You are on page 1of 8

INTRODUCERE

De-a lungul secolelor, medicina s-a preocupat continuu de problemele de sanatate ale
copilului, conturandu-se bazele unei noi discipline, numita pediatrie. Aceasta a avut o
dezvoltare progresiva, imbogaţindu-se cu noi şi noi date şi devenind o ştiinţa de sine
statatoare.
Acest manual se adreseaza elevilor de şcoli sanitare şi constituie un instrument prin
care
aceştia pot lua cunoştinţă de cerintele privind ingrijirile copilului sanatos şi bolnav.
Prin parcurgerea acestui curs, studenţii vor dobandi competente in ingrijirea copilului
sanatos şi bolnav.
Scopuri şi obiective
Dupa studierea manualului, elevii vor fi capabili:
- sa supravegheze activ creşterea şi dezvoltarea unui copil;
- sa analizeze semnele şi simptomele afecţiunilor copiilor;
- sa identifice problemele pacientului-copil;
- sa stabileasca diagnosticul de ingrijiri;
- sa aplice interventiile;
- să evalueze rezultatele.
PARTEA I
SUPRAVEGHEREA ACTIVA A CREŞTERII Ş1 DEZVOLTARII COPILULUI
CAPITOLUL 1
INTRODUCERE IN PUERICULTURA
In cursul evolutiei ei, medicina s-a preocupat de problemele de sanatate ale copilului,
in raport cu posibilitajile pe care le-a avut, ca practica şi apoi ca ştiinfa. In timp, s-a desprins
din randul ei o noua ramura şi anume medicina infantilă. Aceasta cuprinde doua ramuri:
- puericultura, care se ocupa de copilul sanatos;
- pediatria, care se ocupă de copilul bolnav.
Puericultura este ramura profilactica a medicinei infantile, care studiaza creşterea şi
dezvoltarea copilului, stabilind şi îngrijirile ce trebuie acordate acestuia.
Etimologic, termenul de puericultura provine din limba latina, unde puer mseamna
copil şi cultura = a crea. Acest termen a fost folosit pentru prima data de medicul obstetrician
francez Carron.
Puericultura are ca obiectiv general studiul, analiza şi asigurarea creşterii şi dezvoltarii
normale a copilului.
Dintre scopurile puericulturii amintim:
- ocrotirea copilului din perioada antenatala pana la varsta de adult;
- aplicarea masurilor de ingrijire privind dezvoltarea sa somatica, psihica si afectiva;
- aplicarea masurilor educativ-instructive;
- creşterea capacităţii reactive a copilului;
- apararea impotriva imbolnavirilor.
În practica medicală, puericultura nu poate fi separata de pediatrie decat în scop didactic,
pentru uşurarea procesului educativ-instructiv.
Păstrarea sanataţii copilului ii obliga pe toţi cei care se ocupa de el sa-şi insuşeasca cat mai
multe cunoştinte care privesc:
- caracteristicile şi posibilitajile de apreciere a copilului sanatos;
- factorii care influenţeaza cretşerea şi dezvoltarea armonioasa a copilului;
- mijloacele şi metodele prin care se realizeaza aceste deziderat

