You are on page 1of 249

CURS Spectroscopie si Laseri

Noţiuni fundamentale de laser

Partea a II-a LASERI

12/10/2015

Facultatea de Fizica

1

Cuprins






1. Radiaţia laser şi proprietăţile ei.
2. Mecanismele Laserului.
3. Sistemul laser
4. Cavitatea optică şi modurile de oscilaţie.
5. Amplificarea laser – Câştigul laser..
6. Tipuri de lasere şi caracteristicile lor.
7. Caracteristicile radiaţiei laser.
8. Aplicaţii ale laserelor
12/10/2015

Facultatea de Fizica

2

Radiaţia laser şi proprietăţile ei

Radiaţia electromagnetică

Proprietăţile radiaţiei laser

• Radiaţia electromagnetică în vid
• Radiaţia electromagnetică în materie
• Monocromaticitatea
• Direcţionalitatea
• Coerenţa
12/10/2015

Facultatea de Fizica

3

Radiaţia laser şi proprietăţile ei
Introducere
LASER = Light Amplification by Stimulated Emission of Radiation
Laserul este un dispozitiv care transformă diverse forme de energie
(radiaţie electromagnetică, energie electrică, energie chimică,
etc.) în radiaţie electromagnetică (include radiaţia optică).
Termenii de bază folosiţi la descrierea undelor electromagnetice:

- Lungimea de undă
- Frecvenţa
- Perioada
- Vieza luminii
- Indicele de refracţie
12/10/2015

Facultatea de Fizica

4

spectrul infra-roşu (IR). se poate situa în regiunea spectrală ce include: domeniul spectral vizibil. alt domeniu.Radiatia electromagnetica. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 5 . spectrul ultra-violet (UV). interactia ei cu materia Radiaţia electromagnetică produsă de un laser.

12/10/2015 Facultatea de Fizica 6 . care se propagă în vid cu o viteză constantă. ce coincide cu viteza luminii c  3  108 m / s .Radiatia electromagnetica în vid Radiaţia electromagnetică este o undă transversală. Aspectul discret al radiaţiei electromagnetice este rezultatul muncii lui Albert Einstein (1879-1955) la începutul secolului XX.

Frecvenţa   numărul de oscilaţii într-o secundă (numărul de perioade de oscilaţie într-o secundă).Radiatia electromagnetica în vid Lungimea de undă   distanţa dintre două puncte consecutive ale unei unde ce au aceeaşi fază. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 7 . Relaţia dintre cei doi parametrii este: c    Frecvenţa radiaţiei eletromagnetice este invers proporţională cu lungimea de undă.

Radiatia electromagnetica în vid Lungimea de undă Deplasarea în funcţie de coordonata spaţială (la un timp dat). A= amplitudinea Comparaţia a două lungimi de undă diferite 12/10/2015 Facultatea de Fizica 8 .

Radiatia electromagnetica în vid Frecvenţa Deplasarea în funcţie de timp (a unui punct din spaţiu) Perioada (T) reprezintă distanţa minimă între două puncte adiacente ce au aceeaşi fază. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 9 .

12/10/2015 Facultatea de Fizica 10 .Radiatia electromagnetica în vid Spectrul electromagnetic Spectrul vizibil este o regiune mică din spectrul electromagnetic.

0  4. se situează între 1.5 Pentru materialele transparente în IR valorile sunt între 2.0 12/10/2015 Facultatea de Fizica 11 .Radiatia electromagnetica în materie Viteza luminii prin materie • Radiaţie electromagnetică ≈ lumina • Radiaţia electromagnetică ce traversează materia se va deplasa cu viteza mai mică decât viteza luminii în vid.4  1. inclusiv aerul. v  • Indicele de refracţie (n): n  c v c n • Indicele de refracţie pentru gaze. este egal cu cel al vidului n0  1 • Valorile indicilor de refracţie pentru multe materiale transparente în spectrul vizibil.

 0 n Frecvenţa este permanent aceeaşi 12/10/2015 Facultatea de Fizica 12 . Aceasta este asociată cu lungimea de undă redusă.Radiatia electromagnetica în materie Lungimea de unda prin materie Evolutia lungimii de undă în materie Viteza luminii în materie este mai mică decât în vid.

0 este n2.0 8 v 1.5  10 m / s n  0 n  0. şi micşorarea lungimii de undă.0 Concluzie: Lungimea de undă a luminii roşii într-un mediu cu indicele de refracţie n=2.3m .5  10 m / s Care este lungimea de undă a luminii prin acest mediu? Solutie: c 3  10 8 m / s n   2. • Ecuaţia lui Snell: n1  sin 1  n2  sin  2 8 Exemplu: Viteza luminii roşii 0  0.0  0. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 13 .6m într-un mediu este v  1.3m 2.Radiatia electromagnetica în materie Fenomenul refractia luminii – Legea lui Snell • Refracţia razei de lumină implică scăderea vitezei luminii în materie.6m  0.

Proprietatile radiatiei laser Monocromaticitatea Monocromaticitatea înseamnă o culoare. aceasta se divide în diferite componente colorate. la trecerea luminii albe printr-o prismă. Lumina albă la trecerea printr-o prismă 12/10/2015 Facultatea de Fizica 14 .

ce este caracterizată de o linie spectrală. 0  (o frecvenţă).   . semnifică o lungime de undă. în jurul lungimii de undă centrale. 0  . Lărgimea de bandă a radiaţiei laser în teorie şi în realitate 12/10/2015 Facultatea de Fizica 15 . În realitate.Proprietatile radiatiei laser Monocromaticitatea În sens teoretic o culoare. linia spectrală are o lăţime spectrală finită.

este dispersată într-un con cu un unghi de divergenţă   definit. într-o direcţie dată. şi cea emisă de o lampă cu incandescenţă 12/10/2015 Facultatea de Fizica 16 .Proprietatile radiatiei laser Directionalitatea Radiaţia emisă de un laser. Comparaţie dintre lumina emisă de un laser.

057 o  0. cu ajutorul relaţiei: tan    R  r   2 12/10/2015 Facultatea de Fizica L 17 2 . Relaţia dintre radiani şi grade este dată de: 360 o  2   radiani  1 radian  57. L. putem determina cât este spotul laserului la o distanţă oarecare.5' Cunoscând divergenţa.3o iar 1 miliradian  1 mrad  0.057  60'  3.   . a unui fascicul laser şi diametrul fasciculului la ieşire din laser 2r .Proprietatile radiatiei laser Directionalitatea Unghiul de divergenţă: unghiul determinat de apertura fasciculului (de ordinul mili-radianilor).

comparaţi cu cea a unui laser He-Ne de 1 mW ce are la ieşirea din laser un diametru de 2 mm. Puterea medie a laserului pe unitatea de suprafaţă defineşte densitatea de putere. la o distanţă de 2 metri.Proprietatile radiatiei laser Directionalitatea Exemplu Un laser cu divergenţa de 1 miliradian. produce la o distanţă de 10 m un spot de 10 mm. şi divergenţa este de 1 mrad. pe unitatea de arie. în comparaţie cu lumina de la o lampă cu incandescenţă de 100 W care nu este! Calculaţi densitatea de putere a radiaţiei unei lămpi cu incandescenţă de 100 W. Acceastă radiaţie pentru un laser de 5 mW se consideră periculoasă. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 18 .

iar densitatea de putere pe unitatea de suprafaţă la distanţa de 2 m va fi: 12/10/2015 100  W mW  0. 19 .2  2 2 2   200  cm cm Facultatea de Fizica .Proprietatile radiatiei laser Directionalitatea Soluţie: Lumina lămpii cu incandescenţă este emisă în toate direcţiile. sub forma unei distribuţii uniforme pe suprafaţa unei sfere cu raza de 2 m. Aceasta are suprafaţa   R 2 .

212  cm 2 cm 2 Concluzie: la o distanţă de 2 m de aceste radiaţii.Proprietatile radiatiei laser Directionalitatea Soluţie (continuare): În comparaţie cu lampa cu incandescenţă. densitatea de putere a radiaţiei laser este de 40 ori mai mare decât cea a lămpii. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 20 .21  cm L 2 2 2 Densitatea de putere a radiaţiei laser este: 1  mW mW  8    0.5  mrad   2. diametrul fasciculului laser la o distanţă de 2 m va fi de 4 mm.     R  r  tan    (in radiani )  R  r  L  tan   1  mm  2000  tan0. chiar dacă puterea lămpii este cu 5 ordine de măsură mai mare decât puterea laserului.1  mm  0.

Proprietatile radiatiei laser
Coerenta

Radiaţia electromagnetică este un fenomen ondulatoriu, iar unda
electromagnetică se poate descrie ca o sumă (superpoziţie) de unde
sinusoidale în funcţie de timp.
Conform teoriei ondulatorii, orice undă poate fi descrisă printr-o funcţie
de undă: y  A  cos  t   
unde:

A

amplitudinea,

  2     frecvenţa unghiulară,



faza iniţială a undei,

  t    

faza undei.

12/10/2015

Facultatea de Fizica

21

Proprietatile radiatiei laser
Coerenta

Unde coerente

Superpoziţia undelor
12/10/2015

Facultatea de Fizica

22

Proprietatile radiatiei laser
Coerenta

Unde care au aceeaşi lungime de undă, dar nu sunt coerente una cu
cealaltă.

Unde cu lungimile de undă diferite
Unde cu lungimi de undă diferite pot avea aceeaşi fază iniţială, dar nu
pot păstra aceeaşi fază relativă pe o distanţă spaţială
12/10/2015

Facultatea de Fizica

23

Proprietatile radiatiei laser
Concluzii

• Monocromaticitate
• Radiatia laser are grad inalt de monocromaticitate
• Radiaţia are aceeaşi lungime de undă, acurateţea spectrală

• Direcţionalitatea
• Divergenţa fasciculului este foarte mică
• Fasciculul este ca un fascicul paralel şi păstrează direcţia
spaţială
• Coerenţa
• Coerenţa depinde de monocromaticitate
• Coerenţa este importantă în aplicaţii precum interferenţa şi
difracţia, şi în procesul holografic
12/10/2015

Facultatea de Fizica

24

Mecanismele Laserului
cuprins

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.

Modelul atomic Bohr
Fotonii şi diagramele de energie
Absorbţia de radiaţie electromagnetică
Emisia spontană de radiaţie electromagnetică
Echilibrul termodinamic
Inversia de populaţie
Emisia stimulată
Ecuaţiile vitezei emisiei spontană
Tranziţiile stimulate
1.

Ecuaţiile vitezei de absorbţie

2. Ecuaţiile vitezei emisiei stimulate
3. Constanta de proporţionalitate
10. Amplificarea

12/10/2015

Facultatea de Fizica

25

Mecanismele Laserului

Pentru

a

înţelege

procesul

laser

precizăm

câteva

concepte de fizică:

Elementele de bază a structurii materiei – atomul.

Teoria ondulatorie –în special undele
electromagnetice.

Interacţia radiaţiei electromagnetice cu materia.

12/10/2015

Facultatea de Fizica

26

Modelul atomic Bohr
Efectul laser este un proces ce are loc în materie. Cum materia este
compusă din atomi, aceasta implică cunoaşterea structurii atomului, şi a
nivelelor sale energetice.

Descrierea modelului atomic Bohr (1913)
Nucleul conţine compactă sarcina electrică pozitivă (Z·e), unde Z este
numărul de protoni din nucleu, iar e=1,6·10-19coulomb este sarcina
elementară a electronilor
12/10/2015

Facultatea de Fizica

27

Modelul atomic Bohr
Starile energetice
Starea fundamentală
Este starea energetică preferată în mod normal. Dacă nu
se

transmite

energie

atomului,

electronul

este

în

permanenţă în starea fundamentală.

Stare excitată
Când atomul recepţionează energie (energie electrică,
energie optică, orice altă formă de energie), această

energie este transferată unui electron, şi acesta se excită
pe un nivel de energie superior.

12/10/2015

Facultatea de Fizica

28

dar poate sări de pe un nivel de energie pe altul.Modelul atomic Bohr Starile energetice Electronul nu poate sta între stări „stări energetice permise”. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 29 . Această cantitate specifică de energie este egală cu diferenţa dintre energiile celor două nivele energetice permise ale atomului. Cantitatea de energie este numită cuantă de energie (denumirea din Teoria Cuantică provine de la stări discrete decantităţi energetice). absorbind sau emiţând o cantitate specifică de energie.

Absorbţia şi emisia de radiaţie electromagnetică. Această energie cinetică este transferată ca energie internă atomului. Ciocnirea celor doi atomi. 2. şi transferul de energie cinetică este o consecinţă a ciocnirii.Modelul atomic Bohr Transferul energetic de la un atom la alt atom Transferul energetic de la un atom la alt atom se poate realiza în două moduri dinstincte: 1. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 30 .

054  10 34 J  s  2 Din relaţia de legătură a frecvenţei cu lungimea de undă. în general descrisă ondulatoriu. c    c E  h  obţinem . h  1. atunci se utilizează constanta lui Plank corectată Energia este dată de:  E  h     2      . şi frecvenţa sa (ν) .626  10 J  s  este constanta lui Planck. denumiţi Fotoni. poate fi analizată privind aspectul de comportament ca particulă. este determinată de formula: E  h  34 unde h  6. În acest caz.  12/10/2015 Facultatea de Fizica 31 .Fotonii si diagramele de energie Radiaţia electromagnetică. Daca se utilizează frecvenţa unghiulară (ω) în loc de frecvenţa (ν). Relaţia dintre cantitatea de energie (E) transportată de un foton. radiaţia electromagnetică se comportă precum un conţinut de unităţi discrete de energie.

(I). când radiaţia electromagnetică traversează materia. este dată experimental de o ecuaţie. implică un proces de excitare al atomului (ai electronilor atomului) trecând de pe un nivel de energie mai mic pe un nivel de energie mai mare (stare excitată). 12/10/2015 Facultatea de Fizica 32 . o parte din ea se transmite şi o parte este absorbită de către atomi.Absorbtia de radiatie electromagnetica Procesul de absorbţie de fotoni pentru un atom. Pentru un sistem macroscopic. de absorbţie exponenţială (Legea lui Lambert): I  I 0  e   x unde I0 = intensitatea radiaţiei incidente α = coeficientul de absorbţie (este o caracteristică de material).a radiaţiei transmise la trecerea printr-un material omogen de grosime (x). Intensitatea. saltul energetic fiind egal cu energia fotonului absorbit.

Absorbtia de radiatie electromagnetica unui material este dată de raportul dintre intensitatea I transmisă. şi intensitatea incidentă. I0 : T  I0 Transmisia Tinand cont de relatia de mai sus si de faptul ca I  I 0  e   x. deoarece coeficientul de absorbţie (α) este în funcţie de lungimea de undă:    . 12/10/2015 Facultatea de Fizica 33 . atunci putem exprima transmisia (transmitanţa) ca: T  e   x Unele materiale sunt transparente la diferite lungimi de undă. I.

atunci ele se numesc fotoni. Când se aplică energie unui sistem atomii din material se excită şi se populează un nivel energetic superior. şi „electroni excitaţi” se utilizează fără a face vreo deosebire. „stări excitate”. Dacă aceste pachete de energie se transmit ca radiaţie electromagnetică. şi atunci se întorc pe stările joase de cea mai scăzută energie. într-o stare excitată. emiţând exact cantitatea de energie.Emisia spontana de radiatie electromagnetica Un principiu de bază din Termodinamică spune că: sistemul preferă în mod natural pe un nivel de energie mai scăzut (inferior). Terminologia „atomi excitaţi”. în timp. care coincide diferenţei dintre nivelele de energie E  . 12/10/2015 Facultatea de Fizica 34 . Electronii se află permanent.

acest proces se numeşte emisie spontană. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 35 . nu există direcţii preferenţiale pentru diferiţi fotoni. Această emisie este independentă de influenţele externe. şi nu există vreo relaţie între fazele fotonilor emişi de diferiţi atomi.Emisia spontana de radiatie electromagnetica Emisia unui foton individual este aleatorie. realizându-se individual pentru orice atom. Când fotonii sunt emişi aleatoriu de diferiţi atomi la diferite momente de timp. fără nici-o relaţie între fotonii emişi de unii atomi sau alţii.

Acţiunea unui laser cu o singură lungime de undă poate realiza emisia de fluorescenţă a unor materiale. precum: 1. Câteva fenomene fizice nu le putem explica cu această aproximaţie clasică. 2. Fluorescenţa: se tratează ca un proces în care se emite o lungime de undă mai mare decât cea absorbită. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 36 . Fosforescenţa: se tratează ca un proces în care se emite după un timp mare de la procesul de absorbţie. pentru atomii excitaţi ce revin la echilibru (în starea fundamentală). care înseamnă că spectrul de emisie este identic cu spectrul de absorbţie. Emisia de la un moment este de la care excită.Emisia spontana de radiatie electromagnetica Procesul de relaxare Emisia spontană este un proces denumit şi proces de relaxare. Un exemplu sunt culorile speciale utilizate ce strălucesc noaptea când sunt expuse în prealabil la lumină. Această explicaţie clasică spune că frecvenţele specifice emise de un atom excitat sunt acelaşi cu frecvenţele caracteristice ale atomului.

la atomii învecinaţi.  rad. • Dezexcitarea radiativă – pentru emisia spontană cu rata Rata totală de dezexcitare a unui nivel. este suma ratelor de dezexcitare a celor două procese:    nr   rad Valorile ordinelor timpilor de viaţă de dezexcitare pentru atomi: Dezexcitarea neradiativă: picosecunde microsecunde Dezexcitarea radiativă: microsecundemilisecunde 12/10/2015 Facultatea de Fizica 10 10 6 12  10 6 s  10 3 s  37  . Efectul macroscopic al acestor vibraţii este de încălzire (cu o anumită temperatură).Emisia spontana de radiatie electromagnetica Viteza de dezexcitare Energia pierdută de un atom excitat poate fi eliberată prin două moduri fundamentale: • Dezexcitarea neradiativă – prin transferul energiei ca o vibraţie mecanică. Rata pentru acest tip de dezexcitare este  nr .

12/10/2015 Facultatea de Fizica 38 .Echilibrul termodinamic Din punct de vedere al termodinamicii un ansamblu de atomi. se distribuie de o asemenea formă care pe orice nivel de energie există în medie un număr sigur (cert) de atomi. este în echilibru termodinamic când în jurul său. Numărul N i  de atomi de pe un nivel de energie specific E i  este denumit şi densitate de populaţie. la o temperatură T K  .

const. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 39 . 2. numărul de populaţie este mai mic.Echilibrul termodinamic Ecuaţia lui Boltzmann determină relaţia dintre numărul de populaţie a unui nivel energetic specific şi temperatură: N i  const. = temperatura absolută. Când creşte temperatura.38  10 23 J / K  = constanta lui Boltzmann. Când creşte nivelul energetic. Ei  = energia nivelului i (considerăm că Ei  Ei 1 ) = constanta de proporţionalitate. k  1.  e  Ei kT Unde: Ni = densitatea de populaţie = numărul de atomi pe unitatea de volum de pe nivelul energetic . T Din această ecuaţie observăm că: 1. creşte şi numărul de populaţie.

când temperatura creşte. Pentru o diferenţă de energie dată.Echilibrul termodinamic Populatia relativa Densitatea relativă este: N 2 N1  dintre două nivele de energie: E1 şi E2 şi  N2   N1  E2 kT E  E   2 1  const. 2. creşte şi densitatea relativă.  e kT 1.  e    e kT E1   const. 3. dar depinde de diferenţa dintre ele: E 2  E1. Relaţia dintre cele două densităţi de populaţie N 2 N1  nu depinde de valorile de energie ale celor două nivele E1 şi E2. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 40 . Densitatea relativă poate fi între 0 şi 1.

Echilibrul termodinamic Populatia la echilibrul termodinamic Figura de mai jos (histograma) arată densitatea pe fiecare nivel de energie la echilibrul termodinamic. Densităţile de populaţie pentru o Populare normală 12/10/2015 Facultatea de Fizica 41 .

La echilibrul termodinamic. Când diferenţa energetică scade dintre nivelele de energie. 2. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 42 . este totdeauna mai mic decât densitatea de populaţie al unui nivel de energie inferior. scade şi diferenţa dintre populaţia acestor nivele. densitatea de populaţie al unui nivel de energie superior.N2) ale nivelelor de energie E1 şi E2 este dată de expresia: h    N 1  N 2  N 1  1  e k T    unde    2   1 este frecvenţa ce corespunde diferenţei de energie dintre cel două nivele E1 şi E2 Concluzii: 1.Echilibrul termodinamic Diferenta dintre densitatile de populatie Diferenţa dintre două numere de populaţie (N1.

61019   eV      23 J   1. şi diferenţa de energie dintre nivelele de energie este de 0.48  m    43 .   34 8 m hc   E 12/10/2015 6.N2) ale nivelelor de energie E1 şi E2 când sistemul este la temperatura ambiantă 300[K]. Care este lungimea de undă   a fotonului emis la tranziţia de pe nivelul E2 pe nivelul E1? Soluţie: Calculând densitatea relativă dintre două nivele de energie obţinem: J    N2   N1     e   E2  E1  k BT e 0 .Echilibrul termodinamic Diferenta dintre densitatile de populatie Exemplu: Calculaţi relaţia dintre densităţile de populaţie (N1. 3810  300 K K   4  10 9 Calculul lungimii de undă: se obţine o lungime de undă situată în spectrul infraroşu îndepărtat (NIR).5 [eV].6  10 19  J eV  Facultatea de Fizica  s  2.5  eV   1.626  10   J  s   3  10  0. 5eV  1.

Echilibrul termodinamic Diferenta dintre densitatile de populatie Exerciţiu Un sistem este în echilibrul termodinamic la temperatura ambiantă 300[K]. Calculaţi relaţia dintre populaţiile celor două nivele. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 44 . Lungimea de undă a fotonului emis în tranziţia dintre două nivele este 0.5 m (radiaţie vizibilă).

un foton incident pe un sistem este absorbit. conform ecuaţiei lui Boltzmann: N1  N 2  N 3 Populaţia nivelelor joase de energie este mai mare decât cea a nivelelor energetice superioare.Inversia de populatie Populare normală: la echilibrul termodinamic. şi excită un atom de pe un nivel energetic pe altul. „Populaţia normală” comparată cu „Inversia de populaţie” 12/10/2015 Facultatea de Fizica 45 . Inversie de populaţie: furnizarea de energie unui sistem atomic.

Pompaj: procesul de creşterea a numărului de atomi excitaţi. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 46 . cel puţin un nivel de energie superior conţine mai mulţi atomi decât un nivel de energie inferior.Inversia de populatie În situaţia inversiei de populaţie. aceasta este una din condiţiile necesare producerii efecului laser. Pompaj optic: procesul de creşterea a numărului de atomi excitaţi ce se referă la o excitare optică (radiaţie electromagnetică).

12/10/2015 Facultatea de Fizica 47 . Orice nivelul energetic are un timp de viaţă mediu caracteristic. În realitate. care este timpul în care se dezexcită un număr egal cu 1/e (în jur de 37%) din atomii excitaţi permanent din toţi cei aflaţi în starea excitată. Probabilitatea de tranziţie de la un nivel energetic superior pe altul inferior descreşte invers proporţional cu timpul de viaţă al nivelului energetic superior. şi după aceea se pot întoarce pe un nivel energetic mai inferior prin emisie stimulată. tranziţia de pe un nivel energetic pe altul poate fi descrisa de o probabilitate statistică. în acord cu regulile de selecţie.Emisia stimulata Atomii stau într-o stare excitată o perioadă scurtă de timp (de 8 ordinul a 10 s). probabilitatea pentru diferite tranziţii este caracteristică fiecărei tranziţii. În acord cu teoria cuantică.

există o altă propbabilitate ca un foton incident să stimuleze un atom excitat să se dezexcite pe un nivel de energie inferior. emiţând alt foton. Acest nivel metastabil poate fi 10 3ca populat cu o cantitate mare de atomi. Probabilitatea acestui proces depinde de coincidenţa dintre energia fotonului incident şi diferenţa de energie ale celor două nivele. Dacă există o inversie de populaţie între două nivele de energie. se îndeplineşte condiţia de „inversie de populaţie”. Când populaţia unui nivel de energie superior este mai mare decât populaţia unui nivel de energie inferior.Emisia stimulata Când probabilitatea de tranziţie este mai scăzută decât o tranziţie specifică. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 48 . şi este denumit sun nivel „metastabil”. timpul de viaţă al acestui nivel energetic este mare (de ordinul a ). este nivelul ce trebuie să existe pentru producerea efectului laser.

Emisia stimulata Absorbţia de fotoni  12 Un foton cu frecvenţa ciocneşte un atom relaxat (partea stângă) şi îl excită pe un nivel de energie superior în timp E 2 ce absoarbe un foton. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 49 .

Emisia stimulata Emisia spontana de un foton Un atom într-o stare excitată (partea stângă) emite un foton de frecvenţa şi trece E1   12 pe un nivel de energie inferior 12/10/2015 Facultatea de Fizica 50 .

Emisia stimulata Emisia stimulata de un foton  12 Un foton cu frecvenţa ciocneşte un atom excitat (partea stângă) şi se produce emisia de doi fotoni cu frecvenţa în timp ce  12 atomul trece pe un nivel de energie inferior E1 12/10/2015 Facultatea de Fizica 51 .

Singurul mecanism de depopulare a nivelului de energie E2 este emisia spontană. 4. Fiecare atom ocupă numai nivelele de energie E1 şi E2. 3. Sistemul este compus din mulţi atomi identici. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 52 .Ecuaţiile vitezei emisiei spontana Se consideră că 1. La timpul t sunt N1 atomi cu acelaşi nivel energetic E1 şi N2 atomi cu nivelul energetic E2. 2.

Ecuaţiile vitezei emisiei spontană dN 2 t  N 2 t    g 21  N 2 t    dt 2 Viteza cu care populaţia atomilor excitaţi N 2 t  se dezexcită de pe nivelul energetic E 2  pe nivelul energetic E  . este dată de coeficientul de dezexcitare g 21 multiplicat cu numărul populaţiei instantanee de pe acest nivel N 2 t  . prin emisie 1 stimulată. Această ecuaţie defineşte timpul de viaţă energie E2 : 12/10/2015 2  1 g 21 Facultatea de Fizica 2 al nivelului de 53 .

