P. 1
Predarea Prin Jocuri Didactice si Tehnici teatrale

Predarea Prin Jocuri Didactice si Tehnici teatrale

|Views: 2,567|Likes:
Published by Gina
Diseminarea cursului de formare continua grantComenius Madrid 4-10 aprilie 2010
Diseminarea cursului de formare continua grantComenius Madrid 4-10 aprilie 2010

More info:

Categories:Topics, Art & Design
Published by: Gina on May 01, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PPT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/31/2013

pdf

text

original

DISEMINARE Privind activitatea de formare continu finantare ANPCDEFP grant Comenius

Nume i prenume beneficiar: Eugenia Baciu Institu ia : coala cu clasele I-VIII ÄNicolae Iorga´, Ploiesti

Predarea prin teatru si jocuri didactice

Localitatea i ara în care s-a desf MADRID, SPANIA Institu ia care a organizat stagiul: INTERACTING S.L. Perioada stagiului: 4-10 aprilie 2010

urat stagiul:

Motto-ul cursului de formare: ÄSa râzi când înve i!´

DESCRIERE 1.Denumirea/titlul activit ii de formare tradus/ în limba român : PREDAREA PRIN TEHNICI ALE ARTEI TEATRALE SI PRIN JOCURI DIDACTICE 2.Descrierea tipologiei activit ii de formare : CURS PENTRU PROFESORI 3. Beneficiile stagiului: ‡ dezvoltarea profesional a cadrelor didactice; ‡ încurajarea cooper rii transna ionale dintre coli ; ‡ promovarea cunoa terii diferitelor culturi; ‡ promovarea tehnicilor artei teatrale si a jocurilor didactice in predare

Tari reprezentate de participantii la stagiu: 11 participanti din: Romania, Turcia, Finlanda, Grecia, Bulgaria, Estonia, Ungaria, Lituania, Anglia, Fran a i Rusia

Reprezentarea Romaniei la cursul de formare: Prof. Baciu Eugenia, Prof. Oana Chesaru

Echipa de profesori din Romania, Bulgaria, Turcia

Principii ale lucrului de compozi ie i improviza ie în echip
Accept ! Ascult !!! Nu spune niciodat Änu´ ideii celuilalt !!! Croie te- i fraza începând astfel: ÄDa, i«.´ S ai urechi pentru to i! Înregistreaz tot!

D via ! Construie te! Joac jocul! Preg te te-te! Inoveaz ! Amuz -te ! Îndr zne te!

Însufle e te cu mimic i gest cuvântul! Orienteaz -te în spa iu ! Avanseaz ! R mâi simplu! Fii precis! Al tur -te celorlal i! Respect regulile jocului! Men ine-te într-o bun condi ie fizic i mental Fii cu mintea ager ! Cultiv - i spontaneitatea! Ac ioneaz cu pasiune! Nu te cenzura! Experimentez ! Impune- i provoc ri!

Predarea prin tehnici ale artei teatrale i docuri didactice
De-a lungul întregului nostru demers didactic, nu numai c trebuie s recunoa tem i s în elegem realitatea clasei ca o parte a spectacolului lumii, ci i s putem s sprijinim copiii pentru a- i juca rolurile care îi a teapt la ie irea din coal . Pe de alt parte, pornind de la experien a personal la clas , teatrul si jocul este i o modalitate alternativ de exprimare i evaluare a elevilor: trupa de teatru, un curs op ional, evaluarea sub form de joc-pies .  

Predarea prin tehnici ale artei teatrale i jocuri didactice

Credem c profesorul ce se formeaz în domeniul artei teatrale i folose te tehnicile enumerate mai jos, reu e te s ating patru inte foarte importante: 
  

Îi preg te te pe copii s se adapteze i s descifreze Äjocul´ adul ilor, s fac fa provoc rilor lumii dure Äde-afar ´. Poate atinge mai u or o parte din obiectivele specifice disciplinei pe care o pred . Le deschide elevilor noi perspective spre un domeniu complex i atractiv (teatru-actorie-arta spectacolului). Asemeni unui p pu ar iscusit, poate forma caracterul copiilor la vârsta când, practic, sunt fragile marionete în mâinile celor mari.

Ce a promovat acest curs de formare? 5 MINUTE ÎNCERCA I S JUCA I TEATRU LA FIECARE OR DE CURS !!!

