toþi, m-am fãcut robul tuturor, ca sã câºtig pe cei mai mulþi...
Fac totul pentru Evanghelie, ca sã am ºi eu parte de ea.“
Pavel, în 1 Corinteni 9:19,23

4 • TOAMNA 2001
I
NTERVIU CU JOHN C. MAXWELL ªI RON F. MCMANUS

Cum sã transformãm viziunea


în realitate
Conducerea pastoralã este deficitarã în dezvoltarea unei viziuni
pentru biserica localã. Fãrã o viziune, biserica nu va creºte. De
fapt, s-ar putea chiar sã descreascã, dacã oamenii încep sã
pãrãseascã biserica respectivã pentru a merge la o altã bisericã
care are un scop mult mai clar ºi mai bine definit. Însã chiar ºi
atunci când pãstorii au o viziune pentru bisericile lor, trebuie
muncit foarte mult pentru ca viziunea sã devinã realitate. Modul
în care pãstorii îºi comunicã viziunea este determinantã pentru
felul în care credincioºii vor colabora cu ei la împlinirea acestei
viziuni. Adunarea va trebui, de asemenea, sã-ºi evalueze slujirea
în lumina acestei viziuni. Pentru ca biserica sã continue sã fie efi-
cientã în evanghelizarea comunitãþii locale ºi în transformarea
viziunii în realitate s-ar putea sã fie nevoie ºi de unele schimbãri.
Enrichment a rugat doi pastori de succes – John C. Maxwell,
fondatorul organizaþiilor INJOY, Inc. ºi EQUIP, ºi Ron F. McManus,
preºedintele lui EQUIP, a cãror lucrare constã în pregãtirea pas-
torilor ºi a liderilor – sã discute rolul pastorilor în dezvoltarea ºi
implementarea viziunii în bisericile lor. Ei oferã sfaturi practice
pentru pastorii care doresc sã primeascã de la Dumnezeu o
viziune înnoitã pentru bisericile pe care le pãstoresc.

JOHN C. MAXWELL RON F. MCMANUS RESURSE SPIRITUALE • 5


DEFINIÞI VIZIUNEA ªI este dificil sã-ºi contureze o viziune, MAXWELL: Bill Hybels dã o ilustraþie.
IMPORTANÞA EI ÎN LUCRARE. dar viziunea este o calitate indispen- În medie, un pastor american slujeºte
MAXWELL: Viziunea este o imagine a sabilã unui lider. Chemarea noastrã aproximativ trei ani ºi jumãtate într-o
unui viitor dorit; o imagine a ceva ce pentru oameni este sã le oferim spe- bisericã. Pastorul Joe vine în bisericã ºi
încã nu posed momentan, dar este ceva ranþã. Este un lucru extraordinar sã ai viziunea sa este ca biserica sã meargã
ce vreau sã vãd ºi sã experimentez; un tu însuþi speranþã. spre dreapta. Dupã trei ani ºi jumãtate
lucru care vreau sã fie experimentat ºi Nu oricine are o viziune este un Joe pleacã ºi vine pastorul Harry. El
de oamenii pe care îi conduc. Atunci lider, dar orice lider are o viziune. Când vrea ca biserica sã o ia la stânga. Prin
când pãstorul ºi biserica sa au o vizi- cineva îþi spune cã ocupã o poziþie de urmare, cei mai mulþi dintre membrii
une, ei îºi vor focaliza toatã energia, conducere, întrebarea fireascã pentru bisericii o iau spre stânga. Pastorul
timpul, banii ºi personalul pentru persoana respectivã este: „Care e viziu- Harry pleacã ºi el dupã trei ani ºi jumã-
împlinirea viziunii respective. nea ta?“ Dacã un lider nu poate sã-þi tate ºi vine pastorul Jack. El le spune
prezinte o imagine clarã a ceea ce vede oamenilor: „Sunteþi cei mai confuzi
MAI PUÞIN DE 5% DIN PAS- oameni pe care i-am vãzut vreo-
TORI AU DE FAPT O VIZIUNE datã. Unii dintre voi merg la
CLAR FORMULATÃ. CE dreapta, alþii la stânga. Noi tre-
IMPACT ARE ACEST LUCRU buie sã mergem înainte.“ Astfel,
ASUPRA BISERICII LOCALE? în mai puþin de zece ani, în bise-
MCMANUS: Versetul din Scrip-
Când p[storul =i biserica sa ricã s-au perindat trei pãstori cu
turã care spune: „Când nu este trei viziuni diferite. Oamenii
nici o viziune, poporul piere“ ajung sã fie confuzi ºi frustraþi.
(Proverbe 29:18; KJV) are douã au o viziune, ei î=i vor focaliza
aspecte. În lipsa unei viziuni MCMANUS: Un lucru similar se
comunitatea noastrã va pieri întâmplã atunci când un pastor
fãrã Hristos, dar, pe de altã toat[ energia, timpul, banii =i participã la o conferinþã. Membrii
parte, în lipsa unei viziuni ºi bisericii încep sã se gândeascã în
biserica va pieri. sinea lor: Duminica viitoare ne
Bisericile ai cãror membri se personalul pentru împlinirea va spune tot ce-a auzit acolo. Aºa
luptã unii cu alþii ºi-au pierdut se întâmplã, iar ei stau în bãncile
viziunea pentru oamenii pier- lor ºi se gândesc: O sã-i treacã.
duþi. Fãrã o viziune, oamenii ºi viziunii respective. ªi, într-adevãr, îi trece. În con-
bisericile devin egocentrici. secinþã, pastorul îºi pierde credi-
Oamenii încep sã-ºi caute greºeli bilitatea pentru cã oamenii aud
unii altora ºi biserica se autodis- mereu ºi mereu acelaºi lucru.
truge. Viziunea este un lucru
fãrã de care pastorii ºi biserica CUM POT PASTORII SÃ-ªI
nu-ºi pot permite sã trãiascã. DEZVOLTE O VIZIUNE DATÃ
DE DUMNEZEU PENTRU
MAXWELL: Ori de câte ori o bise- BISERICILE LOR?
ricã se ceartã pentru lucruri MCMANUS: Dacã pastorii vor sã
mãrunte, poþi fi sigur cã oamenii aibã o viziune, trebuie s-o
aceia nu au o imagine clarã a primeascã de la Dumnezeu. Ei
ceea ce trebuie sã fie. trebuie sã se roage ºi sã-L caute
În conferinþele mele pentru pe Domnul. Aici începe totul, în
lideri, pastorii mã întreabã dese- inimile lor. Dumnezeu pune ceva
ori: „Aveþi vreo viziune pentru în inimile ºi în duhurile lor, apoi
biserica mea?“ Ei ar dori sã le acel ceva devine un lucru pe care
arãt direcþia în care trebuie sã trebuie sã-l comunice eficient
meargã ºi modul în care trebuie celorlalþi conducãtori, pentru ca
sã arate bisericile lor. Întotdeau- aceºtia, la rândul lor, sã-ºi poatã
na mã întristez când sunt între- însuºi viziunea.
bat aºa ceva.
Fãrã o viziune oamenii aflaþi MAXWELL: Pastorii trebuie sã-ºi
în poziþii de conducere vor pieri. gãseascã locul în comunitatea de
Nu numai cã îþi vei pierde oamenii, îi în viitor, persoana aceea nu este con- credincioºi, petrecând timp cu Dumne-
vei pierde ºi pe cei care se aflã în pozi- ducãtorul organizaþiei respective. zeu. Lasã-L pe Dumnezeu sã-þi vor-
þii de conducere – vei pierde totul. De beascã ºi sã lucreze în tine; fii sincer cu
multe ori când oamenii pãrãsesc biseri- CE PERICOL EXISTÃ ÎN A AVEA O El, spune-I: Doamne, iatã ce fac bine ºi
cile credem cã este vorba despre o pro- VIZIUNE PENTRU CARE PERSOANA ce nu fac bine; acestea sunt neajun-
blemã doctrinalã, dar, de cele mai RESPECTIVÃ NU S-A RUGAT ªI NU surile mele, punctele mele forte ºi
multe ori, este vorba de o problemã de A CÃUTAT SUFICIENT darurile mele. De multe ori noi le cerem
conducere. Celor mai mulþi pãstori le CÃLÃUZIREA LUI DUMNEZEU? oamenilor sã meargã în afarã, când nu

6 • TOAMNA 2001
DE CE FALIMENTEAZÃ ORGANIZAÞIILE ÎN EXPERIMENTAREA NOII VIZIUNI
John P. Kotter, Konosuke Matsushita profesor de conducere la Harvard Business School, a scris un articol intitulat
„Conducând schimbarea: De ce eºueazã eforturile de transformare?“, articol inspirat din experienþa câºtigatã în
timp ce a urmãrit peste 100 de companii în perioada în care acestea încercau sã se transforme în corporaþii mai
eficiente. Aceste eforturi ale conducerilor respective au fost iniþiate cu mai multe scopuri: management la cel mai
înalt nivel, retehnologizare, determinarea mãrimii potrivite, restructurare, schimbãri culturale ºi relansare. Cu
excepþia felului în care acest proces a fost numit, scopul a rãmas în esenþã acelaºi. Toþi doreau sã facã schimbãri
fundamentale cu privire la modul în care afacerea putea fi condusã, ca sã se adapteze mai bine unei pieþi în continuã
schimbare.
În timp ce o parte din eforturile acestor lideri au avut succes, iar altele au eºuat, cele mai multe au ocupat un loc
de mijloc, cu o concentrare mai mare asupra treptei inferioare a scalei eficienþei lor.
Kotter a tras douã concluzii ºi a identificat apoi opt greºeli pe care le fac astfel de organizaþii. Prima observaþie a
fost cã procesul schimbãrii este o combinaþie de mai multe etape care necesitã o perioadã de timp relativ lungã.
Omiterea unor etape ar putea sã grãbeascã procesul, dar aceasta va compromite în mod sigur rezultatul final. În al
doilea rând, el a observat cã erorile majore în oricare dintre aceste etape pot încetini progresul acestui proiect ºi
pot anula pânã ºi succesele anterioare.
Greºeala nr. 1: Nestabilirea unui sentiment al urgenþei suficient de mare
Începerea unui program de transformãri necesitã cooperarea activã a mai multor indivizi. Kotter susþine cã mai mult
de 50% din companii falimenteazã în acest prim pas.
Greºeala nr. 2: Necrearea unei coaliþii îndrumãtoare suficient de puternicã
Programele mari deseori încep cu unul sau doi oameni, dar în toate cazurile care au avut succes coaliþia conducã-
toare a continuat sã creascã cu timpul.
Greºeala nr. 3: Lipsa unei viziuni
În cazurile care nu au avut succes, echipa conducãtoare a falimentat sã dezvolte o imagine a viitorului care sã poatã
fi comunicatã relativ uºor ºi sã fie atractivã pentru persoanele implicate ºi nu numai.
Greºeala nr. 4: Comunicarea insuficientã a viziunii
În cazul proiectelor falimentare, liderii acestora nu au reuºit sã foloseascã toate posibilitãþile existente ºi toate opor-
tunitãþile ca sã le comunice oamenilor viziunea lor.
Greºeala nr. 5: Neîndepãrtarea obstacolelor din calea noii viziuni
Nu toate obstacolele sunt evidente de la bun început. Procesul îndepãrtãrii acestora trebuie sã fie continuu.
Greºeala nr. 6: Lipsa planificãrii ºi a obþinerii unor victorii pe timp scurt
O transformare realã necesitã timp, iar efortul reînnoirii îºi pierde avântul dacã nu existã ºi þeluri care sã fie atinse
ºi sãrbãtorite într-un timp scurt.
Greºeala nr. 7: Declararea victoriei înainte de vreme
Sãrbãtorirea prematurã a victoriei poate pune capãt avântului înainte ca procesul sã se fi terminat.
Greºeala nr. 8: Neancorarea schimbãrilor în cultura corporaþiei
Schimbarea nu va fi permanentã pânã ce nu devine „modalitatea în care procedãm noi aici”. Atâta timp cât nu se
schimbã normele de funcþionare ale diferitelor grupuri din organizaþie ºi cultura organizatoricã nu este alteratã,
schimbãrile vor putea fi abandonate atunci când presiunea care a produs aceste schimbãri va fi înlãturatã.
Puterea culturii organizatorice a bisericilor locale face foarte dificilã sarcina pastorului de a-ºi conduce biserica
printr-o schimbare majorã, fãrã sã comitã unele greºeli asemãnãtoare cu acestea. Greºeala numãrul unu pe lista lui
Kotter este de asemenea numãrul unu pe lista noastrã. Pastorul are un puternic sentiment al urgenþei în ceea ce
priveºte schimbarea bisericii, în timp ce membrii bisericii nu îl au decât foarte rar.

RESURSE SPIRITUALE • 7
am petrecut suficient timp înãuntru. pãrtãºiei mele cu Dumnezeu, iar în Dumnezeu. Prin urmare, în momentul
Oamenii nu pot sã-þi dea o viziune, dar timpul pãrtãºiei mele cu oamenii le în care prezint bisericii viziunea pe
Dumnezeu poate face lucrul acesta. comunic viziunea. Dacã aceste relaþii nu care o am persoanele mai influente din
Deseori când oamenii au o viziune, sunt ceea ce pot sau ar trebui sã fie, atât bisericã au deja încredere în ea. Apoi,
ei gândesc în termenii unei viziuni în ceea ce priveºte primirea cât ºi comu- dupã ce oamenii ascultã mesajul meu
mari – vreau sã câºtig oraºul pentru nicarea, viziunea va fi abandonatã.
ºi încep sã se consulte cu persoanele
Hristos. Dar problema multor pãstori Când pãstorii mã întreabã dacã
care le pot influenþa, aceºtia sunt deja
cu acest tip de viziune este urmã- oamenii vor avea încredere în viziunea
toarea: ei nu au dezvoltat o strategie aliaþii mei ºi mã ajutã în a comunica
lor, le pun douã întrebãri: „Au ei
pentru a transforma în realitate vizi- încredere în conducerea voastrã?“ bisericii viziunea.
unea respectivã. Pastorul le predicã Dacã nu, nici mãcar nu încercaþi sã le
credincioºilor visul ºi viziunea sa, ei se oferiþi o viziune. Iar a doua întrebare ÎNSUªIREA VIZIUNII ESTE IMPOR-
entuziasmeazã timp de o sãptãmânã, o este: „V-aþi pregãtit corect viziunea?“ TANTÃ PENTRU BISERICÃ.
lunã sau chiar câteva luni, dar DE CE?
nu existã nici o strategie clarã, MAXWELL: Existã ceva de spus
nici un plan sau vreun proces în ceea ce priveºte un pãstor ºi o
care sã aibã ca rezultat împli- De ce ar da Dumnezeu unei bisericã care îºi formuleazã o
nirea acelei viziuni. declaraþie a scopului pe care
Speranþa nu este strategie. Ea biserici un om cu multe daruri oamenii ºi-o însuºesc. κi obþin
merge mânã în mânã cu vizi-
unea, dar trebuie sã avem o
spirituale, cu multe talente =i astfel identitatea, scopul ºi ener-
gia din acel loc unic pe care îl
strategie ºi un plan prin care sã înst[rit din punct de vedere ocupã biserica lor în comunitatea
facem ca viziunea sã devinã în care existã. Dacã o anumitã
realitate. Mulþi pastori nu reu- financiar, dac[ cel mai impor- bisericã ºi-ar însuºi într-adevãr o
ºesc sã vadã împlinindu-se o
viziune de la Dumnezeu pentru
tant lucru pe care are de gând viziune, urmãtorul pastor care se
gândeºte sã vinã în acea bisericã
cã nu au conceput niciodatã o s[-l fac[ anul viitor aceast[ ar ºti care este viziunea acelei
strategie pentru împlinirea acelei biserici ºi apoi ar putea sã-ºi dea
viziuni. biseric[ este s[-=i zugr[veasc[ seama dacã aceasta se potriveºte