12/10/2015 Facultatea de Fizica 54 . populaţia N1(t) a nivelului de energie inferior (E1) nu este importantă.Ecuaţiile vitezei emisiei spontană dN 2 t  N 2 t    g 21  N 2 t    dt 2 Solutia ecuatiei: este N 2 t   N 2 0  e  g 21t  N 2 0  e  t 2  Concluzie: Dacă la un moment specific t  0 numărul de atomi din starea excitată E2 este N2(0) atunci când nu există influenţe externe asupra sistemului. numărul de atomi din starea excitată scade exponenţial în acord cu ecuaţia anterioară. Observăm că pentru emisia spontană.

12/10/2015 Facultatea de Fizica 55 .ν egală cu diferenţa de energie dintre cele două nivele de energie E2-E1) se aproprie de un atom. care este dată pentru puterea medie pe o arie specifică (şi care putere este cantitatea de energie medie în timpul respectiv. Această comportare poate crea două procese forţate: absorbţia şi emisia stimulată.  Densitatea de energie n(t) = numărul de fotoni pe unitatea de volum = energia radiaţiei electromagnetice în unităţi h.ν sau hω/2π.Tranziţiile stimulate (forţate) Amplitudinea unui semnal optic (numărul de fotoni) este descrisă de:  Intensitatea (I). şi un atom poate fi descris ca un dipol electric. atomii de pe nivelul de energie inferior şi cei de pe nivelul de energie superior E2 încep să oscileze. intensitatea este cantitatea de energie medie pe timp şi arie superficial determinate). Când un semnal optic cu frecvenţa corectă (h. Un semnal optic este un câmp electromagnetic oscilant.

Ecuaţiile vitezei de absorbţie Semnalul optic incident (fotonii) provoacă un salt al atomilor de pe nivelul de energie inferior E1 pe nivelul de energie superior E2. K= constanta de proporţionalitate este o medie a amplitudinii relative a răspunsului unui atom la radiaţia incidentă pentru o tranziţie specifică. Viteza de absorbţie este proporţională cu produsul dintre densitatea de fotoni incidenţi (numărul de fotoni pe unitatea de volum) cu numărul de atomi N1(t) de pe nivelul de energie inferior : dN 2 t   K  nt   N1 t  dt Fiecare foton excită un atom de pe un nivel de energie pe alt nivel de energie mai ridicat. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 56 .

În acest proces se emit doi fotoni simultan: fotonul incident şi fotonul generat prin emisie stimulată cu energia de tranziţie h.Ecuaţiile vitezei emisiei stimulate Semnalul optic incident (fotonii) produce oscilaţia atomilor de pe nivelul de energie superior (oscilaţie forţată) şi provoacă o tranziţie pe nivelul de energie inferior E1. Rata emisiei stimulate este proporţională cu produsul n(t) a fotonilor incidenţi (numărul de fotoni pe unitatea de volum) şi cu numărul de atomi N2(t) aflaţi pe nivelul de energie superior : dN 2 t   K  nt   N 2 t  dt 12/10/2015 Facultatea de Fizica 57 .ν = E2-E1.

sunt identice. Această constantă depinde de frecvenţa ν a fotonului incident. atunci valoarea constantei K este zero. Când aceasta este diferită de frecvenţa tranziţiei. aceasta tinzând la zero.Constanta de proporţionalitate Din consideraţii cuantice. Valoarea constantei K este maximă când frecvenţa fotonului incident este egală cu frecvenţa de tranziţie ν21. Fiecare tranziţie prezintă o lărgire a liniei Δν în jurul frecvenţei de tranziţie. valoarea constantei de proporţionalitate este mai mică. Această lărgire a liniei arată care este domeniul de frecvenţă pe care poate să-l ocupe tranziţiile. Dacă frecvenţa fotonului incident nu este cuprinsă în domeniul ν21±Δν. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 58 . constanta de proporţionalitate K pentru emisia stimulată şi cea a absorbţiei.

pentru cazul simplu a unui sistem cu două nivele: dN 2 t  dN 2 t  dN 2 t  dN 2 t  dN1 t       K n t   N1 t   N 2 t   g 21  N 2 t   dt tot dt absorbit dt stimulat dt spontan dt total Trebuie amintit că emisia spontană şi emisia stimulată au loc în acelaşi timp. Pe de altă parte. şi independent una de alta. şi sunt coerente spaţial şi temporal (cu aceeaşi fază şi amplitudine). emisia spontană se produce în toate direcţiile din spaţiu.Diagrama de populaţie a nivelelor de energie Rezumatul tuturor tranziţiilor este în diagrama de populaţie a nivelelor de energie: Ecuaţia ratei de populare a nivelului de energie E2 conţine emisia spontană şi cele două emisii stimulate. Procesul de emisie stimulată este rezultatul răspunsului rezonant al atomului la semnalul stimulant. pentru o oscilaţie la aceeaşi frecvenţă. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 59 . şi orice foton este emis aleatoriu.

Şi energia implicată într-o tranziţie este aceeaşi în ambele sensuri.Amplificarea Observăm în ecuaţia vitezei că:  Avem două procese care diminuează populaţia nivelului excitat: emisia spontană şi emisia stimulată. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 60 .  Avem un proces care creşte populaţia nivelului excitat – absorbţia. atunci viteza cu care se absoarbe energia pe unitatea de volum de atomi este dată de viteza de tranziţie multiplicată cu energia tranziţiei: dU a  K  nt   N1 t   N 2 t   h  dt Ua densitatea de energie în tranziţiile stimulate.

Amplificarea Exerciţiu: Comparaţi această ecuaţie cu ecuaţia vitezei. Care este diferenţa dintre ele ? Energia incidentă este: U stimulare t  n t  h    Energia absorbită provine de la semnalul incident. iar viteza de pierdere a energiei din semnalul incident este: dU stimulare   K  nt   N1 t   N 2 t   h    K  N1 t   N 2 t   U stimulare dt Putem scrie aceeaşi ecuaţie pentru densitatea de fotoni: dnt    K  N1 t   N 2 t   nt  dt Exerciţiu: În acord cu ce cunoaştem despre condiţiile pentru producerea efectului laser: Este posibil ca să se producă efect laser într-un sistem cu două nivele (E1 şi E2) ? Poate exista un nivel metastabil într-un sistem cu două nivele ? 12/10/2015 Facultatea de Fizica 61 .

În această situaţie este posibilă doar absorbţia. atomii reprimesc energia de la semnalul incident. care descreşte în amplitudine. aceasta implică că semnalul se măreşte şi avem amplificare. populaţia nivelului inferior de energie E1 este mai mare decât populaţia nivelului superior de energie E2: N1(t)>N2(t). Când un ansamblu de atomi se află într-o distribuţie normală de populaţie (Echilibrul termic).Absorbţia sau amplificarea În ecuaţia vitezei de pierdere a energiei din semnalul incident. Considerăm două situaţii posibile: 1. şi în consecinţă. 2. Când un ansamblu de atomi se excită într-o situaţie de inversie de populaţie. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 62 . semnul diferenţei scrise între paranteze este negativ. Energia ansamblului de atomi se transferă semnalului incident amplificat cu o viteză ce este proporţională cu diferenţa de populaţie a celor două nivele şi cu intensitatea semnalului incident. vedem că semnul diferenţei de populaţie a celor două nivele ΔN=N1(t)-N2(t) determină dacă densitatea de energie a semnalului incident are o anumită diminuare cu timpul.

12/10/2015 Facultatea de Fizica 63 . atunci α este negativ. şi de diferenţa de populaţie ΔN=N1(t)-N2(t) dintre nivelele de energie E1 şi E2. de forma:   K  N1  N 2  Constanta de proporţionalitate K depinde de material şi de lungimea de undă a radiaţiei laser. aceasta este amplificarea (câştigul de energie). N1(t)-N2(t)<0. şi se produce absorbţie. În cazul amplificării. sistemul trebuie să aibe o inversie de populaţie în care mai mulţi atomi se află într-o stare excitată în raport cu starea de energie joasă. poate numai să producă absorbţie.Absorbţia sau amplificarea Concluzie: Dacă un sistem este în echilibru termic. α este pozitiv. ceea ce semnifică faptul că la intensitatea de la ieşire (I) este mai mare decât intensitatea de la intrare (I0). I  I 0  e   x De acord cu legea lui Lambert: . şi niciodată amplificare. În timp ce se îndeplineşte N1(t)>N2(t). În situaţia de inversie de populaţie. se cunoaşte ca coeficient de câştig. La procesul de absorbţie într-un mediu laser. adică N1(t)<N2(t). factorul    x  este pozitiv. Pentru producerea amplificării. coeficientul de absorbţie α depinde de material.

1  Utilizând noua lungime în definiţia amplificării: I   x   0.027cm . Exemplu: Dependenţa amplificării de lungimea laserului.Absorbţia sau amplificarea Atenţie! Probabilitatea tranziţiei stimulate pentru o radiaţie incidentă.5  e din care obţinem   0. amplificarea laserului este 1. 027cm 1 30cm  Amplificar ea  e e  2. Procesul (net) clar care se întâmplă depinde de populaţia nivelelor de energie în orice moment.5. Pentru o lungime de undă determinată. Un laser are o lungime de 15 cm. este aceeaşi pentru cele două procese (absorbţie şi emisie). I Amplificar ea   e   x Soluţie: utilizând definiţia amplificării: I0  15 Înlocuind datele obţinem: 1.25 I0 12/10/2015 Facultatea de Fizica 64 . Calculaţi amplificarea acestui laser dacă lungimea mediului activ este 30 cm.

Se va vedea pe urmă cum calculăm absorbţia şi amplificarea. Exemplu de calcul matematic similar:  Dezexcitarea radio-activă în cascadă.  Rezervorul de apă din care curge fluidul prin orificii situate de la nivelul cel mai de sus până la nivelul cel mai de jos. cu acelaşi factor de proporţionalitate. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 65 . şi viteza de emisie este proporţională cu N2. În discuţiile anterioare nu s-a ţinut cont de absorbţia din mediul activ. Atenţie ! Această concluzie are o limită. Rezultate: Dacă viteza de absorbţie este proporţională cu N1. atunci numărul de fotoni la ieşirea din laser depinde de N1-N2.Absorbţia sau amplificarea Concluzii: Dacă lungimea mediului activ creşte. amplificarea trebuie să crească.

Laserul cu trei nivele Cele două nivele de energie între care se produce efectul laser sunt: nivelul energetic cel mai scăzut pentru tranziţia laser (E1). Diagrama nivelelor de energie a unui laser cu trei nivele 12/10/2015 Facultatea de Fizica 66 . şi nivelul de energie superior pentru tranziţia laser (E2).

Dacă timpul de viaţă al nivelului de energie metastabil (E2) este relativ mare (de ordinul a 10-3s). nu ţinem cont de emisia spontană. Întrebare: Condiţia de inversie ridicată. Staţionarea lor pe acest nivel are un timp mediu de 10-8s.Laserul cu trei nivele Pentru a simplifica explicaţia. după un pompaj mai mare de 50% din atomi rămaşi pe nivelul de energie (E2). În acest caz ajung mai mulţi atomi pe nivelul de energie (E2) decât pe nivelul fundamental de energie (E1). trebuie o contribuţie energetică sistemului pentru crearea inversiei de populaţie. Dacă pompajul este suficient de puternic. şi coboară (tranziţie normală rapidă neradiativă) pe nivelul de energie metastabil (E2). mulţi atomi se află permanent pe acest nivel. şi care staţionează producând o inversie de populaţie. limitează efectul unui laser cu trei nivele de energie ce funcţionează în impulsuri ? De ce un laser cu trei nivele de energie nu poate funcţiona în undă continuă ? 12/10/2015 Facultatea de Fizica 67 . Pentru producerea efectului laser. se poate produce efectul laser. Atomii excitaţi de pe nivelul fundamental de energie trec pînă pe nivelul de energie .

El se realizează prin populare rapidă a nivelului de energie superior laser (E3). 12/10/2015 Facultatea de Fizica 68 .Laserul cu patru nivele Comparând cu diagrama echivalentă pentru un laser cu trei nivele. prin intermediul nivelului de energie superior (E4). Este un nivel de energie suplimentar ce are un timp de viaţă scurt. aici avem un nivel de energie în plus deasupra stării fundamentale de energie. Diagrama nivelelor de energie a unui laser cu patru nivele Pompajul în cazul unui laser cu patru nivele este similar cazului cu trei nivele.

Atunci. Pentru realizarea inversiei de populaţie.Laserul cu patru nivele Avantajul unui laser cu patru nivele de energie este existenţa unei populări slabe a nivelului de energie laser inferior (E2). La un laser cu patru nivele de energie nivelul de energie inferior este deasupra stării de energie fundamentale.  Are nevoie de o viteză mică de pompaj. este posibilă funcţionarea continuă a unui laser cu patru nivele ce conţine 99% din atomi permanent în starea de energie fundamentală ! Avantajele laserului cu patru nivele de energie în comparaţie cu laserul cu trei nivele de energie:  Pragul de producere a efectului laser pentru un laser cu patru nivele de energie este scăzut. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 69 . nu este necesară o excitare mai mare de 50% de atomi pe nivelul de energie laser superior. Populaţia nivelului de energie laser inferior N2(t)coboară rapid în starea fundamentală. ca şi cum este practic gol.  Este posibilă funcţionarea în continuu. Eficienţa este mult mai ridicată. Rezumat:  La un laser cu trei nivele de energie nivelul de energie laser inferior este starea de energie fundamentală.

atunci viteza cu care se absoarbe energia pe unitatea de volum de atomi este dată de viteza de tranziţie multiplicată cu energia tranziţiei: dU a  K  nt   N1 t   N 2 t   h  dt Ua densitatea de energie în tranziţiile stimulate. şi energia implicată într-o tranziţie este aceeaşi în ambele sensuri. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 70 .Amplificarea Observăm în ecuaţia vitezei că:  avem două procese care diminuează populaţia nivelului excitat: emisia spontană şi emisia stimulată.  avem un proces care creşte populaţia nivelului excitat – absorbţia.

Amplificarea Exerciţiu: Comparaţi această ecuaţie cu ecuaţia vitezei. Care este diferenţa dintre ele ? Energia incidentă este: U stimulare t  n t  h    Energia absorbită provine de la semnalul incident. iar viteza de pierdere a energiei din semnalul incident este: dU stimulare   K  nt   N1 t   N 2 t   h    K  N1 t   N 2 t   U stimulare dt Putem scrie aceeaşi ecuaţie pentru densitatea de fotoni: dnt    K  N1 t   N 2 t   nt  dt Exerciţiu: În acord cu ce cunoaştem despre condiţiile pentru producerea efectului laser: Este posibil ca să se producă efect laser într-un sistem cu două nivele (E1 şi E2) ? Poate exista un nivel metastabil într-un sistem cu două nivele ? 12/10/2015 Facultatea de Fizica 71 .

Când un ansamblu de atomi se excită într-o situaţie de inversie de populaţie. şi în consecinţă. care descreşte în amplitudine. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 72 . În această situaţie este posibilă doar absorbţia.Absorbţia sau amplificarea În ecuaţia vitezei de pierdere a energiei din semnalul incident. Considerăm două situaţii posibile: 1. 2. vedem că semnul diferenţei de populaţie a celor două nivele ΔN=N1(t)-N2(t) determină dacă densitatea de energie a semnalului incident are o anumită diminuare cu timpul. aceasta implică că semnalul se măreşte şi avem amplificare. populaţia nivelului inferior de energie E1 este mai mare decât populaţia nivelului superior de energie E2: N1(t)>N2(t). Energia ansamblului de atomi se transferă semnalului incident amplificat cu o viteză ce este proporţională cu diferenţa de populaţie a celor două nivele şi cu intensitatea semnalului incident. semnul diferenţei scrise între paranteze este negativ. atomii reprimesc energia de la semnalul incident. Când un ansamblu de atomi se află într-o distribuţie normală de populaţie (Echilibrul termic).

şi de diferenţa de populaţie ΔN=N1(t)-N2(t) dintre nivelele de energie E1 şi E2.Absorbţia sau amplificarea Concluzie: Dacă un sistem este în echilibru termic. În timp ce se îndeplineşte N1(t)>N2(t). şi niciodată amplificare. atunci α este negativ. sistemul trebuie să aibe o inversie de populaţie în care mai mulţi atomi se află într-o stare excitată în raport cu starea de energie joasă.   x În acord cu legea lui Lambert: I  I 0  e . La procesul de absorbţie într-un mediu laser. În cazul amplificării. factorul    x  este pozitiv. de forma:   K  N1  N 2  Constanta de proporţionalitate K depinde de material şi de lungimea de undă a radiaţiei laser. aceasta este amplificarea (câştigul de energie). coeficientul de absorbţie α depinde de material. Pentru producerea amplificării. N1(t)-N2(t)<0. α este pozitiv. se cunoaşte sub denumirea de coeficient de câştig. adică N1(t)<N2(t). ceea ce semnifică faptul că intensitatea de la ieşire (I) este mai mare decât intensitatea de la intrare (I0). În situaţia de inversie de populaţie. poate numai să producă absorbţie. şi se produce absorbţie. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 73 .

027cm 1 30cm  Amplificar ea  e e  2.5  e din care obţinem   0. Calculaţi amplificarea acestui laser dacă lungimea mediului activ este 30 cm. Exemplu: Dependenţa amplificării de lungimea laserului.027cm .Absorbţia sau amplificarea Atenţie! Probabilitatea tranziţiei stimulate pentru o radiaţie incidentă. Un laser are o lungime de 15 cm. amplificarea laserului este 1. Pentru o lungime de undă determinată.25 I0 12/10/2015 Facultatea de Fizica 74 . Procesul (net) clar care se întâmplă depinde de populaţia nivelelor de energie în orice moment.1  Utilizând noua lungime a mediului activ (30 cm) în definiţia amplificării: I   x   0. este aceeaşi pentru cele două procese (absorbţie şi emisie). I Amplificar ea   e   x Soluţie: utilizând definiţia amplificării: I0  15 Înlocuind datele obţinem: 1.5.

Atenţie ! Această concluzie are o limită. şi viteza de emisie este proporţională cu N2. Se va vedea pe urmă cum calculăm absorbţia şi amplificarea. Rezultate: Dacă viteza de absorbţie este proporţională cu N1. În discuţiile anterioare nu s-a ţinut cont de absorbţia din mediul activ. cu acelaşi factor de proporţionalitate.  Rezervorul de apă din care curge fluidul prin orificii situate de la nivelul cel mai de sus până la nivelul cel mai de jos. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 75 .Absorbţia sau amplificarea Concluzii: Dacă lungimea mediului activ creşte. Exemplu de calcul matematic similar:  Dezexcitarea radioactivă în cascadă. atunci numărul de fotoni la ieşirea din laser depinde de N1-N2. amplificarea trebuie să crească.

Laserul cu trei nivele Cele două nivele de energie între care se produce efectul laser sunt: nivelul energetic cel mai scăzut pentru tranziţia laser (E1). şi nivelul de energie superior pentru tranziţia laser (E2). Diagrama nivelelor de energie a unui laser cu trei nivele 12/10/2015 Facultatea de Fizica 76 .

În acest caz ajung mai mulţi atomi pe nivelul de energie (E2) decât pe nivelul fundamental de energie (E1).Laserul cu trei nivele Pentru a simplifica explicaţia. se poate produce efectul laser. Staţionarea lor pe acest nivel are un timp mediu de 10-8s. trebuie o contribuţie energetică sistemului pentru crearea inversiei de populaţie. Întrebare: Condiţia de inversie ridicată. mulţi atomi se află permanent pe acest nivel. după un pompaj mai mare de 50% din atomi rămaşi pe nivelul de energie (E2). limitează efectul unui laser cu trei nivele de energie ce funcţionează în impulsuri ? De ce un laser cu trei nivele de energie nu poate funcţiona în undă continuă ? 12/10/2015 Facultatea de Fizica 77 . şi care staţionează producând o inversie de populaţie. Pentru producerea efectului laser. Dacă timpul de viaţă al nivelului de energie metastabil (E2) este relativ mare (de ordinul a 10-3s). şi coboară (tranziţie normală rapidă neradiativă) pe nivelul de energie metastabil (E2). Dacă pompajul este suficient de puternic. nu ţinem cont de emisia spontană. Atomii excitaţi de pe nivelul fundamental de energie trec până pe nivelul de energie .

prin intermediul nivelului de energie superior (E4). 12/10/2015 Facultatea de Fizica 78 . aici avem un nivel de energie în plus deasupra stării fundamentale de energie. El se realizează prin populare rapidă a nivelului de energie superior laser (E3).Laserul cu patru nivele Comparând cu diagrama echivalentă pentru un laser cu trei nivele. Diagrama nivelelor de energie a unui laser cu patru nivele Pompajul în cazul unui laser cu patru nivele este similar cazului cu trei nivele. Este un nivel de energie suplimentar ce are un timp de viaţă scurt.

Laserul cu patru nivele Avantajul unui laser cu patru nivele de energie este existenţa unei populări slabe a nivelului de energie laser inferior (E2).  Are nevoie de o viteză mică de pompaj. Eficienţa este mult mai ridicată. La un laser cu patru nivele de energie nivelul de energie inferior este deasupra stării de energie fundamentale. Populaţia nivelului de energie laser inferior N2(t)coboară rapid în starea fundamentală. este posibilă funcţionarea continuă a unui laser cu patru nivele ce conţine 99% din atomi permanent în starea de energie fundamentală ! Avantajele laserului cu patru nivele de energie în comparaţie cu laserul cu trei nivele de energie:  Pragul de producere a efectului laser pentru un laser cu patru nivele de energie este scăzut. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 79 . Atunci. nu este necesară o excitare mai mare de 50% de atomi pe nivelul de energie laser superior. Pentru realizarea inversiei de populaţie.  Este posibilă funcţionarea în continuu. ca şi cum este practic gol. Rezumat:  La un laser cu trei nivele de energie nivelul de energie laser inferior este starea de energie fundamentală.

Mecanismul de excitare. 3. 2. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 80 . Mediul activ. Rezonatorul laser.Sistemul Laser cuprins    1.

fără nici o sursă externă. şi atunci semnalul amplificat este adus din nou în microfon. Sunetul se produce spontan. se formează un circuit închis. Un oscilator este un sistem ce produce oscilaţii fără un mecanism extern conducător. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 81 . Explicaţie: Zgomotul intern din difuzor este detectat de microfon şi amplificat.Sistemul Laser Laserul este un sistem similar cu un oscilator electronic. Această retroalimentare continuă până când se aude un semnal audio. un amplificator şi un difuzor. şi se aude un sunet în difuzor. Când microfonul se pune în faţa difuzorului. Pentru a descrie un oscilator utilizăm analogia acustică: Un sistem de amplificare audio se compune din microfon.

care permite ieşirea radiaţiei electromagnetice din sistemul laser.Amplificator.Sursă de alimentare. Mediul activ.Realimentare rezonantă pozitivă. 3. Rezonatorul optic (Mecanismul de retro-alimentare optică). Mecanismul de excitare. Sistemul laser de bază: 12/10/2015 Facultatea de Fizica 82 . laserul poate fi descris ca fiind alcătuit din patru unităţi structurale: 1.Sistemul Laser Orice oscilaţie este compusă din patru părţi: 1. care acţionează ca un amplificator optic. 2. 2. Oglinda de extracţie.Etaj de ieşire. 3. Oscilator electronic În analogie cu un amplificator electronic. 4. 4.

Mediul activ se poate găsi în differite stări ale materiei: solidă. Principiile de bază ale laserului sunt similare pentru toate tipurile de laser. în funcţie de ce tip de laser tratăm. şi poate obţine radiaţie electromagnetică prin emisie stimulată. ioni sau semiconducori.Sistemul Laser Mediul activ laser Mediul activ este un ansamblu de atomi sau molecule. gaz sau plasmă. lichidă. molecule. ce poate fi excitat printr-un mod care crează o stare de inversie de populaţie. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 83 . şi denumirea mediul activ se foloseşte pentru atomi. Aceste lungimi de undă sunt determinate de tranziţiile specifice dintre nivelele de energie laser ale acestui mediu. Mediul activ determină diverse lungimi de undă ce pot fi emise laser.

care sunt compuse dintr-un tub de cuarţ ce conţine un gaz la presiune joasă. în timp ce pentru alţii avem randamente apropiate de 100%.Sistemul Laser Mecanismul de excitare Mecanismul de excitare este sursa de energie ce o transferăm atomilor mediului activ pentru a trece într-o stare excitată. radiaţia electromagnetică emisă de laser este întotdeauna mai slabă decât energia furnizată mecanismului de excitare. se utilizează alte gaze nobile la presiune atomică mică precum Kripton sau Heliu. În general se utilizează gaz Xenon. În acord cu legea de conservare a energiei. Există diverse mecanisme de excitare: a) Pompajul optic – Excitarea cu fotoni: În laserii cu mediul activ solid sau lichid. iar pentru când se doreşte pompajul altor nivele energetice. • Alt laser sau utilizând un fascicul de lumină. cea mai folosită metodă de excitare este descărcarea electrică în gaz 12/10/2015 Facultatea de Fizica 84 . cum ar fi lumina de la soare. b) Excitarea electrică a unui gaz: Când mediul activ este în stare gazoasă. se poate administra energia de excitare sub formă de radiaţie electromagnetică (fotoni) care este absorbită de mediul activ. Sursa de radiaţie electromagnetică poate fi de diferite tipuri: • Lămpile flash. Randamentul unor laseri este mult sub 1% (!). producând o inversie de populaţie.

aceşti electroni se ciocnesc cu moleculele de gaz şi le transferă energie. În consecinţă moleculele de gaz sunt transferate într-o stare excitată.Sistemul Laser Mecanismul de excitare Schema electrică a unui laser cu gaz Gazul din tub este neutru din punct de vedere electric. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 85 . În acest mod. şi în timp ce nu se aplică o energie externă. majoritatea moleculelor se află în starea fundamentală. Când se aplică un potenţial electric ridicat. electronii sunt eliberaţi din catod şi acceleraţi spre anod.

iar gazul al doilea primeşte energie prin ciocnirea cu moleculele excitate ale primului gaz. Rezistenţa de balast se utilizează pentru limitarea curentului electric de descărcare în tub după ce s-a produs descărcarea. În această metodă avem cel puţin două gaze în interiorul tubului laser.Sistemul Laser Mecanismul de excitare Se foloseşte o tensiune ridicată pentru pornirea descărcării electrice în tub iar ulterior pentru menţinerea descărcării electrice. cum sunt: laserul cu He-Ne. sau laserul cu CO2. Datorită faptului că aceste condiţii capabile de excitare directă a gazului unui laser sunt dificil de comentat. se utilizează o variantă a acestei metode: c) Ciocnirea între atomi: Este un mecanism standard de excitare a laserilor cu gaz comerciali. tensiunea electrică se micşorează până la valoarea de funcţionare. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 86 . Un gaz primeşte energia de ciocnire a electronilor liberi acceleraţi.

cu tranziţiile posibile.Sistemul Laser Mecanismul de excitare Exemplu: Laserul cu Helui-Neon În figură este descrisă diagrama de nivele de energie a laserului cu Heliu-Neon. Pentru o cantitate aşa de mare de atomi de Heliu obţinem o probabilitate mare de transfer de energie de la electronii acceleraţi. Masa atomului de Heliu este aproximativ o cincime din masa atomului de Neon. Cantitatea de Heliu din tub este aproximativ şase părţi de cantitatea de Neon. şi se populează nivelele de energie excitate 12/10/2015 Facultatea de Fizica 87 .

