You are on page 1of 16

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea Științe Economice
Catedra Finanțe și bănci

Studiu de caz
Tema: Aprecierea investitiilor in Republica Moldova

Elaborat : Calancea Mariana,an.III
Aprobat: Mihalachi Ruslan
profesor universitar

Chișinău,2015
Cuprins:
1

.............8 II.....3 Invesțiile străine în Republica Moldova. II....condiţiile actuale ale dezvoltării economice demonstrează 2 ....1 Conceptul de investiţii.............1Premisele proiectelor investiționae în Republica Moldova.........Introducere I.................11 Concluzii și recomandări Bibliografie Introducere La sfîrşitul anilor 1980 începutul anilor 1990 ai secolului XX.........4 I.2 Necesităţile economice a Regiunii de Dezvoltare Nord şi municipiului Bălţi…....în mai multe state din Europa Centrală și de Est.... Analiza eficienței proiectelor investiționae în Republica Moldova II...............…8 II.... s-au declanșat transformări socioeconomice şi politice..............3 Avantajele investitorilor şi rezidenţilor…………………………………………….................... inclusiv RM......... în scopul tranzacţiei de la economia centralizată la economia de piaţă...... Totuşi..... Niciuna din ele nu neagă argumentările altor teorii..........6 Capitolul II................ Capitolul I: Noțiuni generale privind investițiile.. În litreratura economică există mai multe teorii privind abordarea motivaţiilor fluxurilor de investiţii străine.... Aspecte pentru Republica Moldova I..............2 Locul şi rolul investiţiilor în economia de piaţă………………………………………5 I.... Dar acestea sunt mai mult complementare decît divergente...

Majoritatea acestor credite au fost utilizate pentru finanțarea importului în țară a gazului natural.. prin extinderea pieţelor de schimb internaţional. sursa financiară principală pentru desfăşurarea activităţii investiţionale. volumul acestor investiţii este.guvernele Republicii Moldova au întreprins un şir de măsuri în scopul atragerii investiţiilor străine în economia naţională. implementarea unor noi forme şi metode manageriale şi organizatorice. După fluxul cumulativ.accentul principal în politica investiţională a Republicii Moldova a fost pus pe atragerea creditelor externe în economia naţională. În anii 1991-2001. în cele mai multe cazuri.că.extinderea pieţelor de schimb şi internaţionalizarea producţiei. fluxurile de investiţii străine directe pot fi mai amplu explicate pe baza unui set de factori.în scopul promovării economiei naţionale. sunt investiţiile străine. deocamdată. elaborarea și argumentarea unei politici active de atragere şi promovare a ISD în economia naţională precum şi metodele tehnicile oportune de atragerea a investiţiilor straine în interiorul ţării. nesatisfăcător. folosirea raţională a resurselor umane. Ele ar putea relansa economia ţării. 3 .5 mil dolari SUA. etc.dezvoltarea şi perfecţionarea resurselor umane. în scopul modernizării şi retehnologizării economiei naţionale. RM a primit credite externe în sumă de 1107. În ultimii ani . Republica Moldova ocupă ultimul loc printre ţările din Europa Centrală aflate pe calea tranziţiei spre economia de piaţă.implementarea noilor forme manageriale şi organizatorice. ce se află la baza argumentării diferitelor teorii. prin introducerea de noi tehnologii avansate.etc. Cu toate acestea. În condiţiile actuale. RM are o economie ce se află într-o criză dezastruoasă şi de lungă durată. combustibilului. Scopul principal al lucrării date este determinarea volumului ISD în redresarea economiei naţionale. În primii ani ai realizării reformelor economice . medicamentelor. sporind volumul şi calitatea producţiei. ISD contribuie la creşterea economică atît prin îmbunătăţirea calităţii lor căt şi prin alţi factori cum ar fi transferul de tehnologii avansate. cerealelor. Majoritatea indicatorilor care caracterizează dezvoltarea economică înregistrează valoari ce relevă o economie aflată în criză totală şi de lungă durată. al investiţiilor străine la un locuitor.

