NOUL COD DE PROCEDURĂ PENALĂ ADNOTAT

Partea generală
Analiză comparativă
Noutăţi, explicaţii, comentarii
Ediţia a II-a, revăzută şi adăugită

. de peste 65 de ani. unde a funcţionat ca prorector circa 15 ani. . Conf. . tratate etc. referate. univ. are peste 20 de ani de activitate didactică universitară în domeniul dreptului procesual penal. . ALEXANDRU VASILIU  Activitate profesională: avocat.). profesor emerit al Universităţii din Bucureşti  Activitate profesională: . a fost judecător la Curtea de Apel Braşov – Secţia penală.Prof. ca formator. Conf. cursuri universitare. referate. dr. premiul de excelenţă din partea Asociaţiei Juriştilor din România (2008). referate. cursuri universitare. univ. . la pregătirea magistraţilor.unul dintre cei mai prestigioşi specialişti în domeniul dreptului procesual penal. cărţi etc.  Publicaţii: a publicat peste 50 de lucrări de specialitate (articole. membru al Senatului Universităţii şi inspector în Ministerul Învăţământului (6 ani).decan de vârstă al profesorilor emeriţi ai Universităţii din Bucureşti. prin acesta. are peste 20 de ani de activitate didactică universitară în domeniul dreptului procesual penal. .). . .experienţă îndelungată.).a publicat peste 100 de lucrări de specialitate (studii.cofondator al Universităţii Titu Maiorescu. GHEORGHE RADU  Activitate profesională: a fost avocat şi apoi judecător la Curtea de Apel Braşov – Secţia penală. în educarea multor generaţii de studenţi.a participat la numeroase manifestări ştiinţifice în ţară şi peste hotare.  Premii: - este laureat al premiului „Simion Bărnuţiu” al Academiei Române (1993).activitate de consultanţă în calitate de avocat. cărţi etc. diploma de onoare pentru dezvoltarea Universităţii Titu Maiorescu (2003).competenţe în probleme organizatorice şi de management în învăţământul superior – decan. dr.  Publicaţii: a publicat peste 50 de lucrări de specialitate (articole. NICOLAE VOLONCIU. a participat mai mulţi ani. univ. . . cursuri universitare.  Publicaţii: .Doctor Honoris Causa al Universităţii Ovidius din Constanţa (2013).a fost asistent al profesorului Vintilă Dongoroz şi. prefeţe ale unor lucrări. a condus circa 20 de ani secţiunea de Drept procesual penal a Revistei de drept penal. prodecan. . a cunoscut cel mai bine istoria nescrisă a peste 150 de ani de ştiinţe penale.colaborare amplă şi susţinută în publicaţii specializate în materie juridică. dr. Plachetă omagială din partea Ministerului Justiţiei pentru participarea la elaborarea Codului de procedură penală.bun cunoscător al activităţii practice de elaborare a actelor normative.

revăzută şi adăugită Universul Juridic Bucureşti -2016- . comentarii Ediţia a II-a.Nicolae Volonciu .coordonator Alexandru Vasiliu Radu Gheorghe NOUL COD DE PROCEDURĂ PENALĂ ADNOTAT Partea generală Analiză comparativă Noutăţi. explicaţii.

ro www.314. . şi adăug.C.314.R. Nicio parte din acest volum nu poate fi copiată fără acordul scris al S.R. . NICIUN EXEMPLAR DIN PREZENTUL TIRAJ NU VA FI COMERCIALIZAT DECÂT ÎNSOŢIT DE SEMNĂTURA ŞI ŞTAMPILA EDITORULUI. comentarii / Nicolae Volonciu (coord. 20162 vol. Copyright © 2016.: 0732.C. Toate drepturile asupra prezentei ediţii aparţin S./fax: 021.320.: 021. Universul Juridic S. Universul Juridic S.). Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României VOLONCIU.93. Alexandru Vasiliu.L.Editat de S.ro .R. .2016.universuljuridic.15 DISTRIBUŢIE: fax: 021. APLICATE PE INTERIORUL ULTIMEI COPERTE.ro DEPARTAMENTUL tel. Universul Juridic S.L.Conţine bibliografie. . NICOLAE Noul Cod de procedură penală adnotat : analiză comparativă.C.C. ISBN 978-606-673-805-7 Vol. ISBN 978-606-673-790-6 I.13 tel.L.93.Ed.666 e-mail: redactie@universuljuridic.Bucureşti : Universul Juridic. Radu II.R. explicaţii. Vasiliu. Radu Gheorghe. S.314. Alexandru 343(498)(094) REDACŢIE: tel. Universul Juridic S.L. Gheorghe. rev. 1 : Partea generală. a 2-a.16 e-mail: distributie@universuljuridic. noutăţi.93.