Laserul cu He-Ne emite radiaţii cu lungimile de undă ce corespund diferenţelor de energie dintre nivelele de energie: E5  E4  h 1  1  3. energia de excitare este obţinută prin intermediul unei reacţii chimice dintre doi atomi sau molecule.391m E5  E2  h  2  2  0. e) Curentul electric prin diodele laser 12/10/2015 Facultatea de Fizica 88 .Sistemul Laser Mecanismul de excitare Atomul de Neon posedă două nivele de energie excitate ( şi ) acestea sunt foarte apropiate de nivelele de energie ale atomului de Heliu.152m d) Excitarea chimică: În acest tip de excitare. Aceşti atomi excitaţi de Heliu transferă energia de excitare atomilor de Neon prin intermediul ciocnirilor.632m E3  E2  h  3  3  1. Excitare rezonantă.

Debitul mecanismului de retro-alimentare. În general o oglindă are o reflectivitate de 100%. Aceste oglinzi sunt aliniate astfel încât radiaţia să rămână între ele şi să se întoarcă între ele. Partea de radiaţie care nu este reflectată în interiorul cavităţii optice. constituind ieşirea laserului. se transmite afară. numai traversând mediul activ fotonii care se deplasează între oglinzi. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 89 . Rezonatorul obligă fiecare foton să treacă de multe ori prin mediul activ. Cealaltă oglindă are o reflectivitate parţială (10%90%) ce depinde de tipul laserului. Bine înţeles retro-alimentarea rezultă prin aşezarea oglinzilor la ambele capete ale mediului activ. producând suficientă amplificare. care reflectă toată radiaţia în mediul activ. Această aranjare crează o cavitate optică. aceştia determină direcţionalitatea fasciculului de ieşire.Sistemul Laser Rezonatorul (Mecanismul de retro-alimentare): Rezonatorul (Mecanismul de retro-alimentare) întoarce o parte din radiaţia coerentă laser ce se crează în interiorul mediului activ.

Într-un laser cu undă continuă (în care radiaţia se emite continuu). se transmite în exterior. într-un moment specific. În laserii pulsaţi. o parte însemnată de radiaţie se reflectă înapoi în cavitate. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 90 .Sistemul Laser Oglinda de extracţie Oglinda de extracţie este forma de transmitere a radiaţiei electromagnetice în afara laserului. şi numai un mic procent se transmite în exterior. Partea din fascicul care nu se reflectă în interiorul mediului activ. marea parte de radiaţie din cavitate se transmite în exterior sub forma unui puls. Oglinda de extracţie standard constituie o oglindă cu reflectivitate parţială.

adică formăm o cavitate optică în volumul mediului activ. energia transmisă în sistem. mediul activ nu este excitat şi nu se observă emisie. dar energia nu este suficientă pentru a provoca o inversie de populaţie. emisia stimulată devine predominantă pe o direcţie specifică (axa optică a laserului). • Când se aplică energie de pompaj. • În principiu.Sistemul Laser Funcţionarea unui sistem laser În continuare. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 91 . produce o inversie de populaţie. Cănd se schimbă reflectivitatea unei oglinză. în acest caz putem observa numai emisia spontană. • Când o anumită energie de pompaj. şi putem observa simultan emisia spontană şi emisia stimulată. • Cînd se cuplează oglinzile. o parte din radiaţie se emite afară din cavitatea laser. se descriu principiile de bază a funcţionării unui sistem laser.

• Emisia stimulată şi amplificarea luminii datorită acesteia. ce determină modurile transversale. Să explicăm condiţiile care determină modurile de radiaţie create în laserii obişnuiţi. în cavitatea laser se generează moduri longitudinale. În al patrulea rând. Discutăm importanţa acestora şi metode pentru controlul acestora. În final descriem cavităţile optice convenţionale şi forma diagramei de stabilitate. • Cum sunt determinate undele staţionare într-o cavitate laser pentru o schemă laser. În al doilea rând. discutăm distribuţia de energie în secţiunea perpendiculară pe fascicul. • Sistemul laser şi componentele lui. 4. Inversia de populaţie în mediul activ. În al treilea rând. necesită cunoaşterea unor concepte din teoria ondulatorie: • Ce sunt undele staţionare. 2. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 92 . 5. 3. • Care sunt condiţiile de producere a undelor staţionare. să discutăm proprietăţile semnalului optic care se amplifică la fiecare trecere prin mediul activ. 1. şi condiţiile pentru care rezultă (Excitarea mediului activ cu o sursă de energie externă).Sistemul Laser Cavitatea optică şi modurile laser Înainte de explicarea detaliilor fiecărei componente laser. În primul rând. să explicăm anumite terminologii: • • Mediul activ şi importanţa lui pentru efectul laser.

În partea dreaptă se descrie superpoziţia celor două unde. punctele fixe de la unda staţionară se numesc noduri.Sistemul Laser Cavitatea optică şi modurile laser Undele staţionare După cum ştim din teoria ondulatorie. Aşadar. când două unde cu amplitudini şi frecvenţe egale se deplasează în aceeaşi direcţie şi în sensuri diferite. interferă producând o oscilaţie ce pare că stă pe loc în spaţiu – o undă staţionară. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 93 . aceasta este aceeaşi jumătate de lungime de undă de la unda staţionară care a fost produsă. Formarea unei unde staţionare pornind de la două unde ce se deplasează în sensuri diferite: Unda este descrisă la fiecare sfert (1/4) de ciclu. Distanţa dintre două noduri consecutive este jumătate de lungime de undă de oricare dintre undele ce interferă. Semnul cu punct negru după cum înaintează perturbaţia ventrului undei la o perioadă lungă completă (T). La o undă staţionară a unei coarde prinsă în puncte fixe la ambele extremităţi. Reprezentată grafică cum se produce o undă staţionară cu durata unei perioade complete. Linia continuă descrie unda ce se deplasează către partea stîngă.

făcând ca în deplasarea fascicululului. Determină condiţiile de limită pentru câmpul electromagnetic din interiorul cavităţii laser. condiţia de producere a unei unde staţionare este ca două unde cu aceeaşi frecvenţă şi amplitudine să se deplaseze în sensuri opuse. Un fascicul laser emerge în afara laserului pe direcţia axei optice. Axa perpendiculară pe cele două centre ale oglinzilor se numeşte axa optică a laserului. acesta să traverseze de multe ori mediul activ. Măresc lungimea mediului activ. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 94 . Oglinzile laserului: Aceste oglinzi satisfac două proprietăţi: 1. 2.Sistemul Laser Cavitatea optică şi modurile laser Undele staţionare într-un laser Într-un laser se realizează o cavitate optică cu ajutorul a două oglinzi la ambele extremităţi ale laserului. Aşadar. O cavitate cu două oglinzi se numeşte: rezonator Fabry-Perot.

lungimea de undă a modului m din interiorul cavităţii laser. al doilea mod conţine o lungime de undă. drumul optic de la o oglindă la alta şi drumul de întoarcere.  Lungimea de undă în materie m  este egală cu: m  0 unde m  lungimea de undă a radiaţiei în vid. trebuie să fie un multiplu întreg de lungime de undă. Lungimea de undă a modului laser m  provine din mediul activ. care este egal cu numărul de semi lungimi de undă din interiorul cavităţii optice. Primul mod conţine o semi-lungime de undă. trebuie să îndeplinească condiţia: m  2 m unde L= lungimea cavităţii optice. c= viteza luminii în vid. mediului activ. debitul undei începe cu aceeaşi fază pe oglindă. Aşadar.Sistemul Laser Cavitatea optică şi modurile laser Condiţiile pentru undele staţionare Pentru a crea o undă staţionară. m = numărul de moduri. lungimile de undă posibile L care pot produce unde staţionare. Dacă lungimea dintre cele două oglinzi este constantă . 12/10/2015 n n= indicele de refracţie al Facultatea de Fizica 95 .

12/10/2015 Facultatea de Fizica 96 .Sistemul Laser Cavitatea optică şi modurile laser Condiţiile pentru undele staţionare Aşadar: c  0    n  m   m m  Frecvenţa modului longitudinal este: c n  m Înlocuind m în ultima ecuaţie:  m  m   c   2n L Expresia matematică din paranteze este primul mod de oscilaţie disponibil pentru această cavitate optică: c 1  2n L Este modul numit modul longitudinal de bază. şi acesta este la frecvenţa de bază a cavităţii optice .

Din această concluzie se deduce imediat că diferenţa dintre frecvenţele a două moduri succesive (spaţiul dintre moduri) este egal cu frecvenţa de bază a cavităţii: c    12/10/2015 2n L Facultatea de Fizica 97 .Sistemul Laser Cavitatea optică şi modurile laser Modul longitudinal de bază Ultima ecuaţie pentru frecvenţa modurilor longitudinale este:  c   2n L m  m  Expresia dintre paranteze este primul mod de oscilaţie pentru această cavitate optică: c 1  2n L Acest mod este numit mod longitudinal de bază. şi este dat de lungimea de undă de bază din cavitatea optică. Concluzie: Frecvenţa oricărui mod laser este egală cu un număr întreg (numărul modului m) înmulţit cu frecvenţa de bază a modului longitudinal.

Condiţia necesară pentru aceste unde staţionare este ca să existe un nod pe fiecare extremă (pe ambele oglinzi). 12/10/2015 Facultatea de Fizica 98 . care este egal cu un număr de semi lungimi de undă din cavitatea optică. n = indicele de refracţie. care sunt modurile pe lungimea axei optice a laserului. Acestea sunt echivalente cu modurile longitudinale dintr-un laser. m  lungimea de undă a modului m din cavitatea laser. m = numărul modului. L= lungimea cavităţii optice.Sistemul Laser Cavitatea optică şi modurile laser Unde staţionare la o coardă Sunt figurate primele cinci unde staţionare: Modurile longitudinale dintr-o cavitate optică de lungime L.

Calculaţi frecvenţele şi lungimile de undă ale următoarelor moduri: 1). m =1. Lungimea baghetei laser ce constituie mediul activ este 10 cm. Indicele de refracţie al baghetei laser este 1.Sistemul Laser Cavitatea optică şi modurile laser Atenţie ! Până acum s-a presupus că indicele de refracţie (n) este constant pe toată lungimea cavităţii optice. m =100 . 4).823. cu lungimea L1 care nu este egală cu lungimea cavităţii (L). m =1 . cu propiul său indice de refracţie: c  MS  2  n1  L1  2  n2  L2 Întrebări: Lungimea cavităţii optice a unui laser cu Nd:YAG este 30 cm. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 99 . Această presupunere semnifică că lungimea mediului activ este egal cu lungimea cavităţii optice. 3). Există laseri ce nu au oglinzile exact la extremităţile mediului activ. În acest caz fiecare secţiune a cavităţii trebuie calculată separat. 2).000. Restul cavităţii constituie aer care are un indice de refracţie de 1.0.000. m =10.

25  5  10  3 . 10  2  6 0. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 100 .25  0.25  0. deoarece mai avem condiţii de limitare. cum se va vedea ulterior toate moduri posibile în acord cu această formulă nu apar în fasciculul laser. de ordinul milioanelor (!). 100  3  6  1010 Hz microunde  4  6  1014 Hz unde luminoase – culoarea verde.  c   2  n  L   m  m    1  6  108 Hz unde radio 10  2  0. numărul de moduri este foarte mare.5  10  6 6 . 10 Numărul de moduri posibile Din exemplul de mai sus observăm că pentru semnale din spectrul vizibil.25 1  2   0. În realitate.Sistemul Laser Cavitatea optică şi modurile laser Soluţie: 2L m  m 0. 10  2  6  109 Hz unde scurte de comunicare 100  2  0.5 1 iar .05.

948  106 6 m 0. Soluţie: La acest laser cu He-Ne ce este un laser cu gaz.948  106   0.6328  10 m care semnifică faptul că laserul funcţionează la o frecvenţă care este aproape de un milion de valoarea frecvenţei de bază a cavităţii.0  0.3m Din ecuaţia pentru lungimea de undă a modului cu numărul m: 2L m 2  0. Lungimea cavităţii optice a laserului He-Ne este 30 cm. 2. Determinaţi: 1.) Diferenţa de frecvenţă dintre modurile longitudinale adiacente.0.Sistemul Laser Cavitatea optică şi modurile laser Exerciţii: Calculaţi numărul de moduri longitudinale ale unui laser He-Ne. nu cunoaştem indicele de refracţie al mediului activ. Putem considera cu o bună aproximare că indicele de refracţie este 1.6328  10 n Facultatea de Fizica 101 .) Numărul de moduri longitudinale emis la această lungime de undă.74  1014 Hz 6 0.8 nm. 3.5GHz 2  n  L 2  1. Lungimea de undă emisă este 632. Frecvenţa radiaţiei laser se poate calcula în două cazuri: a) Multiplicînd numărul de mod obţinut la punctul anterior cu frecvenţa modului de bază: m  m 2 L    m     0.5  109 Hz  0.) Frecvenţa laserului. Ecuaţia pentru diferenţa de frecvenţă este egală cu cea a modului de bază: c 3  108 m s       0.5  109 Hz  4.74  1014 Hz b) Calculând direct:  12/10/2015 c   3  108 m s   4.3m  0.

În practică. deoarece există mai multe condiţii de limitare. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 102 . frecvenţele nu sunt definite matematic ca nişte frecvenţe singulare. Nu toate frecvenţele permise sunt emise de laser. ci fiecare dintre ele au o anumită lăţime de frecvenţă în jurul fiecăror moduri posibile. care se vor explica ulterior. Modurile longitudinale permise într-o cavitate laser de lungime (L) cu indicele de refracţie n.Sistemul Laser Cavitatea optică şi modurile laser Frecvenţele permise în cavitatea laser O reprezentare grafică pentru frecvenţele permise într-o cavitate laser.

 Laserul cu rubin: Lungimea cavităţii optice a unui laser cu rubin este 15 cm. Calculaţi: a) Lungimea cavităţii optice.5. Indicele de refracţie este 1.76. Oglinzile sunt aşezate la capetele cristalului de rubin. c) Diferenţa dintre două moduri adiacente. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 103 . Comparaţi rezultatele obţinute cu cele pentru laserul cu sticlă dopată cu Nd şi pentru laserul cu YAG:Nd. b) Numărul de mod de la lungimea de undă de 488 nm. C) Schimbarea diferenţei dintre două moduri adiacente când tubul se acordă la o jumătate din lungimea sa.Sistemul Laser Cavitatea optică şi modurile laser Frecvenţele permise în cavitatea laser Exerciţii:  Laserul cu sticlă (cristal) dopată cu Nd: Lungimea cavităţii optice a unui laser cu sticlă cu Nd este de 50 cm. Ce concluzii se deduc din aceste comparaţii ?  Laserul cu argon ionizat: Diferenţa între două moduri adiacente ale laserului ionic Ar+ este 100 MHz. Oglinzile sunt la extremităţile tubului laser. b) Frecvenţa următoarelor patru moduri. Calculaţi: a) Frecvenţa de bază a cavităţii. iar indicele de refracţie este 1. Calculaţi diferenţa dintre două moduri adiacente.

Frecvenţele permise sunt separate de un interval constant. Undele staţionare dintr-un laser se produc când se obligă să se deplaseze radiaţia electromagnetică de la un capăt la celălalt al cavităţii între oglinzi. Aşadar. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 104 . Undele staţionare se formează când două unde cu aceeaşi amplitudine şi frecvenţă se deplasează una în contrasensul celeilalte. lungimea cavităţii trebuie să fie fie un multiplu întreg de semi-lungimi de undă. Frecvenţele permise în cavitatea optică sunt determinate de lungimea cavităţii şi indicele de refracţie al mediului activ.Sistemul Laser Cavitatea optică şi modurile laser   Rezumat: Modurile longitudinale ale unui laser • • • • • • Modurile longitudinale sunt unde staţionare de-a lungul axei optice a laserului. Numai acele frecvenţe sunt permise care generează noduri pe ambele oglinzi. Cavitatea optică se realizează cu ajutorul a două oglinzi pe ambele părţi ale laserului. care este egal cu frecvenţa de bază a cavităţii.

într-o trecere completă în interiorul cavităţii. pentru compensarea absorbţiei. Această amplificare minimă este definită ca pragul de funcţionare laser. este egală cu pierderile. în acord cu condiţia de undă staţionară. Vor fi emise de laser numai acele frecvenţe (moduri) care au o amplificare peste câştigul minim. numai acelea care îndeplinesc orice condiţie de emisie a liniilor laser. Pentru toate celelalte frecvenţe posibile. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 105 . Condiţia de amplificare minimă înseamnă că amplificarea.Sistemul Laser Modurile longitudinale într-un laser      În paragraful anterior s-a explicat că vor oscila numai frecvenţele specifice ce sunt posibile în interiorul cavităţii laserului. GL=1.

Numai aceste cinci frecvenţe pot apare la ieşirea acestui laser. sunt deasupra pragului de funcţionare laser. În figură numai 5 frecvenţe permise din interiorul cavităţii. Regiunea marcată sub curbă şi deasupra pragului de funcţionare laser include domeniul unde se poate produce efect laser. incluzând radiaţia emisă ce traversează oglinda de ieşire. şi de indicele de refracţie. Partea superioară curbei de câştig depinde de lungimea mediului activ şi excitarea lui.        Partea superioară liniei laser depinde de pierderile unei treceri complete (o buclă) în interiorul cavităţii. Modurile longitudinale posibile ale laserului sunt marcate cu linii verticale echidistante.Sistemul Laser Curba de câştig a mediului activ Curba de câştig a mediului activ. În secţiunea anterioară s-au văzut condiţiile undelor staţionare pentru modurile longitudinale ce sunt determinate de lungimea cavităţii. ca funcţie de frecvenţă este marcată pentru pragul de funcţionare laser precum şi modurile longitudinale posibile ale laserului. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 106 . Forma şi proprietăţile curbei de câştig este explicată în capitolul următor.

şi acestea sunt separate la o distanţă egală între moduri:  MS  . c 2n L Banda spectrală de fluorescenţă  LW a unui laser Curba de câştig este plotarea câştigului ca funcţie de frecvenţă şi aceasta descrie lăţimea liniei de fluorescenţă. Acest laser are 5 frecvenţe la ieşirea oglinzii de extracţie. Lăţimea liniei de fluorescenţă  LWa unui laser este lăţimea curbei de amplificare la semiînălţime. Această bandă spectrală de fluorescenţă determină banda maximă a tuturor liniilor laser emise (radiaţia coerentă de la ieşirea laserului a tuturor modurilor longitudinale posibile).Sistemul Laser Curba de câştig a mediului activ Numărul de moduri optice longitudinale În figură se arată distribuţia spectrală a liniilor emise de laserul descris anterior. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 107 .

5  5 Numărul aproximativ de moduri longitudinale laser este: N  LW   MS 0.0  0.5GHz  5.273GHz Avem 5 moduri longitudinale laser în acest laser.5 GHz. 2n L Lungimea cavităţii optice a laserului He-Ne este 55 cm. LW  lăţimea liniei LW  MS MS  LW  lăţimea liniei de fluorescenţă  MS  distanţa dintre modurile longitudinale adiacente:  MS  În exemplul următor este utilizată această aproximaţie.73 10 8 s 1   0.Sistemul Laser Modurile longitudinale într-un laser Numărul aproximativ a modurilor laser posibile (N) este dat de lăţimea liniei de fluorescenţă împărţită la distanţa dintre modurile acdiacente:  . Soluţie: Distanţa dintre modurile longitudinale adiacente este: 3 10 8 m s  c  MS    2. şi accest laser a fost descris în figurile anterioare. N  spaţiul dintre moduri. Exemplu: Numărul modurilor laser longitudinale c . 12/10/2015 Facultatea de Fizica 108 . Lăţimea liniei de fluorescenţă este 1.55m  1.273GHz 2  n  L 2 1. Găsiţi numărul aproximativ a modurilor laser longitudinale.

Acest sistem laser trebuie să îndeplinească condiţiile pentru ambele cavităţi. Dezavantajul acestei metode este că lungimea scurtă a cavităţii limitează puterea de ieşire a laserului.Sistemul Laser Controlul numărului de moduri longitudinale ale unui laser Modul de control al numărului de moduri longitudinale dintr-un laser este controlul lungimii cavităţii laser. Aceasta poate fi realizată în două metode: 1. Aceasta este clar că un singur mod laser poate fi obţinut prin reducerea lungimii cavităţii. Modificând lungimea cavităţii prin deplasarea fizică a oglinzilor la o nouă poziţie. nu se produce efect laser. astfel dublăm numărul posibil de moduri laser de sub curba de fluorescenţă. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 109 . iar dacă nu este îndeplinită condiţia modului. La un astfel de mod laser singular distanţa exactă dintre oglinzi este critică. 2. Această metodă realizează două lungimi de cavitate în acelaşi timp: L1 şi L2. astfel încât un singur mod longitudinal poate rămâne în interiorul curbei de fluorescenţă cu GL>1. Lungimea L2 este astfel aleasă încât un singur mod longitudinal să poată fi obţinut sub curba de fluorescenţă a laserului. Dublând lungimea cavităţii se reduce la jumătate distanţa dintre modurile longitudinale adiacente. Adăugarea unei oglinzi suplimentare în interiorul cavităţii laser.

7408374 1014 Hz  m 1  c  m 1  3 10 8 m s    4.6327996 10 6 m  632.7408374 10 s 14 1  m  632.Sistemul Laser Diferenţa dintre modurile longitudinale adiacente Cu toate că cei mai mulţi laseri funcţionează pe multe moduri longitudinale adiacente. Dacă lungimea de undă a modului m este exact 632.7408344 1014 Hz  m1   m    m1  4.8 nm. îi considerăm ca fiind surse monocromatice.0  0. 6328000  10 m 2  n  L 2 1.7996nm 13 Diferenţa dintre lungimile de undă a două moduri adiacente este de 4 10 m(!). Exemplu: Distanţa dintre lungimile de undă a modurilor longitudinale adiacente Lungimea cavităţii unui laser He-Ne este de 50 cm.8000nm  0.7408344 1014 Hz  3 10 8 Hz  4. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 110 .6328000 10 6 m  4. Soluţie (discuţii) Diferenţa dintre frecvenţele modurilor longitudinale adiacente este: 3 10 8 m s  c 6  MS    3 10 8 s 1   300MHz m   0 .5m m  c m  3 10 8 m s  0. calculaţi lungimea de undă a modului m+1.

care coincid cu modurile longitudinale:  Acele frecvenţe pentru care mediul activ are suficient câştig pentru compensarea tuturor pierderilor. Rezumat La ieşirea unui laser. şi tehnici speciale sunt utilizate pentru reducerea lăţimii liniei astfel că aceasta duce la creşterea lungimii de coerenţă. laserul este utilizat de om pentru transferul de energie la ţintă. şi controlând lungimea cavităţii. Uzual în laser funcţionează simultan diferite moduri longitudinale. Această lungime de undă este obţinută prin funcţionarea laserului pe un singur mod. 4. Structura modurilor longitudinale laser este importantă pentru aceste aplicaţii. şi diferenţa dintre acestea este determinată de lungimea cavităţii şi indicele de refracţie al mediului activ.Sistemul Laser Importanţa modurilor optice longitudinale la ieşirea laserului Importanţa modurilor longitudinale ale unui laser este determinată de aplicaţia specifică a laserului. astfel ca acest mod va funcţiona la exact lungimea de undă cerută. În aplicaţiile unde interferenţa radiaţiei electromagnetice este importantă. La această aplicaţie nu au importanţă modurile longitudinale ale laserului. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 111 . se utilizează mode locking (modul comutat). În aceste aplicaţii. lungimea de coerenţă a radiaţiei este o proprietate importantă. Când sunt necesare pulsuri scurte de putere mare. În aplicaţiile spectroscopice şi fotochimice. 2. avem numai acele frecvenţe ale radiaţiei electromagnetice. 3. Structura modurilor longitudinale laser este critică pentru aceste aplicaţii. astfel în holografie sau măsurători interferometrice. şi aceasta este determinată de lăţimea liniei radiaţiei laser (invers proporţională cu aceasta). Menţionăm numai câteva principii: 1. În aceste aplicaţii este utilizat laserul monomod. este necesară exactitatea definirii lungimii de undă. În cele mai multe aplicaţii la puteri mari pentru prelucrarea materialelor sau chirurgie medicală. modurile longitudinale sunt foarte importante.  Acele frecvenţe care crează unde staţionare în cavitatea optică a laserului. Lărgimea de fluorescenţă a liniei este caracterizată de mediul activ. Acest proces produce interferenţa constructivă între toate modurile din interiorul cavităţii laser.