CUM ΪI COMUNICà PASTORII


toaletele? cu lucrarea lui. Dacã nu se potri-
veºte, pastorul acela nu ar trebui
VIZIUNEA BISERICII? sã vinã în biserica respectivã.
MAXWELL: Viziunile mari se
comunicã de la om la om. Ca
DESCRIEÞI TIPUL DE VIZIUNE
pastor, eu îmi prezint viziunea în
DE CARE ARE NEVOIE
timp ce iau masa cu persoanele
BISERICA PENTRU A AVEA
respective. Când am ceva despre
IMPACT ASUPRA SOCIETÃÞII
care cred cã este de la Dumne-
SECOLULUI AL XXI-LEA.
zeu, primul lucru pe care îl fac,
chiar înainte de a-l comunica MAXWELL: Dacã biserica vrea sã
adunãrii, este sã stau de vorbã aibã impact asupra lumii care o
cu persoanele cele mai influente înconjoarã, va trebui sã treacã
din bisericã ºi sã le împãrtãºesc printr-o etapã de „mare renunþa-
ceea ce cred cã mi-a vorbit Dum- re“. Bisericile vor trebui sã
nezeu. Apoi le ofer timp de înceteze sã mai fie egoiste ºi sã
gândire ºi pentru a-mi pune înceapã sã fie relevante. Singura
întrebãri. De multe ori îmi pun cale prin care o bisericã poate
întrebãri, iar eu le rãspund: „Tre- deveni relevantã este sã iasã din
buie sã mai meditez la asta. Mi zona ei de confort ºi sã intre în
se pare cã nu gândesc prea clar contact cu oameni necreºtini. În
aici.“ Alteori, ei vin cu com- cultura noastrã existã o foame
pletãri pertinente ºi mã ajutã sã for- În momentul în care ajung la amvon realã dupã lucruri spirituale; oamenii
mulez viziunea într-un mod mai acce- ca sã-mi prezint viziunea, aceasta nu cautã ceva spiritual, ceva dincolo de ei.
sibil pentru oameni. mai este la acelaºi nivel ca ºi în Aceasta este vestea bunã. Vestea rea
Una dintre legile conducerii este momentul în care am primit-o de la este cã oamenii nu gãsesc acest ceva în
legea acceptãrii. Oamenii îl acceptã Dumnezeu; dimpotrivã, a devenit mai bisericã, pentru cã în bisericã se cântã
mai întâi pe pãstor ºi abia apoi vizi- mare ºi mai clarã. A devenit o viziune cântãri, se predicã, se fac diverse pro-
unea acestuia. Toate viziunile încep cu mult mai bunã pentru cã trupul lui grame ºi se strânge colecta pentru ea
relaþii. Eu primesc viziunea în timpul Hristos a completat ceea ce mi-a dat însãºi.

8 • TOAMNA 2001
Vor exista biserici care vor „renun- De obicei se întâmplã urmãtorul înseamnã, în cazul cel mai fericit, cã
þa“ ºi care vor strânge o minunatã lucru: noi spunem: „De îndatã ce voi dispun de jumãtate din resurse.
recoltã. Vor avea un succes enorm, cum avea câþiva oameni care sã mã ajute, Resursele necesare pentru finalizarea
nu a mai experimentat Biserica din voi face cutare lucru…“; sau: „De visului vor veni în timp ce faci ultimii
timpul apostolilor. îndatã ce gãsesc pe cineva care este paºi în aceastã direcþie.
Vor exista ºi biserici care nu vor gata sã se sacrifice, voi face cutare Gândiþi-vã la acest lucru. De ce i-ar
renunþa ºi care vor spune: „Acesta este lucru…“ Cu alte cuvinte, deseori noi trimite Dumnezeu pe oameni în biseri-
pãstorul nostru. Noi îl plãtim. Vrem sã aºteptãm sã avem mai întâi resursele cile noastre, dacã nu avem un vis
avem biserica noastrã, cântãrile noas- ºi apoi sã acþionãm. mãreþ? De ce ar da Dumnezeu unei
tre, bãncile noastre în bisericã ºi spaþi- Hrãnirea celor 5.000 de oameni este biserici un om cu multe daruri spiri-
ile noastre de parcare“. Biserica ce nu un exemplu al modului în care Isus tuale, cu multe talente ºi înstãrit din
va renunþa la ea însãºi va fi uitatã ºi vrea sã acþionãm. Când ucenicii au punct de vedere financiar, dacã cel mai
pãrãsitã mai repede decât îºi vor putea venit la El ºi I-au cerut sã se ocupe de important lucru pe care are de gând
da ei seama. sã-l facã aceastã bisericã este sã-
Biserica nu va rãmâne ºi zugrãveascã toaletele anul
aceeaºi. Fie va înflori pentru cã viitor? Aceasta este o adminis-
cineva înþelege vremurile în care Când îi vei auzi pe oamenii din trare proastã. Deci, Dumnezeu
trãieºte ºi existã, fie se va ofili ne dã resurse în funcþie de
foarte curând. biserica ta spunând: „Îi suntem visurile noastre ºi de ascultarea
noastrã. Mai mult, El nu ne dã
MCMANUS: În calitate de creºtini recunosc[tori Domnului pentru aceste resurse pânã când nu
trebuie sã construim punþi între trecut =i pentru ceea ce a f[cut începem sã umblãm în ascultare.
noi ºi lume. Mulþi creºtini ºi-au Pastori, care aveþi un vis ºi
format o mentalitate de tipul „ei în mijlocul nostru, dar Dum- care umblaþi în ascultare, dar
ºi noi“. Trebuie sã ne schimbãm nu aveþi încã resursele necesare,
aceastã mentalitate ºi sã aducem nezeu are lucruri extraordinare nu vã îngrijoraþi! Continuaþi sã
luminã într-o lume plinã de pentru noi în viitor“, s[ =tii c[ umblaþi în ascultare. Dumnezeu
întuneric. nu a dat niciodatã cuiva un vis
Biserica ce va avea cu adevã- visurile lor sunt mai mari decât pe care El sã nu vrea sã-l trans-
rat impact asupra secolului al forme în realitate. ªi, de aseme-
XXI-lea este biserica ale cãrei amintirile. nea, El nu a dat niciodatã o
visuri sunt mai mari decât amin- viziune care sã poatã fi realizatã
tirile sale. Când îi vei auzi pe dintr-o datã. Deci fiþi gata sã
oamenii din biserica ta spunând: faceþi primii paºi, sã fiþi ascultã-
„Îi suntem recunoscãtori Domnu- tori ºi sã-L vedeþi pe Dumnezeu
lui pentru trecut ºi pentru ceea ce împlinind visul acela în viaþa
a fãcut în mijlocul nostru, dar voastrã. -
Dumnezeu are lucruri extraor-
dinare pentru noi în viitor“, sã BIBLIOGRAFIE
ºtii cã visurile lor sunt mai mari RECOMANDATÃ
decât amintirile.
Maxwell, John C., Dezvoltã
CE PÃRERE AVEÞI DESPRE PÃS- liderul din tine, Amaltea,
TORII CARE AU O VIZIUNE, DAR Bucureºti, 1997.
NU O VÃD ÎMPLININDU-SE? Maxwell, John C., Cele 21 de
MAXWELL: Existã foarte mulþi legi incontestabile ale
pãstori care au o viziune, dar pe conducerii, Life Publishers
care nu au vãzut-o încã transfor- România, Oradea, 2000.
mându-se în realitate. Aminti-
þi-vã cã în momentul în care
Dumnezeu ne dã o viziune, noi John C. Maxwell, D.Min., este un
nu avem la îndemânã resursele nece- aceastã problemã, Isus le-a spus: fost pastor ºi fondator al organizaþiilor
sare pentru a o împlini. Nu avem „Daþi-le voi sã mãnânce.“ Dumnezeu INJOY Inc. ºi EQUIP, Atlanta, Georgia,
oamenii, banii, cunoºtinþele sau opor- nu lucreazã pânã nu facem noi primul SUA.
tunitãþile necesare. Aºa cã, la început, pas. Dumnezeu ne dã viziunea, apoi El
tot ceea ce avem este viziunea însãºi. aºteaptã sã umblãm în ascultare. În Ron F. McManus este un fost pastor ºi
În aceastã etapã Dumnezeu aºteaptã timp ce vom face acest lucru, vor veni prezbiter al Assemblies of God. El este
sã începem sã umblã în ascultare de ºi resursele necesare. Dacã jumãtate actualul preºedinte al organizaþiei
visul pe care ni l-a dat El. din visul meu este împlinit, asta EQUIP, Atlanta, Georgia, SUA.

RESURSE SPIRITUALE • 9
ÎN TIMPUL MARILOR TREZIRI SPIRITUALE DIN TRECUT,

RUG CIUNEA A FOST PARTEA DIN FA , CENTRUL I

CIRCUMFERIN A VIE ILOR OAMENILOR SFIN I I

EVLAVIO I CARE AU CONDUS ACESTE TREZIRI.

iziunea este o parte vitalã din rugãciunea sã devinã intimã ºi persona- îngrijit ºi am urmãrit cum se transfor-

V
mine. Nu sunt sigur când lã. A început procesul de renovare a ma într-un copac mare. De multe ori
anume am descoperit vizi- întregii mele vieþi interioare. Este una când vizitez oraºul Davenport, trec cu
unea, dar ºtiu cã este un pro- sã ºtii despre Duhul Sfânt atunci când maºina pe lângã fosta noastrã casã, ca
ces interminabil. Viziunea te rogi ºi este alta sã Îl cunoºti pe El. sã privesc magnificul copac. Cu toate
este un dar continuu al Când Duhul Sfânt a devenit real, rugã- acestea, nu mã voi bucura niciodatã de
Duhului Sfânt. Vederea este ciunea a devenit o prioritate ºi luxul de a sta la umbra acestui copac.
un lucru; viziunea este cu obiºnuitul a devenit extraordinar. Altcineva se bucurã de umbra lui ºi de
totul altceva. Viziunea ne În rugãciunea noastrã pentru viziu- schimbãrile acestuia în funcþie de
oferã capacitatea de a privi la ne suntem limitaþi doar de resursele anotimpuri. Dar, atâta timp cât voi trãi,
distanþã, în viitor împreunã Sale nelimitate. Noi suntem total voi ºti cã eu am plantat copacul acela.
cu Dumnezeu, de-a vedea ceea ce vede dependenþi de Dumnezeu care este În prezent noi trebuie sã plantãm
El ºi de a discerne ce Îl preocupã, ce are resursa noastrã. În timpul momentelor copaci la umbra cãrora s-ar putea sã nu
pe inimã. Pentru ca cineva sã fie efi- de rugãciune, vom simþi nevoia urgen- stãm niciodatã. Acest lucru va avea
cient în viaþã, inima persoanei respec- tã a prezentului. Prin rugãciune vom însã impact asupra celor care vin dupã
tive trebuie sã rãmânã sincronizatã cu înþelege, de asemenea, cã fãrã rugãciu- noi. S-ar putea sã avem deja o viziune
inima lui Dumnezeu. Ce vede Dumne- ne suntem fãrã putere în impactul nos- pentru trezirea spiritualã, dar oare
zeu? Mulþimi de oameni care se aflã în tru asupra unei societãþi pierdute. plantãm sãmânþa trezirii care sã aibã
valea deciziilor ºi nenumãraþi oameni Rugãciunea este un eveniment pro- impact asupra generaþiilor viitoare?
fãrã Dumnezeu ºi fãrã speranþã. gramat, zilnic ºi, de asemenea, ºi un 1 Cronici 22:1-5 ne prezintã un alt
Viziunea mea s-a nãscut în biserica flux continuu. Dumnezeu este clar concept de rugãciune pentru viziune.
tatãlui meu; mi-am însuºit-o, nu am atunci când spune cã trebuie sã Avem noi viziunea ºi inima de a pregãti
învãþat-o. Herschel Barnett a avut o învãþãm sã stãm liniºtiþi, sã ne facem ceva ce s-ar putea sã nu experimentãm
inimã mare, ºi planurile lui de a timp sã fim sfinþi ºi sã meditãm la vreodatã? David era un om bãtrân, dar
extinde Împãrãþia au fost mai preþioase cuvântul Sãu zi ºi noapte. Existã azi o a întocmit planul unei case a lui Dum-
decât însãºi viaþa sa. Tot ceea ce a fãcut multitudine de formule de succes referi- nezeu în care nu avea sã intre nicio-
a fost susþinut în rugãciune. Cântecul toare la rugãciune ºi la treziri. Dar în datã:
„Fii Tu viziunea mea“, ce se cântã marile treziri din trecut, rugãciunea a „ªi David a zis: «Aici sã fie Casa
foarte rar în zilele noastre, descrie cel fost partea din faþã, centrul ºi circum- Domnului Dumnezeu, ºi aici sã fie
mai bine lucrarea tatãlui meu. ferinþa vieþilor oamenilor sfinþi ºi altarul arderilor de tot pentru Israel.»
Fii Tu viziunea mea, Domn al inimii evlavioºi care le-au condus. David a strâns pe strãinii din þara lui
mele – Putem învãþa multe lecþii de viaþã, Israel ºi a însãrcinat pe cioplitorii de
Sã nu fii altceva pentru mine decât uitându-ne la un copac. Frumuseþea piatrã sã pregãteascã pietre cioplite
ceea ce eºti; lui, frunziºul ºi înmugurirea sa din tim- pentru zidirea Casei lui Dumnezeu. A
Fii Tu cel mai frumos gând al meu, pul primãverii fac parte din unicitatea pregãtit ºi fier din belºug… Casa care
indiferent dacã este zi sau acestuia. Referindu-se la omul fericit ºi va fi ziditã Domnului trebuie sã fie de
noapte – binecuvântat, psalmistul a scris cã mare faimã… de aceea vreau sã-i
Fie cã sunt treaz, fie cã dorm, acesta „este ca un pom sãdit lângã un pregãtesc cele de trebuinþã pentru con-
prezenþa Ta sã fie lumina mea. izvor de apã, care îºi dã rodul la vremea struirea ei. ªi David a fãcut mari
În vocabularul tatãlui meu, cuvântul lui, ºi ale cãrui frunze nu se veºtejesc: pregãtiri înainte de moarte.“
viziune era scris cu V mare. Aceasta era tot ce începe duce la bun sfârºit“ Mãreþia unei persoane poate fi eva-
persoana Duhului Sfânt, sinonimã cu o (Psalmul 1:3). luatã în felurite moduri. Unul dintre ele
pãtrundere ºi o înþelepciune dumne- Copacii au cãpãtat o tot mai mare este acesta: Existã persoane care
zeiascã. semnificaþie în ultimul timp – probabil planteazã copaci la a cãror umbrã nu
Duhul Sfânt este partenerul meu de pentru cã îmbãtrânesc ºi experimentez vor sta niciodatã. Este mare lucru sã
rugãciune care mã ajutã sã caut viziu- o preocupare tot mai mare faþã de mul- facem pregãtiri pentru viitor. Mulþi
nea pentru biserica mea. Din ziua în tiplicare, pânã la venirea Lui. Când predicatori mari din trecut nu au fãcut
care Duhul Sfânt a devenit principalul eram pãstor în Davenport, Iowa, împre- acest lucru. Biserici mari, cum ar fi Bis-
meu pãstor, învãþãtor ºi partener de unã cu soþia mea am construit o casã. erica Metropolitanã din Philadelphia ºi
rugãciune, am experimentat o adevã- Într-o zi am plantat un copãcel în New York, au gãzduit cândva mii de
ratã revoluþie spiritualã. El a fãcut ca curtea din faþa casei. L-am udat, l-am oameni; astãzi, nici una dintre ele nu