pp. hot. M. C. avem în vedere Codul de procedură penală al României.n. Of.U. H.G. p. par. CEDO Convenţie Dreptul ed. nr.ABREVIERI | 5 Abrevieri alin. civ. op. pr. pen. c. cit. . O. O. . alineat articol contra Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene Codul civil noul Cod penal Codul de procedură civilă Curtea Europeană a Drepturilor Omului Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (Convenţia europeană a drepturilor omului) Revista „Dreptul” ediţie Editura et caetera („şi celelalte”) Hotărârea Guvernului hotărârea în acelaşi loc Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie litera Monitorul Oficial al României. urm. intrat în vigoare la 1 februarie 2014. cu modificările ulterioare.Ori de câte ori în lucrare sunt menţionate articole de lege fără indicarea legii din care fac parte. Partea I numărul Ordonanţa Guvernului Ordonanţa de urgenţă a Guvernului opera citată pagina paragraful punctul paginile sublinierea noastră următoarele NOTE: . ibidem ICCJ lit. s.G. Cartă C. Ed. civ.Folosirea sintagmei „legea veche” indică trimiterile făcute la Codul de procedură penală al României din 1969.G. C. pct. art. etc.

. în timp ce în noua concepţie este vorba despre principii care guvernează legea procesual penală în întregul ei. la egalitatea de arme şi de şanse. actuala reglementare consacră principiile aplicării legii procesual penale. dar sunt şi altele. PRINCIPIILE ŞI LIMITELE APLICĂRII LEGII PROCESUALE PENALE | 11 PARTEA GENERALĂ TITLUL I Principiile şi limitele aplicării legii procesuale penale  COMENTARIU: Semnalăm. deoarece legea veche se referea la regulile de bază – numite în doctrină şi principii fundamentale – aplicabile procesului penal. spre exemplu. Astfel.TITLUL I. Este o diferenţă de conţinut semnificativă. care este prezent în desfăşurarea oricărei activităţi sau proceduri procesual penale. pornind chiar de la denumirea acestui titlu. mai întâi. cu toate componentele care se subsumează acestei cerinţe. care funcţionează numai până la rămânerea definitivă a hotărârii penale. Sunt principii. precum principiul prezumţiei de nevinovăţie. întrucât includerea unei reguli în categoria acestor principii nu are drept criteriu doar întinderea aplicării sale pe parcursul întregului proces penal. precum importanţa aplicării şi respectării sale pentru asigurarea desfăşurării unui proces corect şi echitabil. accesul neîngrădit la dosarul cauzei etc. dreptul la o apărare efectivă. Ne gândim aici. ci se fundamentează şi pe alte considerente. Acest aspect nu ştirbeşte cu nimic din valoarea de principiu fundamental a prezumţiei de nevinovăţie. precum cel al legalităţii. în timp ce în redactarea Codului de procedură penală anterior primul titlu făcea referire la reguli de bază ale procesului penal. o diferenţă importantă în raport cu vechea reglementare. fiind avută în vedere orice reglementare – chiar din legi speciale – care se subsumează categoriei de lege procesual penală.

