You are on page 1of 48
Exemple demne de urmat ,Este necesar sé fie Infolese hotaririle Congresului al Xili-lea cerea.ce la dezvolterea extensiva la dezvoltarea intensiva, 1a realizaré alitaj In toate domenille viet economico-sociale. Se lmpune, in acest sens, 8 acordam mai mull& atentio Inféptuiril programu- ‘organizare si modernizare a activité! de productie. ‘rientar! ale politicii economice promo- vata de partidul nosteu 1 avidentiata in repetate ‘rinduri de cétre tavarasul WICOLAE CEAUSESCU, ° secretar general al partidului, presedintele ai. Intreadevar, stabilind ca_obiectiv esential in economie trecerea de a dezvoltarea extensiva la cea intensiva, Congresul al Xili-lea a imprimat noi particularitat, procesulul de industriaizare, punind in luminé noi factori tehnico-economic! Capabili $4 asigure dezvoltarea $i modernizarea producfiel pe baza olementelor GENERATIA ,,EPOCII NICOLAE CEAUSESCU" Ge ordin intensiv, de calita entru a deveni Erou al Muncii So: iste", colectival-unei_ Intreprin. deri trebuie si obtins, trei ani con- gacu, decrais .Ordind) Manes “ifoeprnders ecroaparatt” dn Copitalé a realizat sceasts performanta In 1987, menfinindu-se i in continuare pe primi loc in competitia pentru calitate, cen, progres Desigur, ar fi multe de spus despre drumul_strabatut de colectivu! acegtei In treprinderi pentru a ajunge in top. In ari colul de fata ne vom refer la un singur aspect ~ de alfel, extrem de complex ‘modernizarea producti, pentru ch cesta reprezintd unui dintre obiectivele priortare ale activtati economice a nivel rational, domeniu' In care tineretul, prin capacitatea sade creatie, prin enfuzias- mul si nonconformismul "siu, se. poate afira plenar. Intradevar, asm de la ing. Bogdan Ni sipeanu, seful sectiei ,Cercetare ~ Proiec: fare’, A principle preocupare in ne re este rrizarea, trnoirea producti, Dinamica acestui_ proces este semnficativs: tn prezent, 74% din apara: tele produse sint not si’ modernizate, ur mind ca, la sfigitul actualuluicincinal, 95% din intreaga productie fie. nou si modernizats. Pentru aceasta se are In ve. dete, pe de o parte, organizarea activist ‘in tntreprindere pe baza Prograrmului pri: vind perfectionarea organizani $i moder rizarea proceselor de productie, iar pe de alta parte, stimularea™ activist tehnico stiintfice in toate sectoarele de produc tie. Deosebit de interesante si eficiente ni ‘sau plrut initistivele Intreprinse In vede- rea cresteri cotei de participare la activ- icienta si competitivitar, tatea de creatie '@ Av fost elaborate chestionare prin care se cerea pirerea In legstura cu ce 42 considera oportun a se fabrica In Inte: Prindere, suplimentar fata de structura existentd, astfel Incitprodusele nou fereate sh conduca la efecte economice positive (de exemplu, reducerea consu- tmului energetic la producstori gi/sau be- ‘eficar), sau se cereau propuneri care sh conduca’ la, cresterea valor de tntrebuin- fare a produselor deja existente, Chesto- narele au fost distribuite la 10% din oame- ‘it muncil ai tetveprinderi, tn special celor din sfera_productiva, Rezultatul? Aprox: mativ 135 de produse noi urmeaza, 88 fie asimilate, dintre care unele au fost deja in- ‘troduse in procesul de fabricate. Mai tre- buie precizat 4 peste 60% din propune: rile acceptate apartin personalulut- muni tor tinar. Rezuitatele excelente ale acestei initiative (un exemplu Ul constituie fabrica rea de jocuri logice pentru fondul pietei) {i asigura continuitatea, chestionarele ur: mind a fi eluate periodic, pentru a se ur ‘mari dinamica gindii individuale, '@ Produsele cu o vechime mai mare sint_reconsiderate pe bazastudilor de analiad a valori, discufile find purtate in ‘cadrul uno colective complexe din pune: {ule sede al spaciaatr paricpan Jor. fn urma uni astiel de analize sa hots. rit modificarea constructivé a unui venti electropneumatic, | destinat — actionarlor preumatice In cadrul instalatiei de ungere de la locomotivele diesel. Pentru aceasts aplicate, cBreia fi este tn mod unic dest nat, ventil necesita 3 c8i de comands Preumatics (dowd ci echivalente unui Gireuit pneumatic dublu gi una pentru ali- mentare).Ventiul electropneumatic se fabrica in Intreprindere prin. asimiare, conform unor produse strdine din aceeasi gama constructiva, dar prevazute cu § cai de comand’ pneumatics. Biminarea. por: fiunit din venti corespunzatoare celor dous cdi nefoloste a generat economii de material de peste 40% si de manoperd de peste 15%, realizare la care tinirul munc for Vasile lozu s'a adus © contrbutie deosebits. lin prezent exists in programul de asimi- lare ‘un ventil electromagnetic de sigu rants, destinat echipirii tuturor compre soarelor, B Inlocuieste un presosiat. In noua varianta, valoareaprodusului va fi cam de cinci’ ori mai mica, in condiile lunei "siguranfe sporite fn’ functionare. Semnalam in acest sens coniributia mun: fltarlor eectriien! Paul Bud 9! Sandu © “Deosebit de interesante si de ef ciente sit. aga-risele disculacu_,nespe Gali" despre conceptia, calitates, uti fatea, productivtatea sau ergonemia, In sens’ larg, ale produselor. Sint emise’ pa tert dintre cele'mai diverse In leghturé cu posibitstle de ‘imburatapire “construct iain orice punct de vedere ~ a produstlui respectv. Astfel de discuti genereaza dei are apos, transpuse In proctica, 9h dove ‘ese valoares. ‘Aga. se face cd. Gabriel Teodorescu (tehnician) si Victoria Marineu(beatus montator), efectuind 0 deplasare de asi tenjatehnics. la centvalele termice dela ‘Turcent $1 Rovinar, au observat c&. apa ratele de comutatie cu frecventa reduss de comutare consuma In pericada lor de Iueru'6 cantitate de. energie electric ce ar putea fi economists daca slarea de co: mutare a aparatelor respective ar f asigu rata mecanic. Aga 2 hut nagtere sistemul de zavorive “mecanicd pentru echiparea ontactoarelor "cu compoziie. varlabis, creindusse astfel 0 gama nous de produse fare au generat. economi de energie la beneficiar de peste 90%, La ‘reaiarea acesior produse au paricipat tien, printre care Ton Rizea, tehnican gi stu ent, precum si Dana Cerna, tehnicion. Una dintre’domenle in care creatvita tea este ia ea acasa” fl ropreainia eal re feritor la 'ealzarea de utiaie si dispositive speciaizate, destinate derulri. tn condi Se maximd ficient economic’ 9 pro- Socthitate sponta 8 produselor de. fabr. cafie, Acest domenit este deservit tn Principal de compartimentul de autoutl Fe, AG. mal mal ca onde In Invern , projectarea se face ‘mare masurd direct In sfera executi In acest ene, aportul_ muncitorior la. conceptia ispozitwelor este direct, efectiv 91 de ma ima ficient. Astlel, linia. de control ac {wal parametvdor tehnico-mecanc! aim crointrerupatoarelor -destinate exportul direct a. fost proiectata. cu partcparea eletiva, Intro proportie de aproape 