823. şi a modului cu frecvenţa minimă (banda de lungimi de undă emise de laser). lăţimea liniei de fluorescenţă este 30 GHz. lungimea cristalului laser (mediul activ) este 125 mm.5%. Calculaţi: 1) Diferenţa dintre modurile longitudinale adiacente.5 GHz.  Exerciţiu: Laserul cu YAG:Nd Proprietăţile laserului cu YAG:Nd sunt: lungimea de undă este 1064 nm. 2) Numărul aproximativ de moduri longitudinale din cavitate. Lungimea cavităţii optice este 75 cm. 4) Diferenţa dintre lungimea de undă a modului cu frecvenţa maximă.Sistemul Laser Exerciţiu: Laserul cu He-Ne Lăţimea liniei de fluorescenţă a laserului cu He-Ne este de 1. pierderile din interiorul cavităţii sunt 0. lungimea cavităţii este 42 cm. 2) Numărul aproximativ de moduri longitudinale. Calculaţi: 1) Diferenţa dintre modurile longitudinale adiacente. 3) Diferenţa lungimii de undă dintre modurile longitudinale adiacente. transmisia oglinzii de ieşire este 4%.  12/10/2015 Facultatea de Fizica 112 . indicele de refracţie al cristalului este 1.

Aceste moduri transversale sunt create de lăţimea cavităţii. sau lungimea de undă . O mică dezaliniere a oglinzilor laser determină o lungime diferită a „razelor” din interiorul cavităţii.Sistemul Laser Modurile laser În interiorul cavităţii laser modurile laser sunt caracterizate prin: Frecvenţa . Astfel. perpendiculară pe axa optică a laserului. Modurile longitudinale sunt descrise ca unde staţionare între oglinzile laser. Modul longitudinal – Distribuţia de intensitate măsurată de-a lungul axei optice a laserului. Acest paragraf analizează distribuţia transversală de intensitate. Modul transversal – Distribuţia de intensitate măsurată într-o secţiune transversală a fasciculului (perpendicular pe axa optică al laserului). distribuţia de intensitate nu este perfect o distribuţie gaussiană cum a fost explicată pe scurt. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 113 . în secţiune traversală pe fascicul. Modurile transversale ale laserului În paragraful anterior am analizat distribuţia de intensitate de-a lungul axei optice a laserului. care permite să se producă puţine moduri ”diagonale” în interiorul cavităţii laser.

ca o pictură similară cum este vizualizată în figură  Forma distribuţiei energiei în secţiunea transversală a fasciculului este denumită: Modurile transversale electro-magnetice (TEM)  12/10/2015 Facultatea de Fizica 114 . Figura arată distribuţia energiei pentru primele cîteva moduri electromagnetice traversale.Sistemul Laser Forma modurilor electromagnetice transversale Într-o secţiune perpendiculară. Când puterea de ieşire a laserului este de ordinul a câţva waţi. Ecranul îşi schimbă proprietăţile în zona expusă la fasciculul laser.radiaţia laser are distribuţia specifică în regiuni cu intensitate mare şi regiuni fără nici-o radiaţie. Aria întunecată marchează zona unde radiaţia laser există. distribuţia energiei în secţiune traversală a fasciculului poate fi evidenţiată printr-o iluminare scurtă a unei bucăţi de lemn cu laserul.  Pentru laserii de putere scăzută poate fi folosit un ecran special care răspunde la lungimea de undă specifică laserului.

Acesta este compus din TEM01 şi TEM10 ce oscilează împreună (vezi anterioară). Aici este un mod transversal care nu este prins în această clasificare. Aria închisă marchează zona unde există radiaţie. Figura anterioară arată distribuţia energiei pentru primele câteva moduri traversale electromagnetice. şi acesta are un nume special (în acord cu forma sa) care are importanţa sa: „gogoaşă”. Presupunem că fasciculul se deplasează pe direcţia z: m = numărul de puncte cu iluminare zero (dintre regiunile iluminate) de-a lungul axei x. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 115 . n = numărul de puncte cu iluminare zero (dintre regiunile iluminate) de-a lungul axei y. sunt numere întregi. m. n. Fiecare mod transversal (TEM) este specificat cu doi indici: TEMmn.Sistemul Laser Modurile transversale electro-magnetice (TEM) Modurile transversale electro-magnetice (TEM) descriu forma distribuţiei energiei în secţiunea transversală a fasciculului.

Regiunile întunecate din figura anterioară sunt zonele cu câmp electric înalt. În figura alăturată sunt descrise ambele câmpul electric şi intensitatea pentru fiecare din câteva moduri transversale. 12/10/2015 Intensitatea şi câmpul electric pentru câteva moduri transversale Facultatea de Fizica 116 .Sistemul Laser Distribuţia câmpului electric a modurilor TEM Intensitatea radiaţiei fasciculului laser este valoarea pătratului câmpului electric a radiaţiei electromagnetice.

şi va apare la ieşire. intensitatea totală observată este o superpoziţie a tuturor modurilor transversale existente. Radiaţia din interiorul cavităţii optice este deplasată mult timp. Aceasta dă sugestia cum să construim un laser care funcţionează pe un singur mod transversal de bază: punerea unei aperturi mici („pinhole”) de diametru apropiat acestuia în interiorul cavităţii optice. Radiaţia laser a unor moduri transversale 12/10/2015 Facultatea de Fizica 117 . Prin schimbarea diametrului aperturii egal cu diametrul modului inferior. şi toate modurile superioare sunt atenuate. numai acel mod poate trece prin apertură. Această figură arată că cel mai scăzut mod transversal TEM00 are diametrul cel mai mic comparativ cu alte moduri. numai modul de bază va fi amplificat.Sistemul Laser Controlul modurilor transversale ale unui laser Când un laser funcţionează pe diverse moduri transversale. Figura descrie distribuţia de intensitate a 3 moduri scăzute şi superpoziţia lor.

şi prin alte elemente optice prin care fasciculul trece.  Poate fi focalizat într-un spot foarte mic faţă de alte moduri transversale.  Distribuţia spaţială a fasciculului Gaussian rămâne Gaussian când fasciculul se propagă în spaţiu.  2    r0 Modul transversal de bază are proprietăţi care îl fac foarte util. Modul transversal de bază este singurul mod în care radiaţia este în fază de-a lungul secţiunii transversale a 2  fasciculului. r= raza fasciculului Gaussian.  Are coerenţa spaţială maximă în comparaţie cu alte moduri transversale.  Imaginea prin lentile a fasciculului Gaussian. Proprietăţile modului transversal de bază Gaussian:  Divergenţa unghiulară scăzută faţă de alte moduri transversale. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 118 . Aceasta este distanţa de la centru. produce din nou un fascicul Gaussian. până unde intensitatea scade la 1/e2 din intensitatea maximă.    2 r  Descrierea matematică a distribuţiei de intensitate în funcţie de distanţa faţă de centru este:  r2  I r   I 0  e  0  unde I0 = intensitatea în centrul fasciculului (intensitatea maximă).Sistemul Laser Caracteristicile modului transversal de bază (TEM00) al laserului Distribuţia intensităţii modului transversal de bază are forma forma curbei matematice denumite „Gaussiană”. şi se încercă fabricarea laserului construind laseri cu corp solid ce funcţionează într-un singur mod de bază Gaussian. Puterea totală din fasciculul Gaussian este: 2 I0 P    r0 2 Se poate demonsta că divergenţa unghiulară a fasciculului Gaussian este: .

 Pierderile din interiorul cavităţii optice.  Cavităţile optice convenţionale .  Criteriul de stabilitate a cavităţii optice laser 12/10/2015 Facultatea de Fizica 119 . puterea optică din acesta. cu lungimi diferite între ele. Acestea au forme diferite de oglinzi.Sistemul Laser Cavitatea optică În orice cavitate laser sunt (cel puţin) două oglinzi la capetele laserului. Aceste oglinzi sunt aşezate faţă în faţă. O cavitate optică specifică este determinată de mediul activ utilizat. Vom rezuma aici principiile de proiectare a unei cavităţi optice:  Definiţiile importante. şi aplicaţia specifică. Distanţa dintre oglinzi determină lungimea cavităţii optice a laserului . şi centrele lor sunt pe axa optică a laserului.

dar la unele lasere este introdusă o apertură (”pinhole”) în interiorul cavităţii laser pentru limitarea diametrului fasciculului.Sistemul Laser Cavitatea optică Definiţiile importante pentru cavitatea optică: Cavitate optică – Cavitate laser – Regiunea dintre oglinzile de capăt (extreme) ale laserului. şi paralele între ele (simetric). dispersia (împrăştierea) şi pierderile prin elementele optice – Prin elementele optice care nu sunt ideale. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 120 . • Absorbţia. Axa optică – Linia imaginară ce conţine centrele oglinzilor extreme. Un exemplu este apertura de limitare pentru obţinerea funcţionării laserului pe un singur mod. Pierderile din interiorul cavităţii optice – Includ toate radiaţiile pierdute de la ieşirea laserului (emise prin cuplajul de ieşire). Nu poate fi posibil să introducem o apertură pentru reducerea difracţiei. şi perpendiculară pe acestea. Apertura normală este determinată de diametrul mediului activ. fiecare interacţie cu elementul optic din interiorul cavităţii produce pierderi. • Pierderile prin difracţie – Tot timpul trecerea fasciculul laser la transversarea unei aperturi este difractat. Apertura – Factorul de limitare a diametrului fasciculului în interiorul cavităţii. radiaţia din interiorul cavităţii nu poate fi limitată în timpul drumului dintre oglinzi. De exemplu. astfel creşterea aperturii va permite lăsarea modurilor transversale superioare care nu sunt dorite. Câştigul mediului activ trebuie să compenseze aceste pierderi Pierderile din interiorul cavităţii optice: • Pierderea datorită dezalinierii oglinzilor laser – Când oglinzile cavităţii nu sunt exact aliniate perpendicular pe axa laser. Axa optică este în mijlocul cavităţii optice.

Sistemul Laser Cavităţi optice laser specifice Cavităţi optice cele mai comune 12/10/2015 Facultatea de Fizica 121 .

• Cavitatea cu raza de curbură a oglinzilor mai mare decât lungimea cavităţii. În continuare. 2. Stabilitatea cavităţii optice.Sistemul Laser Cavităţi optice laser specifice Fiecare cavitate optică are 2 oglinzi extreme cu razele de curbură R1 şi R2. • Semicurbura cu lungimea mai mare ca raza de curbură a cavităţii. 12/10/2015 122 • Rezonator astabil. Regiunile din interiorul mediului activ care nu sunt incluse în interiorul volumului modului activ nu participă la efectul laser. se descrie fiecare tip de cavitate optică: • Cavitatea plan paralelă. Regiunea întunecată în fiecare din cavităţile optice marchează volumul modului activ din acea cavitate specifică. • Cavitatea confocală. Structura cavităţii optice este determinată de doi parametrii: 1. Volumul modului laser din interiorul mediului activ. Facultatea de Fizica . • Cavitatea circular concentrică. • Cavitatea hemisferică.

Ceea ce duce la o dificultate mare în funcţionare. R1  . Astfel. paralele între ele.Sistemul Laser Cavitatea optică plan paralelă Figura a) descrie cavitatea optică plan paralelă. • Sensibilitate foarte mare la dezaliniere. • Radiaţia laser nu este focalizată în interiorul cavităţii optice. Dezavantaje: • Pierderi mari prin difracţie. R2    La cele două extreme sunt două oglinzi plane . este utilizată la laserii în impulsuri unde avem nevoie de energie maximă. Avantaje: • Utilizează optim tot volumul mediului activ. În laserii de putere mare o astfel de focalizare poate cauza o scânteie electrică („breakdown”). sau distrugerea elementelor optice. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 123 . şi perpendiculare pe axa optică a laserului.

L   R1  R2   2  La ambele capete avem două oglinzi sferice cu centrul egal şi razele de curbură egale între ele . În aceşti laseri colorantul lichid este circulat în regiunea unde-i fasciculul focalizat (Direcţia de curgere este perpendiculară pe axa optică a laserului). Pierderi scăzute prin difracţie. O astfel de focalizare poate cauza o scânteie electrică („breakdown”). Acest aranjament produce focalizarea fasciculului în centrul cavităţii. Utilizat în pompajul optic în continuu a laserilor cu colorant. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 124 . Proprietăţile acestei cavităţi sunt opuse cu cele ale cavităţii plan paralele: Avantaje: • • Sensibilitate foarte scăzută la dezaliniere. Aşadar. Dezavantaje: • • Utilizarea limitată a volumului mediului activ. Aşadar este utilizată o densitate de putere foarte mare la pompajul colorantului. Focalizarea maximă a radiaţiei laser în interiorul cavităţii optice.Sistemul Laser Cavitatea optică circular concentrică Figura b) descrie cavitatea optică circular concentrică. sau distrugerea elementelor optice. alinierea este foarte uşoară.

• Pierderi scăzute prin difracţie. • Utilizarea medie a volumului mediului activ. • Nu avem focalizare puternică în interiorul cavităţii. alinierea este uşoară. La ambele capete extreme sunt două oglinzi sferice cu aceeaşi rază de curbură. Principala diferenţă între cavitatea confocală şi cavitatea sferică este aceea că în cavitatea confocală punctul focal al fiecărei oglinzi este în centrul cavităţii. R1  R2  L Această cavitate este un compromis între cavităţile optice circulare şi plan paralele.Sistemul Laser Cavitatea optică confocală Figura c) descrie cavitatea optică confocală. Aşadar. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 125 . Distanţa dintre centrele oglinzilor este egală cu raza de curbură a fiecăreia . Avantaje: • Sensibilitate mică la dezaliniere. pe când în cavitatea sferică centrul razelor de curbură al oglinzilor este în centrul cavităţii. Acest aranjament produce focalizarea fasciculului în centrul cavităţii.

La ambele capete sunt două oglinzi sferice care au raze mari de curbură (nu este necesar să fie identice).Sistemul Laser Cavitatea cu razele de curbură ale oglinzilor mai mari decât lungimea cavităţii Fig. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 126 . • Nu avem focalizare puternică în interiorul cavităţii. R2  L Această cavitate este un compromis mai bun decât cavitatea confocală între cavităţile optice planparalelă şi circulară. Avantaje: • Sensibilitate medie la dezaliniere. Distanţa dintre centrele oglinzilor este mult mai mică decât razele de curbură ale acestora . Acest aranjament produce o focalizare mult mai mică a fasciculului în centrul cavităţii. d) descrie cavitatea cu razele de curbură ale oglinzilor mai mari decât lungimea cavităţii. • Utilizarea bună a volumului mediului activ. • Pierderi medii prin difracţie. R1 .

Cavitatea este formată dintr-o oglindă plană. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 127 . • Pierderi mici prin difracţie. La majoritatea laserilor cu He-Ne se utilizează această cavitate ce are pierderi mici prin difracţie. şi este relativ uşor de aliniat. Avantaje: • Sensibilitate mică la dezaliniere.Sistemul Laser Cavitatea hemisferică Figura e) descrie cavitatea hemisferică. cu avantajul unui preţ scăzut a oglinzii plane. Această cavitate are proprietăţi similare cu cavitatea optică circulară. şi o oglindă sferică cu raza de curbură egală cu lungimea cavităţii.

12/10/2015 Facultatea de Fizica 128 . şi o oglindă sferică cu raza de curbură mai mare decât lungimea cavităţii. cu avantajul unui preţ scăzut a oglinzii plane. Această cavitate este formată dintr-o oglindă plană. Această cavitate are proprietăţi similare cu cavitatea confocală.Sistemul Laser Semicurbura mai lungă decât raza de curbură a cavităţii Figura f) descrie Cavitatea semiconcavă cu rază mare de curbură.

Sistemul Laser Rezonator astabil Figura g) descrie un exemplu de cavitate astabilă. Radiaţia nu se plimbă între cele două oglinzi. Într-o cavitate precum aceasta nu se generează o undă staţionară în interiorul cavităţii. Avantaje: • Volum mare de moduri în interiorul mediului activ (întregul volum). • Radiaţia laser este emisă la ieşirea laserului printr-o arie mică a oglinzii cu rază de curbură mică • Această cavitate este utilizată în laserii de putere mare. Oglinda concavă este mare şi raza ei de curbură este mai mare decât lungimea cavităţii. Oglinda convexă este mică şi raza ei de curbură este mică. • Toată puterea din interiorul cavităţii este emisă la ieşirea laserului. Centrele razelor de curbură ale ambelor oglinzi coincid. şi nu doar o mică fracţiune din aceasta. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 129 . care nu pot utiliza cuploare standard la ieşire. Cavitate este formată dintr-un aranjament concav şi convex de oglinzi sferice. Dezavantaje: Forma fasciculului are o gaură în mijoc.

0  g 1  g 2  1 12/10/2015 Facultatea de Fizica 130 . Este posibil să se utilizeze rezonator astabil numai dacă mediul activ are câştig ridicat. de la fasciculul ce trece prin mediul activ mai puţin timp decât în cavitatea stabilă. Pentru a determina stabilitatea unei cavităţi. necesită definirea criteriului de stabilitate. Parametrii geometrici ai unei cavităţi optice L g  1  1 Primul parametru geometric este definit pentru fiecare dintre oglinzi: R 1 g 2  1 L R2 În figură este descrisă reprezentarea grafică a parametrilor geometrici.Sistemul Laser Criteriul de stabilitate a cavităţii O cavitate stabilă este o cavitate în care radiaţia este ţinută în interiorul cavităţii. Geometria cavităţii determină dacă cavitatea este stabilă sau nu. O cavitate este stabilă dacă: . producând unde staţionare în timp ce fasciculul se deplasează între oglinzi.

sunt între a doua oglindă şi centrul ei de curbură. Regiunea de stabilitate este delimitată de două hiperbole definite de criteriul de stabilitate. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 131 . În diagrama de stabilitate parametrii geometrici ai oglinzilor sunt axele x şi y. Regiunea întunecată marchează aria de stabilitate. produsul g 1  g 2 este fie “0” sau “1”. Câteva cavităţi uzuale sunt marcate pe diagrama de stabilitate. Cavitatea este stabilă dacă centrul razei de curbură a unei oglinzi. dar nu amândouă.Sistemul Laser Diagrama de stabilitate a unei cavităţi optice Criteriul de stabilitate pentru cavitatea laser este: 0  g1  g 2  1 . sau poziţia oglinzii. Trebuie să avem o atenţie specială pentru cavităţile de pe marginile regiunii de stabilitate! Pentru aceste cavităţi.

1 R 1 . oglinda convexă este simbolizată cu semnul L 1 L 1 minus:R2  0. g1  1   1  0.Sistemul Laser Cavitatea optică Exemplu: Rezonator instabil Lungimea cavităţii laser este 1 m.5 m. g 2  1  1  11. La cealaltă extremitate o oglindă convexă cu raza de curbură de 10 cm. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 132 .5m Cum este cunoscut în optică.5 GHz. La una din extremităţi o oglindă concavă cu raza de curbură de 1. 5 2 1 Produsul: g1  g 2  11 0. deci cavitatea este instabilă. 2.333. Soluţie: R1  1.333  3. Distanţa dintre oglinzi este 30 cm. Câte moduri laser longitudinale sunt în această lăţime a liniei. Lăţimea liniei laser este 1. Care este lungimea de undă centrală a acestei linii. Găsiţi dacă această cavitate este stabilă. R 0 .8 nm . Exerciţiu: Laserul He-Ne Lungimea de undă exactă de ieşire a laserului He-Ne este 632. Produsul este mai mare decât 1.1m . Calculaţi: 1.666  1 .

• Coerenţa spaţială a sa este cea mai bună din toate celelalte moduri. • Poate fi focalizat într-un spot foarte mic. Cavitatea laser este compusă din oglinzi la capetele mediului activ. Oglinzile sunt noduri ale undelor staţionare. Undele staţionare sunt create când două unde cu aceleaşi frecvenţe şi amplitudini interferă în timp ce se deplasează în direcţii opuse. g 2  1 Condiţia de stabilitate: 0  g  g  1 R 1 12/10/2015 2 2 Facultatea de Fizica 133 . g 1  1  R1 Diagrama de stabilitate: Diagrama de stabilitate descrie parametrii geometrici ai cavităţii laser: . c   1 • Frecvenţa modului laser longitudinal de bază este: 2n L •  c  Frecvenţa modului ”m” laser longitudinal este:  m  m   2n L  c • Astfel. pentru producerea undelor staţionare.Sistemul Laser Cavitatea optică: Rezumat Modurile laser longitudinale: Modurile optice longitudinale într-un laser descriu undele staţionare de-a lungul axei optice a laserului. L • Permanenţa sa distribuţie Gaussiană se păstrează la trecerea sa prin alte sisteme optice. Aceste oglinzi reflectă radiaţia electromagnetică înapoi în cavitate din nou şi iar din nou. diferenţa dintre modurile longitudinale adiacente  MS  este egală cu frecvenţa modului longitudinal de bază: 2n L • Numărul modurilor longitudinale este determinat de lungimea cavităţii şi de indicele ei de refracţie. Modurile laser transversale: Modul transversal (TEM00) de bază este unul Gaussian: • Acesta are divergenţă scăzută. L .

• Pierderile radiative din interiorul mediului activ – datorită absorbţiei şi împrăştierii. • Pierderile prin difracţie – datorită dimensiunilor finite ale componentelor laser. Câştigul mediului activ – care depinde de: • Inversia de populaţie • Forma liniei de fluorescenţă a emisiei spontane care este relatată la tranziţia laser. câştigul trebuie să fie superior (sau cel puţin egal) pierderilor.Câştigul Laser Puterea de ieşire a unui laser la un moment dat este determinată de doi factori contradictorii: 1. Pierderile din laser. 2. care includ: • Reflexiile oglinzilor rezonatorului. Este clar că o condiţie necesară pentru producerea efectului laser este: La trecerea radiaţiei între oglinzile laserului. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 134 .

2. Figura următoare descrie o diagramă simplificată de nivele de energie pentru laserul cu He-Ne (alte exemple ale laserului cu He-Ne au fost arătate în exemplele 2.Câştigul Laser Forma liniei de fluorescenţă a laserului Efectul laser în materie este posibil numai pentru acele lungimi de undă pentru care acest material are emisie de fluorescenţă.3.4.1. 4.1). şi vor fi explicate mai mult în secţiunea 6.1. Linia de fluorescenţă este descrisă de distribuţia intensităţii radiaţiei emise spontan în funcţie de frecvenţă (sau lungimea de undă) pentru tranziţia laser specifică. 4. 4. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 135 .

Câştigul Laser Diagrama nivelelor de energie pentru laserul cu He-Ne Principala tranziţie din spectrul vizibil este de pe nivelul de energie E5 pe nivelul de energie E2.8 nm 12/10/2015 Facultatea de Fizica 136 . şi la emisie se produce radiaţia roşie cu lungimea de undă de 632.

12/10/2015 Facultatea de Fizica 137 . Când tranziţia se produce între nivelele înguste. descrisă în figura 5. linia de fluorescenţă este îngustă.Câştigul Laser Forma liniei de fluorescenţă Linia de fluorescenţă este descrisă de distribuţia intensităţii radiaţiei emisiei spontane în funcţie de frecvenţă (sau lungimea de undă).2 a. Forma ideală a liniei de fluorescenţă este un puls cu lăţime apropriată de zero.1 se arată tranziţia dintre nivelele de energie E5 şi E2 pentru laserul cu He-Ne. În figura 5. Îngustimea liniei de fluorescenţă (comparând energia necesară) este realizată de inversia de populaţie. pentru tranziţia laser specifică.

Toate aceste tranziţii. 5. fiecare nivel de energie are o lăţime finită.2 b: Linia de fluorescenţă dintre nivelele de energie late (reale). În realitate.2 a: Linia de fluorescenţă dintre nivelele de energie înguste (ideale). determină forma liniei de fluorescenţă arătată în figura 5. Fig.2 b.Câştigul Laser Forma liniei de fluorescenţă Fig. multe tranziţii ce au loc între diferite regiuni ale nivelului de energie laser superior pe diferite regiuni ale nivelului de energie laser inferior.3. reprezentate în funcţie de frecvenţă. Astfel. 5. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 138 . descrisă în figura 5.

reprezentate în funcţie de frecvenţă.3. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 139 . Fig.3 Linia de fluorescenţă Lăţimea liniei de fluorescenţă este numită bandă de fluorescenţă.Câştigul Laser Lăţimea liniei de fluorescenţă Toate liniile tranziţiilor spontane posibile. 5. produc forma continuă a liniei de fluorescenţă ce este descrisă în figura 5. şi este măsura lăţimii liniei de fluorescenţă la jumătatea înălţimii maxime: FWHM=Full Width at Half Maximum.

între două puncte de pe graficul emisiei spontane la jumătate din înălţimea maximă. c  1  c   2 c c c      2  1      2 1 1   2 1   2 Lăţimea liniei   este mult mai mică decât fiecare dintre lungimile de undă .    2  1  2  1   1  2   1  2 Această relaţie matematică este utilizată pentru a determina coerenţa laserului. 2 0 c  1  c  2 c c c   În mod similar: . lungimea de undă la centrul spectrului de emisie laser. sau frecvenţelor. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 140 .Câştigul Laser Expresia matematică a lăţimii liniei de fluorescenţă Lăţimea liniei de fluorescenţă este exprimarea lungimilor de undă. c   Rezultatul este:   . Aşadar se poate utiliza aproximaţia: 1   2  20 .

Când analizăm lăţimea liniei. care poate conţine multe moduri longitudinale.3). şi modurile longitudinale ale cavităţii. este importantă diferenţierea dintre lăţimea liniei laser. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 141 .Câştigul Laser Curba câştigului laser Există multe asemănări între forma curbei de câştig (figura 4. Justificarea este că curba de câştig a mediului activ este direct proporţională cu lăţimea liniei de fluorescenţă a emisiei spontane.4) şi linia de fluorescenţă (figura 5. Figura 5. şi lăţimea liniei modului longitudinal specific.4 descrie curba de câştig a laserului.