3 sunt două principii. . 1 şi art. în primul articol. în art. 1997. Astfel. care a fost exprimată pentru prima dată în Codul de procedură penală anterior. De asemenea. cu drept temei. iar în art. 1. că interpretarea şi aplicarea corectă a normelor de procedură penală nu poate fi realizată decât în acest fel. vol. Aceasta nu înseamnă că nu este utilă. P ARTEA GENERALĂ Nu trebuie să pierdem din vedere că aceste reguli de bază sunt orientări fundamentale cu conţinut juridic. Reglementarea legislativă a principiilor fundamentale nu este rodul unei concepţii unanime în sistemele de drept europene. p. este de subliniat faptul că se constată o preocupare pentru amplificarea consacrării legislative a principiilor fundamentale – 12. având caracter absolut şi irefragabil. aşa cum s-a arătat la nota de la art. I. cu o deosebită importanţă doctrinară şi jurisprudenţială şi reprezintă o călăuză sigură în interpretarea şi aplicarea corectă a legii de către organele sistemului judiciar. până în prezent. 76. 1 N. în acelaşi timp. titlul se încheie cu art. Bucureşti. în timp ce în Codul actual acţiunile formează obiectul unui titlu distinct. Din punct de vedere al structurii reglementării. În multe ţări. mai ales atunci când este vorba despre prevederi lacunare sau neclare1. ceea ce indică interesul pentru construirea unui sistem de referinţă în interpretarea şi aplicarea corectă a normelor de procedură. Ed. 13. cel al separării funcţiilor judiciare şi cel al oficialităţii [a se vedea alin. Un element de noutate. Principiile devin astfel. (2)]. se constată că în Titlul I din legea veche era cuprinsă şi reglementarea acţiunilor din procesul penal. Paidea.12 | N OUL C OD DE PROCEDURĂ PENALĂ . în art. Drept procesual penal. fiind însă consacrate în mod constant de doctrină şi recunoscute şi acceptate unanim în aplicarea legii de procedură penală. în care este reglementată aplicarea legii de procedură penală în timp şi spaţiu. 2 este consacrat principiul legalităţii. a format doar preocuparea doctrinei. ele nu sunt supuse normării. Volonciu. Aici este vorba despre ceea ce Titlul I enunţă ca limitele aplicării legii procesual penale. aspect care. îl constituie definirea normelor de procedură. 4-12. faţă de 9 în legea veche –. mai ales din vestul Europei. De aceea. instrumente pentru interpretarea normelor de procedură şi puncte de reper în aplicarea legii şi se poate susţine. ba chiar necesară această abordare a legiuitorului român.

aflarea adevărului. ale celorlalte reglementări ale Uniunii Europene în materie procesual penală. caracterul echitabil şi termenul rezonabil al procesului penal. prin conţinutul lor. în mod justificat. Mai adăugăm faptul că. precum şi ale pactelor şi tratatelor privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care România este parte. sunt definite ca norme de procedură prevederile legale care. în realitate acesta este parte componentă a principiului aflării adevărului. 101. în această sintagmă fiind incluse şi orice alte proceduri judiciare dintr-o cauză penală. PRINCIPIILE ŞI LIMITELE APLICĂRII LEGII PROCESUALE PENALE | 13 încă 9 principii. Acest aspect. ale tratatelor constitutive ale Uniunii Europene. Legiuitorul a urmărit ca această categorie de norme să răspundă. obligativitatea punerii în mişcare şi a exercitării acţiunii penale. la reguli generale în materie de probaţiune. al nece- . dreptul la libertate şi siguranţă.  Art. respectarea demnităţii umane şi a vieţii private.  Notă: Potrivit acestui text de lege. dreptul la apărare. adiacente sau ulterioare procesului penal propriu-zis. (2) Normele de procedură penală urmăresc asigurarea exercitării eficiente a atribuţiilor organelor judiciare cu garantarea drepturilor părţilor şi ale celorlalţi participanţi în procesul penal astfel încât să fie respectate prevederile Constituţiei. ne bis in idem. pe care îl însoţeşte în întreaga sa aplicare. 1. Normele de procedură penală şi scopul acestora (1) Normele de procedură penală reglementează desfăşurarea procesului penal şi a altor proceduri judiciare în legătură cu o cauză penală. deşi principiul loialităţii administrării probelor este reglementat ca atare numai în art.TITLUL I. în acelaşi timp. cât şi necesităţii protecţiei drepturilor participanţilor la procesul penal. limba oficială şi dreptul la interpret. cu necesitatea garantării şi respectării drepturilor procesuale şi a respectării legii. Eficienţa activităţii organelor judiciare este pusă în balanţă. şi anume: prezumţia de nevinovăţie. atât cerinţei eficienţei organelor judiciare. se referă la desfăşurarea procesului penal.