80%, ‘8 muncitorlor, mal ales tier, dintre care f manjonam pe Foren etc Pena iru ‘Acestea int, stimati cititor, numai ct teva exemple ‘din acthitatea de create desiaguratd. tn Bectroaparataj", ca pre: Adore de cdtre" ner, activate’ prin care 2. contrbuit sential la realzarea acelor lndicaton speci, stuind.Intreprinderea pe locul fruntag de exceptie pe caret ‘cups in prezent ‘Sint exemple demne de urmat! > ‘AVA ROSY 5/1989 xoerienta odificérii noli_orinduiti sociale in Fomania, indeosebi in perioada care a trecut de a Congresul al IX-lea al P.CR., pune In evidenta, cu putere, caracterul legic, oblectiv al legaturi organice dintre socialism gi democratie, al tezei stiintitic fundamentata. de secretarul general al partidului, tova- ragul NICOLAE CEAUSESCU, potrivit céreia socialismul 8e construleste cu poporul si pentru popor. In consens Cu aceasta conceptie novatoare, cu cele mal alese ginduri $1 sentimente de inalté. pretuire, de deplina aprobare si Satisfactie, tindra_ generat LUrmarit-evenimentele de tru viata social-politica a Romaniei Central al P.C.R,, Plena Sesiunli MAN. partidul nostru comunist, In frunte cu secretarul sau tovarasul NICOLAE CEAUSESCU, actioneaza i Permanenta, cu profunda rigoare stintitic&, in directia in- tensificarii calitative i perfectionarii continue a istorice- lor procese de dezvoltare economico-socialé a térii, prin Intermediul. carora soci nostra socialista inainteaza form, neabatut spre luminoasele orizonturi ale civilizatiel comuniste, ‘Sint inca vii Tm constiinfa intregii noastre natiuni cuvin- tole secretarului general al partidului. tovardgul NICOLAE CEAUSESCU, prin care aducea la cunostinta Intregulul ostru” popor'ca pentru prima dati in istorla sa indelun- Gala, Romania nu mal are nici o datorie externs, nu mal Plétesle tribut niménul 1 este cu adevirat independents = a economic 91 polltiet”. Cu cea mai_aleasé. mindrie, femotie’ gi aprobare,. tindr Intregului Rostru popor, a de secretaru! finut s& sub) ‘ieze semnificatia cu totul istoricd a momentului pe care 1 traim: -Aceasta reprezinta un rezultat stralucit al muncil oporulul nostru de dezvoltare economico-sociala a {ari Demonstreazé forja economlel socialiste romanestt_ si deschide perspective minunate pentru inféptuirea 5/1989 gramulul partidulul de tiurire a socletiti soctaliste multi lateral dezvoltate. yi Inaintare » Roméniel spre comu- il Intreaga suité de _manifestari social-politice ce au ‘marcat sfirsitul unit aprilie — marea adunare populara din Capitala, adunarile populare din municiplile resedinte de judete si telegramele adresate secretaruiui general al artidului ~ s-au constituit in impresionante dovezi ale ‘unitatii de neclintit a intregului nostru popor in jurul par- tidulul, al_secretaruiui sAu general, tovarasul NICOLAE CEAUBESCU, si au confirmat incd 0 dat, In mod stralu- fe esenta a proceselor revolutionare de ie gindiisi-actiunil novatoare, clavaze- toare, consecvent revolutionare a celui mal iubit fiu al po- Porului_nostru, tovaragul NICOLAE CEAUSESCU. {reaga_natiune ‘a fost profund tatlv nou, caracterizat, a Romanie’’.” Este semnul_ insufletitor tregul ostru popor va intimpina toate marile evenimente so- ial-politice ale acestul an, Intre care Congresul al XIV-lea al partidulul aprecia tovarasul NICOLAE CEAUSESCU, oate fi considerat de pe acum, drept Conaresul Yictorie Socialste, al independentei depline, economice 1 poiitice @ Romane’ ‘Aceste caracteristici noi ale societatii romanesti_con- temporane au fost dobindite prin abnegalia $i eforturile eroice ale Intregului nostru popor, prin aplicarea crea- toare, 1a conditille societatii noastre, a principilior socia- lismulul gtiintific. tata de ce independenta deplina este o cucerire istoric& a poporului nostru care angajeaza ras- underile tuturor oamenilor muncil, fara deosebire de na- ‘dea 0 pastra si desivirgi, Ca urmare, tinara ="plenar'mobilizata de indemnurile. secretaru- tovaragul NICOLAE sB4 facem astfel pentru ‘$e angajeaza s& participe cu in- ‘si pasiune creatoare, cu. romantismul til, la Infaptuirea tuturor ‘cauzeisocialismului si comunismului in Romania. . GHEORGHE BADEA 3 rediia proletariat interna: 2 zi a solidarapit celor ce mun: esc de pretutindeni, 1 Mai est, la or rbatoare veche la multe po- poate, simbolizind bucuria venir primave: & 2 stere” ca sirbstoare mun: lel de 1 Mai ba. constitut re ‘de constitu organizarea_simultana, tn toate {anle, a unoe maniestart- muneitoress {a vederea, obfineri zilei de muncd de opt ae. A fost desert pentru aceaia 26 {fune muncitoreasca internationals ius 1 Mai, cinstinduse_astlel, ‘evenimentele din 1 Mai Chicago, gird a fest Impure! mal mul munctod timpul une! ii muncito- reat, iar pe de alta se In ve. dere valoarea 52 |, de 2 de prima. ‘ard, de renastere a natuti,Istorica rezolu dec Lam vazut pe Bet Otte ai Giaee Sat an Tsou wena ccraias somcacie ae tape ta Engels =, pe acest ack igen 9 Sota, Rand tt Noe de oe Sct ot ewe Ocal din" Rosas 0 estan pr Wh al Stites conten dead ene eas oer ool er hs Eeitaores Raraeeceee . : Rear chon pte te fe done uy cea fac wrens tet comers f° Sse rap” se Cs. Brasov, Resta: vita, numai la Segal ete sateen ‘emaponals Ma " wDepteapti romaine ‘De'a lungul timpuli, cu fecare Inti Mai, clasa noastra muncitoare a facut dovada Soldaritgi sale internationale, adunarie publice si demonstrafile de stradi organi ‘ate cu aceste prileuni evidentiind hotar Fea 9. de a lupta, impotrva expoat asupriri,, pentru drepturi economice i bertati democratice, pentru, independents naionala progres’ social. Aceste demon Stat au cst In combate o dat cy Sturn, Yn ESS, 0 peonia pare pod al clase! unc aut al Marchoriec Gn man, ape faurirea, la 8 mai 1921, a Partidulul gt Rombn, I perioada interbelica, demonstratile de 1 Mal au stat sub semnul a dous impera tive stringente: realzarea nia de_ac: thune a clase; muncitoare si lupta tmpotive 4 Momente remarcabile din istoria ZILEI DE 1 MAI IN ROMANIA EUGEN, MERGHI: smaengral poco, Marea ei ESCU, AS. Romie fascismului, care, triumfase in Germania prin venirea lui Hider la putere, tn ianuarie 1933, ‘in alter. lata’ de ce marea de- monstratie antifascist si antirasboinica de la 1 Mai 1999 se Inscrie ca un moment cu sre seme it cronia Lute tas te a poporulul rom, in cronica insti a fntiului de Mai, muncitorese. Cresterea avintului miscariantifasciste dit Romania ~ arata secretarul general al Baril, toverdgd Nicolae Canupesc - cogindeste tn valul actiunilor de lupts Gee ga oem aegis prod perjad i na: demonstrati antifasciste T 1500 ed sonal inpottued poponih hor «tru Germaniei fasciste, pentru libertaji de- mectce, penta apiaren independent Maile demonstrat de acum o jumstate de veac sau desfigupt tn condi inerne ‘exteme complexe, In tard se instaurase, fn februarie 1988, dictatura