Cls. a VII-a B la finalul activitatii dramatice data 14.04.2010 Limba si literatura romana

Nodul uman Juc torii stau în cerc, unul l ng cel lalt. Plasându- i mâinile în centru, fiecare juc tor se ia de mân cu alt juc tor. Este important ca juc torii s în eleag c nu trebuie s se in de mân cu juc torul care st lâng el. F r s - i de drumul, juc torii vor încerca s dezlege nodul uman format. Ei trebuie s vorbeasc unii cu al ii, s se aplece, s treac pe deasupra nodului format de mâini. Încerca i! Este un exerci iu minunat de a uni o echip !

Nume i sentimente Scrie i pe tabl câteva adjective pentru a descrie sentimente. Intreba i-i cum se simt. Exemplu: Fericit, trist, friguros, înfometat, obosit, optimist, vesel, încântat, s rac, bogat, s lbatic. To i vor sta în cerc. Pe rând vor trece în centru i î i vor spune numele i adjectivul care s -l defineasc . Apoi toând vor trece în centru i î i vor spune numele i adjectivul care s -l defineasc . Apoi to i vor s ri în cerc ar tând c tre persoana care s-a prezentat i spunând: ÄEl e...Alex i ....e vesel.´Acest joc poate fi utilizat cu prec dere în predarea unei limbi str ine.

Insule de preferin e Pe jos sunt puse foi cu litere din alfabet. Profesorul spune: ÄZbura i spre prima liter a mânc rii preferate. Varia ii: prima liter din numele scriitorului preferat, calitatea pe care o apreciezi la un prieten.´ Cei afla i pe aceea i insula (de ex. litera A), vor comunica, î i vor motiva alegerea i apoi tot grupul va asculta pe rând ce a ales fiecare.

Mimarea unui hobby

Mimarea în grup a unui animal In grupe de 6-8 juc tori se vor alege animale pe care echipa s le mimeze. Juc torii trebuie s se gândeasc la p r ile corpului animalului pe care-l mimeaz , s lucreze împreun pentru a mima mi c rile i forma animalului. Animalul nu trebuie s fie static, ci s mearg , s fac zgomote i apoi s se culce!

Cadre de film Grupelor li se d câte o tem pentru a improviza. În cele trei cadre statice pe care le vor propune trebuie s exprime trei sentimente. Grupul creeaz povestea i interpreteaz scena în fa a auditoriului. Dup vizualizarea scenelor, publicul spune ce a în eles i grupul prezint ce a încercat s prezinte.

Cadre de film: Titanic

Cadre de film: Primul om pe luna

Interviu luat unei personalit i duble Un juc tor este jurnalistul care pune întreb ri. Doi juc tori reprezint o personalitate. Cei doi vor r spunde la întreb rile jurnalistului în acela i timp, rostind împreun acelea i cuvinte rar pentru a se sincroniza. Scop: rezolvarea conflictelor, deoarece este un joc amuzant.

TEATRU IN AER LIBER

X SI O in format uman Doua grupe. Se vor aseza pe scaun dupa modul de functionare a jocului x si 0

Schimba i locurile ÄTo i cei care purta i...´
Un joc extrem de simplu este acela în care fiecare st pe scaun într-un cerc în timp ce conduc torul st în mijloc. Când conduc torul spune ÄTo i cei care purta i albastru´, fiecare participant care poart acea culoare trebuie s schimbe locul. Conduc torul va intra i el în joc a ezându-se pe un scaun astfel încât persoana care nu se mi c destul de repede, va r mâne f r scaun în mijloc. Aceastala rândul ei va rosti o alt comand la alegere (de exemplu: cei cu pantofii negri), iar grupul se va pune din nou în mi care. La începutul jocului se pun accent pe elementele de vestimenta ie. Ulterior jocul poate s se diversifice cu comenzi precum: Äcei cu ochii alba tri, schimba i´; Ä cei care au o sor ´, Äcei care aun un câine´, Äcei care iubesc ciocolata´, Äto i cei care au c l torit în Bra ov´ etc.