10 • TOAMNA 2001
D E T O M M Y B A R N E T T

Cum sã te rogi
pentru
Din ziua
în care
VIZIUNE
Duhul Sfânt a
devenit principalul
meu p[stor,
înv[\[tor =i partener
de rug[ciune,
am experimentat o
adev[rat[ revolu\ie
spiritual[. El a f[cut
ca rug[ciunea s[
devin[ intim[ =i
personal[.
RESURSE SPIRITUALE • 11
mai existã. Unul dintre cei mai mari ºi vor rãmâne ele puternice în generaþi- hrãnim bisericile ºi sã plantãm
evangheliºti care avea darul vindecãrii ile viitoare? Va accepta poporul nostru sãmânþa unei treziri spirituale pe care
a provocat nenumãrate treziri spiritu- responsabilitatea datã de Dumnezeu de s-ar putea sã nu o vedem niciodatã în
ale pe vremea când eram la ºcoala a se ruga, de a fi o mãrturie ºi de a se plinãtatea manifestãrii ei.
biblicã. Oameni din toatã lumea închina? Am eu ºi biserica mea o viziune Dacã trezirea pare tot mai puþin
veneau sã fie martori la lucrãrile lui; pe care s-o aºteptãm sã se împlineascã, probabilã, noi trebuie sã lucrãm cu mai
astãzi aproape cã nu se mai vede nimic aceea de a planta un copac al trezirii, multã sârguinþã ºi, la fel ca David, tre-
din lucrarea lui. Charles Spurgeon a prin credincioºie ºi rugãciune constan- buie sã face pregãtiri cât mai mari. Tre-
fost predicatorul predicatorilor. El a tã? Suntem gata sã plãtim preþul pe care buie sã menþinem focul aprins în bis-
predicat trezirea spiritualã, iar mesaje- îl cere Dumnezeu pentru o trezire spiri- ericile noastre, iar focul rugãciunii tre-
le lui au împânzit lumea. Scrierile lui tualã pe care s-ar putea sã nu o vedem buie sã ardã necontenit pentru o lume
continuã sã aibã impact asupra multor niciodatã? care continuã sã fie distrusã de forþele
oameni. La un moment dat, oamenii celui rãu.
veneau cu miile la închinare în biserica Trebuie s[ ne dedic[m restul David a vrut sã construiascã o casã
lui; astãzi, doar câþiva mai merg acolo
duminica dimineaþa, iar veniturile unei
vie\ilor noastre preg[tirilor pentru Dumnezeu. El nu avea sã se
bucure niciodatã nici de frumuseþea
mici librãrii contribuie la întreþinerea pentru genera\iile viitoare, noului templu ºi nici de jertfele ºi
clãdirii. De ce? Aceste biserici nu au oferind tot ceea ce avem închinarea care urmau sã fie aduse în
reuºit sã se multiplice, sã continue sã
creascã. Deºi cele mai multe au strâns
genera\iilor prezente. acel loc. Cu toate acestea, David a fãcut
planuri pentru ca Solomon sã poatã
o recoltã de oameni, care au devenit Dintr-o datã, viziunea revine. Nu duce la bun sfârºit aceastã lucrare. El
credincioºi ºi au crescut spiritual pentru mai este o viziune de rugãciune pentru ºi-a dedicat acestei pregãtiri ultimii ani
slava lui Dumnezeu, ele ºi-au pierdut trezire, ci o viziune a „nemãrginitei ai vieþii sale pentru ca generaþia urmã-
viziunea pentru viitor ºi, în consecinþã, mãrimi a puterii Sale, dupã lucrarea toare sã aibã o casã extraordinarã a lui
ºi-au pierdut eficienþa. tãriei puterii Lui în sfinþi, pe care a Dumnezeu pregãtitã pentru ei.
America a devenit o naþiune secu- desfãºurat-o în Hristos, prin faptul cã În acelaºi fel, ºi noi trebuie sã ne
larã. Temeliile noastre se nãruie. Dacã L-a înviat din morþi, ºi L-a pus sã ºadã dedicãm restul vieþilor noastre pregãti-
a fost vreodatã nevoie de trezire, acum la dreapta Sa“ (Efeseni 1:19-20). O rilor pentru generaþiile viitoare, oferind
aceastã nevoie este ºi mai mare. Va asemenea mãrime nemãrginitã scoate tot ceea ce avem generaþiilor prezente.
veni ea? A ocolit Dumnezeu America? în evidenþã micimea noastrã în com- Trebuie sã clãdim pe temelia Bisericii
Referindu-se la viziunea lui Dumnezeu paraþie cu puterea lui Dumnezeu. nou testamentale ºi sã plantãm
pentru Israel, Habacuc a scris: „Dacã Pavel ºi-a concentrat atenþia asupra sãmânþa trezirii pentru viitor. Trebuie sã
zãboveºte, aºteapt-o“ (Habacuc 2:3). puterii Dumnezeului Cel Atotputernic, ne sfârºim lucrarea în forþã ºi sã men-
Dumnezeu încã vorbeºte prin cuvân- care L-a înviat pe Hristos din morþi, þinem aprins focul trezirii spirituale.
tul Sãu celor care sunt gata sã-l asculte declarându-L victorios asupra pãcatu- Rugãciunea fiecãruia dintre noi pentru
cu inimile lor. Uneori, s-ar putea sã ne lui, morþii, asupra iadului ºi asupra o viziune reînnoitã ar trebui sã aibã
simþim copleºiþi de rãutatea ºi de influ- diavolului. Aceeaºi putere lucreazã ºi urmãtorul scop: „Lãrgeºte locul cortului
enþele rele din jurul nostru. S-ar putea în noi. Isus Hristos ªi-a isprãvit tãu; ºi întinde învelitoarele locuinþei
sã ne întrebãm: Oare va veni trezirea lucrarea. Lucrarea noastrã este ca, în tale: nu te opri! Lungeºte-þi funiile ºi
spiritualã? Vor înflori bisericile din nou timp ce ne rugãm, sã continuãm sã întãreºte-þi þãruºii!“ (Isaia 54:2).
Trãind deja în secolul XXI, trebuie
sã ne lãrgim viziunea ºi sã ne intensi-
ficãm rugãciunile în timp ce ne pregã-
tim pentru biserici puternice, care sã
câºtige multe suflete pentru Hristos, ºi
pentru mult aºteptatele treziri spiri-
tuale de care s-ar putea sã avem parte
sau nu. Autorul cântãrii „Fii Tu viziu-
nea mea“ a exprimat o dorinþã
asemãnãtoare în urmãtoarele versuri
pe care le-a scris cu mult timp în urmã:
Inimã a inimii mele,
orice s-ar întâmpla,
Fii Tu, totuºi, viziunea mea,
O, Stãpâne
al tuturor. -

Tommy Barnett este


pastor principal al
First Assembly of
„Eu am pãºit înainte în timp ce vã ascultam predica la radio. God din Phoenix,
Din nefericire, atunci cãlãtoream cu un balon cu aer cald.“ Arizona, SUA.
12 • TOAMNA 2001
Noutãþi editoriale la Life Publishers

GHIDUL FEMEII
PENTRU O VIAÞÃ PLINÃ
DE DUHUL SFÂNT
de Quin Sherrer ºi Ruthanne Garlock
Quin Sherrer ºi Ruthanne Garlock au scris aceastã
carte pentru a le ajuta pe femei sã descopere viaþa creºtinã
plinã de putere. Dacã tânjeºti dupã o umblare mai apropi-
atã cu Dumnezeu ºi dupã o mãrturie mai eficientã, dacã
doreºti sã primeºti rãspuns la rugãciune când te rogi,
atunci aceastã carte este pentru tine.
Dumnezeu doreºte ca femeile sã fie victorioase în
toate eforturile lor, ºi El a dat puterea Duhului Sfânt pen-
tru a le ajuta sã facã faþã provocãrilor vieþii. Acest ghid oferã o înþelegere esenþialã privitoare la
modalitãþile în care poþi beneficia de puterea Sa.
Deºi aceasta este o carte pentru femei, ea poate fi cititã ºi de cãtre bãrbaþi ºi, cu siguranþã,
vor avea de învãþat din ea. Sperãm cã fiecare pãstor sau lucrãtor va recomanda aceastã carte
tuturor surorilor din biserica (sau bisericile) în care slujeºte.
[268 pagini, 14 x 20,5 cm] Preþ: 69.000 lei

De asemenea ÎN CURÂND la Life


Publishers îndelung aºteptata carte a lui Stanley M. Horton,

CE SPUNE BIBLIA DESPRE DUHUL SFÂNT.

De-acum ne puteþi gãsi ºi pe INTERNET la adresa:


www.liferomania.ro
DEZVOLTAREA VIZIUNII
ÎNTR-OO BISERICÃ
MAI MICÃ P[storii care doresc

s[ ini\ieze o schimbare

V
iziunea este unul dintre elementele cele mai importante pentru
=i s[ comunice
succesul ºi eficienþa bisericii locale. Biblia este clarã: „Când nu
o viziune trebuie
este nici o viziune [descoperire dumnezeiascã], poporul este

fãrã frâu“ (Proverbe 29:18). Pentru a menþine biserica pe calea s[-=i dezvolte rela\ii
cea dreaptã este important ca membrilor ei sã le fie împãrtãºitã o viziune strânse cu credincio=ii
clarã. Dar cum pot liderii sã dezvolte ºi sã comunice o viziune? ªi,
influen\i din biseric[
ceea ce este ºi mai important, cum îi putem determina pe fraþi sã
=i s[-i conduc[
accepte viziunea pe care ne-a dat-o Dumnezeu?

Viziunea nu este doar pentru bisericile mari; ºi bisericile mai mici în descoperirea viziunii

au nevoie de o viziune în lucrare. Înþelegerea culturii bisericilor mai pe care Dumnezeu o


mici este cheia dezvoltãrii ºi comunicãrii viziunii liderilor acestor
are pentru biseric[.
biserici. Acest articol se concentreazã în primul rând asupra culturii

ºi caracteristicilor unice ale bisericilor mai mici ºi, în al doilea rând,

asupra modului în care poþi iniþia schimbarea ºi comunica viziunea

primitã de la Dumnezeu în contextul unei biserici mici.

DE STEVEN R. MILLS

RESURSE SPIRITUALE • 15
ÎN|ELEGEREA CULTURII +I Conducerea primarã în biserica ciale includ oficierea botezului în apã,
A CARACTERISTICILOR familialã extinsã este un mic nucleu al a binecuvântãrii copiilor mici, a cãsãto-
membrilor sau familiilor dominante. riilor, înmormântãrilor ºi coordonarea
UNEI BISERICI MICI
Poziþiile-cheie de conducere se aflã în activitãþilor esenþiale ale bisericii.
În general, existã douã tipuri de biserici mâinile aceloraºi familii timp de douã Responsabilitãþile specifice sunt deter-
mici: biserici familiale primare ºi bise- sau trei generaþii. Cei care constituie minate de tradiþiile bisericii. Dacã
rici familiale extinse. În cazul fiecãrui nucleul conducãtor interacþioneazã relaþia dintre pastor ºi conducãtorul
tip, concepþiile organizatorice opun între ei. Biserica este suficient de mare principal este slabã sau deterioratã,
rezistenþã schimbãrii. Dezvoltarea unei pentru ca nici o persoanã sã nu poatã abilitatea sa de a conduce este de
viziuni trebuie fãcutã având o avea control asupra tuturor lucrurilor. asemenea slãbitã. Pastorul este privit
înþelegere corectã a modului în care Procedurile ºi concepþiile lor sunt neo- ca un strãin, dar poate face aproape
aceste douã tipuri de biserici se ficiale ºi nescrise. Ele existã în memo- orice atâta timp cât iubeºte ºi îi pasã de
aseamãnã, a valorilor pe care le au ºi a ria colectivã a grupului. Comitetul oameni ºi rãspunde aºteptãrilor lor
modului în care iau ele decizii. Dez- bisericii urmãreºte ca pãstorul ºi fundamentale.
voltarea viziunii în cadrul structurii Pastorul este „pãstor“ în biserica
existente este mai uºoarã decât dez- familialã extinsã. El este pastorul
voltarea unei viziuni care necesitã ºi predicator. Dezvoltarea ºi menþinerea
schimbarea culturii organizatorice. Conduc[torul care relaþiilor cu membrii bisericii este una
Conducãtorul care înþelege ºi se din cele mai înalte valori. Într-o astfel
adapteazã culturii organizatorice a de bisericã pastorul poate avea
unei biserici mici are mult mai multe în\elege =i se adapteaz[ susþinãtori provenind din mai multe
ºanse de reuºitã. grupuri. Unora le place de pastor, alþii
Descriere. Biserica familialã primarã îi tolereazã conducerea, iar altora nu le
este inseparabilã de viaþa de familie. culturii organizatorice place de loc de el.
Toþi membrii acesteia se cunosc foarte Luarea deciziilor ºi planificarea. În
bine între ei. Prezenþa medie la bisericã biserica familialã primarã, luarea
este de 30 pânã la 40, dar poate ajunge a unei biserici mici deciziilor ºi planificãrile sunt fãcute
chiar pânã la 50 de persoane. Acest tip spontan ºi neoficial. Deciziile se iau
de bisericã este în general localizatã în prin acordul celor din conducere sau
zone rurale, în unele centre urbane ºi are mult mai multe prin îndrumarea directã a capului de
în oraºe mici. familie responsabil. În absenþa acestu-
Preocuparea principalã a acestei ia, nu se ia nici o decizie pânã când toþi
biserici este consolidarea ºi menþinerea =anse de reu=it[. sunt siguri de ceea ce va face capul de
relaþiilor. Ea existã în ciuda numeroa- familie recunoscut de toþi.
selor obstacole datoritã importanþei pe Deciziile sunt luate avându-se în
care familia o are în ochii membrilor vedere ceea ce este cel mai bine pentru
acestei biserici. Biserica familialã este „familie“. Bisericile familiale primare
un grup strâns legat, format din mai preþuiesc mai mult relaþiile ºi persoa-
multe generaþii ºi condus de cãtre laici. nele decât stabilirea ºi atingerea unor
Resursele sunt limitate, ºi de asemenea scopuri. Pentru efectuarea unei schim-
ºi programele ºi lucrarea lor. bãri într-o bisericã familialã primarã
Biserica familialã extinsã (50-100 este nevoie de acordul grupului, apoi
de participanþi) se aseamãnã cu o de permisiunea capului de familie
reuniune familialã. Este încã o bisericã responsabil. Aceastã bisericã nu are o
familialã, dar existã deja doi sau trei declaraþie scrisã a scopurilor ºi a misi-
conducãtori ridicaþi din mijlocul aces- unii sale. Biserica are þeluri neoficiale
tor familii. Acest tip de bisericã tinde sã ce au o importanþã deosebitã pentru
fie foarte omogenã atunci când mem- capului de familie responsabil, care îºi
brii ei se cunosc unii pe alþii ºi ia rolul în serios.
împãrtãºesc valori asemãnãtoare. În biserica familialã extinsã luarea
Conducerea primarã. În biserica deciziilor ºi planificarea se situeazã
familialã primarã, nu pãstorul este ceilalþi conducãtori sã punã în practicã undeva între oficial ºi neoficial. Proce-
conducãtorul principal, ci douã sau trei deciziile luate de familiile care alcãtu- sul luãrii deciziilor este flexibil ºi fãrã o
persoane sau familii deþin poziþiile de iesc acel nucleu de conducere. Deºi în importanþã prea mare. Deciziile se iau
conducere ºi au aceastã responsabili- mod oficial conducãtorii pot sã-ºi atunci când trebuie luate. Procesul este
tate ani de zile, dacã nu chiar toatã schimbe poziþiile, neoficial, rolul lor ºi deseori spontan ºi se poate derula
viaþa. Este posibil ca adevãratul con- structura puterii rãmân aceleaºi. chiar ºi în absenþa pãstorului. Acesta
ducãtor sã nu ocupe o poziþie oficialã Rolul pãstorului. În biserica famili- poate fi cel mai puþin informat despre
sau obþinutã prin alegeri, ci sã fie per- alã primarã se aºteaptã ca pastorul sã-i ceea ce se întâmplã în momentul luãrii
soana spre care privesc ceilalþi atunci iubeascã pe membrii bisericii, sã facã unei decizii, deoarece nu este consider-
când se iau decizii. vizite ºi sã predice. Îndatoririle lui ofi- at drept membru al grupului. Deciziile