regal, care a adus cu sine o retingere a dreptutor & bertitior democratic. Pe pan. extern, anerarea Austr, accentuarea pole ex BP Eitepel duns” Conenn del Mr {1 Europel_dups Conterinia mn chen, ocupareaCehodovac, uma ch fein i iste au ajuns la. grants au cFeat pericole grave pentru ea Sr tegriatn Tart neste, care, dupa expresia fui fra 0 tars. pi aut i'Comunist Roms a avertizat ra perccul urutiinent tac hile ‘sioorihyst, chemind la une toate {ele progresste fnt-un, mare front anti Sst, Gaclarind c4'membr ‘a {nfruntea fortelor patriotice capable sh pledice ‘edlcarea ‘brutal a ndependentel Si ysuveranitati nationale ari. In actvtates de pregte si oganizare a ae de Mal Comunist Roman te nereare reid hac Tegal de‘ imprima onan ce racter de adeziune la Satu teal Cancion rotons siete sit deh Bat 'ateot tara attain ou sercbal he Perio Raia es a aoe arteat ¢ ‘ freetnlor iy ieagh ats precur Sronotja de, sted Toth oa roranis curt’ ete chnpened ‘le 86 de centre ‘ale tr Este meritul istoric al Partidului Com. vist Roman ear, pat ag chs Le ay fa act autora in Sle an iment nscale dente 9 covers natal parse cenhas natorsle apa Gites So"sur ete aches conta ‘Nicolae oe determinanta a tovardgulul Sigmoru ie 16 ann Comfetu Wileciey serene tin teckteres 2) jure’ tineretuui tn lupta antifas- ‘ist, puntndu-si tn tn valoare marea sa pu: tere de munca gi tnalta sa capacitate orga: rizatorca, lrgul siu orizont politic, patio: fal sau tnbesrat. Prgoang,eusinata Ta Care avea s fe supus din partes eparatlut fepresly burghez na ta Inn ctu de pu {in voina ‘de pia, ba, dimpota. 1a ra Wt mai mull, sporindut comangeren tn Histeten cause! pentru care lupta, Acti. nnd neobost, bn decursul snult 1935, ca instructor al Uniuni Tint Comurist, tovarsedl Nicolae Caauyescu avea” she Sore proleet din Sacred Prove: A sori in Bucuress, ,Mehedin antrenint tn. ltarea et pei tur dealin deme fies pict, ale Nbertaft 91 independent Hichal Areal e detect moines tre: tal anula 1996, tar raitant comunist Caaupescu 4 transormat proce: ful ce sa intentat la Bragoy intro buna de lupa, chemin lo actin rite impotrva fesciamuisi toate fortele democratce. Ey bert deere 9, Sk 8 a retate de deen, fear” Nicolae Geauyeseu aves a8 se avinte din now info cd lupter revoluionare, anu "1999 find ‘areal de partciparea sa in acthitaten Ge ree a ronan Metres ip or, ln acthunea politico organ satorich de relacere @ Unit Tinereti Gomuniet (dzohats tn 2 doun jumstate a nul 1996, ca urmare a aplcari mecanice 8 unei rezclut a. Congresul al Vliea al internationale!" Comunste ‘a Tineretuu), cig fa desfaquraren evenimentelor rev0lo- Hore dela Ma 308 isturi de tova Ceaupescu (Petrescu). Demorstrajia a cu tata pcre Z t,Congresul general al bresleor, tn sala Taro" (asths cinematogratal Patna") gn. Trani "muncitoresti In stle. Toms" gi sBintracht". Cu priljul acestor fntrunch Sublinat cu. precadere necesitaiea srin- ‘genta a realizar unitati de luptd a clase Mruncitoare, a tniregulul popor roman In Kia agree ras Horta, Be lp devise’ co pari In Wrinpraree, eit de 1 Mata const sublneres percoh lil pe care it prezentau organizalile tos iste din interior tari, in primul. rind Garda de Fier Participanti la cele tei tntruniri, cArora i sau alta! te mit de cetajeni bucu- Sou ‘ncolonat, chtre ore 12, ‘Bate Romana, Se ond it, in'rtn- Gut de che ase pe Calea Victorie, prin I" pe Splaiul Uniti, Bule rai Coorae Eoebuc,”Strade Tlie, pint tn Barctl Libertati, ,Calea Victore) Svea aspectul unui cimp de’ manifestaie re ‘olutionara — scriau fh rapoartele lor re prezentanti organelor represive. Din piep- {unl celor peste 20 000 de cetéten, part pants la-demonstrate, au rasunet lozinc! fare, cereau: Pace, pine, pamint, ber fate’, La munca egal,’ falar’ esa, ssTrilasda 1 Mai, Zia Munci, dos fase nul, ser rahe rem tes pectirea. gra raact integrtaten Keritoriala 8 “Brau cupringe Ih Ste foc pe rohieshrt og hee il 5/1989 rmuncitoare, si idealri care. priveau_ tn treaga refine. Punctul final al demon strajel [a consitult Parcul Libertai, unde, Intro atmosfera de puternic entuzism pa trite, au fost depuse coroane de flor! la Mormintul Eroulut Necunoscut - seran al prelurt acordate celor ce sal jertft pen fru uritatea st independenta ti, expresie In. acelagi timp a" angajamentului clase Tuncitoare de'a lupta pentru salvarea Ba te Din inijativa comunigtlor, tn dupsa riaza aceleag zl, pe Stadionul Muncto esc # in dverae paduri @ locust de ogre: tent ‘au fost organizate nmeroase acini Gh caracter edutaliv, unde 8: domnit ace: ag atmosters. patrotes, antlasieta. gan fieeboinics, La actunea care a avut loc pe Stodionul Munctoresc, Ia fruntea comin flor a activat Geauyescu, despre ca lor, mentionau urmatoarele: Nicolae Ceausescu, fost condamnat la th ant In hisoare. pentru actvtate comunists, pe Seapes executats la Dottana, » strigat in fimpul serbari de pe Stadional Muncito ese lorinca comunists «Trélasce. Prontul Popular” festériasemnsioare cu cele din Capitals fost organizate si in alte loca IS ae fi ave care Timon, Cu, lagi, Arad, Oradea, Ploiegt @altele. Carac terdl impunator combat manifestar lor revoluionare’# patrtice de Ta. 1 Moi 1999. fost rezullatl particpar ur demonstrfi 9 iiruni & munctorlr co munis, sociaiqt, social democrat. Reb find. aceasta Wee, Raportul” Comitetuli Central a Partidului Comunist Romina ra din lunie 1939 aven s& menioneze nfptrunsle’§ demonstrate de 1 Mal, pre Sate de partid sub semmul mobilzar cla Sei muncioare pentru apararea [iri impo frva fascismolul extern § inter, in conl rare strines cu munctori social-demo- Graf au constituit 0 victor de prestighs obtinuta de P.CR. pe linia faut untapl Se actne a clsei muncitoare, impotriva ale, fascism 91 pericolu Evenimentele de acum 50 de ani au ayut un ecou arp st i far, cit peste ho, tare, mportante publica ca lavestia” (WSS) Daly "Herald" Marea‘ fhe), «Rundschau (EWvetia)~ spre anu cta eck ctteva ~ apreciazd pozitycaracterul fevclufonar, ontlascit 9 antrasboinc a manfestatior de fa 1 Mai 1999 din Bucu Eee gm_ownce. Le tseenes, is esl pentru pace, democrate gi 3 farea demi mane, desfayuat le Pos fire 12-14 mai 19998 ost adopata re et speci uta vet ¢ dependents Rominie Amenintares Ger fmariel hileriste. Roménia tn frontal pci fnveate se sublinia cd demonstraia de a { Mai 1999 din Bucuresti reprezenta yo. do vad €& poperal roman ge raid i Mics ea antiascsta ch voinfa sa este de Inna "in mod real inpotie agresorult Secretar general al partiduli, tovardsl Nicolae Ceauyeseu, relevs cd marea ce monstraje patie, antifascist gan ‘Babeirica de la Mai 199%, dupa ocupe rea Austr gi Cehosovaciel de catve Ger Mania nazist,& fost prima migcare puter ties i Europa, care cherat poporal to min, clasa muncitose, dara chemat prac: te class muncitoare de pe itregu cont nent la fptaimpotri