20: „(1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile cetăţenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului. întrucât textul nu face decât să reia. pe de altă parte. Codul de procedură penală anterior (Legea nr. pe de o parte. a reprezentat o preocupare constantă a doctrinei. Poate ar fi fost mai potrivit ca prevederile din cele două articole să fie cuprinse într-unul singur. prima parte a art. cu excepţia cazului în care Constituţia sau legile interne conţin dispoziţii mai favorabile”. aşa cum era în Proiect. cel al legalităţii. la prevenirea infracţiunilor. (2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului. iar consacrarea legislativă dobândeşte consistenţa unei garanţii procesuale esenţiale. 1 alin. au prioritate reglementările internaţionale. Sub acest aspect. cât şi de organul judiciar chemat să interpreteze şi să aplice legea de procedură. 29/1968): „Art. art. ! Observaţie: În art. fie că este vorba sau nu de spaţiul Uniunii Europene. la apărarea persoanei. la care România este parte. într-o altă topică şi exprimare. şi respectarea drepturilor şi libertăţilor persoanelor. Scopul procesului penal. de fapt. noutatea din art. . 1 Constituţia României.14 | N OUL C OD DE PROCEDURĂ PENALĂ . (2) Procesul penal trebuie să contribuie la apărarea ordinii de drept. (…). căreia înţelege să i se supună chiar legea fundamentală. textul răspunde unei exigenţe enunţate în art. a drepturilor şi libertăţilor acesteia. în opera de redactare normativă. şi subliniază o cerinţă fundamentală care trebuie avută în vedere atât de legiuitor. un singur principiu. De asemenea. (1). 20 din Constituţie1. 1 şi art. şi legile interne. de ordin public. precum şi la educarea cetăţenilor în spiritul respectării legilor”. P ARTEA GENERALĂ sităţii existenţei unui permanent echilibru între apărarea intereselor generale. este subliniată necesitatea ca aceste norme să fie în deplină concordanţă cu prevederile Legii fundamentale şi ale convenţiilor şi tratatelor la care România este parte. cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte. 2 se prevede. 1. 2 constând numai în denumirea marginală.

A se vedea. Theodoru. în afară de cazul când. în acelaşi timp. (2) sau art. spre exemplu. se dispune altfel. potrivit dispoziţiilor prevăzute de lege. 5 alin. implicit. Drept procesual penal. Hamangiu. (1). 1946.TITLUL I. întrucât în legea veche se făcea referire doar la două din cele trei faze ale procesului penal. (2) Funcţiile judiciare se exercită din oficiu.  Notă: Definirea acestui principiu este mai succintă. d) funcţia de judecată. Tipografia Naţională Cluj. I. chiar dintre cele dedicate principiilor. 3 alin. Pop. deşi. 78. art.  Codul de procedură penală anterior: „Art. Legalitatea procesului penal Procesul penal se desfăşoară potrivit dispoziţiilor prevăzute de lege. şi este impusă de recunoaşterea sa pe plan doctrinar de multă vreme2. vol. b) funcţia de dispoziţie asupra drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei în faza de urmărire penală. (2). şi faza punerii în executare a hotărârilor penale definitive se desfăşura tot sub semnul legalităţii. 2. A se vedea T. (1) Procesul penal se desfăşoară atât în cursul urmăririi penale. c) funcţia de verificare a legalităţii trimiterii ori netrimiterii în judecată. Este abandonată consacrarea expressis verbis a principiului oficialităţii. 7 alin. prin lege. Separarea funcţiilor judiciare (1) În procesul penal se exercită următoarele funcţii judiciare: a) funcţia de urmărire penală. Sigur că în prezent se impune a fi rediscutată problema fazelor procesului penal.  Art. Bucureşti. 1 2 A se vedea Gr. Drept procesual penal. 299. . Ed. dar ea este. (…)”. numit şi al obligativităţii1. mai cuprinzătoare. 2008. deşi prezenţa acestuia rezultă. din conţinutul mai multor norme de procedură penală. dar nu o vom face la acest moment. 3. 2. p. cât şi în cursul judecăţii. art. Legalitatea şi oficialitatea procesului penal. p. PRINCIPIILE ŞI LIMITELE APLICĂRII LEGII PROCESUALE PENALE | 15  Art. evident.