You are on page 1of 2

Iancu Jianu

Iancu Jianu (născut 1787, decedat 14 decembrie 1842) a fost un vestit haiduc din Oltenia.
Din descrierile timpului rezultă că era un desăvârșit mânuitor al armelor și un foarte bun călăre ț.
Se zicea că nu avea egal în țară într-o luptă dreaptă deși nu avea un fizic impresionant, fiind mai
degrabă scund și zvelt. Era însă foarte îndemânatic cu armele, îndrazne ț, energic și avea un
farmec personal deosebit. Era fiul unei familii destul de înstărite de slugeri pe domeniile boierilor
din Romanați.
La apogeul puterii, Iancu Jianu conducea în jur de 2.000 - 3.000 de haiduci și trei tunuri.
Acțiuniile sale erau îndreptate nu numai împotriva boierilor, ci aveau și un puternic caracter
național (antifanariot, antihabsburgic, dar mai ales antiotoman). A substituit o perioadă puterea
domnească în regiune.
Momentul culminant îl constituie campania dusă de haiduci în 1809 la sud de Dunăre, în
urma căreia sînt incendiate Vidinul și Plevna, fiind ucis și pașa din Vidin , în replică la ac țiunile
pașalei care atacase Craiova și mai multe sate din Oltenia. Este, de asemenea, distrusă din
temelii raiaua turcească de la Turnu Măgurele pe care turcii n-au mai reușit s-o reconstruiască
niciodată. Iancu Jianu ajunsese să se poarte ca un domn, făcând danii bisericilor, construind
clădiri pentru binele obștii în Craiova și Caracal.
Este prins printr-un șiretlic pe când mergea neînsoțit, pe străzile Bucureștiului. Este osândit
la moarte, fiind însă iertat în urma unei întâmplari cu aer romantic. Potrivit legii pământului, dacă
o fată de neam cerea de soț un osândit, acesta era iertat. Mai multe domni țe de la curte î și
exprimară această dorință. Iancu Jianu o alege pe Sultana Gălă șescu, o jupâni ță din anturajul
domniței Ralu, fiica lui Caragea vodă, și renunță treptat în următorii ani la viața de haiduc.
Devine cu timpul un mărunt boier de țară, cu moșii în Romana ți și mai multe case și conace
risipite prin Craiova, București, Caracal și Slatina.
În 1821 Iancu Jianu la anii maturi îl întâmpină într-un cadru emoționant pe Tudor
Vladimirescu. Cetele de haiduci strânse de Jian făcând jonc țiunea la Slatina cu armata lui Tudor,
haiducii lui Iancu Jianu intră în rândurile pandurilor.
Primul steag al României, steagul purtat de Tudor și realizat de Petrache Poenaru, la
intrarea în București, steag care este expus la muzeul Cercului Militar Central Bucure ști a fost
donat guvernului României de un urmaș al jienilor. După moartea lui Tudor Vladimirescu, steagul
a fost dus de un pandur lui Iancu Jianu, care l-a zidit ca pe un odor de mare pre ț in pere ții casei
unuia dintre fiii săi, unde steagul a stat peste o sută de ani.

Un haiduc vestit ce-i zicea Voicu Iabras. S-au păstrat câteva fragmente din înscrisurile lui Iancu Jianu în care î și povestea faptele:  "Legai pe toți din ocnă. strânse și el o ceata de ai lui. departe de tumultul haiduciei. Haiduc sau boier mărunt. slobozii burduful și scosei pe to ți haiducii din ocnă și plecai cu dânșii până la un loc. Iancu Jianu rămâne o figură legendară și romantică într-o perioadă foarte tulbure din Țara Românească. plecând împreună și trecui Oltul la Slatina"  "nu avea ce să ne facă. la 55 de ani.S-a stins din cauze naturale. se află înmormântat vestitul haiduc. În biserica Adormirea Maicii Domnului aflată în orașul Caracal. Cum o putea muierea lui să steie cu puturosul de Giuvara cel nespălat cu anii?" . În multe rânduri am bătut pe carserdarul Iamandi Giuvara urât mirositorul. ctitorită de familia Jianu.