fascism, pentru Sparares independentel, tutor siatelr” Prin ntreagn lor desigurare, manest tig antiagiste gi antrazbomnice de fs 1 Mai 1999 dn Romania se Insriu ca\un mo ment de cea mal mare Insemndate Incr eer ee iL 5/1989 [Bea AL ios, yt 4 3 455 : VREM if By GUYERN ¥ bw MATIONAL Tow ul NICOLAE CEAUSESCU 4! tovar ‘Semonatrafi muneitoreyb din Capital DEMOCRATIC $< 3 2 ELENA CEAUSESCU In timpul une! in 1088, nica Intului de Mai muncitorese, find 0 expresie concludenta a vointel ferme a cla Sei muncitoare, a poporului romin de a-s apara integraien fenton, independenia @ ysuveranitatea natir {in urma cu 45 de ani, la 1 Mai 1944, aps. rea manifestul care anunfa realizarea Fron: tulul Unie Muncitoresc ~ victorie istorica objinuta de P.CR, rezultat al staruitoare: lor eforturi depuse’ pentru realizarea unit fi de lupta a clasei muncitoare. ,.Muncitor'- mea organizata chema prin acest mani fest, aparut tn ,ziua de 1 Mai, ziua ei de lupta ‘ speranje", toate fortele patrotice la. lupta “hotarté ‘pentru pace imediata, ristunarea guvernului Anionescu, forma: ‘ea unui guvern national din reprezentantit tuturor fortelor antihilerste, izgonirea ar matelor hitlriste din tard, sabotarea si dis trugerea masini de rézboi germane, spr nirea Armate! Rot eliberatoare, alanta cu Uniunea' Sovieticd, Anglia si Statele Unite. Pentru, o Romanie'libera, democratica sin: dependents". Realizarea Frontului Unic ‘Mancitoresc a dus la consolidarea fortelor proletariatului, constituind un moment i. portant in organizarea gi desfagurarea isto: rieului act de la 23 August 1944, {La tmpliniea a 100 de ani de la declara- rea ailei de 1 Mal ca 2i a solidartapi inter: nationale a celor ce muncese sia 50 de ani de la marea demonstrate antlascsta an. tirazboinica de la 1 Mai 1999, omagind stralucita vit si activtate revolutionara a fovaragulul Nicolae Ceaugercu —erou Intre ero neamului, infldcarat patriot #1 Juptator revolutionar, personalitate proem! nenta a lumii contemporane -, omagind deopotriva viata si activitatea revolutionars deslagurata tn conducerea partulul st sta tului, alaturi de tovaragul_ Nicol ‘Ceauyescu, a tovarasei Elena Ceauyescuy eminent militant revolutionar, remarcabil ‘om politic @i savant de larga recunoastere intemanonala, Shara generate a ‘ptrc alaturi de tntregul popor, intimpind cu nol & stralucite teakzan, i» tnaljimen anor de lorie si maretie ‘din yEpoca Nicol eausescu, aceste stralucite jubilee ale fn tiului"de “Mai muncitoresc, Congresul al XIVilea al partidull gi cea dea 45a aniver- sare a revolutiel de eliberare social na onala, antifascisté. si antimperialsta. 5 Teoria coardelor mai adine tn tainele naturi, fizica, mo- ders nea obisnuit cu idel strani, cu nofiuni din ce in ce mai complexe, ci: teori greu accesible intuit! noastre d- recte. Printre cele mai recente constructit teoretice de acest gen se numara si teona coardelor. Aceasta teorie se refera la par ticulele elementare i la interactiurile fur- damentale dintre ele. Scopul ei const tn realizarea unui tablou unitar al lumi fiz ce, constituindu‘se intro ,teorie com- lets a naturi Data. find “ complexitatea, subiectului, eamintirea chorva puncte de reper este ‘absolut necesaré. pentru introducerea cit torului, in. aspectele fizice calitative ale acpsteiteort naturd au fost identificate pina tn pre- zent patru tipuri fundamentale de interac: tiuni: tare, electromagnetics, slaba si gra- Vitationals: Ele sint clasificale dups inten. sitatea lor relat’; astfel, dacd tn_mod conventional i se atribuie interactiuni tari intensitatea 1, atunci interactiunea elec: tromagnetica ‘are intensitatea 107, cea slaba 10°, iar cea gravitationals 10°. In- teractiunea tare se manifesta la nivelul nu- leelor atomice, avind raza de actiune de cordinul @ 10-¥'cms interactiunea slabs ac forenst ttre unele particule submaciare ‘asa-numitele dezintegrari slabe) lao distané de 10-'* cm. interactiunile elec: tromagneticd, si gravitationals au raza de actiune infinits gf se manifests la nivelul atomilor, moleculelor etc. $i, respectiv, ‘maselor gravitational Exists 0 deosebire fundamentals. tntre , pe de o parte, gi cele- lalte interactiuni, pe de alta parte: daca acestea din urma implica relativ putine ti uri de particule elementare, interactiu- hea tare se manifesta intre’ un numa foarte ‘mare de partcule (gute ba roni), dintre care este imposibil ca toate ‘fe’ considerate elementare. Mai tre. buie amintit in acest context &_ particu: ile emaninre. ‘de carcterte. ni sec, pe Ings mash, sarcins electric8 etc., si de o mirime specials, numits spin, in- Trodusd din necesitatea de a distinge com- portarea lor tn situafi atiel identice. Spi ‘nul poate avea valor pozive Inregl x se milntresi, particulele corespunzatoare find, respectiv, bosoni (dups numele fiz ‘lanUlui indian 'Bose) si fermion’ (dup8 nu: mele fizicanului italian Fermi). Propriets- tie fizice ale acestor dou tipuri de parti ule sint foarte diferite, cea mai pregnants fiind aceea c& i se pot afla Intro ceca ‘sare fact loalzare, sptals, impuls, energie etc), pe cind fermions nu. os ta vader. meat foe mentale din naturd. implica atit_ particu subnucleare, cit si viteze foarte mari, este natural ca ele si fie descrise atit cu ajuto- tu conceptelor fizici cuantice, eit si cu ele ale fizici relativiste. Cadrul general in care se Incearcé realizarea acestui lucru este teoria cuantica a clmpului. Conform ‘Scestel teori, fiecare interactiune funda: ‘mentala trebuie 58 fie milocita de o part: cult elementard (cuants, fundamentals). Astfel, interactiunea electromagnetica 6 ie este .purtaa de foton (fara masa gi sar. ing, "eu spin zero), interacfinea slabs teste’ asociata bosonului W, recent. deseo. pent, interactunea gravitational este frnaginata ‘ca. find induss de 0. partculs potted, nami ration (3 maa deo. nul a 10” GeV, firs eorcins elected de spin 2). Cuania fundamentals ssociats interacjuni tari rdcS Inca. probleme: ea poate fat mezonul, cit g quorcul, luo fl etc, Aceasta este uns. dintre probe mele Incd nerezolvte ale fizici’ particule {oy elementare si teore cimpui In present ‘exieta tort cuantice de cimp felativ satialacdtoare. pentru interac: fiunea ‘electromagnetics $i cea sabi, am bele implicind un numér relat mic det puri de particule, caracterizate prin valor miei ale ‘spinuui (0, 1/2, 1). Situatia este complet dierts in cazul interactunior fare st gravitational, pentru care particu lele implicate ve cargcterizeaz® prin valor man ale spinuul. In acest cea,” teora uantica. a elmpului prezinta, prnire alte fey'o inconsistents afeva: marine ce de: seria procesele fzice de cocnire dintre Darticule int infinite 9, ca urmare, int form lpate de fee vernieatie hich este divergente sint generate aft de va fone morale spinu ct 9 de imagines ppunetiforma. pe care