c) creşterea şi dezvoltarea nu se fac simultan in aceleaşi proporţii in intreg organismul. sindroamele de malabsortie). diferite segmente cresc inegal.unele malformati congenitale de cord. glicogenozele). . . .afecţiuni metabolice (diabetul zaharat.  Factorii hormonali. se accentueaza prepubertar şi scade din nou la stabilirea maturităţii sexuale.cultura fizica. d) variable de creştere oscileaza in cadrul unor limite fiziologice.infecţii acute sau cronice grave şi prelungite.condiţiile de viaţa.afecţiuni cronice digestive (mucoviscidoza. alcool etc.  Factori ce acţioneaza dupa naştere: .tulburari acute sau cronice de nutriţie. nanism acondroplazic. . Factori endogeni  Factorii genetici.microclimatul sau climatul din spajiile inchise. b) ritmul de creştere accelerat in primul şi al doilea an de viaţă scade ulterior. Prin creştere.  Factori ce actioneaza dupa naştere: . steatoreea.iradiere cu raze X a mamei in timpul sarcinii. . Dezvoltarea este un proces normal prin care organele. de adaos de noua substanţa tisulara. .boli cardiace cronice (nanism mitral).).bolile gravidei. precum şi funcţiile acestora se maturizeaza. realizată prin multiplicarea celulara şi creşterea volumului celulei. diareea prin intoleranta. nanism pottic. Legile generale care guvemeaza creştereaşi dezvoltarea sunt: a) ritmul de creştere scade odata cu inaintarea in varsta.CAPITOLUL 2 CREŞTEREA Ş1DEZVOLTAREA 2. organismul işi creşte masa.  Secreţiile altor celule şi ţesuturi. Notiuni despre creştere şi dezvoltare Creşterea reprezinta procesul normal de marire a dimensiunilor corporate.1. . .alimentatia. lipodistrofie).intoxicaţii cronice (toxice profesionale. . fiind condiţionate pe de o parte de substratul ereditar. .regimul educativ. iar pe de alta parte de influenţa factorilor de mediu. . .alimentaţia mamei. .neuro-endocrinopatii infantile. . sistemele.macroclimatul sau climatul geografic. Factorii care determina creşterea sunt impartial in: Factori exogeni  Factori ce actioneaza în viata intrauterina: . tutun.afecţiuni ale sistemului osos (nanism rahitic. Factori patologici  Factori ce acţioneaza in viaţa intrauterină: . .

nou-nascut normoponderal: greutatea normala la naştere este in medie: .băieti: 3000-3250 g. intre 1 şi 2 ani. b) Talia in primul an de viaţa creşte astfel:  in prima luna . . .la fete: 48-50 cm.lea an cu 8.3 cm.nou-nascutul macrosom: este nascutul cu o greutate la naştere > 4 000 g. exceptand perioada pubertara: talia creşte cu 6 cm/an. . In al doilea an de viaţa. talia se calculeaza cu formula lui Geldrich: T = 5xV + 80 (V = varsta in ani) d) Talia copilului preşcolar (3 pana la 6-7 ani) In această perioada.abdomenul este mare. Masurarea taliei sugarului se face lunar cu ajutorul unui dispozitiv numit pediometru.membrele inferioare sunt scurte şi aproximativ egale cu cele superioare. Creşterea staturala a) Talia la naştere (T) in medie este: .capul este relativ mare. Peste varsta de 2 ani.5 cm. Masurarea copiilor cu varsta peste 2 ani se face anual cu taliometrul. la 3 ani se apropie de 94 cm. c) Talia copilului antepreşcolar (1-3 ani) . e) Talia copilului şcolar (de la 6-7 ani la pubertate) Creşterea este mai lenta in aceasta perioada. In general.viscerocraniul este mai mic decat neurocraniul. Talia la nou-nascut are urmatoarele caracteristici: . copilul va mai creşte cu 7 cm.nou-născutul subponderal: cu Gn cuprinsa intre 2 800 şi 2500 g. .5 cm. reprezentand ¼ din talie. Daca la varsta de un an talia este de 74 de cm. care reprezinta o tija marcata.2. in primul an de viaţa. creşterea este mai lenta: in inaltime se creşte cu 6-8 cm. cat şi in talie. . Pentru a fi executata corect. nou-nascuţii se impart in: .fete: 2 800-3 000 g.2 cm. De la 3 la 4 ani. T = 5xV + 80 (V = varsta in ani). iar de la 5 la 6 ani cu 6 cm. creşterea are un ritm intens atat in greutate. . la 2 ani T = 80-82 cm.baie|i: 49/52 cm. talia creşte cu 20 cm. . copilul creşte cu 11.  din a V-a luna . gatul este scurt.  in a III-a luna .2.in perioada 1-3 ani. Creşterea ponderala Greutatea la naştere (Gn) Din punctul de vedere al Gn.  in a IV-a luna . de la 4 la 5 ani cu 6. ea trebuie efectuata de doua persoane.5 cm.3 cm. iar in al trei. . talia de la naştere se dubleaza la varsta de 4-5 ani şi se va tripla la 14-15 ani.4 cm.cate 1 cm/luna.3. Deci.  in a Il-a luna . f) Talia copilului la pubertate T = 5xV + 80 (V = varsta in ani) 2. copilul creşte cu aproximativ 1 cm/lună.