12/10/2015 Facultatea de Fizica 142 .4 Curba de câştig laser. Fiecare din modurile longitudinale au o lăţime a liniei şi emit anumită intensitate. şi lăţimea liniei de emisie. 5.Câştigul Laser Curba câştigului laser Fig.

3. Lărgirea naturală. Lărgirea datorită presiunii. Lărgirea Doppler.Câştigul Laser Lărgirea liniei de fluorescenţă Anumite mecanisme sunt responsabile pentru lărgirea liniei laser: 1. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 143 . este necesară ca radiaţia laser emisă să aibe o lăţime mică a liniei. 2. Pentru multe aplicaţii. în special când este necesară coerenţa temporală.

lăţimea liniei este mică. Lărgirea naturală.Câştigul Laser Lărgirea liniei de fluorescenţă 1. t  10 8 s    10 8 Hz 12/10/2015 Facultatea de Fizica 144 . de pe care se produce tranziţia.  Lărgimea naturală este o consecinţă a principiului de incertitudine Heisenberg: E  t  h E  h     Exemple numerice: 1 t t  10 4 s    10 4 Hz Când timpul de viaţă este mare pentru un nivel energetic specific.şi timp de viaţă specific t. Fiecare nivel de energie are o lăţime specifică . comparată cu frecvenţa radiaţiei luminoase din vizibil: 1014 Hz. Lăţimea naturală a liniei este îngustă: 10 4 10 8 Hz. Această lărgire este prezentă tot timpul. şi apare datorită timpului de tranziţie finit de pe nivelul de energie laser superior pe nivelul de energie laser inferior.

Deplasarea Doppler este un fenomen bine cunoscut în mişcarea undei. ca rezultat a deplasării moleculelor gazului. Se produce când sursa este în mişcare relativă faţă de receptor. Lărgirea Doppler. Lărgirea Doppler se produce în special în laserii cu gaz.Câştigul Laser Lărgirea liniei de fluorescenţă 2. Aceste influienţe sunt în special în laserii cu gaz la presiune scăzută 12/10/2015 Facultatea de Fizica 145 . Frecvenţa detectată este deplasată cu o cantitate determinată de viteza relativă dintre sursă şi receptor. Această deplasare a distribuţiei frecvenţei produce lărgirea liniei laser. fiecare moleculă emite lumină atâta timp cât este în mişcare relativă pe axa laserului în direcţie diferită. Când moleculele gazului sunt în mişcare constantă în direcţii întâmplătoare.

Exemple numerice: La temperatura camerei. lărgirea datorită presiunii (ciocnirilor) scade.Câştigul Laser Lărgirea liniei de fluorescenţă 3. deplasarea creşte. Lărgirea datorită presiunii este mecnismul ce produce o deplasare mare în laserii cu gaz cu presiune mai mare decât 10 torri. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 146 . numărul ciocnirilor scade. La temperatura camerei. lăţimea liniei laserului cu CO2 cu presiunea gazului de 10 torri este de 55 MHz. Astfel. La presiune constantă (P). Când creşte presiunea. → V creşte când T creşte. Lărgirea datorită presiunii (ciocnirilor) Lărgirea datorită presiunii (ciocnirilor)se produce în special în laserii cu gaz. lăţimea liniei laserului cu CO2 cu presiunea gazului de 100 torri este de 500 MHz. Aceasta este cauzată datorită ciocnirilor moleculelor gazului. Peste 100 torri. Cînd volumul (V) creşte. când temperatura (T) creşte: P V = n R T P= const. rata de creşterea lărgirii este în jur de 6.5 MHz pentru fiecare creştere a presiunii cu 1 torr.

5: Lărgirea lăţimii liniei de fluorescenţă Poate fi observat un exemplu numeric în exemplul 5.Câştigul Laser Lărgirea liniei de fluorescenţă Mărirea lăţimii liniei În figura 5. Fig. Exemplul 5. 4. 5. 1KHz  10 Hz Lăţimea liniei cavităţii optice: . MHz  10 8 Hz 9 Lăţimea Doppler: .1: Laserul He-Ne tipic: 14 Frecvenţa centrală a radiaţiei emise: .1MHz  10 6 Hz Lăţimea naturală a liniei: 100 .74 10 Hz 3 Lăţimea liniei unui singur mod longitudinal: .1.   1500MHz  1.5 este descrisă efectul creşterii lăţimii liniei de fluorescenţă.5 10 Hz 12/10/2015 Facultatea de Fizica 147 .

cum s-a explicat la inversia de populaţie (secţiunea 2. 3. 4. Aceste pierderi determină ca o parte din radiaţie să nu ia parte la funcţionarea laserului. Contrar amplificării radiaţiei. Pierderile de împrăştiere şi absorbţie pe oglinzile de la capete. Pierderile prin difracţie cauzate de dimensiunile finite ale componentelor laser. aceasta este amplificată. 2.6). Câştigul buclei este definit ca câştigul net (amplificarea minus pierderile) al radiaţiei transmise la transversarea laserului într-o trecere completă (buclă). O condiţie necesară pentru funcţionare este ca câştigul total să fie mai mare decât toate pierderile. Pierderile prin absorbţie şi împrăştiere din mediul activ. Radiaţia de ieşire prin cuplorul de ieşire. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 148 . sunt şi multe pierderi: 1.Câştigul Laser Câştigul unei bucle De fiecare dată la trecerea radiaţiei laser prin mediul activ. Aceasta este determinată de relaţia dintre intensitatea radiaţiei de la un anumit plan (perpendicular pe axa laserului) şi intensitatea radiaţiei la un plan asemănător după parcurgerea unei bucle prin laser. şi prin părţile laterale ale laserului.

5. E5= Intensitatea radiaţiei la sfârşitul buclei.6: Drumul parcurs de radiaţia ce tranversează cavitatea laser.Câştigul Laser Câştigul buclei (GL) În figura 5. punctul „5” coincide cu punctul „1”. GL  5 E1 E1= Intensitatea radiaţiei la începutul buclei. Fig. Drumul este divizat în secţiuni numerotate de la 1 la 5. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 149 . Prin definiţie câştigul buclei (ciclului) este dat de: E GL= câştigul buclei.6 descrie drumul parcurs de radiaţia ce tranversează cavitatea laser.

radiaţia este reflectată de oglinda cu reflectivitate ridicată (totală de 100%). Deci: E 4  G A  E3  R1  G A2  E1 În drumul de la punctul „4” la punctul „5”. radiaţia trece din nou prin mediul activ. şi este amplificată. astfel încât mediul activ atinge lungimea cavităţii laser. În drumul de la punctul „2” la punctul „3”. Pentru simplificare considerăm că lungimea mediului activ este egal cu lungimea cavităţii. radiaţia este reflectată de cuplajul de ieşire (oglinda de extracţie). Atunci: E2=GA E1. Aceasta determină: E3  R1  E 2  R1  G A  E1 În drum de la punctul „3” la punctul „4”. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 150 .Câştigul Laser Calculul câştigului unei bucle (GL) fără pierderi Un drum de la punctul „1” la punctul „2”. radiaţia trece prin mediul activ. Deci: E5  R2  E 4  R1  R2  G A2  E1 Aceasta completează bucla (ciclul). şi este amplificată. Definim: GA= câştigul mediului activ (trecând prin lungimea a mediului activ).

M (întotdeauna mai mici ca 1). E1  M E 2 Pentru aceasta calculăm câştigul buclei: GL  E5  R1  R2  GA  M 1 Aici am considerat distribuţia uniformă a coeficientului pierderilor (α).a lungul lungimii cavităţii. G A  e    L 2    L Înlocuind în ecuaţia anterioară a câştigului buclei: GL  R1  R2  e 12/10/2015 Facultatea de Fizica 151 . definim coeficientul de pierderi   .Câştigul Laser Calculul câştigului unei bucle (GL) cu pierderi Se consideră că aceste pierderi se produc uniform de-a lungul lungimii cavităţii (L) . descrie partea relativă de radiaţie care rămâne în cavitate după toate pierderile în urma parcurgerii unei bucle în interiorul cavităţii. α = coeficientul de pierderi (în unităţi inverse lungimii). şi îl utilizăm ca să putem defini factorul de 2  L absorbţie M :M  e M= factorul pierderilor. Toate pierderile în urma parcurgerii unei bucle în interiorul cavităţii sunt 1. În analogie cu formula Lambert pentru pierderi (ce au fost explicate în secţiunea 2. şi considerăm câştigul mediului activ (GA) are distribuţie uniformă de. acum definim coeficientul câştigului (β).3). 2 L = lungimea de parcurs care este dublul lungimii cavităţii. 2 Introducând factorul de pierderi (M) în ecuaţia pentru : E5  R1  R2  G A .

Concluzii: Aceea este condiţia de prag pentru amplificare.Câştigul Laser Calculul câştigului de prag (GL)th GL  R1  R2  e 2  L Când câştigul buclei este mai mare decât 1 (GL>1) . Pentru laserii în continuu. intensitatea fasciculului va creşte după o revenire trecând prin laser. Acest câştig de prag este notat cu indicele „th”. intensitatea fasciculului va scădea după o revenire trecând prin laser. Când câştigul buclei este mai mic decât 1 (GL<1) . şi nu vom avea fascicul emis. oscilaţia laser dispare. pentru producerea oscilaţiilor în interiorul laser. condiţia de prag este: GL th  1  R1  R2  G A2  M  R1  R2  e 2  L 12/10/2015 Facultatea de Fizica 152 .

05.   12/10/2015  Facultatea de Fizica 153 .038 Deoarece GL>1.34104 30 M  e  e  0. Coeficientul pierderilor este: α = 0.95  1. Lungimea laserului este 30 cm.000134 cm-1. Factorul pierderilor : 2.999.Câştigul Laser Exemplul 5.2: Câştigul mediului activ dintr-un laser este 1. cum se presupunea. acest laser funcţionează peste prag. Coeficienţii de reflexie ai oglinzilor sunt: 0.999  0. Soluţie la exemplul 5.95. şi 0. Câştigul buclei: (GL). Calculaţi: Factorul pierderilor M.2: 2  L 21.992 1. Câştigul buclei: GL  R1  R2  G A2  M  0.992  1.05   1. 3.052  0. Coeficientul de câştig (β). Coeficientul de câştig (β): G  e   L ln G     L A A ln G A  ln 1.63  10 3 cm 1 L 30 Coeficientul de câştig (β) este mai mare decât coeficientul pierderilor (α) .

Coeficientul de pierderi (α) este calculat pentru factorul de pierderi: ln M ln 0.9919 . Dacă GL>1. Coeficientul de pierderi (α).999  0.13  10 5 cm 1 ln M  2    L  2 L  100   M  e 2 L Atenţie: Dacă factorul de pierderi era mai mic decât 0.3: Calculul pierderilor din cavitate Laserul cu He-Ne funcţionează în condiţia de prag. Lungimea laserului este 50 cm. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 154 . Utilizând acceastă valoare în câştigul buclei: GL  1  R1  R2  G A2  M 1. Factorul de pierderi : 1 1 M    0. 2.9999.97.9919     8. atunci GL<1. Calculaţi: Factorul de pierderi M. Câştigul mediului activ este 1.02 2 Cum se observă M<1. R1  R2  G A2 0. Coeficienţii de reflexie ai oglinzilor sunt: 0. acest laser funcţionează deasupra pragului. Soluţie la exemplul 5.3: Deoarece laserul funcţionează în condiţia de prag. şi 0.02. GL=1.9919.97  1. şi condiţia de oscilaţie nu era îndeplinită.Câştigul Laser Exemplul 5.

95.994 Câştigul mediului activ trebuie să fie mai mic ca 1.999  0.4: Pentru găsirea câştigului mediului activ GL.95  0.994 Utilizând această valoare în câştigul de prag al buclei: 1 1 (GL)th=1=R1R2G2AM G A th    1. M=0. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 155 . Calculaţi: Câştigul mediului activ.6%. Pierderile totale sunt 1-M=0. şi 0. Toate pierderile într-o pacurgere a buclei sunt 0.999.03 R1  R2  M 0.03 pentru funcţionarea acestui laser în undă continuă.4: Câştigul mediului activ în laserul cu argon ionizat în undă continuă (cw) Coeficienţii de reflexie ai oglinzilor sunt 0.Câştigul Laser Exemplul 5.06. Soluţie la exemplul 5. trebuie găsit mai întâi factorul de pierderi (M).

Acesta include toate pierderile şi amplificările pe care fasciculul le are într-o trecere completă a buclei laserului. R2 = coeficienţii de reflexie ai oglinzilor laser. M  e 2 L α = coeficientul pierderilor.   L G  e GA= câştigul mediului activ ca rezultat al emisiei stimulate. determină dacă puterea de ieşire a laserului va creşte. A β = coeficientul câştigului. şi câştigul mediului activ este: G A   th R1  R2  M Câştigul buclei este: G . Când GL=1. L = Lungimea mediului activ. R  R  e 2  L L 12/10/2015 1 2 Facultatea de Fizica 156 .Câştigul Laser Rezumat GL= Câştigul buclei. scădea. M= Factorul pierderilor optice într-o transversare a buclei în cavitatea laser. Aceasta este condiţia de prag pentru 1 producerea efectului laser. GL  R1  R2  G A2  M R1. sau rămâne constantă. ce înseamnă că puterea este costantă la ieşire. laserul funcţionează într-un mod de stare constant.

Câştigul Laser „Holuri arse” în curba câştigului laser Câştigul mediului activ depinde de inversia de populaţie.7. Diagrama nivelelor de energie pentru un laser cu 4 nivele În figura 5. deoarece procesul laser modifică condiţiile inversiei de populaţie. câştigul este redus până la creşterea din nou a populaţiei nivelului de energie superior.12). Emisia stimulată produce o golire a nivelului de energie laser superior. Astfel. Acest câştig este influenţat de propriul proces laser.7 din secţiunea 2. este descrisă o diagramă de nivele de energie a unui laser cu 4 nivele (similar cu figura 2. şi reduce inversia de populaţie. 5. Fig.7: Diagrama nivelelor de energie în laserul cu 4 nivele 12/10/2015 Facultatea de Fizica 157 . şi forma liniei de fluorescenţă.

astfel câştigul scade.Câştigul Laser „Holuri arse” în curba câştigului laser Când oglinzile cavităţii lipsesc. şi inversia de populaţie scade. Numai emisia spontană continuă de pe nivelul de energie E3 pe E2. Când oglinzile cavităţii sunt introduse înapoi în laser. câştigul este „câştig de saturaţie”. Asfel. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 158 . şi este întotdeauna mai mic decât câştigul de semnal mic. câştigul mediului activ (GA) este aproape constant. În acest caz. atunci nu avem efect laser. apare efectul laser. Acest câştig este denumit „câştigul de semnal mic” (când nu se produce efect laser). şi acesta este câştigul maxim al mediului activ. inversia de populaţie rămâne aproape constantă.

Fig.8: Curba câştigului mediului activ cu şi fără – „holuri arse” Curba câştigului de semnal mic apare identică cu forma liniei de fluorescenţă (figura 5. Acest proces este numit „hole burning” în curba de câştig. Concluzie: În orice moment.Câştigul Laser Curba câştigului mediului activ cu şi fără – „holuri arse” În figura 5. sunt prezentate distribuţia câştigului de semnal mic şi câştigul de saturaţie în funcţie de frecvenţă. 5.8. Valoarea câştigului de saturaţie scade pentru fiecare mod laser.3). cu un maxim la frecvenţa modului de bază . de la câştigul de semnal mic la câştigul de prag . mare parte din energie înmagazinată în mediul activ nu este utilizată pentru producerea radiaţiei de ieşire a laserului. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 159 .

Am văzut că în secţiunea 5. Aceasta explică dependenţa câştigului de prag de reflectivităţile oglinzilor şi pierderile din interiorul cavităţii. În momentul când se produce efect laser. Astfel sunt create câştig constant şi puterea de ieşire constantă. sunt generate „holurile de ardere” în curba câştigului. la frecvenţele modurilor laser longitudinale.Câştigul Laser Câştigul de saturaţie în laserul cu undă continuă Într-un laser continuu. energia este extrasă continuu din mediul activ. câştigul de saturaţie este egal cu câştigul de prag: 1 G A th  R1  R2  M 12/10/2015 Facultatea de Fizica 160 . Aceste „holuri” reduc valoarea câştigului de la câştigul de semnal mic la câştigul de saturaţie.2 câştigul de prag era definit de câştigul mediului activ. pentru care câştigul buclei este egal cu 1. Concluzie: În timpul funcţionării în mod continuu.

3. creşterea pompajului produce creşterea câştigului de semnal mic. deoarece numărul atomilor excitaţi este mare. Puterea de ieşire a laserului. şi rămâne egal cu câştigul de prag (GA)th. Câştigul buclei. Câştigul mediului activ. dar câştigul de saturaţie este neafectat. 2.9 arată influienţa puterii de intrare în laserul cu undă continuă de următorii factori: 1. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 161 . Figura 5. Puterea de ieşire a laserului va cerşte de la ambele creşteri a câştigului de semnal mic şi inversia de populaţie.Câştigul Laser Câştigul şi puterea de ieşire a laserului în undă continuă (CW) Pentru acelaşi laser. Creşterea pompajului produce „holuri” în curba de câştig ce va fi umplută repede.

Procesul laser începe.9: Câştigul şi puterea de ieşire în funcţie de timp pentru un laser în undă continuă. şi câştigul buclei este egal cu 1. Aceasta determină creşterea câştigului mediului activ şi a câştigului buclei. când atinge valoarea staţionară. La timpul t3 puterea de intrare atinge valoarea staţionară (puterea de intrare constantă). până la t4. Fig. La timpul t2 câştigul mediului activ este egal cu câştigul de prag. 5. şi câştigul buclei este egal cu „1”. Atunci câştigul mediului activ este egal cu câştigul de prag.Câştigul Laser Câştigul şi puterea de ieşire a laserului în undă continuă (CW) t1 La timpul t1 mecanismul de excitare este activat. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 162 . şi puterea de ieşire a laserului începe să crească. Câştigul mediului activ este puţin peste prag. Puterea de ieşire pentru laserii în undă continuă urcă. şi câştigul buclei este puţin peste „1”.

La această stare. valoarea câştigului pentru fiecare mod laser longitudinal este coborât de la valoarea câştigului de semnal mic la câştigul de prag (GA)th care este egal cu câştigul de saturaţie. câştigul buclei este întotdeauna „1”. Creşterea pompajului produce o creştere a puterii de ieşire a laserului. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 163 .Câştigul Laser Laserul în undă continuă În laserul cu undă continuă la o stare de efect laser staţionară. Sistemul va fi stabilizat la putere ridicată când câştigul buclei va fi egal cu câştigul de prag. Câştigul de saturaţie a mediului activ este egal cu câştigul de prag 2. Câştigul buclei în starea de funcţionare staţionară este tot timpul egal cu „1”. Concluzii pentru laserul în undă continuă: 1.

Drept consecinţă.3 dezvoltă laserul în impulsuri.10 descrie forma unui singur puls de ieşire al laserului cu rubin. şi câştigul buclei sunt mult ridicate decât pentru laserul în undă continuă. Forma pulsului de ieşire a laserului în impulsuri cu rubin Figura 5. comparat cu pulsul de pompaj de la o lampă flash. Vom explica principiul de funcţionare al laserului cu solid în impulsuri. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 164 . câştigul mediului activ.Câştigul Laser Laserul pulsat Laserul pulsat este pompat la intensitate ridicată pentru o scurtă perioadă de timp. în felul acesta puterea de ieşire este ridicată. spre exemplu laserul cu rubin. Secţiunea 7.

În figura 5. comparat cu pulsul de pompaj de la o lampă flash 12/10/2015 Facultatea de Fizica 165 .10 se poate vedea că pulsul laser începe după un timp scurt după pulsul de pompaj. Picurile apar aleatoriu în timp.10: Un singur puls de ieşire al laserului cu rubin. Acesta este timpul necesar mediului activ să ajungă la valoarea de prag pentru efect laser Fig. şi acesta este compus din sute sau mii de pulsuri scurte. Fiecare din pulsurile scurte este denumit pic (spike). şi diferă fiecare unul faţă de altul în durată şi puterea picului. şi este de ordinul a microsecundei (10-6 secunde). şi măsurându-i energia. Puterea medie per puls este calculată cronometrând pulsul complet. 5.Câştigul Laser Forma pulsului de ieşire a laserului în impulsuri cu rubin Pulsul laser de ieşire este în jur de 1 milisecundă (10-3 secunde). fără să considerăm fiecare pic. În mod normal numai pulsul întreg este măsurat.

efectul laser se opreşte.11.Câştigul Laser Analiza unui puls singular pentru laserul cu corp solid Lăţimea liniei unui fascicul laser cu corp solid este mai mult decât 30 GHz. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 166 . În figura 5. Astfel. şi câştigul buclei ajunge la „1” – începutul efectului laser. Începerea de la t1. şi întregul proces începe din nou cât timp pompajul continuă. valoarea ridicată a câştigului buclei determină pulsul intens a radiaţiei laser. se aplică procesul descris în figura 5. Până la timpul t3. Pentru fiecare din aceste moduri. câştigul mediului activ coboară până la valoarea de prag.11 se descrie un caz simplu de pompaj constant al mediului activ care începe la timpul t1. Când câştigul buclei este sub „1”. Fiecare linie are sute de moduri longitudinale în ea. câştigul mediului activ şi câştigul buclei cresc rapid ca rezultat a pompajului continuu puternic. La timpul t2. câştigul mediului activ ajunge la valoarea de prag. Câştigul mediului activ şi câştigul buclei continuă să crească până când puterea de ieşire nu are atinsă valoarea de saturaţie care determină „holul ars” în curba de câştig.

avem natura întâmplătoare a picurilor: Fiecare pic are propria putere şi durată 12/10/2015 Facultatea de Fizica 167 . Acolo este o competiţie între modurile longitudinale la energia din interiorul mediului activ. Astfel. 5. cu un foton diferit.Câştigul Laser Analiza unui puls singular pentru laserul cu corp solid Fig.11: Câştigul şi puterea de ieşire pentru un laser cu corp solid Fiecare mod laser longitudinal începe la timp diferit.

Toate pierderile dintr-o transversare completă a buclei din interiorul cavităţii sunt 1-M (întotdeauna mai mici decât 1).Câştigul Laser Rezumatul capitolului 5 1. condiţia câştigului de prag a buclei este . care este dublul lungimii cavităţii. Pentru laserul în undă continuă. 2. GL   1  R1  R2  GA2  M  R1  R2  e2  L th 12/10/2015 Facultatea de Fizica 168 . 2L= lungimea buclei. 5. Câştigul buclei (GL) este câştigul net (câştigul minus pierderile) de radiaţie într-o trecere completă prin cavitatea laser. 7. 4. 3. 6. α = coeficientul pierderilor (în unităţi 1/lungime). Lăţimea liniei de fluorescenţă este măsurată când linia de fluorescenţă este la jumătate din înălţimea maximă. descrie partea relativă de radiaţie care rămâne în cavitate după toate pierderile dintr-o transversare completă a buclei din interiorul cavităţii. GL  R1  R2  G A2  M M = factorul de pierderi prin absorbţie. Curba de câştig a mediului activ depinde de lăţimea liniei emisiei spontane a tranziţiei laser specifice. Lăţimea liniei laser conţine multe moduri laser longitudinale. Efectul laser este posibil numai la acele lungimi de undă pentru care mediul activ are emisie spontană. Condiţia efectului laser este când câştigul total va fi mai mare decât pierderile totale. Linia de fluorescenţă descrie intensitatea de fluorescenţă în funcţie de frecvenţă. şi este determinată de partea superioară a curbei câştigului laser faţă de valoarea de prag: (GL)=1.

Numărul nivelelor de energie care participă la efectul laser. 3. şi părţile constituente ale laserului. lichid. 4.Diferite tipuri de laseri şi caracteristicile lor În capitolele s-au explicat teoria fundamentală a procesului laser. gaz. etc. Starea de agregare a materiei a mediului activ: solid. pompaj electric. 5. Domeniul spectral a lungimii de undă laser: spectrul vizibil. sau plasmă. În acest capitol explicăm diferite tipuri de lasere. etc. 2. Metoda de excitare (pompaj) a mediului activ: pompaj optic. Caracteristicile radiaţiei emise de laser. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 169 . Laserele se pot clasifica după criterii diferite: 1. spectrul infra-roşu (IR).

4. Fiecare laser este clasificat în acord cu tipurile de clasificări descrise anterior. Mediul activ determină cel mai mult proprietăţile laser. 2. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 170 . Inversia de populaţie dintre nivelele de energie laser superior şi inferior. Eficienţa sistemului laser.Diferite tipuri de laseri şi caracteristicile lor Mediul activ Materialul utilizat ca mediu activ determină: 1. cu informaţii a diferitelor tipuri de laser. şi din acestă cauză numele laserului este derivat de la numele mediului activ. 2. 3. Lungimea de undă laser. Metoda pompajului adecvat. Mediul activ trebuie să fie transparent la lungimea de undă de ieşire. Acest capitol este constituit ca o bază de date. Ordinul de mărime la ieşirea laser. Vom vedea că cele două cerinţe de bază pentru efectul laser sunt: 1.

funcţionând la lungimea de undă de (Infra-roşu apropiat).Diferite tipuri de laseri şi caracteristicile lor Laserii cu gaz Cele mai multe elemente pot produce efect laser când sunt în stare gazoasă. Primul laser cu gaz a fost laserul cu Heliu-Neon. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 171 . Obţinerea unei lăţimi spectrale înguste ce nu este expandată de ciocnirea dintre atomi. în timp ce electrozii sunt la capetele unui tub lung. mediul activ laser este un gaz la presiune scăzută (câţiva mili-torri). un an mai târziu primul laser (cu rubin) a fost demonstrat. (Câteva tipuri de lasere cu gaz utilizează gaz la presiune înaltă). •Pompajul optic. De asemenea moleculele (compuse din puţini atomi fiacare) pot produce efect laser. Primul laser cu gaz a fost realizat de T:H: Maiman în 1961. Principalele motive pentru utilizarea presiunii scăzute sunt: Posibilitatea unei descărcări electrice într-un spaţiu lung. Într-un laser cu gaz. Excitarea unui laser cu gaz Două tehnici principale de excitare sunt utilizate pentru laserii cu gaz: •Descărcarea electrică.