teoria a. adoptato Pentru. particule ‘elementare. Deoarece Spinul tnalt este o ‘proprietate cert, pe ind. punctiformitatea este ral putin’ evs ents, sa incercat sh se renunfe, in rhod ‘ezonabi la aceasta din und. ‘Admitind 0 structurdflamentars pen: tru particulele elementare, de forma nei curbe geometrce In. spat tridimensio: nal "oa ob ntcadevr cb xa ma rise cadivergeniele teorie 8 fie ame: Korate. “Aceasti’ idee ‘constiie mera set condeo, beta, fungimea ‘unei coarde este de ordinu a 10°) em; coarda poate fi deschisd sau Tnchis, im propogarga et prin spat de serind o ‘supratala. In plus, se admite c unctele ei se afl In miscare relative. de ‘ibrabie, coarda.avind astielo dinamica intrnseca (grade de. libertate interne, foarte, asemindtoare cu wibrafile. stvunel uu ngrament muscle cards ‘se spera, de asernenea, ca migcarea coarde ior si interoctunea’ dintre ele, inlobate Intro teorie dinamicd consistent, #8 con ducd la explicarea numarulut mare de particule elementare "ce sulera. interac: fun tar, la lmiarea dieulior ter ‘lor antetioare, precum i la Intelegerea lunor regulariaii remarcable observate tn dinamica particulelor. Existi totodatd | speranta_ca_teoria ‘coardelor. 8 constitule baza unificari in teractiuni gravitationale cu celealte inter actiuni; sar obfine astfel 0 teorie supers: nificatd, “bazata pe supercoarde. Pins ‘atunci Ins’, aceasta teorie ofera. un cadru foarte promitator pentru. diferite specula {i matematice, dintre care nu toate sint lipste de 0 osrecare rezonabilate. Acce: sblitatea “acestor construct teoretice ste mai mult limitata de gradul tnalt de abstractizare si de complexitaiea concep: telor matematice, Din punct de vedere f: ic, imaginea pe care’ neo olerd aceste speculafi nu este mai putin tulburdtoare. stil, este sustinut faptul ca spatiul natu: ral tn care trebuie descrise supercoardele are 9 dimensiuni, sau chiar 25 (plus. una ) dintre care nu toate ar fac: experientei directe: multe. dintre fle ar fi Tnchise In ele Insele si astlel grea decelabile. Aceasta. compactificare ad ‘mensiunlor suplimentare este strins le- gata de aga-numita ,geometrizare” a teo- tl fizice, a c&rel sursA principals se affa {mult discutata teorie a gravitatie! uri versale, propusa de Einstein la inceputul Secolulti.” Superuniicarea ar implica de ‘asemenea posiiltatea. transformari rect proce a celor dous tipuri fundamentale de particule - bosonii si fermionii ~ in cadrul tunel proprietafi generale de supersime: the, ca 1 cum aceste particule, mult die rite’ ca” proprietati fzice, ar fi totus membri_unei aceleiagi fami. Aceasts tendintA de a explica multiplul prin unit sia gisit In ultima vreme un important Punct de spriin th teoria coardelor, care Se constitule astlel Intro nous aventura [a care natura oblig fizica moderna, e Date tind complexitatea, importanta si farmecul problematici abordate, intentio: ‘nim, stimati ciitor, ca, aceasta succinta prezentare si fie prima dintro serie de ar Sicole’ tn care ne propunem sa reluim acest subiect, prezentind i alle aspecte din lumea_micro gi macrocosmosuli, {re care teoria coardelor incearca $3 sta bileasc’ 0 punte. . ANCA ROSU 5/1989 REGULAMENTUL CONCURSULUI DE IDEI TEHNICO-STIINTIFICE »Contributii ale tineretului la valorificarea optima a energiei“: Actuala_etapi de dezvoltare social-economici a Romaniel socialiste, jalonat’ cu clarviziune de documentele adop- tate de Congresul al Xill-lea si Conferinja Nafionalé ale partidulul si marcatd profund de Idelle $1 orientirile nova- toare ale secretarulul general al partidulul, tovarigul NICOLAE CEAUSESCU, este indisolubil legati de responsa- bilitatea cu care tindra generatle, Intregul nostru popor se preocupa de gospodirirea judicioasd a resurselor naturale de care dispune fara noastra, In primul rind de utilizarea'cu maxima eficienta a surselor de energie. in legiturs ‘eu aceasta, tovarijul NICOLAE CEAUSESCU sublinia in Expunerea din 28 nolembrie 1988: ,Va trebui si asigu- rim dezvoltarea puternicé a bazei de materi prime si materiale i, mai cu Seama, si. asigui in Intregime energia necesard desfisurari in bune condifil,a productei sia consumulul general. In aceasth Privingé este necesar si trecem incd din acest cincinal, de anul viitor, la utilizarea mai largé a surselor de energie naconvensionale,astfel inityprin folosirea biogazull, » biomass, a energiel solare si a vintului 8 apslor termale si microhidrocentralslor, x8 se asigure in intregime necesitapile lor zootehnice si ale altor unitési agricole, ale micii industri, precum $i realizarea in citiva ani a independengel energetice, a tuturor localitailor rurale, pentru a nu se mai apela la sistemul energetic national". Ancorat profund in realitagile societagil noastre socialiste multilateral dezvoltate, tineretul is! aduce 51 trebule Si-si aduct ‘in continuare_o contribugle de seami la rezolvarea tuturor problemelor pe care le ridica dezvoltarea ‘oastra social-economica. Ediia din acest an a Concursulul de idel tehnico-stiingfice — integrat sultel de manifestiri dedicate celei dea 45a aniversiri a revolutiei de eliberare sociala si nationalé, antifascista s1 antiimperialista de fa 23 August 1944 si celui deal XiV-lea Congres al Partidului Comunist Romin —, organizat de Comisia pentru activitatea de creatie tehnico-stiingfica din cadrul Comitetului Central al Uniunil, Tineretului Comunist impreund Gu redactia revistel .Sclinga gl tehnica” si cu sprijinul Comitetulul Naflonal pentru Sciinga $1 Tehnologie, is! propune $8 polarizeze atenfia’tinerei “generagii asupra unui domeniu de maxima actualitate, cu semnificagie inca si mal mare pentru vilcor: energia. Art — Concursul isi propune stimularea creativitati! tehnico-stiinttice a tinerilor in domeniul utilizar ratio nale a surselor de energie, valorificarea superioara — prin Generalizare — a celor mai ingenioase idei si solutii teh- ice privind producerea, stocarea, transformarea i utii- zarea cu maxima eficien{a a energiei pe baza surselor cla~ 'sice sau a celor neconventionale, precum si recuperarea 5) utlizarea surselor secundare de energie 3i a materiale. lo refolosble ce incorporesza o mare canttate de ener gle. ‘Arn.2 — La concurs pot participa tineri muncitori, teh- nicieni, maistr, ingineri, specialisti sau cercetatori, cadre didactice, student, militari, elevi etc., in virsta de pind la 385 de ari, precum $i colective sau cercuri tehnico-stint- fice din sistemul Uniunii Tineretulul Comunist, cu lucrari care nu au constituit obiectul unor premieri anter cadrul concursului_nostru, al unor propuneri de invent inaintate spre brevetare la O.S.1.M. sau inovati. Pentru lu- rare colective, ca si ale specialisilor in. dom a face mentiunea ca ele nu au constituit tema unei indato- firi de serviciu, cu confirmarea de rigoare a institute! sau