diversificarea şi creşterea calitativă a tuturor factorilor de producţie.1 Conceptul de investiţii Investiţiile constituie fundamentul dezvoltării viitoare a firmelor. contribuind la asigurarea funcţionării normale a economiei. având un rol hotărâtor în suplimentarea. Capitolul I: Noțiuni generale privind investițiile. la creşterea aparatului de producţie şi a suportului material al activităţilor social-culturale. investiţiile reprezintă plasamente de capital efectuate în scopul obţinerii de venituri 4 .I. precum şi la creşterea nivelului de trai al populaţiei. investiţiile constituie suportul material al creşterii economice şi al dezvoltării. În acelaşi timp. În general. asigurând îmbunătăţirea poziţiei concurenţiale în raport cu alţi agenţi economici. Aspecte pentru Republica Moldova I.

În această viziune. ƒ creşterea cifrei de afaceri. respectiv: creşterea cererii de bunuri şi servicii. Din punct de vedere economic. destinate sau nu activităţii curente. care includ achiziţia de titluri de valoare în scopul obţinerii de dividende.2 Locul şi rolul investiţiilor în economia de piaţă Dezvoltarea economică şi socială a unei ţări depinde în mod hotărâtor de dinamica. ƒ 5 . ƒ    creşterea şi diversificarea ofertei agenţilor economici. cea în active imobilizate. Importanţa şi necesitatea realizării de investiţii. În teoria şi practica economică se întâlnesc diverse abordări privind definirea investiţiilor. pe parcursul mai multor ani. Managerul financiar consideră investiţia ca fiind o decizie de imobilizare de capitaluri în vederea obţinerii în viitor a unei bune rentabilităţi. din punct de vedere contabil. cert şi speranţa de încasare în viitor a unui flux de sume. Principalul său rol este de a găsi sursele de finanţare necesare investiţiilor. Managerul financiar trebuie să compare investiţia iniţială cu încasările pe care ea le va genera în viitor şi să accepte acea variantă de investiţii a cărei rentabilitate este superioară costului finanţării şi care aduce cash-flow-uri corespunzătoare într-o perioadă cât mai scurtă de timp. conţinutul noţiunii de investiţii este schimbul dintre capitalul disponibil în prezent. create în cadrul firmei sau achiziţionate. precum şi rolul important al acestora în economia naţională rezultă din multiplele efecte ale realizării investiţiilor. de la care se aşteaptă rezultate (sub aspectul creşterii economice a firmei) în viitor şi care se amortizează într-o perioadă mai lungă de timp. Astfel.purtătoare de profit în viitor. În această viziune. ƒ favorizarea circulaţia capitalurilor. în calcule fiind prezentă amortizarea definită ca mijloc de recuperare a investiţiei. Se anticipează ca pe seama investiţiilor să se obţină beneficii şi efecte utile de natură diversă. volumul şi calitatea investiţiilor realizate. Realizarea de investiţii produce efecte economice. accentul se pune de regulă pe prima categorie de investiţii. de a evalua şi obţine o rentabilitate corespunzătoare. plasarea disponibilităţilor financiare la bănci pentru dobânzi sau cheltuirea unor sume băneşti pentru iniţierea unor afaceri. cu scopul obţinerii de venituri viitoare mai mari sau mai importante comparativ cu costurile suportate. respectiv creşterile de sume alocate în active imobilizate şi în active circulante nete. Din punct de vedere financiar. ce pot clasificate în două categorii principale. I. În acest sens ne referim la investiţiile financiare. în scopul realizării unor profituri. investiţiile se definesc prin referire la latura lor materială. investiţiile reprezintă renunţarea la utilizarea imediată a unor resurse disponibile. a unui capital mai mare şi mai important. investiţiile sunt sumele alocate în prezent. a veniturilor şi profitului.