• Excitarea laserilor cu gaz prin pompaj optic Excitarea mediului activ laser prin pompaj optic. energia cinetică a electronilor este transferată moleculelor gazului. şi se ciocnesc cu moleculele gazului de-a lungul drumului. Deoarece atomii gazului absorb numai o mică parte a spectrului. şi îi excită (Această metodă identică de transfer de energie este utilizată în lămpile de fluorescenţă convenţionale). pompajul optic nu este în general o metodă eficientă pentru laserii cu gaz. În timpul ciocnirilor. în felul acesta numai numai o parte mică de lumină este utilizată în procesul de excitaţie. se produce o descărcare electrică prin gaz. în felul acesta va absosbi o cantitate mare de radiaţie. acceleraţi către anod. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 172 . Sursele convenţionale utilizate pentru pompajul optic au spectrul de emisie îngust. necesită ca spectrul de absorbţie a mediului să fie similar cu spectrul de emisie a sursei de pompaj.Diferite tipuri de laseri şi caracteristicile lor Laserii cu gaz • Excitarea laserului cu gaz prin descărcare electrică Aplicând înaltă tensiune pe electrozii de la capetele tubului ce conţine gazul. Electronii sunt emişi de catod.

Această metodă este utilizată pentru pompajul laserilor cu gaz în infra-roşu îndepărtat precum laserul cu CO2. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 173 . astfel eficienţa pompajului laserilor cu corp solid cu surse optice convenţionale este superioară celor cu gaz. care corespunde liniei spectrale înguste de absorbţie a gazului.Laserii cu gaz Excitarea laserilor cu gaz prin pompaj optic Spectrul de absorbţie al solidelor este mai larg decât spectrul de absorbţie al gazelor. Când dorim să excităm un laser cu gaz prin pompaj optic. avem nevoie să utilizăm o sursă optică cu lăţimea benzii foarte îngustă. Astfel laserii cu gaz sunt în special excitaţi prin descărcare electrică. O sursă bună pentru pompajul optic al laserului cu gaz este alt laser.

Laseri în infra-roşul îndepărtat (FIR). Extra gazul (gazele) ajută la creşterea eficienţei de excitare. Atomici –Mediul activ laser este compus din gaz atomic neutru precum Heliu-Neon şi Vapori de cupru. Moleculari – Mediul activ laser este compus din gaz molecular precum Bioxidul de carbon (CO2). Ionici – Mediul activ laser este compus din gaz ionic precum Argonul ionic sau Heliu-Cadmiu. Laseri chimici (HF. II. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 174 .Laserii cu gaz Clasele laserilor cu gaz Convenţional. III. DF). Caracteristicile laserului: . Azot (N2). Gazul activ este utilizat în amestec cu alte gaze. laserii cu gaz se divid în 3 grupe: I. Laserii cu gaz neutru (atomic) Mediul activ în aceşti laseri este gaz nobil în stare neutră sau vapori metalici. • Câştigul maxim se obţine cu un tub cu diametru foarte mic. • Laserii cu gaz în general funcţionează în undă continuă. I. Laser cu excimeri.

1. în felul acesta toate lungimile de undă pot fi emise ca tranziţii între aceste nivele.1.5435 μm (5435 nm).Laserii cu gaz 6.6328 μm (632.1 Laserul cu Heliu-Neon (He-Ne) Laserul cu Heliu-Neon era cel mai utilizat laser până când a fost depăşit de diodele laser în ultimii câţiva ani. Acesta a fost construit pentru prima oară în 1961 de Ali Javan. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 175 . Mediul activ este un amestec de Heliu (He) şi Neon (Ne). Cele mai importante lungimi de undă sunt: λ1= 0. Laserul cu He-Ne are două nivele laser inferioare.8 nm). λ2= 1. λ4= 0.152 μm (1152 nm). Două nivele de energie meta-stabile acţionează deasupra nivelelor laser. Diagrama nivelelor de energie a laserului cu Helui-Neon este descrisă în figura 6. şi acesta este un laser cu 4 nivele.3913 μm (33913 nm). λ3 = 3.

Laserii cu gaz Laserul cu Heliu-Neon (He-Ne) Fig. 6.1: Diagrama nivelelor de energie a laserului cu He-Ne 12/10/2015 Facultatea de Fizica 176 .

Aceşti electroni ciocnesc atomii de Heliu şi le transferă energie cinetică. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 177 . O stare excitată a atomului de Heliu (nivelul de energie E5) are un nivel de energie care este foarte similar cu energia unei stări excitate a atomului de Neon (de asemenea nivelul de energie E5). Heliul produce două efecte particulare: 1. Excitarea directă a gazului de Neon este ineficientă.Laserul cu Heliu-Neon (He-Ne) Rolul gazului de Heliu în laserul cu He-Ne Rolul gazului de Heliu în laserul cu He-Ne este de a creşte eficienţa procesului laser. 2. dar excitarea directă a gazului atomic de Heliu este foarte eficientă. dar creşte eficienţa excitării în aşa fel încât eficienţa laser creşte cu un factor de aproximativ 200 (!). Astfel gazul de Heliu nu participă în procesul laser. Procesul de excitare a atomilor de Neon este un proces cu două etape: • Înalta tensiune aplicată provoacă accelerarea electronilor de la catod înspre anod. şi îşi transferă energia de excitare. • Atomii de Heliu excitaţi se ciocnesc cu atomii de Neon.

O problemă cu producerea acestei radiaţii roşii este că atomul de neon din starea E5 poate emite de asemenea radiaţia 3. dar eficienţa laser este mult scăzută faţă de cea pentru roşu. poate fi utilizat alt strat cu reflectivitate selectivă pentru a selecta altă tranziţie. această radiaţie roşie este emisă de atomul de Neon la trecerea de pe nivelul de energie notat E5 pe nivelul de energie notat E2. Această emisie scade populaţia nivelului de energie E5. deoarece aceasta este o linie puternică şi este în regiunea vizibilă a spectrului. Această procedură permite construcţia laserilor cu He-Ne la alte lungimi de undă din spectrul vizibil. Cum s-a arătat în figura 6.Laserul cu Heliu-Neon (He-Ne) Lungimea de undă roşie de ieşire a laserului cu He-Ne Cele mai multe aplicaţii a laserului cu He-Ne utilizează lungimea de undă roşie.3913 μm. Soluţia acestei probleme este utilizarea unui strat special pe oglinzile laser cu reflectivitate selectivă numai pentru radiaţia roşie. şi nu poate să se întoarcă şi să treacă prin mediul activ. Într-un mod similar. Acest strat special produce reflexia înapoi în cavitatea optică numai a lungimii de undă dorită (roşie). în timp ce toate celelalte lungimi de undă sunt transmise în afară. fără să producă radiaţie vizibilă.1. galben şi verde. diferenţa de energie foarte mare ca pentru alte tranziţii. De exemplu. pot fi realizaţi laseri cu He-Ne pe portocaliu. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 178 .

Laserul cu Heliu-Neon (He-Ne) Absorbţia şi amplificarea în laserul cu He-Ne La deplasarea luminii prin mediul activ. amplificarea produsă de mediul activ este de ordinul a 2%. absorbţia de către alte molecule. Deci. În timpul unei treceri prin mediul activ (de la o oglindă la cealaltă) cantitatea de radiaţie din interior creşte cu un factor de 1. dar aceasta este accelerată de ciocnirile cu pereţii tubului. în felul acesta timpul de viaţă al nivelului de energie laser inferior trebuie să fie foarte scurt. Într-un laser He-Ne standard. Aceasta înseamnă că puterea din interiorul cavităţii optice este de 100 de ori mai mare decât puterea emisă. dar laserii comerciali sunt disponibili numai cu puteri de ieşire de ordinul a 0. se obţine o amplificare a luminii. care este gazul activ laser. câştigul laser este invers proporţional cu raza tubului. Trebuiesc să fie mai mici de 2%. Cuplorul de ieşire al laserului cu He-Ne este oglinda cu depunerea ce transmite doar 1% din radiaţie la ieţire. asupra radiaţiei acţionează două procese diferite: absorbţia şi amplificarea. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 179 . În prototipurile de laborator s-au obţinut puteri de ieşire de ordinul a 100 mW. diametrul tubului laserului cu He-Ne trebbuie să fie cât mai mic posibil. Deoarece numărul ciocnirilor cu pereţii tubului creşte cu cât tubul este mai îngust.5 -:-50 mW. Câştigul scăzut al mediului activ în laserul cu He-Ne limitează puterea de ieşire la o puere scăzută. Laserul cu He-Ne este un laser cu 4 nivele de energie. toate pierderile. tranziţia (dezexcitarea) de pe nivelul de energie laser inferior nu este suficient de rapidă.02. incluzând ciocnirile atomilor excitaţi cu pereţii tubului de gaz. Astfel. etc. În gazul de neon.

Tubul de plasmă al laserului cu He-Ne: Capilarul interior al tubului are un diametru de aproximativ 2 mm şi lungimea de zeci de centimetri. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 180 . în proporţie de la 1:6 la 1:10. este limitat în interiorul tubului capilar ce este umplut cu un amestec de gaz. Amestecul de gaz are 85-90% Heliu. • Sursa de putere. • Acţionează ca un rezervor de gaz mare de reîmprospătare cu gaz de Neon ce poate fi absorbit de catod. ce produce radiaţia electtromagnetică. Prorietăţile tubului exterior sunt: • De a determina o structură stabilă ce protejază tubul capilar şi oglinzile laser de a se deplasa. La extremităţile tubului. şi 10-15%Neon.Laserul cu Heliu-Neon (He-Ne) Structura laserului cu He-Ne Laserul cu He-Ne conţine trei componente principale: • Tubul de plasmă.01 atmosfere (≈10 torri). Presiunea gazului este de 0. electrozii sunt conectaţi la sursa de potenţial înalt (continuu sau alternativ). • Cavitatea optică. Tubul interior este împrejmuit de alt tub gros cu diametrul de aproximativ 2. Procesul laser.5 cm şi este etanşat la capete.

5.2). Această oglindă concavă are distanţa focală egală cu lungimea cavităţii (vezi fig 6.Laserul cu Heliu-Neon (He-Ne) Cavitatea optică a laserului cu He-Ne: Cavitatea unui laser cu He-Ne convenţional este o cavitate optică semi confocală. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 181 . 6. Fig. şi a doua oglindă concavă cu reflectivitate 100%. cu o reflectivitate de aproximativ 98% a luminii reţinută în cavitate.2: Structura cavităţii laserului cu He-Ne Acest aranjament al oglinzilor determină obţinerea unei radiaţii ca un fascicul paralel Importanţa ferestrelor Brewster este explicată în capitolul 7. Aceasta este compusă dintr-o oglindă plană.

Astfel. Aceasta înseamnă că tensiunea scade rapid. folosesc uzual surse de curent continuu (DC) la tensiuni înalte de peste . Rolul rezistorului de balast este de a limita curentul prin tub când rezistenţa tubului scade abrupt (în cascadă). în timp ce curentul creşte. Laseii au nevoie de curent constant (alimentare constantă de electroni). Acest potenţial este denumit potenţial de aprindere al laserului. La momentul de început al descărcării. Pentru rezolvarea acestei probleme. se conectrază o rezistor de balast foarte aproape de anod. rezistenţa electrică a tubului printr-o cascadă pe neaşteptate ajunge la o valoare scăzută. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 182 . Pentru iniţializarea efectului laser. conform legii lui Ohm aceasta are o rezistenţă electrică negativă (Descreşterea în tensiune alături de creşterea în curent). Această acţiune este produsă de un puls de tensiune maximă a sursei de putere. în serie cu sursa de putere. deci este utilizată o sursă de curent constant. gazul din tub trebuie să fie ionizat.Laserul cu Heliu-Neon (He-Ne) Sursa de putere a laserului cu He-Ne: Laserii cu He-Ne ce dau puteri mai mari de 1 mW (tipurile standard utilizate de studenţi în laboratoarele experimentale).

50 mW Diametrul fasciculului: 0.5 -:.5 -:.90 KΩ.2 mm Divergenţa fasciculului: 0. necesară pentru funcţionarea laserului în mod continuu.2.450 V.5 -:. Exemplu: Pentru laserul cu funcţionare la un curent de 5 mA.000 h 12/10/2015 Facultatea de Fizica 183 . Laserii comerciali cu He-Ne: Lungimea de undă: 632. După începerea efectului laser. şi pe rezistorul de balast: 1. Una din problemele laserilor este căldura ce se degajă ţi laser şi în rezistorul de balast. 5 mA = 5.8 nm Puterea de ieşire: 0.Laserul cu Heliu-Neon (He-Ne) Exemplu: Pentru un laser ce funcţionează la un curent de 5 mA.5 -:. puterea electrică a laserulu este: We = I .1 -:. V = 1100 V .5 W.2 m Stabilitatea sursei de alimentare: 5[%/h] Timpul de viaţă: >20. şi potenţial de 1100 V. rezistorul de balast este de 60 -:.3 mRad Lungimea de coerenţă: 0. sursa de tensiune este coborâtă în jur de 1100 V.25 W. şi tensiunea pe acesta este de 300 -:.

Aceştia se clasifică în două tipuri: a. Toţi laserii cu vapori metalici emit radiaţie electromagnetică în vizibil într-o formă de pulsuri rapide şi cu eficienţă ridicată. Laserul cu vapori de cupru (CVL) Funcţionarea laserului cu vapori ce cupru a fost pentru prima oară demonstrată în 1966. Laserii cu vapori metalici ionizaţi. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 184 .1. Acest laser era atractiv deoarece acesta are eficienţa relativă ridicată (peste 1%) faţă de laserii cu domeniul spectral vizibil. Ne vom concentra pe laserul cu vapori de cupru ca exemplu de laser cu vapori neutrii. Primul laser comercial cu vapori de cupru a apărut în jurul anului 1980. Laserul cu vapori metalici Cum indică denumirea. Laserul cu vapori de aur (GVL) b. şi se pot realiza pulsuri cu puteri ridicate. Laseri cu vapori metalici neutrii.6. care includ: 1. Laserul cu vapori de cupru (CVL) 2. mediul activ în acest laser este constituit din atomi de metal. care includ: Laserul cu Helui-Cadmiu (He-Cd).2.

şi conţine gaz de Neon la presiunea de 25 -:30 torri. metalul trebuie să aibe o temperatură ridicată. deci tubul este construit din alumină sau zirconiu. Descărcarea electrică este produsă de tensiunea înaltă de pe electrozii de la capetele tubului. sunt generaţi vapori de cupru la o concentraţie suficient de ridicată pentru ca aceasta să servească drept mediu activ pentru laser. şi presiunea vaporilor de cupru este în jur de 0. necesară evaporării cuprului. creşterea temperaturii în interiorul cavităţii tubului. construit ca un tub cu ferestre la capete.1500 oC. Tubul este umplut cu gaz inert şi o cantitate mică de cupru pur. care au temperatura materioalelor de rezistenţă superioară metalelor. Aceasta are ca efect. Un volum solid de cupru metalic pur se introduce în interiorul tubului înainte de umplerea tubului cu gaz de neon.Laserul cu vapori de cupru (CVL) Structura laserului cu vapori de cupru Laserul cu vapori de cupru este un laser cu gaz.1 torri. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 185 . Temperatura măsurată la ieţirea tubului poate atinge 1400 -:. În succesiune pentru a avea vapori de cupru. La temperaturi mai mari decât punctul de topire.80 mm. Diametrul tubului este de 10 -:. Funcţionarea laserului cu vapori de cupru Temperatura de topire a cuprului este .

Pulsurile de înaltă tensiune aplicate pe electrozi produc accelerarea electronilor ce se ciocnesc cu moleculele de vapori de cupru. Drept consecinţă. se reduce cantitatea de vapori de cupru din tub. şi se transformă în metal solid. λ2=578. vaporii se răcesc. şi aceştia sunt deplasaţi (atracţie electrică) către capetele tubului.2 nm (galben).Laserul cu vapori de cupru (CVL) Funcţionarea laserului cu vapori de cupru În timpul efectului laser numai o mică fracţiune de atomi de cupru sunt ionizaţi.3. Acolo. După câteva sute de ore de funcţionare trebuie să se introducă din nou cupru în tub.6 nm (verde). cum se observă în figura 6. Lungimile de undă ale radiaţiilor emise de laserii cu vapori de cupru sunt: λ1=510. De ce laserul cu vapori de cupru este restricţionat să funcţioneze în impulsuri ? 12/10/2015 Facultatea de Fizica 186 . excitându-le pe unul sau două nivele de energie laser superioare disponibile.

Laserul cu vapori de cupru (CVL) Diagrama nivelelor de energie a laserului cu vapori de cupru 12/10/2015 Facultatea de Fizica 187 .

se poate forma alt puls laser. condiţia inversiei de populaţie este nesatisfăcută.Laserul cu vapori de cupru (CVL) Funcţionarea laserului cu vapori de cupru Din nefericire. nivelele de energie inferioare se depopulează pe nivelul fundamental prin ciocniri cu moleculele excitate întâlnite în tub. Deoarece popularea acestor nivele de energie creşte rapid. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 188 .1 μsec). ambele tranziţii laser se termină pe nivele de energie laser inferioare care sunt metastabile (cu timp de viaţă de sute de microsecunde). Apoi. Laserul cu vapori de cupru este un laser cu trei nivele: 1. Nivelul de energie laser superior. Nivelul de energie laser inferior. 3. După oprirea efectului laser. şi efectul laser este întrerupt. Starea fundamentală a atomului de cupru. Timpul fiecărui puls laser este mai mic decât 100 nsec (0. 2.

Temperatura optimă de funcţionare: 1650 ± 50 oC.6 nm) depinde de frecvenţa pulsurilor electrice aplicate (fapt experimental). Temperatura ridicată necesară pentru efectul laser. şi cealaltă aproximativ 10% (poate fi utilizată fără depunere de reflectivitate Fresnel). Laserul este foarte sensibil la puritatea gazului activ. Energia pe puls a liniei galbene (578. prin utilizarea sărurilor de cupru precum CuCl. În practică. şi pot funcţiona la fel fără o cavitate optică. este obţinută prin încălzirea ce rezultă în urma descărcării electrice în gaz. Energia pe puls a liniei verzi (510.Laserul cu vapori de cupru (CVL) Rezumatul proprietăţilor laserului cu vapori de cupru: • • • • • • • • • • Presiunea vaporilor de cupru este aproximativ 1 torr. şi cu experimentele acestora. Laserul funcţionează simultan pe două linii spectrale (verde şi galben) fără o competiţie între acestea (nivele separate). o oglindă reflectă 100%. dar sunt câteva probleme cu aceşti laseri. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 189 .2 nm) este aproape independentă de frecvenţa pulsurilor electrice aplicate (fapt experimental). Laserii cu vapori de cupru au un câştig foarte ridicat. Este posibil să se obţină efect laser la temperaturi scăzute (400 oC).

la o frecvenţă a pulsurilor foarte mare. Surse de pompaj pentru laserii cu colorant.000 m/s. Ieşirea laserului cu vapori de cupru este o radiaţie laser în domeniul vizibil cu pulsuri foarte scurte. 2. Radiaţia laser este utilizată la iluminarea probelor. 3. pentru pulsuri scurte. această radiaţie poate fi utilizată ca o sursă de iluminare pentru fotografierea flash la viteze mari. pot fi identificate urme reziduale care nu pot fi identificate utilizând surse de lumină spectrale înguste convenţionale. Iluminarea obiectelor în fotografierea la viteză ridicată. Un exemplu este fotografierea gloanţelor de puşcă cu viteze de 300 -:-15. Deci. Terapia foto-dinamică (PDT) Distrugerea selectivă a celulelor canceroase prin iradierea laser la o lungime de undă specifică. În justiţie: Indentificarea amprentelor digitale. 5. după injectarea unui medicament special pacientului. şi urmele elementelor speciale în criminalistică. Îmbogăţirea uraniului (U235)  Pentru fotoionizarea selectivă a U235 în vaporizarea uraniului natural. Deoarece puterea peakului laser este ridicată. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 190 . şi este examinată fluorescenţa la lungimi de undă ridicate.Laserul cu vapori de cupru (CVL) Aplicaţiile laserilor cu vapori de cupru: 1. 4.

Laserul cu vapori de cupru (CVL) Aplicaţiile laserilor cu vapori de cupru: Cantitatea de U235 din uraniul natural este foarte mică. Principalele cercetări în îmbogăţirea uraniului au fost făcute în laboratoarele Lawrencce Livermore din SUA. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 191 . şi colectarea materialului ionizat pe discuri încărcate electric. Utilizarea laserilor cu vapori de cupru pentru excitarea laserilor cu coloranţi la putere foarte mare. Puterea medie maximă ce a fost publicată a laserilor cu vapori de cupru este de 6. este posibil ionizarea selectivă numai a U235. şi foarte dificil de separat.000 W. comparabilă cu cea de 100 W maximă disponibilă laserilor comerciali. Utilizând laserii cu vapori de cupru. Aceasta face posibilă aria laserului cu colorant pentru ionizarea pultoniului (P239) care este utilizat pentru armele nucleare.

acelaşi sistem (tub laser şi sursa de putere) este utilizat pentru ambii laseri. Uneori.Laseri cu vapori metalici neutrii Laserii cu vapori de aur Laserul cu vapori de aur este foarte similar cu laserul cu vapori de cupru ca structură. Singura schimbare este înlocuirea cuprului solid cu o sârmă de aur pur. Lungimea de undă a laserului cu vapori de aur este roşie: λ=628 nm. Principalele aplicaţii ale laserilor cu vapori de aur sunt în tratamentele experimentale de cancer prin terapie fotodinamică (PDT). 12/10/2015 Facultatea de Fizica 192 . şi principii de funcţionare.

Astfel. şi Cadmiul metalic poate fi transformat în fază gazoasă prin încălzire.Laserii cu vapori metalici ionizaţi 6. Tranziţiile din laserul cu Heliu-Cadmiu sunt între nivelele de energie ale atomilor de Cadmiu odată ionizaţi. şi aceştia pot transfera energia lor atomilor de Cadmiu prin ciocniri. pentru fabricarea holografică a reţelelor de difracţie.3 Laserul cu Heliu-Cadmiu Laserii cu Heliu-Cadmiu pot fi categorizaţi în ambele clase:  Laseri cu vapori metalici – Cadmiu este un metal. Atomii de Heliu sunt excitaţi prin ciocniri cu electronii acceleraţi. Aceste lungimi de undă sunt în domeniul lungimilor de undă scurte. violet şi ultra-violet (UV). sunt puse gropi reci înaintea ferestrelor laser.1. Excitarea atomilor de Cadmiu în gaz pe nivelul laser superior este similară procesului de excitare a gazului de Neon din laserul cu He-Ne. Ioii sunt atraşi de ferestrele reci de la capetele cavităţii. Problema practică în laserul cu He-Cd este menţinerea distribuţiei omogene a vaporilor metalici în interiorul descărcării electrice a tubului. principala aplicaţie a laserului cu He-Cd este în laboratoarele de optică. În consecinţă pentru a preveni răcirea pe ferestre a cadmiului. şi sunt disponibile în jur de doisprezece linii. deci mediul laser este alcătuit din vapori metalici ionizaţi. Laserul cu He-Cd este un laser cu gaz. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 193 .  Laseri cu gaz ionic – Proprietăţile laserului cu Heliu-Cadmiu sunt similare cu cele ale laserului cu Heliu-Neon care este un laser cu gaz atomic neutru. efectul laser în laserul cu Heliu Cadmiu are loc între nivelele de energie ale ionului de cadmiu.

câştigul şi puterea de ieşire pentru principalele două linii ale laserului cu He-Cd sunt mult mai mari decât laserul cu He-Ne.02%. Pentru comparaţie. şi lumina Ultra-Violetă (UV) 325 nm. şi 50 mW pe UV.01% .Laserul cu Heliu-Cadmiu Efectul laser în laserul cu Heliu-Cadmiu: Cadmiul metalic este încălzit la temperatura de 250 oC. Caracteristicile laserilor cu He-Cd:  Lungimile de undă de ieşire: lumina albastră 441. ce crează presiune de vapori.6 nm.46 eV) comparată cu cadmiu care este un metal cu energia de excitare scăzută (8. şi lungimea de coerenţă: aproximativ 10 cm .  Distanţa dintre două moduri longitudinale: aproximativ 200 MHz.  Eficienţa totală maximă: pentru linia albastră 0. în timp ce atomii de cadmiu pozitivi sunt deplasaţi înspre catodul negativ. Deoarece heliu este un gaz nobil. dar mai mici decât laserul cu Ar+. În schema tubului laser cu He-Cd cel mai mare efort este de a reduce la minim cantitatea ionilor de cadmiu de la catod.003 nm (aproximativ 5 GHz). Astfel în laserul cu He-Ne heliul rămâne neutru electric.96 eV). Cele mai bune lasere cu He-Cd pierd în jur de 1 gram de cadmiu metalic pentru 1. Presiunea de vapori de cadmiu la câţiva militori este adăugată la presiunea gazului de Heliu de 3-:-7militori.  Banda spectrală: 0. energia de excitare a acestuia este foarte ridicată (24. şi umple cavitatea tubului.000 ore de funcţionare a laserului. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 194 . şi în UV0.  Puterea maximă de ieşire: 150 mW pe linia albastră.