16 • TOAMNA 2001
se iau atunci când grupul principal de viaþa de fiecare zi a bisericii. Pas- Membrii noi. Membrii noi sunt
ajunge la un consens ºi apoi acestea torul trebuie sã ajungã sã facã parte acceptaþi în bisericã dacã au relaþii cu
sunt comunicate celorlalþi. Pentru a din coaliþia dominantã dacã vrea sã cei din bisericã, dacã se cãsãtoresc în
face o schimbare într-o astfel de biser- realizeze ceva în acea bisericã sau sã bisericã, sau dacã au resurse ºi abilitãþi
icã este nevoie de permisiunea coaliþiei ajute la creºterea ºi dezvoltarea mem- folositoare bisericii. Unii pot fi accep-
dominante. brilor ºi lucrãrilor acestora. taþi dacã adunarea simte compasiune
Planificarea ºi organizarea nu joacã Implementarea planurilor. Cei care faþã de ei ºi faþã de situaþia lor perso-
un rol important în viaþa bisericii. implementeazã planurile în bisericile nalã. În general toþi ceilalþi vizitatori
Evenimentele din timpul anului au loc familiale primare sunt mai degrabã vor simþi la un moment dat cã locul lor
mai degrabã dupã tiparele tradiþionale, persoanele individuale, nu comitetele. nu este acolo. În bisericile mai mari,
decât în urma unor eforturi planificate membrii noi pot veni prin transfer.
Planificãrile pe termen lung nu sunt
dinainte. De obicei, planificarea este considerate necesare. Nu liderii biseri-
fãcutã în funcþie de eveniment ºi crizã. cii sunt organizaþi într-un sistem de
INI|IEREA SCHIMB{RII
În general planificarea este iniþiatã de Procesul dezvoltãrii misiunii, valorilor
comitete, ci întreaga bisericã pare sã
coaliþia de la conducere. Sursa princi- ºi viziunii este o cãlãtorie, nu o desti-
opereze asemenea unui singur comitet.
palã de informaþii pentru planificare ºi naþie. Ea poate dura un an sau chiar
Biserica familialã extinsã imple-
luarea deciziilor sunt cunoºtinþele ºi mai mult. Pãstorii care doresc sã
menteazã planurile împãrþind sarcinile
experienþa membrilor. Þelurile bisericii iniþieze o schimbare ºi sã comunice o
diferiþilor membri. Programele sunt
sunt neoficiale ºi au o importanþã viziune trebuie sã-ºi dezvolte relaþii
mai generale în natura lor. Conducãto-
deosebitã pentru familiile bisericii. strânse cu credincioºii influenþi din
Scopul principal al bisericii este rilor ºi participanþilor li se cere puþinã
bisericã ºi sã-i conducã în descoperirea
împlinirea nevoilor familiilor partici- instruire. Aºteptarea generalã este ca
viziunii pe care Dumnezeu o are pentru
pante. Relaþiile sunt mult mai preþuite toþi membrii sã participe la majoritatea
bisericã.
decât rezultatele. Dacã un pastor i-ar programelor ºi activitãþilor. Programele Trebuie sã începi prin a te întâlni cu
îndruma pe credincioºii unei astfel de se desfãºoarã aºa cum s-au desfãºurat cei mai influenþi membri ai bisericii ca
biserici sã conceapã o viziune, aceasta ele dintotdeauna. sã studiaþi Cuvântul lui Dumnezeu ºi
va fi probabil datã uitãrii ºi dispreþuitã Comunicarea. Comunicarea în sã descoperiþi misiunea ºi scopul lui
dupã ce pastorul respectiv va pleca. ambele tipuri de biserici se face prin Hristos pentru bisericã. Sã nu porneºti
În biserica familialã extinsã, pas- viu grai, iar telefonul este instrumentul de la presupunerea cã liderii tãi cunosc
torul îºi îndeplineºte funcþia de lider primar pentru comunicare. În bisericile deja aceste lucruri. Acest pas îi poate
mai întâi ca mentor ºi, ocazional, ca mai mari comunicarea poate fi supli- ajuta pe oameni sã se convingã ei
mediator. Coaliþia dominantã deþine mentatã de un buletin sau de o înºiºi de ceea ce Dumnezeu vrea sã fie
controlul celor mai multe funcþii legate scrisoare informativã lunarã. biserica lor.

MISIUNE, VIZIUNE ªI VALORI


Termenii „misiune, scop, viziune, motouri ale viziunii, valori, ºi expunerea valorilor” sunt folosiþi frecvent, dar nu
întotdeauna cu aceeaºi semnificaþie. Acest fapt produce deseori confuzie ºi pasivitate când este vorba de-a ajuta o bise-
ricã sã-ºi identifice ºi sã-ºi dezvolte viziunea. În general, aceºti termeni sunt definiþi dupã cum urmeazã:
Misiunea/sscopul: Misiunea sau scopul este planul universal ºi neschimbabil al lui Dumnezeu pentru Biserica Sa.
Aceasta se referã la „ceea ce este“ biserica ºi „de ce face“ ea ceea ce face. În esenþã, este vorba de Marea Trimitere. Declar-
aþia misiunii este de fapt un scurt comentariu biblic referitor la ceea ce trebuie sã facã biserica. Prin aceasta ne facem
cunoscut motivul existenþei noastre. Misiunea vorbeºte minþii, intelectului nostru ºi apoi trece dincolo de acestea.
Viziunea: Viziunea este o imagine clarã ºi provocatoare a viitorului. Misiunea bisericii este sã câºtige comunitãþi
pentru Hristos. Declaraþia viziunii cuprinde ceea ce urmeazã sã facã biserica localã ºi modul în care aceasta îºi va împli-
ni misiunea. Viziunea ia în considerare nevoile comunitãþii, precum ºi contextul ºi valorile adunãrii credincioºilor.
Declaraþia viziunii impulsioneazã biserica sã-ºi urmeze þelul. Viziunea porneºte din inimile membrilor bisericii ºi are
efect asupra lor.
Motoul viziunii: O afirmaþie scurtã, memorabilã ºi provocatoare a viziunii unei biserici locale. Motoul unei viziuni
ia declaraþia mai lungã a viziunii ºi o reformuleazã ca un strigãt de luptã pentru suporterii ei. Acesta menþine viziunea
vie, vizibilã ºi memorabilã.
Declaraþia valorilor: Cuprinde afirmaþii esenþiale de credinþã referitoare la misiunea bisericii care guverneazã ceea ce
face biserica, ºi cum face ceea ce face. Declaraþia valorilor este biblicã, dar nu doctrinalã. Ea reveleazã ceea ce este de
o importanþã vitalã pentru bisericã. Aceste valori nu se schimbã niciodatã, sunt antrenante ºi conduc lucrarea bisericii.
Valorile esenþiale ajutã la rezolvarea problemelor, la luarea unor decizii hotãrâtoare, la dezvoltarea unui consens ºi la
consolidarea unei echipe.
Informaþii oferite de Steven R. Mills, coordonator în dezvoltarea liderilor în cadrul departamentului de educaþie creºtinã
al organizaþiei de biserici Assemblies of God, Springfield, Missouri, SUA.

RESURSE SPIRITUALE • 17
Dupã ce liderii tãi înþeleg planul pe individual, cât ºi colectiv cu persoanele nea, învãþarea continuã referitoare la
care Dumnezeu îl are pentru bisericã, influente ale bisericii. Discutã cu ei viaþa creºtinã, închinarea regulatã ºi
ajutã-i sã-ºi clarifice valorile funda- despre viziunea ºi despre visurile lor cu implicarea în activitãþi în care darurile
mentale. Acestea sunt declaraþii de cre- privire la bisericã. Cere-le sã le spirituale ale unei persoane pot fi
dinþã legate de misiunea bisericii, aºtearnã pe hârtie. folosite în lucrare.
declaraþii ce guverneazã ceea ce face Dupã ce liderii principali ºi-au scris 2. Noi credem cã Biblia este Cuvân-
biserica ºi modul în care aceasta îºi rãspunsurile, adunã biserica laolaltã tul inspirat al lui Dumnezeu din care
îndeplineºte responsabilitãþile pe care ca sã le discutaþi. Va trebui sã te strã- creºtinii învaþã adevãrurile Lui.
le are. Declaraþia valorilor esenþiale duieºti sã ajungeþi la un consens, nu la 3. Noi credem cã administrarea
descrie lucrurile cele mai importante un compromis. Identificã doar elemen- corectã a timpului, talentelor, bunurilor
pentru credincioºi ºi pentru biserica tele cele mai importante pentru biseri- ºi a resurselor pãmântului este un
lor. Acestea nu sunt afirmaþii doctri- cã. Pornind de la o astfel de întâlnire, semn al unei credinþe creºtine mature.
nale, dar sunt biblice. Cere-le liderilor dezvoltã o formulare unicã ºi specificã 4. Noi credem cã fiecare creºtin are
tãi sã completeze expresii de genul: a viziunii bisericii tale. datoria de a evangheliza.
„Eu cred …“ ºi „Eu preþuiesc …“ Acest Aceastã declaraþie a viziunii trebuie
lucru se poate face în cadrul unei dis- sã conþinã doar ceea ce este esenþial Comunicã aceste declaraþii referi-
cuþii în grup sau individual. Întocmeºte pentru ca biserica sã rãmânã bisericã. toare la misiune, viziune ºi valori în
o listã cu toate afirmaþiile concepute de Aceastã declaraþie poate conþine doar o cadrul întâlnirilor bisericii. Scopul
lideri ºi cere-i fiecãruia sã noteze singurã propoziþie, ºi nu trebuie sã fie întâlnirii este sã asigure aprobarea ofi-
fiecare afirmaþie referitoare la valori cu mai lungã de un paragraf scurt. O cialã. Rezumã procesul care folosit în
o cifrã între 1 la 5 (1 fiind nota cea mai declaraþie eficientã trebuie sã fie biblicã, formularea fiecãrei declaraþii. Prezintã
micã). Fã un tabel cu aceste rezultate. specificã, transmisibilã, motivatoare ºi exemple practice referitoare la modul
Cele mai mari rezultate reflectã proba- mãsurabilã. Ar trebui formulatã þinând în care misiunea, valorile ºi viziunea
bil cele mai importante valori ale aces- cont de rezultate, nu de activitãþi; ar vor avea impact asupra lucrãrii ºi
tor oameni. Scrie câte un scurt comen- trebui formulatã într-o manierã care sã funcþiei bisericii. Explicã modul în care
tariu biblic pentru fiecare din aceste motiveze ºi sã încurajeze participarea; aceste declaraþii îi vor ajuta pe lideri sã
valori. ºi ar trebui aranjatã într-un proces ia decizii legate de lucrare, buget, pla-
Urmãtorul pas constã în a-i pune pe secvenþial ºi logic. nuri ºi relaþii. Asigurã-te cã fiecare per-
soanã este conºtientã de importanþa
lideri sã facã o listã cu nevoile cele mai Împãrtãºeºte aceastã formulare
fiecãrei valori expuse. Oferã fiecãrei
importante ale comunitãþii lor. Încura- bisericii ºi grupurilor-cheie din aduna-
persoane o copie a declaraþiei misiunii
jeazã-i sã-i aibã în vedere ºi pe priete- re. Încurajeazã-i sã-þi sunã pãrerea lor
bisericii; aceasta ar trebui sã fie perma-
nii lor care nu merg la bisericã punân- sincerã. Accentueazã faptul cã aceastã
nent înaintea ochilor lor. Foloseºte
du-ºi urmãtoarea întrebare: „Care sunt declaraþie a viziunii este în faza de
aceste declaraþii pentru orice decizie a
cele mai nevoi ºi/sau probleme cu care proiect, ºi cã opiniile lor sunt esenþiale.
bisericii din prezent sau din viitor. Lid-
se confruntã oamenii din comunitatea Împreunã cu persoanele influente ºi cu
erii trebuie sã aplice ei înºiºi aceste val-
noastrã?“ Cere-le tuturor sã-ºi noteze ceilalþi lideri, sintetizaþi sugestiile
ori ºi viziuni, înainte ca biserica sã se
rãspunsurile, apoi discutaþi împreunã primite ºi includeþi-le în forma finalã a
adapteze ºi sã se schimbe, pentru ca sã
rezultatele. Ajutã-i sã se gândeascã la declaraþiei viziunii. Fiecare cuvânt al
reflecte noua viziune ºi noile valori ale
oamenii ºi la familiile din comunitatea declaraþiei trebuie sã fie foarte sugestiv
bisericii.
lor. Care este natura serviciului lor? ºi sã aibã o semnificaþie puternicã. Pentru dezvoltarea ºi transferarea
Care este statutul lor economic? Existã Mai jos sunt prezentate exemple de unei viziuni în biserici mici familiale,
mai multe grupãri etnice în comuni- declaraþii ale misiunii, viziunii ºi valo- trebuie sã îþi concentrezi eforturile
tatea voastrã? Aceste întrebãri îi vor rilor unei biserici: asupra dezvoltãrii unei relaþii credibile
ajuta pe lideri sã se gândeascã la comu- cu persoanele cele mai influente ale
nitatea lor ºi la modul în care biserica Declaraþia misiunii bisericii bisericii, pânã când acestea te vor
ar putea sã o influenþeze cel mai bine. Aducerea oamenilor la mântuire prin accepta în mijlocul lor ºi împreunã sã
O viziune realistã ia în considerare Isus Hristos ºi ucenicizarea lor în descoperiþi viziunea pe care Dumnezeu
punctele tari, resursele ºi abilitãþile relaþia lor cu Hristos (Matei 28:19, 20). o are pentru biserica lor. -
bisericii. Dacã o bisericã are doar câþi-
va adolescenþi, este puþin probabil ca Declaraþia viziunii bisericii Steven R. Mills este coordonator
lucrarea cu adolescenþii sã fie eficientã. Noi credem cã Dumnezeu ne-a chemat în dezvoltarea liderilor în cadrul
Dacã în bisericã existã douã familii sã ducem Evanghelia necreºtinilor din departamentului
tinere care au împreunã cinci copii, oraºul nostru asigurând structuri care de educaþie
existã câteva resurse pentru lucrarea cu sã se îngrijeascã de familii, diversitate creºtinã al
familiile tinere. Discutã deschis cu per- în închinare, grupuri mici de pãrtãºie organizaþiei
soanele influente ºi cu alþi lideri pentru ºi cunoaºterea darurilor spirituale. de biserici Assem-
a afla care sunt, dupã pãrerea lor, blies
punctele tari, resursele ºi abilitãþile Declaraþia valorilor bisericii of God, Spring-
bisericii. Ajutã-i sã vadã mai degrabã 1. Noi credem cã procesul prin care field, Missouri,
posibilitãþile bisericii decât limitãrile ei. cineva devine ucenic al lui Isus implicã SUA.
Va trebui sã petreci timp atât în mod urmãtoarele: botezul în apã, rugãciu-