eficienţa şi timpul cel mai potrivit de realizare şi dare în funcţiune a capacităţilor de producţie. Abia în 1995. Republica Moldova a intrat în perioada de tranziție fără stoc de investiții străine. Prin creşterea eficienţei se doreşte îmbunătăţirea activităţii tuturor factorilor care concură la realizarea programelor de investiţii: antreprenori. beneficiari. dezvoltarea. ƒ protecţia mediului. Dintre multiplele efecte sociale ale investiţiilor menţionăm: ƒ creşterea calităţii vieţii şi a nivelului de trai. Guvernul punnd mai mult accent pe obținerea creditelor din exterior decît pe atragerea investițiilor. etc. ƒ creşterea calităţii forţei de muncă.ţine: studiul tehnico-economic. proiectul şi devizele. Statele recent formate au intrat în perioada de tranziție fără investiții străine în ecomomiile na ționale sau cu un volum neglijabil al acestora. etc. Totu și pînă în anul 1997 aceste fluxuri au fost minimale. furnizori de utilaje. organisme bancare. Acestea au început să apară în 1992. cu formarea resurselor financiare şi condiţiile de aprovizionare şi desfacere. Această documentaţie con. Chiar 6 . ƒ dezvoltarea culturii şi educaţiei. Cuprinderea investiţiilor în programul firmei şi luarea deciziei de efectuare a acesteia trebuie făcute după un studiu amănunţit privind necesitatea. I.3 Invesțiile srăine directe în Republica Moldova Căderea sistemului comunist și destrămarea Uniunii Sovietice la sfîr șitul anilor 80 începutul anilor 90 s-a soldat cu apariția pe harta politică a lumii a noilor sate independente cu un grad înalt de similitudine din punct de vedere economic la acel moment.  creşterea gradului de participare a ţării la circuitul economic internaţional. ƒ ocrotirea sănătăţii. oportunitatea şi eficienţa lor. ƒ îmbunătăţirea mediului economic. etc. ƒ creşterea numărului de locuri de muncă şi a gradului de ocupare a forţei de muncă. La baza lucrărilor de investiţii trebuie să stea un studiu analitic. etc. retehnologizarea şi înnoirea   capacităţilor de producţie existente. Necesitatea investiţiilor este dată de măsura în care o firmă nu îşi poate îndeplini programul de producţie şi desfacere în condiţii normale de lucru şi cu capacităţile de producţie existente. ƒ stimularea creşterea eficienţei în toate domeniile. cînd a fost adoptată Legea cu privre la inveti țiile străine. Eficienţa investiţiilor se reflectă în raportul dintre rezultatele sau efectele obţinute din exploatare şi eforturile sau cheltuielile de investiţii. intrarea pe piața Republicii Moldova a companie rusești Lukoil a generat intrări de investișii străine mai însemnate. ƒ accelerarea promovarea progresului tehnic. o documentaţie amănunţită. Oportunitatea investiţiilor este apreciată în strânsă legătură cu necesitatea. ƒ reducerea şomajului.

direc țiile de dezvoltare a țării și ar fi oferit investitorilor o imagine clară a pieței pe care puteau intra.dacă după anul 1997 fluxurile de investiții străine s-au majorat. Fig. Un neajuns major al Republicii Moldova în perioada inițială a tranziției a fost lipsa unei strategii în domeniu investițiilor. Cea mai mare parte a stocului de investiții străine directe în Republica Moldova este sub forma capitalului statutar. Nu au fost eleborate politici clare industriale și investiționale clare. un trend clar lipsind pînă în 2004. acestea au fost foarte neuniforme pe parcursul a 10 ani. care ar stabili priorită țile. care să ierarhizeze priorită țile în domeniul investițiilor. ”Cei mai mari investitori străini în Republica Moldova” 7 . În același timp. Tabelul 1. Nu a existat o analiză profundă pe termen mediu și lung. 1: ”Fluxul de ISD în Republica Moldova 1992-2007” Este importantă și structura investițiilor ăn economia națională. ponderea înaltă a venitului reinvestit în totalul investițiilor străine reflectă confiden ța de lungă durată a oamenilor de afaceri care deja au investit în economia locală.