4 Laserul cu gaz cu Argon ionizat (Ar+) Laserul cu argon a fost iventat în 1964 de William Bridges şi Hughes.8 nm. care în mijloc conţine electroni liberi şi ioni).Laseri cu gaz ionizat Cei mai utilizaţi laseri cu gaz ionizat sunt cei cu gaze nobile Argon (Ar+) şi Kripton (Kr+). 12/10/2015 Facultatea de Fizica 195 .4. 6.1.5 nm. Laserul cu argon ionizat conţine un tub umplut cu argon gaz ce se transformă în plasmă într-o stare excitată (Plasma este o stare a materiei în care electronii sunt separaţi de atomi şi molecule. Cele mai importante două tranziţii laser au lungimile de undă în vizibil: Albastru 488 nm Verde 514. dar laserul cu argon ionizat emite deasemenea şi în spectrul UV: 351.1 nm şi 363. O diagramă schematică a nivelelor de energie pentru laserul cu argon este arătată în figura 6.

Laseri cu gaz ionizat Laserul cu gaz cu Argon ionizat (Ar+) Fig.4: Diagrama nivelelor de energie pentru laserul cu Argon ionizat. 6. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 196 .

1%). este importantă starea dacă puterea de ieşire are toate liniile laser împreună. nivelul fundamental al laserului este pe la aproximativ 16 eV deasupra nivelului fundamental al atomului de argon neutru. cum se va vedea în capitolul 8. Eficienţa laserului cu argon (Ar+) Vedem în diagrama din figura 6. astfel că atomii de gaz din interiorul tubului trebuiesc mai întâi să fie ionizaţi. sau pentru o lungime de undă specifică.4 nivelele de energie laser ce aparţin ionului de argon.Laserul cu gaz cu Argon ionizat (Ar+) Puterea de ieşire al laserului cu Argon Când considerăm puterea de ieşire a laserului cu argon ionizat. Aceasta este o cantitate de energie mare ce trebuie furnizată laserului. Cum se vede în diagramă. Laserii cu gaz ionizat sunt laseri numai în vizibil ce produc multe culori cu puteri comparative mari (mai mari de câţiva waţi). Această energie risipită este una din motivele pentru eficienţa foarte scăzută a laserului cu Argon (0.1. dar nu este utilizată pentru obţinerea radiaţiei laser.2. Multe aplicaţii necesită lungimi de undă specifice care pot fi separate cu o reţea de difracţie sau cu o prismă la ieşirea din cavitatea optică. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 197 .

După ionizare. astfel poate fi înmagazinată o putere ridicată în laserii cu Argon ionizat (zeci de waţi).Laserul cu gaz cu Argon ionizat (Ar+) Puterea de ieşire al laserului cu Argon Câştigul mediului activ în laserulcu Argon ionizat este foarte ridicat. Acest material are o conductivitate termică foarte ridicată. cu toate că am văzut că au eficienţă scăzută. Puterea la ieşire cccreşte cu o funcţie neliniară cu densitatea de curent din tub. Laserii cu Argon ionizat necesită o alimentare separată la reţeaua electrică tifazată. cum ar fi oxidul de Beriliu. şi nu se distruge la descărcări electrice.500 A/cm2) . Radiaţia laserului cu Argon ionizat este periculoasă pentru vedere (clasa 3b şi mai mare). Curentul continuu ridicat (mai mare de 50 A) menţine efectul laser. Astfel este uzual să se folosească tuburi înguste (cu secţiune mică) şi curenţi foarte mari (100-:. câteva sute de volţi tensiune continuă sunt aplicate pe tubul laser. Laserii cu Argon ionizat necesită răcire cu apă. Aprinderea laserului cu Argon ionizat este făcută cu un puls de tensiune înaltă (de aproximativ 10 KV curent continuu)pentru ionizarea gazului de Argon. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 198 . Astfel densitatea mare de curent crează cantităţi mari de căldură ce trebuie să fie eliminată din laser. şi lucrul cu aceasta necesită ochelari de protecţie pentru toţi cei din cameră. tubul laser este construit din materiale speciale. Pentru a rezista la temperaturi înalte.

Acest laser are multe linii în spectrul vizibil. discoteci. în special în domeniul spectral de la galben la roşu.  Chirurgie generală – pentru aplicaţii ce utilizează absorbţia la lungimi de undă specifice. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 199 .  Oftalmologic în desprinderile de retină. şi afişoare laser. 6.  Holografie – Deoarece au putere mare în spectrul vizibil.Laseri cu gaz ionizat Laserul cu Kripton Aplicaţiile laserului cu Argon ionizat:  Sursă pentru pompajul optic al laserului cu colorant. la realizarea de efecte vizuale fantastice. Puterea maximă de ieşire îe fiecare linie este de aproximativ 100 mW.  Medicina juridică – pentru determinări de fluorescenţă.5 Laserul cu Kripton Laserul cu Kripton este foarte asemănător cu laserul cu Argon dar eficienţa lui este mai mică.  Distractiv – show cu lumină laser. Aplicaţiile cele mai importante ale acestui laser sunt îndomeniile de artă şi distracţii.1.

12/10/2015 Facultatea de Fizica 200 . Din aceste nivele de energie sunt subdivizate nivelele de energie principale. 2. Laserii cu gaz molecular Toţi laserii descrişi anterior se bazează pe tranziţiile electronice dintre diferite nivelele de energie principale. Câteva aplicaţii ale acestuia sunt descrise în capitolul 9. Nivelele de energie vibraţionale – nivele de energie asociate fiecăror oscilaţii de atomi din moleculă. este mult mai mică decât diferenţa dintre nivelele de energie principale electronice. cel mai comun laser este laserul cu bioxid de carbon (CO2). lungimile de undă asociate acestor tranziţii de energie dintre aceste nivele sunt mari. şi uzual sunt în spectrul de infra-roşu (IR). Fiecare nivel de energie vibraţional poate fi subdivizat în nivele de energie rotaţionale: 1. nivelele de energie principale sunt subdivizate în nivele de energie vibraţionale. Nivelele de energie rotaţionale – nivelele de energie asociate rotaţiei moleculei. diferenţa dintre două nivele de energie vibraţionale între care se produc efect laser. Printre laserii moleculari. Astfel. Într-o moleculă.Laserii cu gaz molecular III.

În figura 6. El a trimis un puls de descărcare electrică printr-un gaz pur de CO2 într-un tub laser. dar pentru a îmbunătăţi eficienţa laserului trebuiesc adăugate alte gaze în tubul laser. În general. 2. Modul de întindere simetrică (ν1). şi a obţinut la ieşire un puls mic laser. Modul de întindere asimetrică (ν3). pentru un laser în undă continuă proporţiile sunt: CO2:N2:He – 1:1:8 CO2 este o moleculă liniară. Laserul standard cu CO2 include în mediul activ un amestec de CO2 cu N2 şi He. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 201 . CO2 este un gaz în care se produce efect laser. Patel în 1964. 3. Proporţiile optime a celor trei gaze în acest amestec depinde de sistemul laser şi de mecanismul de excitare.Laserii cu gaz molecular Laserul cu bioxid de carbon (CO2) 6. şi cei trei atomi sunt situaţi pe o linie dreaptă cu atomul de Carbon în mijloc.6 Laserul cu bioxid de carbon (CO2) Efectul laser în molecula de CO2 a fost demonstrat prima oară de C.5 se ilustrează cele trei moduri vibraţionale ale moleculei de CO2: 1.1. Modul de încovoiere (ν2).

5: Modurile de oscilaţie a moleculei de CO2 12/10/2015 Facultatea de Fizica 202 .Laserii cu gaz molecular Laserul cu bioxid de carbon (CO2) Fig. 6.

Tranziţiile pot avea loc între nivele de energie vibraţionale cu diferite nivele de energie rotaţionale.6 μm. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 203 . cum se poate vedea în figura 6.6.Laserul cu bioxid de carbon (CO2) Tranziţiile laser în laserul cu CO2 Tranziţiile laser în laserul cu CO2 se produc când molecula va trece de pe un nivel de energie superior al unui mod asimetric pe unul din celelalte două. deci sunt multe linii laser în jurul principalelor tranziţii vibraţionale. Tranziţia pe modul de întindere simetric corespunde lungimii de undă λ=10. 1. Fiecare nivel de energie vibraţional este subdivizat în multe nivele de energie rotaţionale.. 2. Tranziţia pe modul de încovoiere corespunde lungimii de undă λ=9.6 μm.

6: Diagrama nivelelor de energie pentru laserul cu CO2 12/10/2015 Facultatea de Fizica 204 .Laserul cu bioxid de carbon (CO2) Tranziţiile laser în laserul cu CO2 Fig. 6.

Stabilizarea descărcării electrice prin disiparea căldurii din zona efectului laser. Moleculele de Heliu sunt adăugate la amestecul de gaz pentru: 1. din care 10% gaz de CO2. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 205 . Energia electronilor acceleraţi este transferată prin ciocniri moleculelor de azot (N2) şi moleculelor de bioxid de carbon (CO2).K) Presiunea gazului din interiorul tubului laser cu CO2 este 5-:-30 torri. deci energia poate fi uşor transferată de la moleculele de azot excitate la moleculele de CO2. (Căldura specifică (ce determină conductivitatea termică) pentru He (1.24 cal/gram. Primul nivel de energie vibraţional al moleculei de azot este foarte similar cu cel ai modului de comprimare asimetrică a moleculei de CO2 (vezi figura 6. 10% N2 şi restul este He.6B).Laserul cu bioxid de carbon (CO2) Funcţionarea laserului cu CO2 Descărcarea electrică este produsă în tubul laser. Depopularea nivelului de energie laser inferior ca să se păstreze inversia de populaţie. Moleculele de Azot ajută în procesul de excitare a moleculelor de CO2.249 cal/gram. 2.K este de cinci ori decât cea a Azotului 0.1.

Laserul cu CO2 etanşat (închis) Laserul cu gaz este umplut cu amestecul optim de gaze şi etanşat (cum am văzut la laserul cu He-Ne). Pot fi obţinute la ieşirea acestor laseri puteri de sute de waţi. şi radiaţia de ieşire. toate au aceleaşi principii fizice. Curgerea gazului este utilizată cînd este necesară o putere maximă la ieşirea laserului cu CO2.Laserul cu bioxid de carbon (CO2) Tipuri de laseri cu CO2 Sunt multe tipuri de laseri cu CO2. şi nu necesită gaze cu puritate. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 206 . mecanismul de excitare. Aceşti laseri sunt foarte simpli. Se aplică un potenţial electric ridicat pe electrozii de la capetele extreme ale tubului de gaz. Gazul curgere de-a lungul tubului şi este scos afară în atmosferă (acesta nu este otrăvitor). Diferenţierea dintre acestea este structura lor. Laseri cu curgere de gaz de CO2 În aceşti laseri amestecul de gaz proaspăt curge continuu prin tubul laser în timpul efectului laser. Câţiva laseri cu CO2 sunt descrişi mai jos. Electronii acceleraţi excită moleculele de gaz.

şi este necesară curgerea de gaz.Laserul cu bioxid de carbon (CO2) Tipuri de laseri cu CO2 Problema care opresc laserii etanşaţi este disocierea moleculelor de CO2 în CO şi Oxigen în tomp. Laserii cu CO2 etanşaţi au o utilizare limitată cu puteri de ieşire mai mici de 200 Waţi. pot fi construite lasere cu CO2 foarte mici. Radiaţia din interiorul tubului cu diametru mic este confinată de a se deplasa de-a lungul tubului. Aceşti laseri mici cu CO2 pot produce peste 50 Waţi radiaţie undă continuă. se realizează un ghid de undă. Utilizând tuburi ceramice. Uneori rezervorul de gaz este ataşat tubului etanş pentru a se reîmprospăta gazul din efectul laser din tub cu cel din rezervor. este adăugat un agent catalizator în amestecul de gaz. ci prin tensiune de radiofrecvenţă (RF). 12/10/2015 Facultatea de Fizica 207 . Laserul cu CO2 cu ghid de undă în interior Când diametrul tubului laser este redus la dimensiuni de ordinul a 1 milimetru. Pentru puteri ridicate este necesară de prelua căldura generată în interiorul laserului. Noile clase de laseri etanşi cu CO2 sunt construiţi din metal ce nu au tub de sticlă. cu pieerderi mici. Pentru a reduce acest efect. Acest agent catalizator produce o reacţie inversă disocierii şi reformează molecula de CO2 care este necesară efectului laser. Aceşti laseri nu sunt excitaţi direct prin descărcare electrică creată de tensiune înaltă.

Am văzut că echilibrul termodinamic este starea standard în natură. Astfel. Răcirea gazului ce curge este foarte eficientă. aceasta face posibilă obţinerea la ieşire a unei puteri ridicate din aceşti laseri. nu este o situaţie de echilibru. şi laserul a fost „invenţia anilor 60”. Curgerea transversală este utilizată pentru laserii cu CO2 de putere foarte mare. În unele cazuri specifice. Laserii din natură ! Este bine să ştim că laserul este o descoperire tehnologică. este posibil să avem o curgere lungă pe o distanţă foarte scurtă. şi acea „inversie de populaţie” care este o condiţie pentru efectul laser.Laserul cu bioxid de carbon (CO2) Tipuri de laseri cu CO2 Laserii cu CO2 cu curgere de gaz transversal Când în interiorul laserului gazul curge perpendicular pe axa laserului. deci descărcarea electrică poate fi realizată orizontal pe gaz la presiune foate înaltă (mai mari de câteva atmosfere). distanţa dintre electrozi este scurtă. Ambele curgeri de gaz şi descărcări electrice în aceşti laseri sunt de-a lungul lăţimii laserului. Acum este cunoscut că laserii cu CO2 există în natură fără intervenţia umană. inveria de populaţie există în natură ! 12/10/2015 Facultatea de Fizica 208 .

Radiaţia este emisă în toate direcţiile în spaţiu cum se vede în figura 6. dar radiaţia nu este emisă ca un fascicul colimat.7: Efectul laser în atmosfera de pe Marte 12/10/2015 Facultatea de Fizica 209 . 6.Laserii din natură ! Norii fierbinţi de gaz apropiaţi stelelor crează maseri naturali.7. de pe acestea mokeculele se depopulează pe stări metastabile. Fig. Lumina acestor stele determină excitarea moleculelor de gaz pe nivele de energie ridicate. Cantitatea de radiaţie emisă de aceşti nori fierbinţi este enormă. precum într-un laser standard.

Acesta amite un spectru continuu de lungimi de undă ce depinde de temperatura gazului. polarizarea şi lăţimea spectrală a fiecărei linii spectrale confirmă această idee. precum: direcţionalitatea.Laserii din natură ! Identificarea efectului laser în stele a fost determinat prin examinare spectroscopică a lungimilor de undă recepţionate de la stele: Gazul fierbinte în mod normal este în echilibru termodinamic. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 210 . cu intensităţile lungimilor de undă de la un gaz fierbinte regular. Comparând intensităţile lungimilor de undă recepţionate de la stea. Alte proprietăţi de recepţie a radiaţiei. De asemenea acesta emite lungimi de undă caracteristice gazului. dovedeşte că există inversie de populaţie în aceste stele. Laserii emit numai lungimi de undă specifice ce corespund tranziţiilor energetice dintre anumite nivele de energie. cu o relaţie certă între intensităţile fiecărei lungimi de undă.

Laserul cu bioxid de carbon (CO2) Proprietăţile laserului cu CO2 Putere de ieşire ridicată. şi peste câteva sute de pentru curgere rapidă de gaz.  Funcţionare foarte simplă.  Pot funcţiona în continuu sau în impulsuri.  Undă continuă. deasemenea poate funcţiona şi în pulsuri.000 Waţi continuu. şi gazele nu sunt toxice.  Excitare electrică. Laserii comerciali cu CO2 produc peste 10.  Puterea medie de ieşire este de 75 W/m pentru curgere lentă de gaz.  Laser cu patru nivele.  Eficienţă foarte ridicată (peste 30%).  Emit în spectrul infra-roşu (IR) .11 μm.  Spectrul de ieşire este în domeniul specttral Infra-Roşu (IR): 9 -:. Rezumatul laserilor cu CO2 în raport cu tipul de laser:  Laser cu gaz.  12/10/2015 Facultatea de Fizica 211 .

Spectrul de oeţire la aceşti laseri este: . Diagrama nivelelor de energie a unui laser cu Azot este arătată în figura 6.8. excepţie pentru gazul activ – CO. t 6.1.Laserii cu gaz molecular Laserul cu CO Acest laser este foarte similar cu laserul cu CO2. Cei mai mulţi laseri cu gaz preferaţi sunt de laseri cu Azot ce se bazează pe tranziţiile dintre nivelele de energie de vibraţie. 1 12/10/2015 Facultatea de Fizica 212 . şi excitaţi electric. în timp ce alţii au tubul etanş. În cîţiva laseri cu Azot gazul curge în tub.7 Laserul cu Azot Laserul cu Azot a fost construit prima dată în 1963 şi s-a produs pentru comercializare din 1972. Una din probşemele acestui laser este gazul de CO care este otrăvitor. Efectul laser: Mediul activ în laserii cu Azot este gaul de Azot la presiuni de la 20 torri până peste 1 atm.

12/10/2015 Facultatea de Fizica 213 . 6.Laserii cu gaz molecular Laserul cu Azot Fig.8: Diagrama nivelelor de energie pentru laserul cu azot.

. Deci la 1 metru lungime de mediu activ este suficient de a produce radiaţie laser. Câştigul mediului activ în laserul cu Azot este foarte ridicat (50 dB/m). în timp ce timpul de viaţă al nivelului de energie laser inferior este lung: . În practică. Este imposibil ca un laser cu Azot să emită radiaţie continuu.40 KV). Pulsul laser scurt este emis. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 214 . în exterior fără oglinzi. Acest puls de înaltă tensiune crează o descărcare electrică în gaz. oglinda cu reflexie totală (100%) este utilizată la una din laturile laserului. Laserul cu Azot este un laser pulsat. de tensiune înaltă (20 -:.Laserul cu Azot Funcţionarea laserului cu Azot în impulsuri Excitatea gazului de Azot se realizează performant printr-un puls scurt (în jur de 10 nsec. ce provoacă o inversie de populaţie momentană. şi radiaţia laser este emisă prin cealaltă fereastră.1: Explicaţi de ce valoarea timpului de viaţă al nivelului de energie laser limitează efectul laser la funcţionarea în impuls. şi gazul revine pe starea fundamentală. Explicaţie: timpul de viaţă al nivelului de energie laser superior este de aproximativ 40 nsec. Exerciţiul 6.

• Energia medie – mai mare de câteva sute de mili-Waţi.Laserul cu Azot Proprietăţile laserului cu Azot • Laserii cu Azot emit radiaţie în regiunea ultra-violetă (UV) a spectrului electromagnetic. • Măsurători de procese foarte rapide. Aplicaţiile importante ale laserului cu Azot: • Pompajul optic al laserilor cu coloranţi.limitată de efectele termice. realizată prin încăţzirea probei cu un puls de la laserul cu Azot. • Teste nedistructive. • Laser foarte simplu şi ieftin.1%. la lungimea de undă de . (fotografierea prin iluminarea cu pulsuri scurte). • Frecvenţa pulsului – peste 1. • Durata pulsului este de ordinul a 10 nsec. • Puls cu puterea de peak foarte înaltă – peste câţiva Mega-Waţi. • Energia per puls – de câţiva mili-Jouli. • Eficienţa totală – aproximativ 0. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 215 . • Măsirători de fluorescenţă a materialelor. • Spectroscopie în spectrul ultra-violet (UV).000 Hz.

şi există numai în stare excitată. Această moleculă este compusă dintr-un atom de gaz nobil: Argon. şi Popov. În starea fundamentală această moleculă nu poate exista.Laserul cu excimeri 6. şi le denumesc laser „Exciplex”). şi atomii sunt separaţi. Starea excitată există pentru o durată foarte scurtă. şi un atom de halogen: Flor. Dezvoltarea istorică a laserilor cu excimeri Laserul cu excimeri a fost inventat în 1971 în URSS de un grup de cercetători: Basov. Un excimer este o moleculă care are o stare legată (existentă) numai într-o stare excitată. pompat de un fascicul de electroni. Numele de excimer provine de la combinaţia a două cuvinte: excitat dimer (dimer excitat). Danilychev. Primul efect laser în gaz nobil cu halogen (XeBr) a fost raportat în 1975 de Searl şi Hart. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 216 .8 Laserul cu excimeri Aceştia sunt laseri în care condiţiile necesare pentru efectul laser sunt obţinute în moduri „exotice”. Clor. mai mică ce 10 nanosecunde. vom examina o familie de laseri în care radiaţia este emisă de molecule care există numai pentru o durată foarte scurtă.1. ce înseamnă că molecula este compusă din doi atomi. Aceştia au considerat emisia stimulată la o lungime de undă de pentru gazul de Xe2 la temperatură joasă. (Uneori cercetătorii consideră aceste molecule ca fiind un complex. Brom sau Iod. Kripton sau Xenon. De exemplu.

Laserul cu excimeri Laserii cu excimeri cei mai uzuali sunt listaţi în tabel. fiecare cu lungimea de undă caracteristică: Laserul cu excimer: Lungimea de undă [nm]: ArCl 176 ArF 193 KrF 248. (300) 12/10/2015 Facultatea de Fizica 217 . (275) XeF 351. 353. (460) KrCl 222. (240) XeCl 308. 351 XeBr 282.

R reprezintă atomul de gaz nobil şi H reprezintă halogenul. Condiţia de inversie de populaţie este îndeplinită la momentul când aceasta este în stare excitată. Groapa (groapa de potenţial) din diagrama stărilor excitate arată existenţa la un moment dat starea stabilă. Numai în interiorul ariei marcate din interiorul gropii de ptenţial ale stării excitate poate exista stare legată.Laserul cu excimeri Nivelele de energie ale laserului cu excimeri O combinaţie de gaze nobile este o contradicţie. Atomii crează o stare legată numai după ce creşte foarte mult energia lor de intrare într-o stare excitată ionizată. În realitate aceasta nu este o groapă de potenţial în starea fundamentală ce arată că aceasta nu este o stare legată a moleculei când nu este excitată. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 218 . deci populaţia de pe nivelul laser inferior este întotdeauna zero. deoarece gazele nobile sunt inerte (cum indică şi numele lor). în funcţie de distanţa dintre atomii din moleculă. de pe care molecula revine pe o stare fundamentală ne-excitată.9 descrie diagrama nivelelor de energie pentru laserul cu excimeri. Această stare legată este nivelul laser superior. Figura 6. şi aceasta are loc pentru o distanţă specifică dintre atomi.

6.Laserul cu excimeri Nivelele de energie ale laserului cu excimeri Fig.9: Diagrama nivelelor de energie ale unui laser cu Excimeri. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 219 .

Cl2. sau din alte molecule ce conţin halogeni precum: HCl. şi energia lor cinetică este transferată moleculelor de gaz prin ciocniri. Avantajul utilizării unui compus molecular de halogen.0. Moleculee de gaz nobil şi de halogen sunt rupte şi formează complexul legat excitat. este activitatea chimică puternică a moleculei de halogen (în special Fluorul).Laserul cu excimeri Funcţionarea laserului cu excimeri Compoziţia amestecului de gaz din interiorul tubului unui laser cu Excimeri este:  Foarte puţin halogen (0.2%).  Aproximativ 90% Neon sau Heliu.1 -:. Excitarea trebuie sî fie realizată într-un timp foarte scurt şi cu o putere foarte mare. NF3. Excitarea laserului cu Excimeri Excitarea laserului cu Excimeri este realizată prin trecerea unui puls electric puternic prin amestecul de gaz. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 220 . Br2. Electronii în gaz sunt acceleraţi datorită potenţialului înalt. Kripton sau Xenon).  Puţin gaz nobil (Argon. Atomii de halogen pot provenii din molecule precum: F2. Este posibil să îmbunătăţim eficienţa de pompaj prin ionizarea amestecului de gaz utilizând iradierea cu raze X. Rata de pompaj este de ordinul a 1 GW de putere per litrul de gaz (!). plecând de la aproximativ şi poate ajunge la câţiva Megawaţi per cm3.

În descărcarea transversală. şi apoi este necesară reumplerea cu gaz. datorită reactivităţii ridicate a gazului.  Eficienţa laserilor cu Excimeri comerciali este mai mare de câteva procente. laserul poate funcţiona fără oglinzi.  Radiaţia este emisă numai în pulsuri scurte.  Presiunea gazului din interiorul tubului laser este ridicată:1 -:. Proprietăţile laserilor cu Excimeri:  Laserii cu Excimeri emit în domeniul spectral Ultra-Violet (UV).5 atm. laserul trebuie să fie etanţat înainte de reumplerea cu gaz. distanţa dintre electrozi este scurtă. şi acolo este o mulţime de spaţiu pentru electrozi (de-a lungul axei laserului). Deoarece se cere un pompaj puternic şi rapid. Deci pulsul laser este limitat la 10 nsec. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 221 . şi la cealaltă parte este utilizată o fereastră transparentă.  Durata fiecărui puls este de la picosecunde până la micro-secunde . Laserul este utilizat la câteva milioane de pulsuri. Deoarece gazele din interiorul laserului cu excimeri este foarte toxic. la un capăt este oglinda cu 100% reflectivitate. este în general utilizată o descărcare transversală (la unghi drept pe axa laserului). Deoarece mediul activ al laserului cu Excimeri are câştigul ridicat. Trebuie avută grijă să se etanşeze corect materialele în interiorul cavităţii. Un procent foarte mic ce se întoarce prin reflexie Fresnel pe fereastră este suficient să menţină procesul laser. În practică.Laserul cu excimeri Excitarea laserului cu excimeri Timpul de viaţă a stării excitate este de ordinul a 10 nsec.