18 • TOAMNA 2001
PRIORITÃÞI
»PENTRU PÃSTORI»
»
DE RICHARD D. DOBBINS 1. dedicarea personalã faþã de Hristos;
2. dedicarea faþã de soþia ta;
ÎN NICI O ALTÃ PROFESIE nu se întâlneºte 3. dedicarea faþã de copiii tãi;
mai mult stres provocat de oameni ca în cea 4. dedicarea faþã de Trupul lui Hristos ºi
de pãstor. De aceea, a rãmâne sãnãtos din faþã de biserica localã.
punct de vedere spiritual, emoþional ºi fizic în
lucrare devine tot mai mult o problemã. Pen- DEDICAREA PERSONAL
tru a face faþã cu succes acestei provocãri FA DE HRISTOS
lucrãtorul trebuie sã aibã prioritãþi foarte Relaþia ta cu Dumnezeu este singura care te
bine definite ºi sã accepte sã fie disciplinat de însoþeºte pânã în eternitate. De aceea, El tre-
cãtre acestea. buie sã ocupe primul loc în viaþa ta. Dedi-
Un studiu al pasajelor 1 Timotei 3:1-7, Tit carea ta personalã faþã de Hristos este de
1:6-9 ºi 1 Petru 5:1-4 oferã câteva principii asemenea cea mai importantã resursã a vieþii
generale pentru aceastã sarcinã. Împreunã, tale. Menþinerea acestei dedicãri prin disci-
ele sugereazã urmãtoarele prioritãþi princi- plina spiritualã a pãrtãºiei zilnice cu Dum-
pale pentru lucrãtor: nezeu este cea mai mare cerinþã pentru sãnã-

RESURSE SPIRITUALE • 19
tatea ºi integritatea ta spiritualã. Din lucrul cu Asta înseamnã sã te rogi „în Numele lui Isus“ la
sutele de familii de lucrãtori cu probleme pe care nivelul cel mai înalt.
le-am întâlnit în timpul slujirii mele, am învãþat Fã-þi timp pentru rugãciunea de mijlocire.
cã disciplina unei vieþi personale regulate de Aceastã formã de rugãciune este potrivitã în mod
rugãciune ºi pãrtãºie cu Dumnezeu este cel mai deosebit atunci când nu ºtim cum sã ne rugãm în
slab domeniu în lucrare. legãturã cu ceva ce ne deranjeazã. În rugãciunea
Duºmanul încearcã sã-l facã pe lucrãtor sã de mijlocire, Duhul Sfânt mijloceºte pentru noi în
confunde lucrarea sa pentru Dumnezeu cu armonie cu voia lui Dumnezeu (Romani 8:27).
umblarea lui cu Dumnezeu. Deoarece el citeºte Roagã-te neîncetat (1 Tesaloniceni 5:17).
Biblia pentru a-ºi pregãti predica, ºi fiindcã se Aceasta este una dintre cele mai minunate
roagã pentru alþii în timpul lucrãrii lui, lucrãtorul
Du=manul se poate înºela foarte uºor, crezând cã aceste
aspecte ale vieþii de rugãciune – faptul cã, spon-
tan, întreaga zi, te trezeºti gândindu-te la Dum-
activitãþi sunt suficiente pentru întreþinerea pro- nezeu ºi vorbeºti cu El trecând de la o lucrare la
încearc[ priei sãnãtãþi spirituale. alta, tot timpul zilei. Aceasta este o deschidere
Totuºi, timpul petrecut în studierea Bibliei pen- spre comunicarea continuã cu Dumnezeu.
s[-l fac[ tru pregãtirea predicilor ºi rugãciunile fãcute în De asemenea, putem sã cântãm ºi sã aducem
timpul slujirii altora, nu trebuie considerate ca din toatã inima laudã Domnului (Efeseni 5:19).
pe lucr[tor parte a vieþii personale de rugãciune a lucrãtoru- Ai încercat vreodatã sã comunici cu Dumnezeu în
lui. Pe lângã timpul dedicat activitãþilor care þin de acest fel, ºi sã fi rãmas într-o stare de depresiune
s[ confunde slujirea ta, tu trebuie sã ai o viaþã personalã regu- spiritualã? Pavel ºi Sila au cântat în ciuda
latã de rugãciune ºi pãrtãºie cu Dumnezeu. împrejurãrilor în care se gãseau (Fapte 16:16-
lucrarea sa Nu existã neapãrat o legãturã între munca 25).
pãstorului ºi umblarea lui cu Dumnezeu. Poþi sã Cu cât cauþi mai mult, cu atât vei gãsi mai
pentru ai succes în munca ta ºi sã falimentezi în multe modalitãþi de a comunica cu Dumnezeu în
umblarea ta. Dumnezeu este mult mai preocupat tot timpul zilei. Rugãciunea este mult mai mult
Dumnezeu de umblarea ta decât de lucrarea ta. Cu toate decât a-I cere lui Dumnezeu sã Se îngrijeascã de
acestea, tendinþa lucrãtorilor este sã se concen- nevoile ºi dorinþele tale – aceasta este o atitudine
cu treze asupra muncii lor ºi sã neglijeze umblarea care trebuie sã fie o parte permanentã a vieþii
lor cu Dumnezeu. tale.
umblarea Ce se întâmplã când lucrãtorul este supra-
solicitat ºi stresat? Cel mai adesea lucrãtorul
Citeºte zilnic Biblia într-un mod devoþional,
separat de timpul pe care îl petreci pregãtindu-te
lui cu obosit nu îºi face timp sã stea în prezenþa Dom-
nului pentru a fi reînnoit ºi întãrit dupã o zi
pentru diferitele slujiri din Cuvânt. Descoperã
bucuria ascunderii Cuvântului Sãu în inima ta –
Dumnezeu. obositoare. Tot timpul sãu este ocupat cu
cãutarea ideilor pentru predicã, vizitarea mem-
doar pentru tine. Poate vei dori sã împãrtãºeºti
ceea ce ai înþeles mai târziu, într-un mesaj, dar
brilor bisericii care sunt bolnavi sau pe moarte, petrece timp în mod regulat cãutând ce vrea
gestionarea finanþelor bisericii, ascultarea oame- Dumnezeu sã-þi spunã chiar þie, numai þie.
nilor nemulþumiþi, rezolvarea neînþelegerilor din- Pãstreazã-þi proaspãtã dragostea pentru
tre membrii comitetului; apoi, pleacã acasã. Este citirea zilnicã a Bibliei. Studiazã familiile din
foarte uºor sã fii hipnotizat de televizor, în loc sã Biblie. Observã trãsãturile lor de caracter. Fã
petreci timp în rugãciune, reflectare sau medi- studiu pe cuvânt, urmãrind anumite cuvinte în
taþie. El se gândeºte: „Nu mai am nici o energie întreaga Scripturã. Studiazã cuvintele Scripturii
sã gândesc acum. Sunt obosit. Am nevoie de o în limba ebraicã sau greacã. Încearcã sã
pauzã.“ Apoi adoarme în fotoliul preferat, cu urmãreºti marile doctrine ale creºtinãtãþii pe tot
telecomanda în mânã. cuprinsul Scripturii.
Televizorul nu te reface niciodatã. Tãria noas-
trã este reînnoitã numai atunci când petrecem DEDICAREA FA DE SO IA TA
timp în prezenþa Domnului (Isaia 40:31). Relaþia A doua prioritate a vieþii tale este cãsãtoria.
noastrã cu Dumnezeu este relaþia principalã a Relaþia cu soþia ta trebuie sã fie cea mai durabilã
vieþii, care produce energie. Noi putem sã prote- relaþie a vieþii tale.
jãm aceastã relaþie ºi sã ne pãstrãm proaspãtã Relaþia ta cu Dumnezeu ºi cu soþia ta te susþin
viaþa de rugãciune folosind diferite forme de prin toate perioadele vieþii copiilor voºtri: de la
rugãciune. naºterea lor, în timpul creºterii ºi maturizãrii lor,
În rugãciunea de cerere rezistã tentaþiei de-a te ºi pânã când ajung sã trãiascã pe propriile lor
concentra asupra nevoilor tale. În schimb, con- picioare. De aceea, cãsãtoria ta are nevoie ºi mer-
centreazã-te asupra acelor lucruri pe care le-a itã o mare atenþie. De fapt, relaþia ta cu Dum-
menþionat Isus în rugãciunile Sale astfel încât, nezeu ºi cu soþia ta sunt singurele relaþii ale
atunci când Tatãl ascultã rugãciunea ta, El aude vieþii tale producãtoare de energie. Toate celelalte
un ecou a ceea ce aude când Se roagã Fiul Sãu. relaþii, inclusiv cele cu copiii tãi, sunt relaþii care
Studiazã rugãciunile Lui din Noul Testament ºi necesitã energie, sunt consumatoare de energie.
modeleazã-þi rugãciunile de cerere dupã acestea. Dedicã-te soþiei tale. Oferã un model de cãsã-

20 • TOAMNA 2001
torie creºtinã sãnãtoasã membrilor bisericii tale. DEDICAREA FA DE COPIII T I
Nimic nu va aduce mai multã credibilitate Nu trebuie sã fii un pãrinte perfect, ci trebuie sã
mesajului tãu decât modelarea unei cãsãtorii fii un pãrinte destul de bun. Pavel le porunceºte
care prosperã în mod evident. efesenilor: „Pãrinþilor, nu întãrâtaþi la mânie pe
Dacã nu vã rugaþi împreunã ca ºi cuplu, copiii voºtri, ci creºteþi-i în mustrarea ºi învãþã-
gãseºte un timp convenabil pentru a începe acest tura Domnului“ (Efeseni 6:4).
lucru. Fã din rugãciunea voastrã zilnicã împreunã Îngrijeºte-te ca nevoile lor spirituale, fizice,
un timp al soþului pentru soþie, pentru cã o iubeºti emoþionale ºi sociale (ºi un numãr rezonabil de
ºi eºti conducãtorul ei spiritual, ºi nu un timp al dorinþe) sã fie împlinite, dar nu le permite nicio-
pãstorului pentru un membru al bisericii sale. datã sã creeze divergenþe între tine ºi soþia ta.
Ca reprezentant al lui Dumnezeu pentru copiii
Dacã ai copii preºcolari sau care merg la
ºcoalã, sau dacã soþia ta lucreazã chiar ºi numai tãi, trebuie sã ai un timp potrivit de rugãciune Rela\iile
împreunã cu ei. Fii un pãstor, nu un stãpân peste
cu jumãtate de normã în afara casei, în ambele
situaþii, îngrijeºte-te de nevoile ei. Nu te aºtepta
ei; fii un exemplu (vezi 1 Petru 5:2,3). Ca tatã, tale – cu
lucrãtorul trebuie sã se bazeze mai mult pe
ca ea sã cânte la pian, sã conducã corul, sã stea
cu copiii ºi sã alerge apoi la întâlnirea femeilor.
tratarea afectivã a copiilor sãi, ºi nu sã facã uz de Dumnezeul
influenþa sa ca predicator.
Aminteºte-þi cã în duhul ei ea este încã partenera
ta în lucrare, iar atunci când celelalte obligaþii ale
Stabileºte obiceiuri religioase semnificative în t[u,
viaþa familiei tale. În timpul sãrbãtorilor de
ei se micºoreazã, ea se va putea implica mai mult
în lucrarea cu oamenii. Pânã atunci însã n-o face
iarnã citeºte din Biblie evenimentele legate de
naºterea Domnului nostru Isus Hristos pentru
cu so\ia ta,
sã se simtã vinovatã fiindcã nu poate sã se facã
totul pentru toþi.
familia ta. Propune-þi sã petreci Paºtele având
pãrtãºie cu familia ta ºi gãsind un timp potrivit
cu copiii t[i,
Oferã-i soþiei tale libertatea sã facã copiilor tãi
preºcolari programul care li se potriveºte cel mai
pentru a le citi membrilor acesteia pasajele bibli-
ce referitoare la rãstignirea lui Isus Hristos ºi cu prietenii
bine, chiar dacã aceasta înseamnã cã ea nu va învierea Sa. Citeºte un pasaj din Psalmi înainte
putea participa la toate serviciile de evan- de masa de la ziua Mulþumirii etc. t[i =i cu to\i
ghelizare sau de altã naturã care au loc în timpul Dezvoltã obiceiuri frumoase în familia ta.
sãptãmânii. Ea va aprecia grija pe care i-o porþi Înainte ca membrii familiei tale sã-ºi înceapã cei cu care
ºi copiii tãi vor vedea cã biserica este un loc unde ziua, sã-i mângâi sau poate chiar sã-i sãruþi ºi sã
ei merg pentru a învãþa despre un Dumnezeu spui fiecãruia: „Te iubesc.“ De ce? Pentru cã ai de-a face
care îi iubeºte ºi cãruia Îi pasã de nevoile lor. exemplul personal este cel mai puternic mod de
Soþia ta va fi tot soþia ta chiar ºi atunci când vei a-i învãþa pe alþii. în trupul lui
fi prea bãtrân ca sã mai slujeºti; iar tu vei fi tot
soþul ei chiar ºi atunci când copiii nu vor mai fi DEDICAREA FA DE TRUPUL LUI Hristos –
acasã. De aceea, asigurã-te cã în ordinea prioritã- HRISTOS I BISERICA LOCAL
þilor tale numai Dumnezeu este înaintea soþiei Vestea bunã a Evangheliei este aceea cã viitorul
nostru poate fi întotdeauna diferit ºi mai bun
sunt
tale.
Cel rãu se bucurã foarte mult când poate decât trecutul nostru, indiferent de greºelile pe
care le-am fãcut. Acel viitor este încã afectat de
singurele
provoca neînþelegeri în cãminele lucrãtorilor. Prin
acestea el poate paraliza biserici întregi. Familiile trecutul nostru, dar poate fi mai bun. Cere-I lui
Dumnezeu sã te ajute sã descoperi domeniile
fragmente
lucrãtorilor ar funcþiona mult mai bine dacã ar
avea curajul sã solicite ajutorul altora atunci
vieþii tale personale ºi profesionale care trebuie
întãrite ºi roagã-L sã-þi arate cãile unice, creative ale acestei
când cãsãtoriile lor întâmpinã probleme ºi
pentru a face aceste reparaþii. Încrede-te în El ca
necazuri. Problemele sunt mult mai uºor de
sã lucreze la restaurarea inimilor ºi vieþilor celor vie\i care
rezolvat dacã solicitãm ajutor atunci când aces-
pe care îi iubeºti.
tea sunt încã mici.
De ce este atât de important acest lucru? te vor înso\i
Fã-þi timp ºi investeºte energia necesarã pen- Relaþiile tale cu Dumnezeul tãu, cu soþia ta, cu
tru a-þi zidi o cãsãtorie fericitã. Identificã orice copiii tãi, cu prietenii tãi ºi cu toþi cei cu care ai în eternitate.
întãriturã a diavolului. Nu-l lãsa sã foloseascã de-a face în trupul lui Hristos—sunt singurele
munca de la bisericã pentru a te îndepãrta de fragmente ale acestei vieþi care te vor însoþi în
soþia ta ºi pentru a face sã se nascã resentimente eternitate (Matei 6:20).
în inima ei. Aminteºte-þi cã la ºase luni dupã ce vei Când este vorba de dedicarea ta faþã de Trupul
pãrãsi slujba ta prezentã de pãstor, doar câþiva lui Hristos în cadrul bisericii locale, ai nevoie de o
dintre membrii bisericii se vor mai gândi la tine. înþelegere clarã a rolului spiritual pe care trebuie
Dar soþia ta va fi tot soþia ta, ºi copiii tãi vor sã-l îndeplineºti. Oamenii privesc la cel care le
rãmâne tot copiii tãi. Relaþiile sãnãtoase cu Dum- slujeºte ca la o persoanã cu autoritate – un uns al
nezeu, cu soþia ta ºi cu copiii tãi vor fi cele mai lui Dumnezeu. Astfel relaþia lor cu lucrãtorul este
importante surse de putere prin toate schimbãrile influenþatã de amintirile din copilãria lor. Pentru a
pe care le va aduce viitorul. Oricât te-ar costa,
întãreºte-le chiar acum. C O N T I N U A R E Î N PA G I N A 2 3
RESURSE SPIRITUALE • 21
PA G I N A C O N S I L I E R U L U I

jutorarea oamenilor din bisericã


Partea 1: Un model biblic de consiliere în secolul XXI

ucrarea pastoralã din secolul al XXI-lea îl pastorale. El oferã de asemenea ºi o struc-