Greutatea copilului preşcolar (intre 3 şi 6-7 ani) In aceasta perioada creşterea este mai lenta: in greutate copilul creşte 2 kg/an.  respectarea ritualului „meselor“. care se efectueaza in acelaşi moment al zilei. văzul şi auzul sunt prezente de la naştere dar imperfecte. Greutatea se masoara prin cantarire. reflex de strănut .semnalează disconfortul prin plans .  asigurarea igienei mediului şi personala. iar la 12 luni va avea 9 000 g.5 kg/an. . Greutatea copilului la pubertate In aceasta perioada creşterea in greutate este accelerata.  asigurarea unei ambianţe placute.4. sugarul creşte cu 250 g/luna.  aeroterapia. . Greutatea copilului şcolar (intre 6-7 ani şi pubertate) Creşterea este lenta. sugarul creşte astfel: .nou-nascutul reacţionează la lumină prin clipire. dimineaţa pe nemancate. In al doilea an de viaţa. involuntare. exceptand perioada pubertara: creşterea in greutate se face cu 3.intre 0 şi 4 luni. olfactiv. creşterea in greutate va fi in medie de 2. Greutatea copilului antepreşcolar (1-3 ani) Creşterea in greutate este mai lenta. sugarul creşte cu 500 g/luna.analizatorii tactil. dar adoarme in timpul suptului . la 2 ani va avea aproximativ 12 kg. reflex de deglutijie. de joaca.muşchii cefei sunt hipotoni. Factorii care stimulează funcţionarea optima a creierului sunt:  organizarea corecta a timpului.Greutatea in primul an de viaţa: In primul an de viata. 2. de baie. .perioadele de veghe sunt foarte scurte: se trezeşte numai la orele de alimentaţie. ritmul de creştere va fi de 250-300 g/ luna. dar funcţionarea lui depinde de felul in care este solicitat. capul fiind batant .  respectarea orelor de somn. sugarul creşte cu 750 g/luna.activitatea SNC este reflexa: reflex de sugere. in primele zile după naştere prezinta fotofobie . Etapele dezvoltarii psihomotorii sunt: Varsta Caracteristici 0-1 luna . iar la 3 ani 15 kg. fară scop . Dezvoltarea psihomotorie Creierul este bine format la varsta de 1 an. necoordonate.5 kg/an. Dupa varsta de 2 ani.intre 4 şi 8 luni.5-3 kg/an.la 8 luni va avea 8 000 g.  formarea deprinderilor. de masa. Astfel. 2.prezinta poziţie in flexie ca in viaţa intrauterina .la 4 luni sugarul işi dubleaza greutatea de la naştere. . gustativ şi receptorii vestibulari sunt complet dezvoltaţi la naştere.la 3 saptamani de viaţa apar mişcarile coordonate şi sinergice ale globilor oculari . -intre 8 şi 12 luni.mişcarile membrelor sunt de mica amplitudine.