ghidul invetițional Fluxurile relativ mari de investiții străine din Uniunea Europeană denotă pozi ția geografică favorabilă a Republicii Moldova. Analiza eficienței proiectelor investiționae în Republica Moldova 2.1 Premisele proiectelor investiționae în Republica Moldova Mun. care are un potenţial de dezvoltare industrială. inclusiv şi oportunitate de creare a parcului industrial în baza utilizării terenului proprietate 8 . Capitolul II. În același timp. situată în apropierea acestei regiuni. dar care oferă grad de credibilitate și avantaje mai mari investitorilor străini.Sursa: MIEPO. Bălţi reprezintă cea mai dezvoltată localitate a Regiunii de Dezvoltare Nord (în continuare RDN) a Republicii Moldova. UE dispune de resurse financiare și Republica Moldova ar trebui să profite de vecinătatea cu aceasta în vederea atragerii acestor resurse. Aceasta denotă competiția aprigă în care trebuie să intre Repubica Moldova pentru crearea unei imagini favorabile pentru investitorii străini. Fluxurile mari de capital din UE sunt îndreptate și către state mult mai îndepărtate. și în cadrul UE există state care încă au nevoie de resurse externe pentru finanțarea economiei.

optice.2 Necesităţile economice a Regiunii de Dezvoltare Nord şi municipiului Bălţi RDN dispune de un potenţial industrial.2010. din care peste 50% este concentrat în mun. iar ca efect aferent se impune accelerarea proceselor investiţionale în ţară. de precizie. etc.. prepararea şi vopsirea blănurilor. valorificare a cercetărilor ştiinţifice şi/sau dezvoltare tehnologică într-un regim de facilităţi specifice în vederea valorificării potenţialului uman şi material al unei regiuni. Bălţi şi RDN al Republicii Moldova. gaze şi apă caldă. 2. Rezultatele prezentului studiu de fezabilitate. prestare de servicii. Actualitatea creării parcului industrial reiese din necesităţile socio-economice ale mun. Conform Legii cu privire la parcurile industriale Nr.publică.Bălti (fig. fabricarea de articole de îmbrăcăminte. 182 din 15. Genurile de activitate industriale existente în regiune sunt: industria alimentară şi a băuturilor. sunt baza de luare a deciziei de către toate părţile cointeresate. obţinerea producţiei calitative şi competitive pe pieţele de desfacere. industria extractivă.1). preponderent producţie industrială. parcul industrial este un teritoriu delimitat ce dispune de infrastructură tehnică şi de producţie. producţia şi distribuirea de energie electrică şi termică. producţia de aparatură şi instrumente medicale.3 ZEL „Bălţi‖. în care se desfăşoară activităţi economice. 9 . precum şi din necesitatea gestionării eficiente a activelor statului. care va contribui la optimizarea costurilor de producţie. Astfel.07. parcul industrial este un instrument eficient de creştere economică pe plan national. inclusiv investitorii potenţiali privind posibilitatea creării parcului industrial pe suprafaţa de 30 ha în cadrul subzonei nr. şi regional prin impactul său la dezvoltarea producţiei orientate spre export şi dezvoltarea consumului intern în ţară. Actualitatea creării parcurilor industriale în Republica Moldova rezidă din necesitatea de dezvoltare industrială a economiei. efectuat în baza Legii cu privire la parcurile industriale.

4%. anul 2010 Oraşul Bălţi este cel mai mare oraş după Chişinău privind numărul populaţiei.Fig.01. sectorul de 10 .2010 a constituit 148.4% şi industria uşoară – 3. Structura sectorului industrial în a. Bălţi activau 1284 întreprinderi. că partea majoră a întreprinderilor. conform situaţiei la 01. din care 122 întreprinderi mari. 1.3. desfăşoară activitate în sectorul de comerţ cu amănuntul şi servicii de reparare – 594 întreprinderi sau 47% din numărul total al agenţilor economici înregistraţi în municipiu. Structura sectorială a agenţilor economici a mun.10. Bălţi reflectă. care la data 01.8% . inclusiv ÎMM.6%. în industria prelucrătoare – respectiv 179 unităţi sau 14%. în sectorul producţie şi distribuţie a energiei electrice şi termice – 5 unităţi sau 0. Sectorul serviciilor de transport este reprezentat de 121 unităţi sau 9%.2010 în mun. constructoare de maşini cu ponderea respectivă de 8.%. Schema amplasării sectoarelor economice a RDN. produse din minerale nemetalifere – 7.2010 arată.Bălţi sunt: industria alimentară şi a băuturilor cu cea mai mare pondere în volumul producţiei industriale totale – 62. Astfel.2 mii persoane şi un centru principal economicoindustrial din nordul republicii. că domeniile industriale principale ale mun. iar 1162 unităţi prezintă agenţii economici din sectorul ÎMM.