L obligã pe pastor sã reflecte la ceea ce este
cu adevãrat important în ceea ce priveºte
turã simplã de consiliere care poate fi
folositã la începutul procesului de intervie-
purtarea de grijã a sufletelor din bisericã. vare. Articolele viitoare vor descrie cum
Schimbarea structurii familiale, presiunea poate fi realizatã o scurtã evaluare a diag-
continuã a timpului ºi nenumãratele proble- nosticului, cum pot fi dezvoltate planurile/
me din bisericã îl fac deseori pe pastor sã se scopurile de tratament ºi cum pot fi evitate
DE DONALD A. simtã suprasolicitat ºi extenuat. Mai mult ca cele mai obiºnuite capcane în consiliere.
LICHI oricând, pastorul secolului al XXI-lea trebuie
sã rãmânã ancorat în adevãrurile ºi principi- CALIT{|ILE PERSONALE ALE
ile eterne ºi neschimbãtoare ale Cuvântului PASTORULUI/CONSILIERULUI
lui Dumnezeu. De ce? Deoarece credincioºii
Pastorul trebuie sã reflecte la contribuþia sa
vor continua sã-l considere pe pastor drept în relaþiile de consiliere. Aceasta implicã un
sursa primarã de ajutor atunci când se vor caracter sfânt, experienþe personale semni-
confrunta cu probleme în viaþa lor, evitând ficative, o concepþie teistã asupra lumii ºi
sã apeleze la un specialist de boli mintale. convingeri personale despre cum se poate
Dupã cum Dumnezeu a împlinit cea mai schimba o persoanã.
Mai mult mare nevoie a noastrã întrupându-Se în
aceastã lume, la fel ºi pastorul plin de Duhul
Pastorul înþelept are o înþelegere de bazã
a contribuþiei ºtiinþelor comportamentale în
Sfânt îºi foloseºte darurile de comunicare
ca niciodat[, pentru a sluji cu credincioºie altora, ca un
domeniul învãþãrii, memorãrii ºi procesului
de dezvoltare. Deºi Dumnezeu Se descoperã
bun ispravnic sau administrator al harului pe Sine la fel tuturor oamenilor prin revelaþia
pastorul felurit al lui Dumnezeu (1 Petru 4:10). Sa generalã, El Îl reveleazã pe Fiul Sãu ºi
Cuvântul Sãu printr-o revelaþie specialã.
MÂNTUINDU-I PE CEI PIERDU|I…
secolului XXI VINDECÂNDU-I PE CEI MÂNTUI|I
Dacã în ºtiinþele naturale se descoperã cã
ceva este adevãrat, acel lucru nu va intra
niciodatã în conflict cu adevãrul revelat al
trebuie Pastorul secolului al XXI-lea va continua sã
pãstoreascã biserica localã având un rol Scripturii pentru cã orice adevãr este ade-
dublu: acela de-a aduce oameni la Hristos, vãrul lui Dumnezeu.
s[ r[mân[ aceasta fiind misiunea sa evanghelisticã Din Efeseni 4 aflãm cã dorinþa de a ajuta
principalã (Marcu 16:15), ºi salvarea poten- oamenii vine dintr-o inimã profund transfor-
matã ºi împuternicitã de Duhul Sfânt. Pas-
ancorat în þialului pentru împãrãþie al credincioºilor
fiind misiunea sa pastoralã principalã. Deci, torul este smerit, blând, rãbdãtor, îngãduitor
consilierea pastoralã este studiul cuprinzãtor cu ceilalþi, împãciuitor. Pastorul potoleºte
adev[rurile al comportamentului uman în lumina Scrip- repede mânia, ºi este blând, milos ºi iertãtor.
turii. Astfel pastorul/consilierul este un spe-
=i principiile cialist în sfinþirea aplicatã. Credincio=ii vor continua s[-l
Cei mai mulþi pastori ºtiu cã ar trebui sã considere pe pastor drept sursa
eterne =i fie implicaþi în consiliere spiritualã, dar
mulþi nu ºtiu cum anume pot sã se implice în
lor primar[ de ajutor atunci
aceasta, ducând lipsã în acelaºi timp ºi de când se vor confrunta cu
neschimb[toare încrederea care izvorãºte din însuºirea
probleme în via\a lor, evitând
deprinderilor fundamentale în consiliere.
ale Cuvântului Scopul acestei serii de articole este sã ofere s[ apeleze la un specialist
pastorului câteva deprinderi de bazã referi- de boli mintale.
toare la rolul lui de consilier spiritual. Acest
lui Dumnezeu. articol scoate în evidenþã importanþa con- Pastorul/consilierul este un slujitor, un
silierii creºtine ca parte a lucrãrii fiecãrui promotor al adevãrului, un om matur în
pastor, urmatã de o examinare a carac- Hristos, care va continua sã-ºi înnoiascã
teristicilor ºi þelurilor generale ale consilierii mintea tot timpul. Acesta este activ în disci-

22 • TOAMNA 2001
plinele spirituale, este generos cu cei în propriile-i cuvinte ceea ce am spus eu. încredere ºi respect. Dupã ce explicã
nevoi ºi cautã sã-i zideascã pe alþii. Pe Procesul de consiliere constã din trei structura consilierii, o modalitate
scurt, pastorul/consilierul are o minte pãrþi: partea ta, partea mea ºi lucrurile potrivitã pentru a începe consilierea
bine antrenatã ºi o inimã cãlãuzitã de pe care le facem împreunã. propriu-zisã este întrebarea: „Ce te-a
Duhul Sfânt. 1. Partea ta este sã fii deschis ºi sin- determinat sã mã cauþi?“ sau: „Despre
cer cu mine în timp ce îmi împãrtãºeºti ce ai dori sã vorbim?“
DE CE AU NEVOIE OAMENII DE lucrurile care te preocupã. Exploreazã natura ºi întinderea pre-
PASTORUL LOR ÎN CALITATE DE 2. Partea mea este sã ascult ºi sã
ocupãrii punând întrebãri de felul cine,
CONSILIER încerc sã înþeleg ceea ce îmi spui. Apoi o
ce, unde, când, de ce ºi cum.
întreb pe persoana consiliatã dacã a în-
Cel mai evident scop al consilierii þeles care sunt responsabilitãþile pe care Apoi urmeazã planificarea scopului.
creºtine este sã-i facã pe credincioºi le are în aceastã relaþie de consiliere. Pastorul/consilierul îl cãlãuzeºte pe
sã-ºi conºtientizeze potenþialul divin ºi 3. A treia parte a procesului de con- credincios în dezvoltarea unor scopuri
sã se maturizeze pânã vor ajunge la siliere este responsabilitatea comunã – clare ºi realizabile. Învaþ-o pe persoana
„înãlþimea plinãtãþii staturii lui Hris- confidenþialitatea, luarea deciziilor ºi respectivã deprinderile legate rezolva-
tos“. Totuºi, mulþi credincioºi suferã învãþarea. rea problemelor ºi luarea deciziilor. În
pentru cã au concepþii greºite despre Confidenþialitatea înseamnã cã nu urmãtoarele articole din aceastã serie
Dumnezeu, pãreri de sine deformate, voi vorbi cu alþii lucrurile despre care voi descrie tehnici specifice din aceste
experienþe dureroase din trecut ºi am vorbit aici. (Notã: Excepþiile de la domenii.
datoritã unor obiceiuri distructive. aceastã regulã sunt riscul sinuciderii, Stabileºte întotdeauna la sfârºitul
Deoarece pastorul este disponibil ºi îi omuciderii ºi a neglijãrii sau abuzãrii fiecãrei sesiuni de consiliere o temã de
cunoaºte pe credincioºi (deseori întrea- unui copil.)
ga lor viaþã), aceºtia tind sã-l aleagã pe casã. Dacã încheiaþi sesiunea cu rugãci-
Ne vom da toate silinþele sã învãþãm
pastorul lor drept prima sursã de ajutor une îi daþi de înþeles persoanei consiliate
cum sã luãm decizii, dar responsabili-
atunci când se confruntã cu dificultãþile tatea luãrii deciziilor îþi aparþine. În tim- cã nu este singurã în eforturile ei. De
previzibile ale vieþii. pul întâlnirilor de consiliere vei învãþa asemenea, aceasta îi oferã pastorului
mai multe lucruri pe care le vei putea oportunitatea de a rezuma ceea ce a
STRUCTURAREA folosi în viaþã, în afara întâlnirilor de învãþat în timpul sesiunii de consiliere.
RELA|IEI DE CONSILIERE consiliere. (Din nou îi cer persoanei con- Cu rugãciune, practicã, perseverenþã
siliate sã-mi spunã cu propriile-i cuvinte ºi rãbdare poþi fi un ajutor foarte efi-
Pentru a pãstra aºteptãrile realiste, pas-
torul trebuie sã-i comunice consiliatu- ce are de fãcut, pentru a fi sigur cã cient pentru oameni în rolul tãu de con-
lui urmãtoarele gânduri, încã de la înþelege responsabilitãþile comune din silier spiritual. -
începutul relaþiei de consiliere. cadrul relaþiei de consiliere.)
În timpul primei întâlniri de con- — Donald A. Lichi, Ph.D., este
siliere eu explic lucrurile. Pentru a mã PROCESUL DE CONSILIERE vicepreºedintele executiv al organizaþiei
asigura cã am comunicat limpede îi cer Pastorul/consilierul începe sesiunea de EMERGE Ministries, Inc., Akron, Ohio,
persoanei consiliate sã-mi explice cu consiliere comunicând o atitudine de SUA.

C O N T I N U A R E D I N PA G I N A 2 1 Cel r[u
deveni o persoanã cu autoritatea cuvenitã în direct în faþã ºi stabileºte-þi prioritãþile vieþii
bisericã, gândeºte-te la calitãþile unui tatã tale în conformitate cu Scripturile. se bucur[
pãmântesc bun. Apoi cere-I lui Dumnezeu sã te
ajute sã fii un astfel de tatã spiritual pentru
Nu-l lãsa pe diavol sã foloseascã urgenþa
situaþiilor ºi a relaþiilor consumatoare de
foarte mult
copiii tãi spirituali. energie ca sã te lipseascã de timpul ºi energia când poate
Unii oameni sunt tentaþi sã facã dumnezei pe care trebuie sã le investeºti în relaþiile majore
din cei care le slujesc, dar nu lua acest lucru din viaþa ta, relaþii care sunt producãtoare de provoca
prea în serios. Smereºte-te amintindu-þi de sim-
bolismul amvonului ori de câte ori pãºeºti acolo
energie.
Când vei face ca aceste prioritãþi din Cuvân-
neîn\elegeri
pentru a propovãdui Cuvântul lui Dumnezeu. tul Sãu sã fie factorii care îþi guverneazã viaþa, în c[minele
atunci vei avea o viaþã spiritualã mai sãnãtoasã
Acel ansamblu de lemn ºi/sau alte materiale ne
aminteºte cã Scriptura nu are nevoie de nici un ºi mai prosperã, o viaþã de familie mai sãnã- lucr[torilor.
om sã o susþinã; ea stã singurã în picioare. Tot toasã ºi vei avea un impact mai mare asupra
comunitãþii tale în ceea ce priveºte Împãrãþia
Prin acestea
aºa ºi Biserica lui Dumnezeu poate sã stea în
picioare fãrã ajutorul oricãruia dintre noi. Bis- cerurilor, pe mãsurã ce oamenii vor cãuta pen- el poate
tru propriile lor vieþi ceea ce tu, în mod evident,
erica este a lui Dumnezeu, nu a noastrã; este
Trupul Sãu, nu al nostru. ai descoperit în viaþa ta. - paraliza
Chiar dupã ce vei muri, vei continua sã —Richard D. Dobbins, Ph.D., este fondatorul/ biserici
trãieºti în inimile oamenilor în care ai investit o directorul organizaþiei EMERGE Ministries,
parte din tine. Acceptã acest adevãr, priveºte-l Inc., Akron, Ohio, SUA. întregi.
RESURSE SPIRITUALE • 23
D A R U R I L E D U H U L U I S F Â N T