apucat de maini şi tras uşor se ridica in poziţie şezanda La 5 luni . tarare.ţine bine capul şi il ridica .urmareşte bine cu privirea şi intoarce capul dupa obiecte .se ridica singur in picioare ţinandu-se de marginea patului .se intoarce de pe abdomen pe spate .intinde mainile către obiecte colorate sau sonore .se menţine in picioare ţinandu-se cu mainile de bara patului .se ridica singur in şezut .cauta o jucărie pierduta .emite vocale aspirate La 2 luni . deci apreciază distanţele . in pozţie verticala.priveşte la adultul care vorbeşte ..are perioade lungi de veghe . iar cand este desfăşat „se intinde“ zambeşte spontan. face paşi . 6-7 luni . sau ba.apuca obiectele cu mana şi le ţine .ţine in fiecare mana cate un obiect . intoarcere. persoanele care îl ingrijesc) . ba) 7-8 luni . primele 3 luni de viaţa reprezinta perioada de intrare in funcţiune şi perfecţionare a analizorilor.ia singur obiectele.apucă bine obiectele şi le duce la gura .manifesta interes pentru jucarii (plange daca i se iau) .stă in şezut bine nesprijinit .fixeaza obiectele din faţa sa .articuleaza silabe izolate In rezumat. intarind articulaţiile genunchilor 4-5 luni .apuca bine obiecte cu primele 3 degete .mişcările sunt mai precise In rezumat. ridică pentru puţin timp capul.la 4 saptamani fixeaza obiectele .priveşte fix o lumină puternica . inconştient .zambetul apare ca un raspuns emotional .intoarce capul la zgomote La 3 luni .se tarăşte pe coate şi genunchi .stă in şezut nesprijinit .la sfarşitul lunii se linişteşte cand aude o voce cunoscuta sau muzica 2-3 luni .se ridica in picioare ajutat .la zgomote putemice reacţioneaza prin plans prezinta reflexe arhaice 1-2 luni perioadele de veghe sunt mai lungi: ramane treaz in timpul mesei .urmareşte cu privirea obiectele care se mişca in campul lui vizual . ma.culcat pe burta. se sprijina pentru puţin timp in picioare. perioada de la 3 la 6 luni de viaţa se caracterizeaza prin elaborarea mişcarilor coordonate complexe: apucare.susţinut de sub axile. ma.manipuleaza bine obiectele La 6 luni .surade in faţa oglinzii 5-6 luni .gangureşte .se joacă cu jucariile .se joacă cu mainile . iar catre sfarşitul lunii ridica şi umerii . ba. 3-4 luni .sta in şezut sprijinit de perne .mişcările devin mai ample.susţinut de sub axile. involuntar.repeta stereotip o silaba (exemplu: ma.incepe sa inteleaga limbajul 8-9 luni .recunoaşte obiecte şi persoane (exemplu: biberonul.

pronunţa 1-2 cuvinte cu sens: mama.inţelege denumirea unor obiecte.limbajul este alcatuit din 5-10 cuvinte In rezumat.merge bine.executa mişcari complexe: incheie nasturi. papa. deci leaga percepţia vizuala de denumire .numeşte pe alti copii cunoscuţi .ridica şi lasă jos obiectele .repeta silabe.vocabularul are 250-300 cuvinte .urca şi coboara scarile „in patru labe“ .incepe sa se dezbrace singur - . danseaza .mananca singur .incepe sa puna intrebari .bea singur din cana .formeaza propozitii simple luni .sta in picioare făra sprijin .apar manifestari de jena .executa ordine simple .incepe sa formeze fraze .intoarce filele unei carţi şi se uita la poze . un numar mare de obiecte şi acţiuni . o imbraca . sa se spele pe maini. bate din palme) .inţelege denumirea unor obiecte sau parţi ale corpului şi le arata la cerere .face cativa paşi nesprijinit .pronunţa 3-4 cuvinte cu sens La 1 an .face paşi laterali se taraşte pe palme şi genunchi urmareşte şi imita mişcarile adultului (exemple: face „pa-pa“.se perfectioneaza mişcarile mainilor (pune un cub intr-o ceaşca.merge ţinut de o singura mana .repeta cuvinte simple .impinge cu piciorul o minge . tata 11-12 luni .inţelege interzicerea . Intre 1 an şi .colaboreaza la imbracat şi dezbracat . hraneşte papuşa.se cere la olita .se denumeşte pe sine prin nume .incepe sa manance singur cu linguriţa alimente solide .merge singur . perioada de la 6 la 12 luni de viaţă se caracterizeaza prin perfecţionarea motilitaţii.cunoaşte culorile. pune un cordon.merge ţinut de ambele maini . formarea mersului şi a limbajului.face actiuni cu scop determinat: cladeşte cu cuburi. alearga .suprapune 2-3 cuburi .compara marimile .incepe sa manance singur supa.se perfectioneaza controlul sfincterelor 1 an şi 6 luni . işi scoate ciorapii) . sa joace jocuri cu reguli La 2 ani .mazgaleşte cu creionul pe hartie La 1 an si 6 .arata cu degetul ceea ce doreşte .pronunţa 1-2 cuvinte bisilabice 10-11 luni .cere olita chiar pentru micţiune . imitand pe adult 9-10 luni .urca şi coboara scarile .