7 unităţi) după mun.2008 a constituit 17. care în a. 31095 8329 1685 1012 42121 Total întreprinderi / 1000 populaţie vârsta aptă de muncă 17. Potrivit art.2008 micro mici medii mari total total Mun. Potenţialul industrial reflectă indexul de densitate a întreprinderilor în mun. statul. Dreptul de a privatiza terenul proprietate publică aferent construcţiilor la preţul normativ al 11 .Chişinău (Tab. cea ce a fost cel mai înalt rezultat pe republică (17.8 unităţi. sectorul serviciilor financiare – 1%. Bălţi pe o dimensiune de 1000 locuitori vârstă aptă de muncă. Bălţi RD Centru RD Sud 21034 5104 3668 1252 1321 419 880 327 60 675 138 48 27693 5385 1848 47. în persoana autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale.2. acordă deţinătorului titlului de parc industrial şi rezidenţilor acestuia următoarele facilităţi: 1. Tab.8 4182 1450 1185 538 262 144 109 63 5738 2195 8. sectorul serviciilor hoteliere şi restaurante – 67 unităţi sau 5%.2010 acest indicator a diminuat până la nivelul de 13.3 Avantajele investitorilor şi rezidenţilor Crearea parcului industrial în cadrul subzonei nr. oportunităţi legislative în formă de facilităţi pentru proiectele investiţionale destinate creării şi funcţionării parcului industrial.3 ZEL „Bălţi‖ deschide pentru potenţialii investitori mari oportunităţi de dezvoltare pe termen lung.5 UTA Găgăuzia 761 Deşi. în perioada de 9 luni ale a. ce reflectă reducerea suficientă a numărului întreprinderilor industriale ca rezultat al consecinţelor crizei economice mondiale.construcţie – 88 unităţi sau 7%.7 Chişinău RD Nord inclusiv mun.).5 17. şi anume.0 8.2 6. a.12 al Legii cu privire la parcurile industriale pentru a facilita crearea şi funcţionarea parcului industrial. ponderea altor servicii constituie 17 % .2 Distribuţia şi densitatea teritorială a întreprinderilor în Republica Moldova.2 250 72 27 1110 10.1 unităţi. 2.