Forme de litere din alfabet 

Aceasta este o activitate de început (warm-up activity) în care conduc torul strig o liter a alfabetului (precizând dac este liter mic sau sau scris cu majuscul ). Grupul trebuie s creeze forma acelei litere folosind toate persoanele din grup. La începutul activit ii nu se stabile te limit de timp, dar treptat conduc torul trebuie s introduc limita de timp reducând-o pân când grupul poate crea forme de litere din alfabet în 10 secunde. Varia ii: se pot forma cifre. Pentru ca grupul s vad dac forma creat se apropie de cea dorit , se poate trasa cu cret sau se pot a eza pe iarb foi de hârtie, pentru a privi de la dep rtare forma creat . Dac exist mai multe grupe, li se poate cere acestora s formeze un cuvânt scurt: Ä P O M´ sau Ä C E A S´.

Lan ul mimei chineze ti

Cinci juc tori p r sesc camera. Restul grupului se decide asupra unei mime complicate (de exemplu, schimbarea unei ro i de la ma in , schimbarea scutecului unui bebelu , tunsul unei persoane,schimbarea a ternuturilor de pe un pat). Juc torul A este chemat în untru i i se spune ce s imite, juc torul B este chemat în untru s priveasc mima juc torului A. Apoi juc torul C este chemat s vad mima juc torului B i a a mai departe. Ca în Ätelefonul f r fir´ (Ä oaptele chineze ti´), rezultatul este de obicei complet diferit decât mima original . Conduc torul întreab fiecare juc tor cea crezut c mimeaz .

oaptele chineze ti
To i juc torii stau în cerc. Dou mesaje sau afirma ii sunt scrise i inute secrete s nu fie tiute de grup. Un mesaj este optit de un juc tor c tre urm torul într-o direc ie i cel lalt mesaj este trimis în direc ia opus . Compara i mesajul final de mesajele originale. Variant : Înainte de revelarea mesajului final i a celui original, cere i-le tuturor juc torilor s scrie care au în eles ei c este mesajul. Apoi citi i mesajul original i varia iile lui în func ie de receptor.

3. Descrierea modului de desf

urare a stagiului :

Acest curs a fost destinat profesorilor europeni si s-a desfasurat pe o perioada de o saptamana. Activitatile desfasurate in aceasta perioada au fost variate: cursuri si discutii despre sistemul educational din Spania, vizite la teatru, muzee, parcuri, ateliere de lucru, seminarii cuprinzand insusirea vocabularului folosit in clasa, imbunatatirea pronuntiei, a vocabularului prin teatru ,excursii tematice si culturale. In cea mai mare parte noi, profesorii am devenit elevi si am experimentat diferite activitati ce pun in evidenta creativitatea si imaginatia: poezia, cantecul, teatrul, jocul, desenul. Elevii de scoala generala iubesc jocul si crezand ca ei se joaca ,de fapt invata. Activitatile interactive demonstrate in cadrul cursului pot fi folosite in orele de clasa pentru a preda conostinte de vocabular si gramatica, intr-un mod placut, motivandu-i astfel sa invete cat mai mult, fara sa se simta obligati sa faca aceasta. Din interactiunea cu ceilalti profesori europeni, am aflat cum se desfasoara efectiv procesul educativ-instructiv in alte tari, cum este relatia profesor ±elev, care sunt dotarile scolilor necesare pentru a avea un invatamant de calitate. Excursiile in centrul istoric al orasului Madridului, la muzee, teatru, restaurante madrilene au constituit o modalitate eficienta de cunoastere a culturii si civilizatiei spaniole, dar si o modalitate eficienta de a socializa si a lega prietenii cu colegi din alte tari europene.

4.Modul în care activitatea de formare a r spuns unor nevoi de dezvoltare profesional ca profesor
Activitatea de formare a reprezentat o forma de perfectionare de care are nevoie orice profesor pentru a-si îmbunatati abilitatile, metodele de predare prin teatru si jocuri dramatice. S-a realizat compararea si contrastarea unor probleme reale ale scolii contemporane cu profesori de alte nationalitati, precum si importanta utilizarii unor metode de predare alternative precum drama, muzica , poezia, povestile, desenul, menite a mari motivatia elevilor pentru studiu. Munca în echipa în cadrul unui grup multinational de profesori a fost benefica, deoarece fiecare dorea sa împartaseasca experienta profesionala. Cursul in sine mi-a oferit posibilitatea de a face un pas inainte, de a invata noi metode si tehnici de predare, de ±mi imbunatati fluenta in limba , de a intelege sistemul de predare european, si de a forma o echipa pentru alte tipuri de proiecte finantate prin programul Comenius. Dezvoltarea profesionala va contribui la imbunatatirea cantitativa si calitativa a dimensiunii europene a educatiei in zona .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->