arurile spirituale în biserica de astãzi


PARTEA a 2-a: Darurile de vorbire
ceastã parte a seriei se concentreazã turile de caracter ale unei persoane spirituale
A asupra celor douã daruri de vorbire sau ale
„cuvântului“ care se gãsesc în 1 Corinteni
(de exemplu, Proverbe 4:7; 1 Corinteni 2:6-16).
Sã notãm cã Pavel, cel care menþioneazã
12:8: „cuvântul de înþelepciune“ (sophia) ºi darurile legate de înþelepciune, prezintã
„cuvântul de cunoºtinþã“ (gn•sis). înþelepciunea primitã de la Dumnezeu într-un
contrast puternic cu înþelepciunea omeneascã
DEFINI|IA DARURILOR (cf. 1 Corinteni 1:18–2:16).
DE VORBIRE Contextul scriptural pare sã indice cã
darurile din aceastã listã sunt dat în mod
De obicei cuvântul de înþelepciune ºi cuvântul spontan de cãtre Duhul Sfânt atunci când
de cunoºtinþã sunt definite prin unul dintre credincioºii sunt adunaþi împreunã pentru
cele douã sensuri de bazã ale lor. Într-un sens, închinare. Aceasta nu exclude funcþia instruc-
ele sunt definite ca daruri de tivã, nici nu eliminã înþelegerea sau informaþi-
DE DOUGLAS A. OSS instruire ºi sunt nemiraculoase în ile primite în mod miraculos ºi care sunt
natura lor. Aceste sunt daruri ale folosite pentru a rezolva chestiuni ascunse sau
abilitãþii naturale folosite pentru a vorbi având care înainte fuseserã de nerezolvat. Dupã pãre-
înþelegere (sophia) despre o anumitã situaþie rea mea, instrucþiunile din 1 Corinteni 12 aratã
sau dispunând de informaþii (gn•sis) obþinute cã darurile de vorbire reprezintã foarte proba-
Este posibil ca prin studiu ºi experienþã. Aici se are în vedere, bil o înþelegere ºi informaþii primite în mod
de exemplu, lucrarea unui învãþãtor biblic care supranatural pentru binele comun al poporu-
vorbirea despre este împuternicit de Duhul Sfânt ºi ale cãrui lui lui Dumnezeu care se aflã la închinare.
abilitãþi sunt consacrate slujirii în bisericã.
Deoarece nu poate fi trasã o concluzie cate-
înþelepciune ºi Într-un alt sens, aceste daruri sunt miracu- goricã cu privire la natura acestor daruri, cel
loase în natura lor ºi se bazeazã pe revelaþia mai bine este sã ne concentrãm asupra funcþiei
vorbirea despre specialã a Duhului Sfânt, separatã de mijloa-
cele naturale. Ele sunt manifestãri spontane
ºi scopului mai largi ale acestora. Indiferent
dacã este instructivã, revelatoare sau amân-
ale Duhului Sfânt într-un context al închinãrii. douã, manifestarea Duhului Sfânt prin aceste
cunoºtinþã Cuvântul de înþelepciune (logos sophias) daruri este în conformitate cu învãþãtura Scrip-
împuterniceºte în mod supranatural pe o per- turii.
sã opereze soanã sã vorbeascã, având o înþelegere datã de
Dumnezeu sau o perspectivã divinã, în vederea
CONTRIBU|IA DARURILOR
rezolvãrii unei anumite situaþii din bisericã.
împreunã. Cuvântul de cunoºtinþã (logos gn•se•s) DE VORBIRE LA SLUJIRE
furnizeazã informaþii faptice referitoare la o Darurilor de vorbire au beneficii specifice în
Cunoºtinþa situaþie sau la o persoanã din bisericã, infor- contextul slujirii:
maþii care nu au fost obþinute prin mijloace • Cuvântul de înþelepciune oferã deseori
singurã obiºnuite. Aceastã concepþie revelatoare se cãlãuzire în aplicarea altor daruri, cum ar fi
suprapune într-o anumitã mãsurã cu darul prorocia ºi cunoºtinþa.
îngâmfã..., prorociei. Mai mult, este posibil ca vorbirea • Cuvântul de înþelepciune ºi/sau cuvântul
despre înþelepciune ºi vorbirea despre de cunoºtinþã pot sã-l îndrume pe un lucrãtor
cunoºtinþã sã opereze împreunã. Cunoºtinþa cu privire la modul în care sã se roage pentru
însã aplicatã singurã îngâmfã (1 Corinteni 8:1), însã apli- o anumitã persoanã.
catã cu înþelepciune, aceasta va încuraja. • Când credincioºii individuali sau
cu înþelepciune, Prima Epistolã a lui Pavel cãtre Corinteni grupurile de credincioºi sunt confruntate cu
12:8 este singurul loc în care sunt menþionate situaþii dificile, aceste daruri pot sã ajute la
aceasta aceste daruri. Expresia cea mai apropiatã de încurajarea ºi mãrirea credinþei lucrãtorului, în
ele este „duh de înþelepciune ºi de pricepere“ timp ce acesta foloseºte înþelegerea primitã în
va încuraja. (de exemplu, Isaia 11:2; Efeseni 1:17). Prin mod supranatural pentru a se adresa unor
urmare, orice concluzie am trage, prin necesi- nevoi specifice.
tate acesta nu este categoricã. Totuºi, înþelep- În slujirea prin rugãciune Dumnezeu a
ciunea de la Dumnezeu face parte dintre trãsã- folosit deseori cuvântul de cunoºtinþã, aplicat

24 • TOAMNA 2001
în conformitate cu un cuvânt de înþelepciune, PRIMIREA DARURILOR DE VORBIRE
pentru a aduce pocãinþã. Aceste chestiuni sunt
Aceleaºi principii se aplicã primirii tuturor
rezolvate cel mai bine în liniºte, când oamenii
darurilor Duhului Sfânt.
vin în faþã pentru rugãciune sau în locuri pri-
vate – denunþarea publicã a unui presupus
1. Darurile Duhului Sfânt sunt distribuite de Dupã
cãtre Dumnezeu în mod suveran, în conformi-
pãcat individual nu urmeazã învãþãtura biblicã
tate cu propria Sa voie (1 Corinteni 12:11).
potrivit cãreia, mai întâi, trebuie sã abordãm în
2. Noi suntem îndemnaþi sã cãutãm ºi sã
pãrerea mea,
particular persoana care a pãcãtuit. Cu toate
dorim darurile spirituale (1 Corinteni 12:31;
acestea, când cineva primeºte un cuvânt din
14:1) cu o motivaþie potrivitã, astfel încât Dum- instrucþiunile
partea lucrãtorului care, în mod obiºnuit, nu
nezeu sã poatã fi glorificat prin noi ºi biserica
avea cum sã afle informaþiile respective, mulþi
sunt zdrobiþi pe loc ºi se smeresc înaintea lui
Sa sã fie încurajatã. din
3. Numai Dumnezeu dã daruri, însã El poate
Dumnezeu – iar duhurile lor sunt gata sã
primeascã iertarea, vindecarea ºi reînnoirea de
realiza acest lucru prin punerea mâinilor unor 1 Corinteni 12
persoane care au deja ungerea Duhului Sfânt (1
la Domnul.
Timotei 4:14; 2 Timotei 1:6).
Dumnezeu alege vieþi predate pentru mani-
4. Când ne încredem pur ºi simplu în Dum-
aratã cã
festarea puterii sale. În contextul slujirii,
nezeu ºi ne angajãm în lucrare, putem primi
exercitarea darurilor de vorbire vor fi eficiente
darurile de care avem nevoie pentru sarcina darurile
pe deplin numai când se manifestã prin lucrã-
curentã, chiar dacã împuternicirea specificã
tori care îºi menþin o relaþie intimã corectã ºi
rugativã cu El.
este temporarã. de vorbire
Existã o tainã divinã cu privire la persoana
Când Duhul Sfânt ne foloseºte în exercitarea
darurilor de vorbire, informaþiile pot veni pe
pe care Dumnezeu o alege pentru ungerea Sa
într-o lucrare particularã. Cel mai important
reprezintã
diferite cãi:
principiu de care trebuie sã ne aducem aminte
• Printr-o vedenie sau vis (uneori vizibile
în ceea ce priveºte primirea darurilor este urmã- foarte probabil
doar duhului nostru);
torul: Trebuie sã renunþãm la toate lucrurile
• Prin auzirea vocii lui Dumnezeu (uneori
doar în duhul nostru);
care þin de eul nostru ºi sã ne supunem în o înþelegere
ascultare de Domnul Isus Hristos. Numai atunci
• Simþind ceea ce simte cealaltã persoanã
(indiferent dacã simþim fizic sau spiritual);
Dumnezeu poate face tot ce doreºte prin noi. ºi informaþii
• Simþind puterea Duhului Sfânt coborân-
du-se peste noi ca un semn al faptului cã Dum- CONCLUZIE primite în mod
nezeu vrea sã lucreze în viaþa unei persoane Am observat modul în care darurile de vorbire
prezente. funcþioneazã atât în cadrul privat, cât ºi în
public ºi modul în care ambele pot fi exercitate
supranatural
Cuvintele de înþelepciune ºi cunoºtinþã tre-
buie încurajate în cadrul unei închinãri comune în mod eficient. Încurajaþi-i pe credincioºi sã
mai ales atunci când o persoanã experimentatã caute aceste daruri ºi ocupaþi-vã de oamenii pentru binele
poate fi consultatã, ca mijloc de protecþie împo- care au daruri manifestând faþã de ei o preocu-
triva folosirii neînþelepte a darurilor spirituale. pare de pãstor. Cuvintele de înþelepciune ºi comun al
Când un cuvânt de înþelepciune sau de cunoºtinþã vor zidi turma prin intermediul unei
cunoºtinþã este rostit în public, acesta va mãri credinþe ºi mãrturii crescânde. - poporului lui
credinþa celor prezenþi ºi va fi în concordanþã cu
ceea ce Duhul Sfânt a lucrat deja în serviciul – Douglas A. Oss, Ph. D., a fost profesor
respectiv de închinare. Un cuvânt de la Dum- la catedra de educaþie biblicã la Colegiul
Dumnezeu
nezeu nu va distruge, nu va dãrâma ºi nici nu Biblic Central, Springfield, Missouri, SUA,
va lãsa niciodatã adunarea nedumeritã în ceea iar apoi a lucrat ca misionar în Salt Lake care se aflã
ce priveºte locul ºi rolul lui în contextul respec- City, Utah, tot în SUA.
tiv. Chiar ºi atunci când un cuvânt se concen- la închinare.
treazã asupra pocãinþei, Dumnezeu nu con-
damnã; El cheamã.

RESURSE SPIRITUALE • 25
Schiþe de predicã

UN CUVÂNT +I MAI SIGUR


2 Petru 1:1-21 pentru cuvântul profetic al lui a. Singurele prorocii din Scripturã
INTRODUCERE: Dumnezeu este acurateþe de 100% despre Isus care au rãmas neîm-
O reclamã TV cu conþinut parapsiho- (Deuteronom 18:21-22). plinite sunt cele care se referã la
logic conþinea ºi menþiunea: „doar Adevãrul extraordinar este cã întoarcerea Sa (2 Petru 3:1-15) .
pentru distracþie“. De ce? Pentru cã toate cele 314 prorocii referitoare b. În ziua aceea scepticii nu voe
cei care au fãcut reclama respectivã la naºterea, viaþa, lucrarea, moar-
avea ce spune, deoarece Cuvân-
nun îºi pot îndeplini promisiunile. tea ºi învierea lui Isus Hristos s-au
tul lui Dumnezeu ne asigurã:
Însã promisiunile Scripturii sunt împlinit în cele mai mici amã-
nunte. În Evanghelii existã treizeci „Domnul nu întîrzie în împlini-
sigure (Numeri 23:19; Matei 24:35).
ºi nouã de referinþe la scrierile rea fãgãduinþei Lui“ (3:9) ºi
Nu existã condiþii sau restricþii care
Vechiul Testament în care ni se „Ziua Domnului însã va veni ca
sã dezavantajeze pe cineva ºi nici
diminuarea semnificaþiei promisiu- spune cã aceastea s-au împlinit în un hoþ“ (3:10).
nilor lui Dumnezeu prin tot felul de legãturã cu viaþa lui Isus Hristos. c. Credincioºii care cautã „cu atât
explicaþii. Cuvântul lui Dumnezeu nu mai mult sã-ºi întãreascã
2. Cuvântul lui Dumnezeu
este „doar pentru distracþie“. El chemarea ºi alegerea“ vor fi
este sigur în relevanþa Sa
conþine mesajul vital pentru bunã- gata când se vor împlini proroci-
(versetul 4).
starea ta de astãzi si pentru viitorul Scopul triplu al prorociei exprimat ile Cuvântului lui Dumnezeu
tãu veºnic de mâine. în 1 Corinteni 14:3 este „zidirea, despre zilele de pe urmã.
sfãtuirea ºi mângâierea“. Nu este
MESAJ: de mirare cã despre promisiunile CONCLUZIE:
1. Cuvântul lui Dumnezeu lui Dumnezeu ni se spune cã sunt Anual oamenii cheltuie sume uriaºe
este sigur în acurateþea sa „nespus de mari ºi scumpe“. Cu- pentru consultaþiile oferite de vrãji-
(versetele 20-21). vântul lui Dumnezeu va ajuta la: tori ºi alþii care sunt implicaþi în aces-
Cei implicaþi în vrãjitorie ºi alte a. zidire personalã (versetele 5, 6) te lucrãri ale celui rãu. Mai devreme
lucruri de felul acesta spun cã dacã b. încurajare (versetul 13)
ai primit un rãspuns greºit sau mai târziu victimele înºelãtoriilor
c. eliberare de frica morþii
înseamnã cã nu te-ai adresat cui lui Satan vor fi dezamãgiþi, însã ofer-
(versetele 14, 15).
trebuia. Toþi aceºtia pretind cã ta vieþii veºnice a lui Dumnezeu este
sunt capabili de a transmite 3. Cuvântul lui Dumnezeu gratuitã ºi toþi cei care o acceptã nu
mesaje corecte. Însã Cuvântul lui este sigur prin urgenþa sa vor fi dezamãgiþi niciodatã.
Dumnezeu este clar – standardul (versetul 10). —Samuel Bush, Jasonville, Indiana

UMBLAREA ÎN FAPTE BUNE


Efeseni 2:10 dragoste în slujirea sfinþilor, ca 3. Rezultatele faptelor bune.
INTRODUCERE: în cazul lui Dorca (Fapte 9:39) ºi a. Oamenii Îl vor glorifica pe Dum-
Atunci când credincioºii îºi dau al altora (Evrei 6:10). nezeu (Matei 5:16; 1 Petru 2:12).
vieþile lui Hristos, ei devin lucrarea b. Slujirea în folosul altora care se b. Alþii vor fi provocaþi sã facã bine
lui Dumnezeu, exact aºa cum olarul aflã în suferinþã sau în nevoie
(Evrei 10:24) ºi cei nemântuiþi
modeleazã lutul (Ieremia 18). El îi (Matei 25:34-40; Luca 10:25-37).
vor fi câºtigaþi pentru Hristos (1
creeazã pentru faptele bune în care 2. Atitudinea faþã de faptele bune. Petru 3:1,2).
trebuie sã umble. Credincioºii nu sunt a. Isus Hristos S-a dat pe Sine CONCLUZIE:
mântuiþi pentru faptele bune, ci Însuºi ca sã-ªi rãscumpere un
faptele bune urmeazã mântuirea. Deºi existã satisfacþie în facerea de
popor „plin de râvnã pentru
fapte bune“ (Tit 2:14). bine, a ºti cã faptele celor credincioºi îi
MESAJ: b. Faptele bune trebuie fãcute cu urmeazã dincolo de moarte (Apoc.
1. Natura faptelor bune. blândeþe (Iacov 3:13) ºi umilin- 14:3) este o încurajare suplimentarã.
a. Munca ºi lucrãrile fãcute din þã (Matei 6:1-4). —Hardy W. Steinberg