imaginaţia se dezvolta .factorii endocrini ce intervin in aceasta perioada influenteaza şi dezvoltarea pubertate psihica şi intelectuală .6 ani. limbaj) .gandirea devine dialectică .se maturizează social - 2.se dezvolta intuitia . apare gandirea creatoare copilul face comparaţii . apar incisivii laterali superiori şi apoi  cei inferiori. recita poezii scurte primeşte şi executa mici insarcinari spune „buna ziua“. apar primii molari mici sau premolarii: superiori şi inferiori.trece pe un plan mai in faţa conştiinta de sex şi interesul pentru sexul opus . nesistematică.se dezvolta in continuare imaginaţia şi limbajul La .6 şi 2 ani. mai ales cea voluntara . corect. altele se accentueaza .limbajul este bogat.  intre 1. devine mai analitica apare capacitatea de generalizare şi abstractizare. . povesteşte. apar caninii. intre 10 şi 12 luni.se poate exprima grafic prin desen .se naşte dorinta de exteriorizare a unei maturitaţi devansate prin toate formele (ţinuta. multumeşte joaca jocuri colective De la 3 ani la domina dorinţa de a cunoaşte: pune intrebari din ce in ce mai numeroase 7 ani au o capacitate crescuta de a imita se evidenţiaza „inclinaţiile“ personale limbajul se dezvolta intens.cunoaşterea.dezvoltarea intelectuală reflecta interesele tanarului adolescenţă .gandirea se dezvolta spre rationamente cu conţinut abstract.se orienteaza in timp şi spaţiu . cu tendinţă la nascociri şi minciuni neintenţionate .se dezvolta sentimente morale: ruşine.La 3 ani vocabularul are 500-600 cuvinte vorbeşte clar. Dentiţia a) Dentiţia temporara sau de lapte Ritmul şi ordinea apariţiei:  intre 6 şi 8 luni.se dezvolta voinţa .personalitatea este bine dezvoltată . se concretizeaza noţiunile apar forme elementare de logica apare conştiinta de sine memoria este imprecisa.memoria reţine şi reda cu fidelitate şi in mod constient numeroase date .apar preocupari de sine .se dezvolta atentia. formeaza fraze lungi. .  intre 1 an şi 1. apar incisivii mediani inferiori.se realizeaza deprinderea cititului şi a scrisului . mulţumire De la 7 ani. memoria şi gandirea devin logice .  intre 8 şi 10 luni.unele trasaturi se estompeaza. apar incisivii mediani superiori. cu peste 3500 cuvinte la pubertate . observatia.5. apare limbajul intelectual vocabularul are 3500 cuvinte gandirea se dezvolta.se dezvolta personalitatea La .

Erupţia dentara este precedata de salivatie crescuta şi prurit gingival.  radiografii osoase pentru aprecierea maturarii osoase. apar primii molari mari in spatele ultimilor premolari. electroliţi sau alţi compuşi biologici. apar molarii mici secunzi sau premolarii 2.  masurarea greutaţii. .  calcularea coeficientului de dezvoltare.  scurte accesiuni febrile.  masurarea perimetrului cranian.  intre 7 şi 12 ani.  insomnie. copilul are 8 incisivi.  intre 11 şi 13 ani.6-3 ani.  masurarea inalţimii capului. apar molarii mari secunzi. distrofie şi hipoparatiroidism.  masurarea perimetrului mijlociu al braţului.  infecfii locale: pericoronarita exsudativa sau purulenta. intre 2 ani şi 2. b) Aprecierea maturatiei Maturatia este mai dificil de apreciat. uneori uşoară indispoziţie şi dureri la nivelul gingiilor. iar după pubertate ultimii molari mari.  calcularea coeficientului de inteligenta (IQ). La varsta de un an. 2.6. la 3 ani are 20 dinţi.  agitaţie. Se apreciaza prin:  masurarea valorilor serice ale unor enzime. Dentiţia permanenta are 32 dinţi. Indici de apreciere a creşterii şi maturatie a) Aprecierea creşterii somatice – se face prin:  masurarea taliei. Accidentele apar in rahitism. Accidentele in cursul eruptiei dentare pot fi:  erupţie dentara dificila. cu bombarea mucoasei gingivale. b) Dentitia permanentă: la 6 ani.  inapetenţa.  masurarea perimetrului toracic. dintii temporari se schimă in ordinea apariţiei lor. intarzieri ale eruptiei dentare. c) Aprecierea dezvoltarii psihomotorii prin:  examene clinice generale cu intocmirea de grafice speciale.