şi a căror valoare este mai mare decît suma constituită din 3 preţuri normative ale terenului. Facilitatea stipulată se acordă în cazul în care s-au efectuat investiţii în construcţiile şi instalaţiile prevăzute de proiect. Înstrăinarea cu titlu gratuit sau darea în comodat a bunurilor proprietate publică întreprinderii administratoare pentru crearea şi dezvoltarea parcului industrial la decizia proprietarului acestora conform Legii privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice. 12 . 3. efectuate cu acordul Ministerului Economiei conform legislaţiei în vigoare. Procesul de monitorizare va asigura accelerarea procedurilor birocratice de obţinere a autorizaţiilor privind iniţierea afacerilor în cadrul PI. a cărui activitate va fi coordonată sub aspect organizatoric cu administraţia ZEL ‖Bălţi‖. asupra rezidenţilor parcului se vor extinde şi facilităţile acordate în zona liberă.1308 din 25 iulie 1997. numai după procurarea şi/sau darea în exploatare a construcţiilor şi instalaţiilor cu destinaţie industrială şi conexe. aceasta se referă şi la regimul vamal. 2. Totodată. luând în consideraţie că PI va fi amplasat pe teritoriul ZEL ‖Bălţi ‖. În afară de aceasta. estimată la data schimbării destinaţiei terenului. în baza căruia a fost selectat rezidentul sau întreprinderea administratoare. stabilite la momentul dării acestuia în folosinţă întreprinderii administratoare sau în arendă rezidenţilor. De rând cu facilităţile fiscale. Acest proces va fi reciproc avantajos atât pentru investitor cît şi pentru stat. care va fi constituit prin hotărîre de Guvern cu scopul eliminării barierelor pentru dezvoltarea afacerii în cadrul PI. plus plata pentru compensarea pierderilor cauzate de excluderea terenului din categoria de terenuri cu destinaţie agricolă. conform Legii privind preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a pământului nr.3 a tarifului la plata anuală pentru arenda terenului proprietate publică. 4. dacă aceasta a avut loc.pămîntului. Aplicarea de către întreprinderea administratoare a coeficientului de micşorare pînă la 0. sau a tarifului de bază pentru chiria anuală a bunurilor proprietate publică. stabilit în momentul dării acestuia în folosinţă întreprinderii administratoare sau în arendă rezidenţilor parcului industrial. precum şi susţinerea procesului realizării proiectelor investiţionale. care este asigurat de către Serviciul Vamal teritorial. Optimizarea controalelor de stat asupra activităţii rezidenţilor parcurilor industriale prin efectuarea controalelor planificate conform graficului anual aprobat prin hotărîre de Guvern sau a controalelor inopinate. stabilit prin Legea bugetului de stat pe anul respectiv. stabilit conform Legii privind preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a pămîntului. proiectele investiţionale desfăşurate în cadrul parcurilor industriale se vor monitoriza de către Consiliul pentru promovarea proiectelor investiţionale de importanţă naţională.

începînd cu trimestrul imediat următor trimestrului în care a fost atins volumul indicat de investiţii. 2. respectiv. precum şi reducerea barierelor birocratice. Impozitarea la cota zero a T. 2.A. Astfel.13. care va permite formalităţi administrative reduse. la export vor avea loc direct în zona liberă.A. serviciile livrate în zona economică liberă din afara teritoriului vamal al Republicii Moldova.U.V.Procedurile de perfectare a documentelor pentru mărfurile la import şi. începînd cu trimestrul imediat următor trimestrului în care a fost atins volumul indicat de investiţii. c) rezidenţii care au investit în fondurile fixe ale întreprinderilor lor şi/sau în dezvoltarea infrastructurii zonei economice libere cu un capital echivalent cu cel puţin un milion de dolari S. Codul fiscal) a) impozitul pe venit al rezidenţilor.U. obţinut de la exportul mărfurilor (serviciilor) originare din zona economică liberă în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova. 3. prevăzute pentru zona economică liberă menţionată mai jos. livrate din zona economică liberă în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova.A.A.V.2. se percepe în proporţie de 75 % din cota stabilită în Republica Moldova. se impozitează mărfurile. şi care vor fi extinse pentru rezidenţii PI sunt următoarele: 1. b) impozitul pe venit de la activitatea rezidenţilor în zona economică liberă. precum şi pe teritoriul altor zone libere. sînt scutiţi de plata impozitului pe venit de la exportul mărfurilor (serviciilor) originare din zona economică liberă în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova pe o perioadă de 3 ani. art.49. Codul fiscal) f) La cota zero a T.) 1. a). cu excepţia celei stabilite la lit. Codul vamal. nu se percep drepturi de export şi nu se aplică măsuri de politică economică. d) rezidenţii care au investit în fondurile fixe ale întreprinderilor lor şi/sau în dezvoltarea infrastructurii zonei economice libere cu un capital echivalent cu cel puţin 5 milioane dolari S. avantaje fiscale şi vamale. În cazul în care mărfurile sînt scoase din zona liberă şi sînt introduse pe partea opusă a teritoriului vamal. 91.. Plata impozitului pe venit (p. Dacă mărfurile sînt scoase din zona liberă în afara Republicii Moldova. (p. Perceperea drepturilor de import sau de export (p.1 şi p.f.104. În cazul plasării mărfurilor străine şi autohtone în zona liberă. se percep drepturi de import şi se aplică măsuri de politică economică. art. nu se percepe drepturi de import şi nu se aplică măsuri de politică economică dacă legislaţia nu prevede altfel. art. se percepe în proporţie de 50 % din cota stabilită în Republica Moldova. livrate în zona economică liberă din restul teritoriului 13 . sînt scutiţi de plata impozitului pe venit de la exportul mărfurilor (serviciilor) originare din zona economică liberă în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova pe o perioadă de 5 ani.