Intreprinderii respective ‘Ar3. — Lucrarile trimise la concurs pot aborda cele mai diverse aspecte ale tematic specificate prin articolul 4, de la. simple idei justificate printr-o documentatie teo- feticd (adecvata cunostinjelor autorului) pina la. solutii tehnice conorete, insotite de schite de principiu, schema de executie, fotografi, rezultate experimentale obtinute posibilitati, va fi mentionata efi- Cienta economica pe unitate sau exemplar. ‘Art4 — Concursul va fi structurat pe trei sectiuni, dupa cum urmeaza: ‘A. del $1 solution ie, instalatl 91 tehnici anexe B. Idei si solutit originale privind valoriticarea surse- lor de energie, instalai gi tehnic C. Idei $1 solutii originale privind recuperarea $i util- zarea surselor secundare de energie si a materialelor re- folosibile ce incorporeazé o mare cantitate de energie, instalajils tehnici anexe. “ArS — Participarea ia concurs este asiguraté prin ex- 5/1989 pedierea materialeior pind 1a 31 octombrie 1989 (data ostei) pe adresa: Redactia .Stiinta si tehnica”, Bucuresti, Piala Scinteli rt, cu mentiunea: Pentru Concursul de lintfice", pe material tind obligatoriu. tre~ $i prenumele, virsta, profesia, locul de ‘munca $i adresa autorului (autorilor). Se recomanda for- ‘mulareacit_mai concisé si clard a idellor sau solutilor propuse, jar in cazul in care autorul nu are posibilitatea de a dactilografia textul lucrari, este obligatoriu un scris lizibil, Va fi mentionata, de asemenea, secjiunea la care participa lucrarea propusd. Este admisa participarea unui oncurent (sau colectiv) la toate cele trei sectiuni. ‘Ar.6 — Juriul concursului va fi alcatuit din reprezen- tanjl ai C.NS.T., al C.C. al U.T.C., ai redactiei ,Stinta gi tehnica", precum gi din specialigti din cadrul institutelor mai valoroase idei ¢i solutii propuse 1a ‘concurs vor fi distinse cu premii si mentiuni dupa cum urmeaza: ‘) un premiu special al juriulu, in valoare de 500 lei; ) pentru fiecare sectiun in premiu Ill in valoare i: = doua mentiuni in valoare de cite 1 000 lei fiecare, De asemenea, pot fi acordate premii in bani sau in obiecte din partea unor institutii sau intreprinderi intere- sate in modernizarea procedeelor, stocarea, transforma- 0a ¢i utilizarea energie. ‘ ‘Art. — Concursul va fi popularizat prin intermediul presei si radioteleviziunil. Rezultatele concursului vor fi ‘in revista Stiinta gi tehnica”. istelor Stiinta gi tehnica” — ,.Teh- prezen- tate la concurs fie prin publicarea lor, fie prin Ingtiintarea Intreprinderilor si insttutilor de profil, ‘Ar.10 — Hotarirle juriului sint definitive, iar materia- lele trimise 1a concurs nu se restituie autoriior. Orice ini- fiativa din partea redactiei privind popularizarea lucrarilor din concurs va fi luatd cu acordul prealabil al autorilor. GEOCAD... Cercet #. MARIUS COSMA, ‘vcore inn gael JON GURBAN, oderiaren dvereor rama si economia = 0 ce. nia majord. actual ‘cincinal ~ implica tp mare mar uipatzaea 9 obotareaprocesaon de Producte. Cao components esenia a acestis proces, utilzarea. caleulatcarelor, a sstemelor informatice In foote actitaile productive, de’ proieciare. sau de cercetare speclice dveaioysectonre'econgmce agus, un spor In, ‘9 caliaten munci desfaguraje- Uslizaren.tehnic de calcul in Geologle are o veche trodiie. In jara noasta exists @ serie de. produce informatie. care ez0h8" in. mod verse faze tn activate Munca pe care o dest goard un geolog = tn toate cele tre faze Prospects hea, explorarea si exploatarea ~ privind interpretarea pe tor ‘metode matematice complexe a. dateior culese ‘prin d- verse ‘metode de investigare, impict cu. precddere.ublizarea Una produs informatie urvat, cu o interaia grafica, pulerric interacting, care sil elbereze pe geclog de actviatie de. ru: in vederea i unor deca competente gi rapide. acest sens, nou GEOCAD, ehborat la LT.C. Bucurest, tn cadrul colacivuui de grafica interacting, de cre un" grup ‘de. informaticien’ (Marius. Cosma, Vasiica, Chirac, Constantin Bulac, Gabriela Teodosiu, Lumina Berechet) este dedicat prelucrari datelor 9 informajilor geologic, In. scopul Stab Corece i efiente & srucurh gelegce'8 Zone nes gate, estima fezervelor gt djs optimale procesull de exploatare & 23cimintelor. tele de intrare, objute prin a verse metode de imestigare. si sib forme ‘variate de trea Sirare, sit stocate ~ in urma nor prelucard prmare ~ Intro baad de date specifics produsului. Cele mai multe date se obtin Jn rma {oral coordonatele puncteior de masurd de pe ta: ict tnd, rma vind suture Hono 2o el investigate, stuctura Ruidulul de fora), date spec Zc de sonds: Aceste date de fora) se interpreteazs in concor- danta cu cele furizate de harile seismice (caracieristice meto- ei seismice de investgare a zonei de interes), care dau o im. SSne speciich @ structuritclogice a zone! respective. Pentru ® putea fi prelucrate si analizate prin produsud GEOCAD, da PROJECTIE OBLICA ed {ele primare trebuie preluate de muite ori prin digitizare, Ast- fede hare seismice se rein, dunt o prima inierpretarg geo urbele care reprezina ‘dilerite formatiuni cu evidentie tex plscielor de enre @-s flr: tr Gn twegatean eon fue lle aparatur de gokca se’ retin velore semnicatve peur formule de cle ae oN ‘Dupl aceste etape primare datele sint supuse unor prelu rari matematice complexe, specifice activtati geologice. Re- zullatele sint interpretate grafic 91 pot fi vizualzate pe display tor avind grafice Sau, Inregstrate ‘pe suport extern (plotter), uf ae diverse tehnci de conatite 8 nor imag ne. Rezulotele finale obfnute se relera la urmatorl fac- fer vaiai parametor fit gel pe varia fod "eprezentaren secur geoiogee pin mak mute, sone, ve "sh Safa pareeto, iene aonk de fra Tit ale formajurior gelenice 9» hat for de contr. Parametri asl obtina) nt retepteat pe Indsurd Ge’ apar not informal, prin avansarea.procesuul Ge {ora} sau prin sAparea unor nol sonde, Acest proces: cont 1, Oblinaduse resuate dn ce in ce mel sgure i comple Funetle produsuius GEOCAD sint dstbuite In patru com- Bonen de baz care. impli coir ecelor de sends, Sica, geosaisica 9 generaren suraleele Conisie ratecelor de sonds. permite cal parameter frase exetytat, smulares automat a tasetuist opt de Jn-uli punet dé misura pind la tints st reprezentarea graica tn fete “pole (obit, artopomis) & tracey cleft Simulate, cu evidenbierea relajlor int-un, grup de sonde (63. », 2, Geologal Femina. ceftel et): eeuahel ats un interes, poate calcula distantele intre diverse {tase de sone, ponte’ sncla anurnte evo de’ teas pen fru prentimpin accent produse de interectarea ree & ection ond ve bazest pe mituraes propio fie ale rineraleor i rocdor ca: magnetism, co tea electrica, densitatea, elasticitatea, radioactivitatea, Aceste dite ant folodte Ta delerminarea pe bazs nor metade rate ‘matice