26 • TOAMNA 2001
NEBUNIA LUI DUMNEZEU

1 Corinteni 1:18–2:16 2. Cât de puternic este acesta. peritã printr-o „tainã“ (2:7).
INTRODUCERE: Necunia lui Dumnezeu este mai (1) Aceasta este necunoscutã
Mesajul crucii este o nebunie pentru puternicã decât ideile oamenilor. înþelepþilor (2:8).
cei pierduþi (versetul 18), însã este a. Dumnezeu a ales în mod deli- (2) Ne-a fost descoperitã prin
puterea lui Dumnezeu pentru cei berat lucrurile care par nebune Duhul Sfânt (2:10).
mântuiþi. pentru a-i încurca pe cei (a) Noi n-am primit duhul
înþelepþi (1:27). lumii (2:12).
MESAJ: (1) Nimeni nu trebuie sã se (b) Noi am primit Duhul lui
1. Cât de înþelept este acest lucru. laude înaintea lui Dumnezeu Dumnezeu, care ne expli-
Nebunia lui Dumnezeu este mai înþe- (1:29). cã lucrurile spirituale
leaptã decât înþelepciunea omului (2) Pentru ca noi sã putem primi (2:12).
(1:20-25). mântuirea prin Hristos, nu b. Aceastã înþelepciune divinã nu
a. Dumnezeu a fãcut nebunie prin propria noastrã înþelep- este primitã de cãtre omul firesc
înþelepciunea lumii (1:20). ciune (1:30). (2:13).
(1) Lumea prin înþelepciunea ei b. Pavel însuºi nu a folosit abor- (1) El nu poate înþelege (2:14).
nu-L poate vedea pe Dum- darea unui filozof (2:1). (2) Omul duhovnicesc o poate ju-
nezeu (1:21). (1) El a folosit o predicare sim- deca ºi o poate primi (2:15).
(2) Dumnezeu alege sã-i mântu- plã (2:1).
iascã pe credincioºi fiind (2) L-a predicat numai pe Hris- CONCLUZIE:
nebunia propovãduirii tos (2:2). Evanghelia împlineºte profeþia vechi
crucii (1:21). (3) El însuºi nu a fost pretenþios testamentalã din Isaia 29:14: „De
b. Prin urmare noi Îl predicãm pe (2:4). aceea voi lovi iarãºi pe poporul aces-
Cristos, Cel care a fost rãstignit (4) El a dorit ca nou-convertiþii ta cu semne ºi minuni din ce în ce
pentru noi (1:23). sã rãmânã credincioºi mai minunate, aºa cã înþelepciunea
(1) Aceastã predicare este o pia- bazându-se doar pe puterea înþelepþilor lui va pieri, ºi priceperea
trã de poticnire pentru evrei, lui Dumnezeu (2:5). oamenilor lui pricepuþi se va face
care cer semne (1:22). nevãzutã.” Omul nu este suficient de
(2) Este de asemenea nebunie 3. Cum sã-l înþelegem. înþelept ca sã-L înveþe pe Dumnezeu
pentru neamuri care cautã Mesajul nebuniei lui Dumnezeu poate (1 Corinteni 2:16), însã noi, care
înþelepciune (1:22). fi înþeles doar de un om spiritual avem gândul lui Hristos, putem primi
(3) Este puterea lui Dumnezeu (2:6-16). smeriþi înþelepciunea lui Dumnezeu ºi
pentru cei chemaþi de Dum- a. Aceastã nebunie aparentã este sã fim salvaþi.
nezeu (1:24). în realitate o înþelepciune desco- —Howard C. Osgood

UMBLAREA DE ALT{DAT{ A CREDINCIOSULUI


Efeseni 2:1-3 Dumnezeu de a trãi în confor- cum a procedat Faraon (Exod
INTRODUCERE: mitate cu cuvântul Sãu. 5:2) ºi Balaam (Numeri 22:22).
În Noul Testament cuvântul „umblare“ 3. Dorinþele firii pãmânteºti
2. Sugestiile lui Satan
este folosit deseori într-un sens etic ºi (versetul 2). (versetul 3).
reflectã condiþia spiritualã a per- a. Satan le sugereazã oamenilor sã a. Dorinþele sau poftele firii
soanei. Înainte ca oamenii sã se respingã Cuvântul lui Dumne- pãmânteºti pot lua multe forme
nascã din nou ei umblã în conformi- zeu, aºa cum s-a întâmplat cu (Galateni 5:19-21).
tate cu: Adam ºi Eva (Genesa 3:4,5). b. Uneori poftele firii pãmânteºti
b. Satan le sugereazã oamenilor sã pot lua forme care par
MESAJ: respingã mântuirea lui Dumne- respectabile (Filipeni 3:4-6).
1. „Mersul [standardele] lumii zeu (Fapte 13:6-8). CONCLUZIE:
acesteia“ (versetul 2). În umblarea de dinainte de conver-
a. Cuvântul lume din acest verset 3. Propria lor voinþã (versetul 2). tire, oamenii sunt candidaþi pentru
înseamnã tot ce este ostil lui a. Existã o voie perfectã sau judecata lui Dumnezeu (Efeseni 2:3).
Dumnezeu ºi neprihãnirii Sale desãvârºitã a lui Dumnezeu pen- Dupã convertire aceºtia stau „împre-
(Iacov 4:4). tru fiecare om (Romani 12:2). unã în locurile cereºti, în Hristos
b. Lumea reprezintã tot ce este b. Necredincioºii umblã într-un Isus“ (versetul 6).
ostil eforturilor poporului lui mod contrar acestei voi, aºa —Hardy W. Steinberg

RESURSE SPIRITUALE • 27
UMBLAREA DEMN{ DE CHEMARE
Efeseni 4:1-3 18:4; 20:20-28). rãbdare (versetul 2).
INTRODUCERE: c. Ioan Botezãtorul (Matei 3:14) ºi a. Cuvântul tradus îndelungã rãb-
Primele trei capitole din Epistola lui sutaºul (Matei 8:8) sunt exem- dare se referã la a avea rãbdare
Pavel cãtre Efeseni se ocupã în princi- ple de smerenie. cu alþii.
pal de doctrinã. Ultimele trei capitole b. Îndelunga rãbdare este o trãsã-
se ocupã de trãirea practicã. Datoritã 2. Blândeþea sau bunãtatea
turã de caracter a lui Dumnezeu
chemãrii înalte a credinciosului aºa (versetul 2).
a. Cuvântul tradus blândeþe a fost (Romani 2:4) ºi este un factor
cum este prezentatã aceasta în Efe- care contribuie la mântuirea
folosit pentru animale îmblân-
seni 1-3, viaþa acesteia trebuie trãitã credincioºilor (2 Petru 2:15).
zite, domestice, folosite în
la un nivel mai înalt. Iatã care sunt
munca din gospodãrie. Când c. Prorocii sunt exemple de oa-
elementele umblãrii demne de
este aplicat credincioºilor acesta meni care au fost caracterizaþi
chemarea primitã de cãtre credincios:
înseamnã a avea dorinþele ºi de îndelungã rãbdare (Iacov
emoþiile supuse controlului lui 5:10).
MESAJ: Dumnezeu.
1. Smerenia sau umilinþa b. Celor blânzi le este fãcutã o
(versetul 2). CONCLUZIE:
promisiune specialã (Matei 5:5).
a. Smerenia sau umilinþa au fost Când credincioºii umblã într-un chip
c. Moise este un exemplu de om
considerate mai degrabã vicii blând aflat sub controlul lui vrednic de chemarea lor, ei vor „pãs-
decât virtuþi de cãtre pãgâni. Dumnezeu (Numeri 12:3). tra unirea Duhului prin legãtura
b. În împãrãþia lui Dumnezeu cei pãcii“ (Efeseni 4:3).
smeriþi sunt cei mai mari (Matei 3. Rãbdarea sau îndelunga —Hardy W. Steinberg

MARIA
Luca 1:42 naºterea lui Isus, Iosif ºi Maria 19:26). Maria nu te poate mân-
INTRODUCERE: au avut o viaþã de dragoste nor- tui ºi nici nu poate vorbi pentru
A fost o cale lungã de la Eden la malã, deplin dezvolatatã. tine, însã tu poþi merge la Isus
Betleem, însã Dumnezeu a spus cã b. Dupã naºterea lui Isus, lui Iosif (Ioan 36:37).
femeia va avea ultimul cuvânt – cã ºi Mariei li s-au nãscu copii
nu va exista sãrbãtoarea naºterii (Matei 13:55.56). Dumnezeu le 4. Relaþia ei cu Biserica.
Mântuitorului fãrã Maria. O parte a ceruse doar sã aibã primul loc în
a. Maria a fost la cruce. Ea a avut
biericii i se închinã; cealaltã parte o vieþile lor.
nevoie de un Mântuitor.
ignorã. Ea trebuie recunoscutã ca sin- c. Iosif a fost un muncitor cu ven-
b. Ea s-a aflat în odaia de sus
gura femeie aleasã de Dumnezeu sã ituri mici, lucru indicat de darul
sãu (Levitic 12:6-8; Luca aºteptând ca Duhul Sfânt sã fie
fie mama Dumnezeului-om.
8:23,24). revãrsat peste ea (Fapte 1:14).
MESAJ: d. Dumnezeu l-a ales ºi l-a iubit pe c. Ea va fi în cer nu ca împã-
1. Relaþia ei cu Dumnezeu Iosif, care s-a încrezut în El rãteasã, ci ca o pãcãtoasã mân-
(Luca 1:28). (Matei 1:20,21). tuitã prin har. Ea este mântuitã
a. Dumnezeu a ales o evreicã, prin sângele care a fost vãrsat,
descendentã direct din David 3. Relaþia ei cu Isus. nu prin naºterea pe care a
(Isaia 9:6,7). a. El a fost crescut de Maria (Luca avut-o.
b. Ea era devotatã lui Dumnezeu ºi 2:52). d. Ea va domni împreunã cu El ca
cunoºtea Cuvântul Lui – lucru b. Ea a trãit purtând cu sine taina tine ºi ca mine, ca parte a mire-
evident din textul cântãrii pe privitoare la viitorul Sãu (Luca sei lui Hristos.
care a cântat-o ea. 2:34-35) ºi a scopului Sãu
c. A fost o fecioarã curatã (Luca (vesetele 49,50).
CONCLUZIE:
1:37). c. La Cana ea a trebuit sã ocupe un
Maria a fost o femeie extraordinarã,
d. A fost gata sã plãteascã preþul alt loc (Ioan 2:4). Acum cei care
de a nu fi înþeleasã de ceilalþi fac voia lui Dumnezeu sunt la nu o zeiþã. Numele ei trebuie respec-
(Luca 1:38). fel de apropiaþi de Isus ca ºi ea tat, însã existã un singur Mijlocitor (1
(Matei 12:50; Luca 11:27,28). Timotei 2:5). Dumnezeu a ales-o pe
2. Relaþia ei cu Iosif. d. Legãtura a fost întreruptã la Maria ºi Maria l-a ales pe Dumnezeu.
a. Ni se spun puþine lucruri despre moartea Sa; în cer nu existã El te-a ales pe tine.
el, însã credem cã dupã legãturi pãmânteºti (Ioan —C. M. Ward

28 • TOAMNA 2001
280.000 lei 320.000 lei
29.000 lei COPERÞI MOI COPERÞI TARI 79.000 lei

OFERTA
67.000 lei
2002 SUNAÞI-NE!

38.000 lei 42.000 lei

Str. Ady Endre, nr. 33 3700 ORADEA, România


(059) 13 62 64; 094/62 42 36 fax: (059) 44 71 80
74.000 lei E-mail: liferom@rdslink.ro, website: www.liferomania.ro
62.000 lei

NOTÃ: Editura Life Publishers îºi rezervã dreptul de a modifica
aceste preþuri fãrã o notificare prealabilã.

65.000 lei
35.000 lei
55.000 lei 42.000 lei
SUNAÞI-NE!

ei
48.000 l 55.000 lei 42.000 lei
43.000 lei 48.000 lei
Volumul V, Numãrul unu

Mergi pânã la capãt


Ce poþi face ca sã duci pânã la capãt viziunea pe care þi-a dat-o Dumnezeu? John Maxwell ºi alþii
ne oferã mai multe indicaþii care sã ne asigure reuºita în împlinirea viziunii. Dã-mi voie sã subliniez
ESURSE SPIRITUALE T OA M N A 2 0 0 1

câteva dintre acestea:

D
• Cel mai mare dar pe care îl poþi face bisericii este o viziune.
• Viziunea trebuie sã fie clarã – claritatea face ca viziunea sã fie înþeleasã. Ca aceasta sã fie clarã,
tu trebuie sã o vezi limpede, sã o împãrtãºeºti continuu ºi sã o prezinþi într-un mod creativ.
• Viziunea este lagatã de trecut. Oamenii nu vor dori viitorul, pânã când nu vor fi atins trecutul.
ezvoltarea viziunii pentru noul mileniu
• Viziunea are un simþãmânt al scopului ºi oferã o direcþie clarã. Aceasta rãspunde la întrebarea:
„De ce facem ceea ce facem?“
• Viziunea are scopuri, ºi scopurile vor face viziunea realã. Scopurile nu sunt viziune; ele sunt
trepte spre viziune. Gary L. McIntosh Priveºte înapoi, avântã-tte înainte . . . . . . . . . . 2
• Viziunea implicã onestitate. Când eºuezi sã fii onest ºi sã te ocupi de slãbiciunile tale, integri- Oare puternica atracþie spre viitor va determina
tatea ºi validitatea viziunii tale vor fi puse sub semnul întrebãrii. biserica sã nu þinã seama de trecutul ei?

• Viziunea este însoþitã de pasiune ºi convingere. Cineva a spus: „Oratorii doresc sã fie plãcuþi John C. Maxwell, Cum sã transformãm viziunea în realitate . . . . 5
ascultãtorilor lor; liderii doresc sã schimbe vieþi.“ În esenþã, viziunea ta are de-a face cu oameni Ron F. McManus Chiar ºi atunci când pastorii au o viziune pentru biserica lor
mai sunt multe de fãcut pânã sã vadã viziunea împlinitã.
care au nevoie, ori de Hristos, ori sã fie întãriþi în credinþã. Aceastã convingere trebuie sã-þi
motiveze pasiunea. Tommy Barnett Cum sã te rogi pentru viziune . . . . . . . . . . . 10
• Viziunea se ajusteazã din mers. În timp ce pãºeºti pe calea viziunii, va trebui sã te adaptezi, sã Este Duhul Sfânt partenerul tãu de rugãciune
atunci când cauþi viziunea pentru biserica ta?
te organizezi ºi sã discerni timpul potrivit.
• Viziunea implicã un sentiment al urgenþei. Dacã aceasta este importantã pentru Dumnezeu, Steven R. Mills o bisericã mai micã.. 14
Dezvoltatea viziunii într-o
Iatã câþiva paºi pentru iniþierea schimbãrii ºi comunicarea
atunci trebuie sã fie importantã ºi pentru tine. Deºi eºti conºtient de limitele datorate oame-
viziunii într-o bisericã mai micã.
nilor, resurselor financiare sau provocãrilor, totuºi, tu ai mereu aceea dorinþã de a merge mai
departe. Richard D. Prioritãþi pentru pãstori . . . . . . . . . . . . . . . 19
Dobbins Descoperã care sunt cele mai importante lucruri
• În mod obiºnuit, viziunea este conceputã de conducãtorul principal, dar este nãscutã de ceilalþi din viaþa uni sluijitor al lui Dumnezeu.
lideri. Modul în care prezinþi viziunea va fi contagios pentru cei cu care lucrezi ºi pe care îi
conduci.
• Viziunea are o strategie. Este teribil de neplãcut sã auzi despre un scop pentru care nu existã De asemenea, înãuntru . . .
nici o strategie specificã pentru a fi dus la îndeplinire.
• Viziunea poate fi transmisã de la un lider la altul în biserica în care slujeºti. Gândeºte-te la Donald A. Lichi Ajutorarea oamenilor în bisericã (Partea 1) . . 22
viziunea pe care Moise a transmis-o lui Iosua; viziunea pe care Avraam a transmis-o lui Issac
Douglas A. Oss Darurile spirituale în biserica
ºi apoi lui Iacov etc. Toþi adevãraþii lideri au înþeles cã adevãrata viziune este de la Dumnezeu
de astãzi (Partea a 2-aa). . . . . . . . . . . . . . 24
ºi cã nu este proprietatea lor. Celor cãrora le-a fost transmisã nu s-au simþit stânjeniþi împlinind
viziunea pe care altcineva a iniþiat-o. Ei s-au implicat cu toatã inima în realizarea acesteia ºtiind Schiþe de predicã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26
cã Dumnezeu este Cel care a pornit întregul proces.
Mai presus de toate sã ºtii cã Dumnezeu are o viziune pentru viaþa ºi lucrarea ta ºi cã El este credin-
cios. Te poþi încrede întru totul în Acela „care poate sã te pãzeascã de orice cãdere“ (Iuda 24).

WAYDE I. GOODALL
O COLECÞIE DE ARTICOLE PENTRU LUCRÃTORII CREªTINI DIN ROMÂNIA