Codul fiscal) (10) Se scutesc de plata accizelor mărfurile supuse accizelor introduse în zona economică liberă din afara teritoriului vamal al Republicii Moldova.cînd posibilităţile investiţionale ale agenţilor economici autohtoni sunt destul de limitate .101 . Garanţiile de stat (art.10 şi p. precum şi mărfurile originare din această zonă şi scoase în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova.) (1) Zonele libere se creează pentru o perioadă de cel puţin 20 de ani. din restul teritoriului vamal al Republicii Moldova. (2) În cazul în care sînt adoptate legi noi care înrăutăţesc condiţiile de activitate a rezidenţilor în ceea ce priveşte regimurile vamal. 4.dacă în anii 1990-2000 volumul PIB era redus cca 3 ori. inclusiv a economiilor ţărilor gazdă. art. 14 . Înlesniri la plata accizelor ( p. (101) Nu sînt supuse accizelor livrările de mărfuri supuse accizelor efectuate în interiorul zonei economice libere. rezidenţii sînt în drept. să activeze conform prevederilor legilor în vigoare pînă la data punerii în aplicare a noilor legi. În etapa actuală. cît şi prin alţi factori ca transferul de tehnologii avansate . pe parcursul unei perioade de 10 ani. Legea cu privire la zonele economice libere. fiscal şi alte regimuri prevăzute de legile referitoare la activitatea zonelor libere.atît prin îmbunătăţirea calităţii lor.13. precum şi livrările de mărfuri supuse accizelor efectuate de către agenţii economici dintr-o zonă economică liberă în altă zonă economică liberă. dar care nu va depăşi termenul de funcţionare a zonei libere concrete. 124. Concluzii și recomandări Unul din factorii principali ai declinului economiei naţionale a fost şi rămîne reducerea considerabilă a volumelor investiţiilor. 5.sursa principală de modernizare şi retehnologizare economiei naţionale o constituie investiţiile străine directe.Investiţiile străine directe contribuie la creşterea economică. extinderea pieţelor de schimb şi internaţionalizarea producţiei.dezvoltarea şi perfecţionarea resurselor umane.vamal al Republicii Moldova. precum şi cele livrate de către rezidenţii diferitelor zone economice libere ale Republicii Moldova unul altuia. Această normă se va aplica activităţii desfăşurate de rezidenţi în cadrul proiectelor investiţionale înregistrate pînă la adoptarea legii noi. din alte zone economice libere.apoi volumele investiţiilor în capital fix s-a redus în aceşti ani de 10 ori. Perioada de funcţionare a unei zone libere se stabileşte în legea cu privire la zona liberă respectivă. implementarea noilor forme manageriale şi organizatorice. Investiţiile străine directe au contribuit la dezvoltarea economică mondială.