complexe, a paremettior calcula ~ veumul de ars. Troan, volun e sok de Peon bw re Susie dn por, densiatea hirocarburior, salriatea, Bias rere nees pan un rum de ron paca, egg oe fod a a, me, dagrame e corelare, orgaizarea spats @ cinduse interact, In func de recites proces ‘nterreiare geologct! corer te tara unl parameta la mai multe sonde, compararea rezultatelor obfinute prin o Carga hor etods “lr, area ahaa pe "Metodele geostatsice implementate In produsii GEOCAD permit, estimarea i interpolarea ~ cu eroare minima ~ a datelor Stclages, hind in. conmcrare, vara elas Je era a, fo, iui studiat si asociind fiecarei valori obtinute un coeficient de incredere probabilistic. Interdependentele spatiale Intre da: tele initiale sint caracterizate de un estimator ~ variograma perimentala ~ pentru care se stabileste un model teoretic, Rogramateoreticd, folosit. In continuare pentru, interpolarea pie ee Sa ee So nae o oe ere eens 2 ake oe feat adc ce conde eon mare proces! dee: ™Geoerarea_suprafeelor In produssl GEOCAD ‘este impuss de modelareaformaturiior geologice (ca (egotle Scoring thy in valoare In can fallr) eau de determinare’ leg Sate dea beta uno set de sons, Geolog oe te tia de un unt sed Sit"tretoda ‘de calcul loath In cm ‘Sines bcc) c's int para e‘contol pect oA ct aul paremets de ‘cont Grama de pute itd n'socaderre In che elt ‘ ie cae atenates dn, GEOCAD rei sere, sven, Sea gai reser Tea ao ae poate alge ung o igs oe aa wale sistemul de calcul gi echipamentele grafice. ‘GEOCAD are © interfata utlizator »prictencass", bazatd pe tehnica meniurlor ierathice si pe folositea simbolurilor grafice. Ea se adreseaza atit geologior avansali care pot modifica ontrol al metodelor de calcul, cit si Incepstorior int prevazute valor 9i varante imphicite Desi produsul GEOCAD este dedicat actvitati geologice, ccomponentele sale (geostatistica, generarea supraletelor), find concepute modular 9 flexibil, pot fi ugor adaptate pentru ul zatea in. alte domenii: medicina, meteorologie, demografie. GEOCAD ‘poate funciona pe minicalculatoarele 1 102F sau CORAL 4081, necesitind © memorie minima de 256 ko si ter mina grace de tip DAF 2000, DAF 2020 color, VDT 525 SOU ALFAGRAF 200 sigur, aceasta nu a fost decit o prezentare sumar& a pro ddusului ndstru GEOCAD, invitind cu aceasth ocazie pe cel ce doresc mai multe detali s4 ia legttura direct cu specialiti co: lectivulul din cadrul Institutului de Cercetare pentru. Tehnica de Calcul gi Informatica din Bucurest. si un beneficiar al sau: PETROMAR (@loyeieveict bn condiile In care informatie objnute tn actiitaten gece sic de ly Itreprinderen de Forj si Explontare a Sondelor Ma Te ~ PETROMAR Constanja = au devenit tot mai nume- Foase © data cu dezvoliarea Intreprinderi, sa facut simta ne Gesitatea existenfel qi utlizdri unui sistem informatic adecvat. Astfel, in urma colaboréti cu colectivul de graficd interactiva din LT.C1-Bucuregti, a fost reaizat produsul GEOCAD uti zat de noi In activitatea geologica de pe platoul continental al Matit Negre. Produstl GEOCAD este folbsit in cadrul colectivului de geo: Jog. de la PETROMAR, din, portul Constanta, unde sint centra- Hate ‘gf relucrate tote dtele priare ‘culse' de la fecare sonda ‘in urma forajului marin. Volumul mare de date este Controlat prin intermediul unei baze de date care interact: heaza direct cu GEOCAD pentru extragerea informatilor spe: fice prelucrirlor geslosice. Activitatea geologica de la noi resupune cu. precadere realizarea unor reprezentani grafice Speciice ~ sectiuni geologice, harti cu izolini, reprezentarea pe- ramettilor geofizici calculati , reprezentari care trebuie actua- Wale rome fc de nae date btnate pier Ut 2d produsul GEOCAD pentru acest tip de activital, geok 2 fost elberat de activnile de rutind, munca sa a devenit mai PALEOGEN | SUPRAFATA DE LIMITA productiva, iar bibliotecile de imagini create cu aceste repre- enti ace, find contoate automat, dau un plus de su antag eficientd. Imaginile grafice 3D realzate cu GEOCAD (inexistente pind acum in munca noastrd) aduc © noua pers: pectiva- mai moderns, mai eficienta ~ in actvitatea noastra Se investigare a tunel zone de interes. Reprezentarile SD ale tralectelor sondelor in curs de evolutie permit un, control per- manent # ficient’ asupra.procesului de fora), asigurind astlel evitarea accidentelor. Suprafejele de interpolare conduc, prin Feprezentari grafice SD, lao imagine mai sugestiva asupra 20- hel investigate, iar prin metodele de calcul folosite la unset dde_date mai corecte (utilzate in secjiuni sau hari cu izolini, Utiizarea geostatistici prin GEOCAD permite accesul la me- tode, matematice moderne, de mare complexitate, devenite standard de uzitare n fai ca: Franja, USS. 5.U.A. GEOCAD a fost folosit la nol ‘cu precadere ‘In actvitatle de prospectiune geologic’, dar unele componente pot fut zate in continuare in acjunile de explorare si exploatare. Desi hol am fost practic primul benefictar pentru GEOCAD, iar ‘Componentele sale au trecut prin perioade lungs de experimen tare copiderdm 8 produsll ustiiat pe depin inves acuta, devenind, in prezent, parte componenta 2 procesulu ‘productiv de interpretare geologica desfagurat la PETROMAR Constanta. 7 ore Role Ree ee ee PITESTI — jud. ARGE$ gt 4 avut loc un coloevi de stinta gi tehnict, relizat de redactia re- “iste! roastre, ‘care au parcipat lector univ. dr Uelan ‘Gavrll, Univeraaten Bours gent Roo iGeriz sted) a fon Dan’ Trestenl, L.CPT. (soci ce f2cestur domeniu'ds mare importanta in ate comunat tents car 3. ‘revalutionara sunoastorea suiniica a ating efieienta decitaaca se Tinata'o eh ma mare divers {loan Albescu) TOPLET — jud. CARAS-SEVERIN Simpozionul Cercului ae Iver I ea Mecaniea Toplet a ghzdul, 9 un tract colocvla Fishnich generale Toplot cu clas Putin trimestnal ape-, invita nog. cola ou Tennium’ ih I de intiee Yennice” pron. dr ng. hal Siratuat, specials Ir motoare termice, oan Stancescu, corcetd- basse 5/1989 forme de organizare.” tor stinttic. principal Inatitutul de Meteorologie 9! Hiarolo Bucuresti Al i Hacio adtelevitunes 3 rintr-un concurs .Cine sti cistiga” pe pro blame generale tennico-stinflice, care.a pus In avidenta nivelut Fd at Ge cunostin ilar spre mertu lor sal colectivulut oe {tare didactice de ta aceasta scoala. Cltigatonior Cristian Viercu, friusAlanasescu esau fost oforite promi is OCROTIREA NATURII reocupayi de is pbrerea cB at exist ¥000'00 i wa la fizate 100-000 de site. Dor char in call une ioteze ti de optimise, ajungem la concuza cd un fe asemdndtor Tere, favo Fai apart vic raat putea sh existe into regine a cosmosuli la 0 ‘copie mai nied de 0 mie ge aovlunind. § tocmat Tnsingurrea in 13 gta cosmid In eare ne gBsim ar trebul s¥ne Indemne la 0 peu 2 e care locuim, spe a cor risen umane in ansamblul und io