că dezvoltarea sectorului industrial al mun.este necesar de a elabora o strategie argumentată. În acelaşi timp. finalizarea privatizîrii. În sector se observă o tendinţă negativă de micşorare a întreprinderilor active. Аnaliza efectuată pentru perioada anilor 2007-2010 demonstrează. reforma şi stabilizarea sistemului macroeconomic.favorabil pentru atragerea investiţiilor străine directe. Realizarea propunerilor expuse ar contribui în masura oportună la schimbarea esenţială a atitudinii investitorilor străini faţă de Republica Moldova şi ar asigura o creştere considerabilă a volumelor investiţiilor străine directe în economia naţională. Pentru sporirea mai rapidă a volumului investiţiilor străine directe în economia republicii este necesar de a acorda următoarele stimulente fiscale suplimentare investitorilor strategici: -investitorii care au alocat în fonduri fixe ale întreprinderilor lor şi sau dezvoltarea infrastructurii economice naţionale un capital echivalent cu cel putin 10 mil.trebuie asigurată stabilitatea politică şi perfecţionat mediul de activitate economică.uman. precum şi pieţele de desfacere – locală şi piaţa ţărilor CSI pentru industria alimentară şi a băuturilor.ca centru de legătură dintre spaţiul de est şi cel occidental . care plasează comenzile la întreprinderile industriei uşoare moldoveneşti. sumarul scurt prezentat despre sectoarele economice ne permite să concluzionăm. că actualmente aşa ramuri a industriei ca industria alimentară şi a băuturilor şi industria uşoară sînt destul de dezvoltate în mun.Pentru elaborarea politicii active de atragere şi promovare a investiţiilor străine directe în Republica Moldova . reducere a numărului salariaţilor şi diminuare a productivităţii muncii. Aceste sectoare au un 15 . Bălţi rămîne în urmă faţă de RDN şi dezvoltarea sectorului industrial pe republică în general. Investitorii care au plasat în fondurile fixe ale întrprinderilor lor şi sau în dezvoltarea infrastructurii economiei naţionale un capital echivalent cu cel puţin 25 mil. În scopul intensificării fluxurilor de investiţii străine directe in republică . şi piaţa companiilor străine. Bălţi şi RDN. Strategia atragerii şi promovării investiţiilor strîine directe trebuie să includă un program larg de îmbunătăţire a imaginii Republicii Moldova atît din punctul de vedere al amplasării ei teritoriale .dolari SUA să fie scuţi de plata impozitului pe un termen de 10 ani.al cărei obiectiv principal să fie promovarea avantajelor Republicii Moldova au loc mai atractiv şi mai avantajos pentru corporaţiile transnaţionale decit alte ţări. elaborarea unei politici fiscale adecvate. reglementarea veniturilor.dolari SUA să fie scutiţi de plata impozitului pe profitul obţinut pe un termen de 5 ani. ceea ce implică continuarea reformelor conimice. menținerea stabilizării macroeconomice.etc.şi tehnic. ce este rezultatul scăderii competitivităţii întreprinderilor.cît şi din punctul de vedere a l potenţialului natural. datorită că pentru aceste sectoare există baza de resurse locală (resursele materiale şi de muncă).

incluzînd regimul facilitar dublu PI şi ZEL (р. ce se asigură de resursele şi posibilităţile existente. Ideea creării parcului industrial în cadrul ZEL existent. Bălţi rezidă din sarcinile de renaştere a sectorului industrial în municipiu şi RDN. Climatul investiţional al municipiului se va îmbunătăţi odată cu crearea ZEL „Bălţi‖. industria constructoare de maşini. În astfel de situaţie. cu utilizarea utilajului modern. este chemată să intensifice atractivitatea investiţională a parcului. în care vor fi atrase investiţii mari în scopul dezvoltării producerii. Rezumând cele expuse mai sus. care se conchide din unificarea priorităţilor. modernizarea utilajului şi implementarea tehnologiilor noi şi ele nu prezintă obiect al prezentului studiu de fezabilitate. care este capabilă să producă producţie cu valoare adăugată înaltă.1) şi amplasarea avantajoasă a parcului.3. asigură numai 8.potenţial pentru reabilitarea treptată prin acumularea resurselor financiare.6 % în volumul total industrial pe municipiu. starea căreia este un indicator de dezvoltare a economiei ţării. sectorul industrial al municipiului are nevoie de un impuls puternic investiţional pentru crearea producerilor noi în baza tehnologiilor avansate. preponderent în ramura constructoare de maşini. care vor fi acordate investitorilor şi rezidenţilor PI. Un aşa impuls pentru municipiu poate deveni crearea parcului industrial. organizarea producerii efective în serie şi crearea a unui număr mare de locuri de muncă. În acelaşi timp. că necesitatea creării parcului industrial în mun. 16 . se poate de concluzionat. în care sînt atrase investiţii străine de proporţii şi deja există producerea industrială.