aceastd 20nd. 2 Universuli, ina umand se. af asthe Tn fafa unor option de care depinde propia x2 supraveue. Nimic fs ne inpieicd 88 credem ch pe alte planete ar fi exstatcivilzai ce ‘au sin ponty cB futon lac'nu a fost sufcent de imlige spre ‘epdsi impasal unor cae ambieiale, atuncicind dervotarea Tehnic lea perms ‘sb stipineascd Ta Adunares Generals blinat eB, in praguseeoluli XXL oman probleme — paces, devolarea $i medul inconjudtor —, € fare ele vor fi rezohate depnde supaviaturea east supraviehuire mu devine posibildecit dacd pacea este ine intro accepielagB, cae cuprinde gi relate spatiale $i tempor ‘om i metdul 80 lnconjuratr, ca 4 elajiledie genera, acd onsabitapor actual genera faa ce cele vitoare. Insigi cuviml PACE 2 dobindt asiel gi semifiati eclogce ‘Nu ne mai putem face sui eu privre is caracterinepuizabil al resu- Selo’ natal. Laid 38, stpiiren.energilo inate ne-a el Wropitatea suction dtemeio riven de ofpanate a bios atimat eB principale s@bicune » Tinjelor umane 0 constitie fat fu Tovbjat 88 convehuaecb cu elementul ndpansablpropii ten, si anume biostra. Problema restau unor reap armomoase ire ‘omg natu ou este mai pun important decit cea a dezarmici. Chiat aed penicoll eae exalogie Tncd mu impesioneaza at de bral c3 un Catach nuclear, consecmfele sale nu sint mai putin catatalale ‘Abia in limele decent sla wesesll st a fost cunoseuts Tragltatea ati, ca i posite sale Wate de afi mddul nile. $1 tot, intean mod imprudent, specia unand coninul 8 igi distugd in propor {ot mai inghjrdtoare partenert propilr sale sisteme sinbiotice. Perce Jat singe celor 60 000 de speci de plante supercar constitute deja un 10 erie inate, ‘Organza Najuitor Unite din 1988 5-2 su: eu teh mat et exorbitant at eroniorecoogice din vemea moat. Se apreciatd inst animale it planiele, cine ele vertebratale find mai f pula $2 dispar In vitoa ia de speci de animale. Sa ‘ajnsgla concluia cin wittt 100 pind a 200 de ani se wor produce ex inet tot ath de masive ca gi cele dite crecic 91 tena ‘Se pare eb In istoria blogs a plantei ined nu a entat 0 catastos tual! eize ecologic. informaia eredtara, concentra in de specie ce sau desaguat la scara rina cu_prabugies in neant in curl tristenjei unei singure. sau cel mult dowd genera de oamen! Cu Neca Specie care se stinge dispar fi nenumdratecunogtine fateme, cae, 0 dats escopeite, af fi pulut 8 Imbopdjeased tezaurd bine a omens. Ero dare informatie genetice ae érept consecing3 © tt ma ingortaare in ‘stare 2. posbltajior de dervaltere ale omen Oat mat gray este cB Be listele rep Insugi Homo sapiens ar vebul s fie lasers rnd spec Mor cel ‘mal peiate Ne convngem tot mai mult cB ideea cucerii nature pind de ambign ase. In pragul nou malenu stata ecol ot mat incerta. Se ge astel cB in fecare an se de Verseard in Marea Maciterand ce 120 000 1 de uleiur minrale, 60 000 de detergent. 2.000 1 de crom si 100 t de mercur. Mai mult de 3 m: hoane t de pevol se deverseath tn fiecae an in ocean planeta Co mare, pe intinderea mBtlor si 8 oceaneor apa tot mai numeroase .2one oie’ ce consitue adevrate degeri_ marine in mod asemandtey,erorunea solurior dobindaste deja amploarea unei calamity planetare. a flecare an set piedute cite 6 miioane ha de tere ‘sede ernayi sau a ecovunh Se apreciard in uma unor practic acorespuratore, este de cea 20 miloane km’. in timp ce fondul agar al folunioarabite de cca 15 miloane kn’. La Confrinia Programulsi Nats hilr Unite pentw medal incojrdtor(PNUE) din TSBB. deta Nairobi, sa frdtat cb extindrea deyerturr, care acum insumeard aoroximaiv 35 mi hoane ka’, parichtearh aja unei popuap de peste 360 miloane de lo tuitr, Sa elevat eb eager Sahareh a progteat in imi 50 de ani co {85 mlioane ha ‘Bosca Detigarea paduilor continu, de asemenea, ind o amploare dramatic, Indeosebi in (de slab devotate. Numa in zonele ‘ropcale sine distuse cite 20 ha de ple pe minut, anual dspiind de pe suprafja planets 110 000 kn’ 4e pdur cu urmdsi grave in ceea ce prveste caltatea ae ‘ul cre ciculdin jr Paint. Numeraase alle aspecte ale ize cologce. sit ined neimuite, rimirind, deocamdat, in alors prognarelar anvenionle, Calapau! ecologic mening econamile celor mal dervotte natant ale ini contemporane. Nis un exemplu nu poste # mai cnwings ih privinih ect amploarea plollr acide cae devasteara rile avr celor mai denote atu, ne dam seama cd aceasta 2 devent un partener fragi care are nevole de proteya noastd Exit deja ec unanite in favoaren idol cho Gewvoltare rabid mo este posi (rb proteyia medilui Inconjurdtox. Asiguarea. secur fecologce a devenit © problems interaionald, de impartana vitld pent ‘mene. Se subliniaza ined adeseot ch actalele probleme ecologce ay ‘in caracterplbal plane cir eB nu at pea 8 Me reo: vate decit pinta colaborreintenaionla. Dar de la 0 asemened alin: lungen le conclune cd nu ar exsta i probleme ecco Bie ezavate pe plan rejonal sau chit local. la Necesitatea global» ocotit natu ny ebvie Rezovareaprobiemelorecclo ‘Gee. depinde deo mae dvesitate de Tactoi ~~ geogralic, econome, focial culturali "iil de cuprins In madele generale. Nu trebue 33 ‘amindmclutarea uno solu regionale sau locale. baindune pe conside Tent demobiiator ea ined my au fst rezohate prot opie go. bale ale wemurir noase, toate [re luni s-90 adoptat, 1a civel najional. masur legislative, aminstative gh tehnice In vederea sald diversi Solgice a fle 1 Taunel spontane, ca si a habitatelor natwale. Pe baza unorastel de Iris, extinse zone natuale, de un remgrcabil interes stingic, av fost use sub proteclie integral sav parjald. In acelagi timp. svategile nor Gervltn| durable trebue s8cuptindd, ca 0 component importants, re ‘Stawarea ecosslemelor deteriorate. Intierile vor nica Tetotdeauna pre {ul reparapior 5-0 sblinal, in repetate sndur, cb ccrotiea natu repre ‘inh, de Top, ocratves emul impotive hi insugi §impotiva. una din fejinle sale DeventcetBjean al cosmasulur, ol nu tebule sd yi ‘ite "statu det. plineand. lar c2 unicat cosmic, Tera nteags feste un monument care trebuie oct 7 5 ECOLOGIE Servolo tis niga, ‘combat un fous ute ‘existé In 35 h ‘cconomisegil cum deci 38 este hentlgtuaor ape.‘ 48 rpat cate "neat Org deruiart un eo seater eater | SERREEES De ce i i Doalte materia existenta ia'ce lo venea din spalls nd tut 0 i fetau dobinall, acurmulate 9s NeCOSdicts cece enctent aa ieee cee ton protectia gtinseeen mediului? ‘UNESCO — Omul $i or, STOICA GODEANU ca datetiate, lar ln cone tralia preven Mpelor, serv sui eet ie Goma mee oe eet eich einer lag Sreeaetonee eats lie de extents, ‘ck mal see ‘mai las generat un pamint s¢- imele majore cu hut mata, uacat? Say acd o Hnelage gi thm pera cone {at a ajune sig tdureasca o lume be toll de tapi ‘iceta ala de. cee noturad, lume. pe. env tral intro ‘medul In care ne comportim

You might also like