Deoarece lungimile de undă emise sunt foarte scurte.Procesarea materialelor la un grad foarte înalt de acurateţe (de ordinul fracţiunilor de microni !). dar acesta este utilizat foarte mult datorită proprietăţilor lui unice. Fiecare puls de radiaţie a laserului cu Excimeri conţine un număr mare de fotoni. metal.Laserul cu excimeri Aplicaţiile laserului cu excimeri Laserii cu Excimeri pot emite radiaţie Ultra-Violetă (UV) cu puteri mai mari de ordinul a 100 Waţi.  Tăierea ţesuturilor biologice fără să afecteze împrejur. este posibil să se marcheze cu un singur puls toate tipurile de materiale. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 222 . Deci. Preţul unui laser cu Excimer este relativ ridicat (zeci de mii de dolari).  Corectarea defectelor de vedere – Tăierea foarte delicată a straturilor pentru orice suprafaţă a corneei. care este suficientă să rupă legăturile din molecule în materialul ce absoarbe radiaţia. fiecare foton emis individual transportă o cantitate mare de energie. precum plastice. deci acesta are o putere de peak foarte ridicată.  Marcarea produselor – deoarece lungimea de undă a radiaţiei laserului cu Excimeri este absorbită de orice material. etc. laserul cu Excimeri este un instrument perfect de tăiere pentru aproape orice material ! Aplicaţii speciale:  Fotolitografiere . sticlă. astfel se elimină necesitatea folosirii ochelarilor.

V. ce a funcţionat în mod pulsat. Pimental. şi G.C. prin diuze mici în vid înaintat. „inversie de populaţie”. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 223 . astfel multe diuze pot fi funcţionale în acelaşi timp. Această expansiune rapidă reduce temperatura gazului. a fost construit în 1965 de J.Laserul chimic 6. avem transferul moleculelor luate de pe starea fundamentală mai mult decât timpul de expansiune. Ca rezultat. presiunea gazului ridicată. Deci. Primul laser chimic.1. Kasper.V. obţinem multe molecule cu o temperatură scăzută pe nivele excitate. producând putere mare pentru laser. Efectul laser al laserului chimic este bazat în general pe tranziţiile vibraţionale ale moleculelor biatomice.9 Laserul chimic Laserul chimic este un exemplu de laser a cărei energie de pompaj provine din reacţia chimică dintre doi atomi. În general gazul circulă prin diuze într-o curgere transversală (perpendicular pe axa optică a laserului). Laserul chimic este un laser din familia Laserilor cu gaz dinamic: Laserii cu gaz dinamic sunt bazaţi pe expansiunea rapidă de căldură.

Laserul chimic
Mediul unui laser chimic
Mulţi laseri chimici sunt bazaţi pe halogenuri de hidrogen.
HF
Cel mai cunoscut membru din această familie este Florura de Hidrogen (HF).
Radiaţia emisă este în Infra-Roşu (IR), cu câteva linii în domeniul spectral: .
DF
Când hidrogenul este înlocuit de izotopul greu – Deuteriu, alt membru din familie: este
creată Florura de Deuteriu (DF) şi emite în domeniul spectral: .
S-au obţinut efect laser în laborator pentru alte familii precum Clorura de Hidrogen
(HCl) şi Bromura de Hidrogen (HBr), dar nu sunt laseri uzuali.
Deoarece Florul şi Hidrogenul sunt gaze foarte reactive:
Hidrocarburile sunt utilizate ca sursă pentru Hidrogen, şi
compuşii Florului precum SF6 sau NF3 sunt utilizaţi ca sursă pentru Flor.
Florul se obţine prin descărcare electrică, ce separă molecula de SF6 în Flor şi Sulf.
În laserii chimici comerciali, se adaugă Oxigen în camera de reacţie, ce reacţionează
cu Sulful pentru a crea molecule de SO2.
Gazul de Heliu este adăugat pentru a dilua gazul, şi uneori de asemenea alte gaze.
Presiunea totală din interiorul unui laser chimic este joasă (de câţiva tori).
12/10/2015

Facultatea de Fizica

224

Laserul chimic
Reacţia chimică
Reacţia dintre Hidrogen şi Flor poate fi iniţiată printr-o descărcare electrică sau
printr-o modalitate chimică.
În reacţia dintre moleculele de Hidrogen şi atomii de Flor, reacţia puternică a
Florului activ cu molecula de Hidrogen (H2) crează Hidrogenul liber plus o
moleculă de HF+. Apoi Hidrogenul liber reacţionează cu molecula de Flor:

H 2  F  HF   H

H  F2  HF   H
Reacţia va continua mult cât sunt molecule de Flor şi Hidrogen. Astfel, curgerea
gazului în interiorul cavităţii crează emisia laser în continuu.
Moleculele de HF şi DF au o serie de nivele de energie de vibraţie.
Aşa cum am văzut în modelul atomic al lui Bohr, diferenţa de energie dintre nivelele
de energie succesive descreşte la nivelele superioare. Aceste mijloace pentru
care tranziţia este între două nivele de energie superioare (cum ar fi E7-E6),
fotonul emis va avea o energie mai mică (lungime de undă mare) decât fotonul
emis prin tranziţia dintre nivelele de energie joase (cum ar fi E2-E1). Cum fiecare
nivel vibraţional are câteva sub-nivele rotaţionale, avem explicaţia pentru seria
lungimilor de undă emise de aceşti laseri chimici.
12/10/2015

Facultatea de Fizica

225

Laserul chimic
Structura laserului chimic

Fig. 6.10: Structura de bază a laserului chimic
12/10/2015

Facultatea de Fizica

226

Laserul chimic
Structura laserului chimic
Gazele sunt injectate în interiorul laserului prin pipete cu pinhol-uri la
capete. Forma pinhol-urilor este critică pentru a evita echilibrul
termodinamic al gazului.
Gazul curge rapid a la ieşirea prin pinhol-uri şi crează o curgere
turbulentă.
Aceste rezultate conduc la excitarea moleculelor de Hidrogen.
Avantajele laserilor chimici:
 Sursa de energie este depozitată comod (baloane cu gaz).
 Putere de ieşire foarte mare.
Atmosfera este mai transparentă la spectrul de emisie al laserilor cu DF
decât pentru laserii cu HF, deci laserul cu DF este mai dezvoltat, cu
toate că eficienţa lor este scăzută, şi preţul izotopului de Deuteriu este
ridicat.
Dezavantajele laserilor chimici:
 Florul este un gaz foarte reactiv.
 Gazul de hidrogen poate exploda uşor.
12/10/2015

Facultatea de Fizica

227

Laserul chimic
Funcţionarea laserilor chimici
În laserii chimici comerciali, tensiunea înaltă de aproximativ 8.000 V
este aplicată pe electrozii tubului laser.
Unii laseri utilizează radiaţie Ultra-Violetă (UV) pentru preionizarea
descărcării electrice a gazului şi creşte eficienţa reacţiei chimice.
Reacţia chimică dintre Florul liber şi Hidrogen eliberează o cantitate
mare de molecule generate de HF*, care sunt într-o stare
excitată.
Dacă se compară eficienţa intrării electrice raportată la ieşirea
laser, obţinem mai mult de 100%, datorită energiei chimice
realizată de reacţia dintre Florul liber şi Hidrogen.
În laserii chimici comerciali, eficienţa electrică este mai mică decât
1%, deşi eficienţa chimică este în jur de 20%.
12/10/2015

Facultatea de Fizica

228

Laserul chimic
Aplicaţiile laserului chimic
Cele mai multe aplicaţii ale laserului chimic sunt aplicaţii militare, deci numărul
articolelor publicate în literatura cu acces liber este limitat.
Laserul chimic avansat de Infra-Roşu Mediu (MIRACL: Mid Infra-Red Advanced
Chemical Laser) este cel mai cunoscut laser chimic în America ca Sistem Laser
ce Facilitează Testarea Energiei Înalte (HELSTF: High Energy Laser System
Test Facility) utilizat în Ghidarea Proiectilului (WSMR: White Sands Missile
Range), în sud-centru New Mexico.
Acesta este destinat pentru distrugerea oricărui prioectil în aer. A fost primul în
clasa megawaţilor, laserul chimic în undă continuă este construit în întreaga
lume, şi a funcţionat pentru prima oară în 1980.
Deoarece aceştia au proprietăţi unice, se descrie în detaliu (unde-i publicat):
 Acest laser poate emite o putere continuă mai mare de 2 MegaWaţi, pentru un
timp scurt (peste maxim 70 secunde).
 Apertura telecsopului special utilizat pentru dirijarea acestui laser este de 1,5
metri (!), cu localizarea automată computerizată a ţintei.
 Calitatea fasciculului este bună.
 S-a demonstrat fiabilitatea acestui laser în mai mult de 150 teste laser, cu peste
3.000 secunde de timp de funcţionare a laserului în decursul ultimei decade.
12/10/2015

Facultatea de Fizica

229

Laserul chimic
Funcţionarea laserului MIRACL
Funcţionarea laserului MIRACL este similară motorului rachetei cu reacţie, în care
combustibilul (etilena C2H4) este înlocuit cu un oxidant (Triflorură de Azot, NF3).
Atomii liberi excitaţi de Flor sunt unul din produsul combustiei. Numai la ieşirea din
camera de combustie se injectează deuteriu şi heliu în interiorul tubului de evacuare.

Deuteriu se combină cu atomii de Flor excitaţi pentru a forma molecula de Florură
de Deuteriu (DF*), în timp ce Heliu stabilizează reacţia şi controlează temperatura.

Cavitatea optică este răcită puternic şi poate funcţiona până ce alimentarea
combustibilului este epuizată.

Puterea de ieşire a laserului poate fi variată peste un domeniu larg prin modificarea
ratei de curgere a combustibilului şi amestecului.

Fasciculul laser în rezonator este de aproximativ 21 cm înălţime şi 3 cm lăţime.

Forma geometrică a fasciculului este utilizat la producerea unui fascicul de 14 cm
pătraţi care se propagă prin restul trenului de fascicul.

Diagnosticarea pentru evaluarea formei fasciculului, puterii absolute şi profilului de
intensitate sunt utilizate la fiecare descărcare laser.

În iunie 1996, s-a considerat un succes localizarea unui proiectil de la o distanţă de
23 Km peste 50Km prin iluminarea cu un laser chimic. Proiectilul se deplasa cu o
viteză de 1.000m/s.
12/10/2015

Facultatea de Fizica

230

Laserul chimic
Laserul Chimic cu Iod Oxigen (COIL)
Tratăm alt laser chimic, care este bazat pe ceacţia complicată dintre Iod şi Oxigen.
Acest laser a fost iventat în laboratoarele de armament din Forţele Aeriene ale SUA
în 1977.
Acesta a fost testat în Laboratoarele Philips ale Forţelor Aeriene ca un potenţial
sistem de armă grea.
Se utilizează în principal pentru distrugerea proiectilelor în aer.
Laserul COIL a fost selectat ca laser ce va fi instatat în aerotransportatoarele cu
laseri de generaţia a doua (ABL: second generation airborne laser), destinate
interceptărilor proiectoarelor balistice în traiectoria de urcare a lor.
Acest laser emite radiaţie la o lungime de undă de 1,3μm.
Aceasta este o lungime de undă scurtă obţinută de laserii chimici.
Această lungime de undă este oportună pentru aplicaţiile de armament, deoarece
atmosfera are o transmisie ridicată la această lungime de undă, şi o
disponibilitate excelentă de instrumente optice, necesare pentru sistemele laser
de putere mare.
12/10/2015

Facultatea de Fizica

231

Domeniul lungimilor de undă mai mari de 100 μm este uneori denumit unde sub-milimetrice. Principala cercetare ce utilizează laserii FIR este în măsurătorile spectroscopice. NH3. Cea mai bună metodă de a produce inversia de populaţie în aceşti laseri este pompajul cu un alt laser la lungime de undă scurtă. Deoarece lăţimea foarte îngustă a fiecărui nivel de energie a acestor materiale.11 se descrie o reprezentare schematică a unui laser FIR. Puterea de ieşire a laserilor FIR este de ordinul a câţiva mili-waţi până la sute de mili-waţi. şi la aceştia efectul laser se produce între nivelele de rotaţie ale moleculelor de gaz din mediul activ. Mediul activ al laserilor FIR este în general un gaz cu molecule organice simple cum ar fi: C2H4. Totuşi.Laserii de Infra-Roşu Îndepărtat (FIR: Far Infra-Red) Laserii de Infra-Roşu Îndepărtat (FIR) emit radiaţie în spectrul Infra-Roşu Îndepărtat (domeniul lungimilor de undă 1000μm). Laserii de Infra-Roşu Îndepărtat (FIR) sunt laseri cu gaz. şi aceştia sunt în special utilizaţi pentru scopuri ştiinţifice. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 232 . Este posibil să utilizăm acelaşi sistem laser FIR pentru diferite gaze laser. În mod normal aceste tranziţii se produc în acelaţi nivel vibraţional. Proprietăţile laserilor FIR În figura 6. şi fiecare gaz are în general câteva linii laser. acesta este ineficient la pompajul optic precum surse optice convenţionale. chiar puţini laseri FIR comerciali sunt disponibili. CF4. În laborator au fost măsurate mii de linii ale laserilor FIR. În general se utilizează laserul cu CO2 pentru pompaj.

11: Reprezentarea schematică a laserului FIR 12/10/2015 Facultatea de Fizica 233 .Laserii de Infra-Roşu Îndepărtat (FIR: Far Infra-Red) Fig. 6.

Această schimbare a lungimii cavităţii laser poate fi făcută manual sau prin deplasare electrică a oglinzii totale a laserului. Problema principală în utilizarea laserilor FIR este de a găsi componentele optice care sunt transparente la aceste lungimi de undă lungi. Presiunea gazului din tub este 30-:-300 torri. curba de câştig a mediului activ poate conţine câteva moduri longitudinale. Astfel lungimea cavităţii trebuie să fie ajustată astfel ca un mod longitudinal să fie conţinut în curba de câştig. şi lungimea de undă laser să nu treacă. astfel încât să poată fi excitate nivelele de energie specifice. Astfel radiaţia laser este menţinută în interiorul tubului. lungimea de undă de pompaj este determinată precis.Structura laserilor din Infra-Roşu Îndepărtat (FIR) Gazul laser este confinat într-un tub (similar laserilor cu CO2 sau He-Ne). 12/10/2015 Facultatea de Fizica 234 . Oglinda prin care este realizat pompajul este depusă astfel încât lungimea de undă de pompaj să treacă prin ea. curba de câştig este mai îngustă decât distanţa dintre două moduri adiacente. sau tubul poate fi închis etanş. deoarece cele mai multe materiale optice nu sunt transparente la lungimi de undă mai mari de . Am văzut (în capitolul 5) că pentru laserii din domeniul vizibil. parcurgând mult timp prin mediul activ. În laserii FIR. În general pompajul optic este realizat pe direcţia axei optice a laserului. Gazul poate ori să curgă prin tub. Deoarece pompajul optic este realizat cu un laser. şi rezultând amplificarea.

transferând energia lor moleculelor. şi interacţia dintre vecini este puternică. Atomii dintr-un solid sunt legaţi unul de celălalt. Spectrul de absorbţie larg permite pompajul mediului activ cu surse de lumină „convenţionale”. În pompajul optic sunt utilizate două tipuri de surse electromagnetice:  Surse cu spectrul electromagnetic de bandă larg – precum lămpile flash. Astfel. domeniile spectrale de absorbţie şi emisie ale solidelor sunt mult mai largi decât al celor de gaze. care au un spectru de emisie larg. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 235 . lămpile arc. este convenabil să excităm laserii a căror mediu activ este solid prin „pompaj optic”.1. În pompajul optic mediul activ este excitat prin iluminarea cu o sursă electromagnetică externă. etc. Fotonii de la sursa externă sunt absorbiţi de materialul mediului activ. lămpile cu incandescenţă.Laserii cu corp solid Cum am menţionat la începutul capitolului 6.  Surse cu spectrul electromagnetic de bandă îngustă – alţi laseri.

Proprietăţile optice ale laserului sunt determinate în special de impurităţile de ioni. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 236 . Pe de altă parte. Solidul de bază influenţează structura inferioară a nivelului de energie. în care sunt împrăştiate impurităţi de ioni ai altui material.Laserii cu corp solid Structura mediului activ în laserii cu corp solid Mediul activ în laserii cu corp solid este un mediu dintr-un material solid. unele impurităţi de ioni încastrate în materialul gazdă diferit vor emite la lungimi de undă foarte apropiate. gradientul termic. şi nivelele de energie care participă în procesul laser sunt cele ale ionilor de impurităţi. solidul gazdă determină nivelele de putere maximă ce pot fi emise de laser. Atomii solidului de bază sunt înlocuiţi de aceste impurităţi ionice. Astfel. proprietăţile fizice ale mediului activ precum conductivitatea termică. sunt determinate de solidul gazdă. Astfel.

Cea mai comună metodă este utilizarea unei cavităţi optice eliptice (O cavitate creată de un elipsoid de revoluţie). Amplasarea pompajului şi a baghetei laser Sunt foarte multe moduri de transfer a luminii de pompaj de la lampă la mediul activ. în care gazul la presiune scăzută este conţinut într-un tub de cuarţ. sau lămpi cu descărcare în vapori de Mercur la presiune ridicată. Lămpile de pompaj pentru laserii în impulsuri sunt în general lămpi flash cu Xenon (sau Kripton). astfel ca toată radiaţia emisă de către lampă ajunge la mediul activ.12. şi bara de mediu activ în celălalt. în timp ce radiaţia laser este emisă pe la capetele barei. Capetele barei sunt în general la unghi drept faţă de axa barei. şi sunt polisate optic. Lămpile de pompaj pentru laserii în continuu sunt în general lămpi cu Halogen. Lampa este într-un focar al elipsoidului.Laserii cu corp solid pompaţi optic Mediul activ în aceşti laseri este un cristal sau sticlă. Laserii cu corp solid emit radiaţia în mod pulsat sau în mod continuu. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 237 . cum este arătat în Figura 6. Fasciculul de pompaj utilizat intră în mediul activ prin aria suprafeţei laterale a barei. Forma mediului activ este în general o baghetă cu secţiunea transversală circularăă sau pătrată. Suprafaţa internă a cavităţii este depusă cu un strat reflectător (în general Aur).

6.12: Metode de pompaj optic pentru laserii cu corp solid. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 238 .Laserii cu corp solid pompaţi optic Fig.

Aceşti laseri cu corp solid care sunt pompaţi cu diode laser sunt denumiţi: Laseri cu corp solid pompaţi cu diode (DPSSL: Diode Pomped Solid State Lasers). sunt utilizate diodele laser ca sursă de pompaj. a creat o metodă nouă de pompaj pentru laserii cu corp solid. Lungimea de undă a acestor diode laser poate fi ajustată să se potrivească cu spectrul de absorbţie al mediului activ. În decursul unor ani în urmă. foarte puţină energie este pierdută (convertită în căldură nedisipată). şi aproape toată lumina lor este absorbită de mediul activ.Laserii cu corp solid Pompajul cu diode a laserilor cu corp solid (DPSSL). Astfel. Aceste diode laser sunt surse foarte eficiente. Laserii cu corp solid cristalin semiconductor:  Laserul cu Rubin  Laserii cu YAG:Nd şi sticle:Nd  Laserul cu Centrii de culoare  Laserul cu Alexandrit  Laserul cu Titan-Safir Laserii cu corp solid semiconductor:  Diodele laser 12/10/2015 Facultatea de Fizica 239 . În loc de sursa de pompaj cu spectrul larg. noua dezvoltare a diodelor laser de mare putere.

Structura chimică a Rubinului este Al2O3 (care este denumit Safir). Acest sistem este un laser cu trei nivele de energie cu tranziţiile laser înte E2 şi E1. în domeniul spectral: 350-:-450 nm. Ca rezultat ionii sunt transferaţi pe nivelul de energie excitat E 3. utilizând o lampă cu arc cu presiune mare de vapori de mercur. în 1962. care a fost construit de Teodore Maiman în 1960. Ionul activ este Cr*3. Laserul cu rubin are o altă bandă de absorbţie ce poate fi utilizată pentru pompaj. Rubinul este un cristal sintetic de Oxid de Aluminiu (Al 2O3). cu impurităţi de aproximativ 0. Totuşi. Excitarea ionilor de crom este realizată cu pulsuri de lumină de la o lampă flash (în general cu Xenon). Este dificil de a realiza funcţionarea laserului cu rubin în undă continuă deoarece acesta este un laser cu trei nivele. Nivelele de energie ale laserului cu rubin Diagrama nivelelor de energie ale laserului cu rubin este descrisă în figura 6. Timpul de viaţă pe nivelul metastabil (E2) este în jur de 5 milisecunde. a fost construit un laser cu rubin în undă continuă. care înlocuieşte atomul de Al din cristal. Energia eliberată în această tranziţie ne-radiativă este transferată vibraţiei cristalului şi schimbată în căldură care trebuie scoasă afară din sistem. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 240 . Ionii de crom absorb lumina cu lungimile de undă în jurul valorii de 545 nm (500-:-600 nm).13. Ionul impuritate de Cr *3 este responsabil pentru nivelele de energie care participă în procesul laser.Laserii cu corp solid Laserul cu Rubin Laserul cu rubin a fost primul laser fabricat de om. şi este foarte familiar în viaţa cotidiană ca o piatră preţioasă pentru bijuterii. De pe acest nivel de energie ionii sunt atraşi în jos pe nivelul de energie metastabil E2 printr-o tranziţie ne-radiativă. prin utilizarea pompajului foarte intens.05% (ca greutate) de ioni de Crom (Cr*3).

13: Diagrama nivelelor de energie pentru laserul cu rubin 12/10/2015 Facultatea de Fizica 241 .Laserii cu corp solid Laserul cu Rubin Fig. 6.

1: Prin înlocuirea valorii energiei în ecuaţia lungimii de undă vom obţine: hc  E2  E1  6. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 242 . această radiaţie este periculoasă pentru ochi.943  10 m  694.789 eV.Laserii cu corp solid Laserul cu Rubin Exemplul 6.1: Lungimea de undă a laserului cu rubin Diferenţa de energie dintre nivelul laser superior şi nivelul fundamental în laserul cu rubin este de 1.3nm  1. Deoarece ochiul este transparent la acestă lungime de undă. Care este lungimea de undă a luminii emise de laserul cu rubin ? Soluţia le exemplul 6.626  10 J  s  3  10 m / s  6.6  10 eV   34 8 19 7 1 Lungimea de undă emisă de laserul cu rubin este în domeniul spectral vizibil al ochiului.789eV   1.

şi de cuplorul de ieşire. Durata de descărcare este de ordinul microsecundelor. este determinată de mediul activ şi de sistemul de excitare. Deci. durata pulsului de radiaţie la ieşirea laserului cu rubin este de ordinul de microsecunde. aceşti fotoni emişi spontan determină alţi fotoni ce vor fi emişi prin emisie stimulată. Controlul direcţiei radiaţiei emise. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 243 . Cantitatea de energie emisă în fiecare puls. în felul acesta durata pulsului luminos de excitaţie dat de lampa flash este de acelaţi ordin de mărime. Datorită inversiei de populaţie dintre aceste două nivele de energie. Deci ei vor stimula din ce în ce mai mulţi fotoni ce vor fi emişi pe direcţia axei. Unii fotoni sunt emişi prin emisie spontană în urma tranziţiei dintre nivelele de energie E2 pe E1.Laserii cu corp solid Funcţionarea laserului cu rubin Lampa flash este cea care primeşte energie de la un capacitor ce se descarcă. este determinată de proprietăţile cavităţii optice. Numai fotonii care sunt emişi de-a lungul axei laserului vor cotinua să se întoarcă constrânşi de oglinzile cavităţii optice.

lăţimea absorbţiei spectrale în gaze este foarte îngustă. În figura 6. Aceştia cu toate că pompajul lor cu o sursă cu bandă largă cum ar fi o lampă flash. mule laboratoare de cercetare au investigat cu efort realizarea primului laser. cea mai mare parte a energiei de excitare nu va fi absorbită. concret după primul articol publicat de Towns & Schawlow a fezabilităţii efectului în spectrul vizibil. şi inversia de populaţie nu va fi realizată.14 este descrisă schema primului laser cu rubin construit de Theodore Maiman. şi în lungime.Laserii cu corp solid Laserul cu Rubin Rubinul – Primul laser Laserul cu rubin este un laser care funcţionează într-un domeniu foarte îngust al parametrilor. şi ca în explicaţiile anterioare. Deoarece în realitate. ar fi foarte ineficient. Laserul cu rubin este un laser cu trei nivele. şi el este o surpriză că a fost primul laser făcut de om în istorie. Barele de rubin mici au un diametru în jur de . Barele de rubin mari au un diametru în jur de . Prezumţia comună a fost că pompajul optic este ineficient deoarece aceştia erau gîndiţi ca gaze. şi lungimea în jur de . 12/10/2015 Facultatea de Fizica 244 .

14: Descrierea schematică a primului laser cu rubin 12/10/2015 Facultatea de Fizica 245 . 6.Laserii cu corp solid Laserul cu Rubin  Fig.

 Pompaj optic.  Laser cu trei nivele .  Emite radiaţie în domeniul roşu al spectrului vizibil.  Radiaţia este emisă în pulsuri.Laserii cu corp solid Rezumatul laserului cu rubin Conform clasificării în grupe:  Laser cu corp solid. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 246 .

şi conductivitatea termică a cristalului de YAG este mult mai ridicată decît cea a sticlelor. Procentul de ioni de Nd în mediul gazdă YAG este de 1-:-4% din greutate. şi poate fi uşor prelucrat în forma corectă. Selecţia dintre cele trei posibile gazde este în acor cu intenţia utilizării laserului:  Sticla este utilizată ca material gazdă cînd este necesar un laser în impulsuri.Laserii cu corp solid Laserul cu Neodim (Nd) În laserul cu Nd ionii de Nd*3 (ca impurităţi de peste cîteva procente de greutate) sunt înlocuitorii atomilor solidului gazdă din mediul activ. Astfel răcirea laserul ui când el funcţionează în undă continuă sau în frecvenţă ridicată de repetiţie este dificilă. deoarece creşterea cristalelor este lentă şi un proces complicat. În acest caz o cantitate mare de căldură trebuie să fie transferată în afara laserului. Problema cu sticlele ca gazdă este că au o conductivitate termică proastă.  Cristal de YLF (LiYF4). Se cunosc medii solide gazdă ce sunt utilizate precum YAG:Nd în care ionii de Nd*3 sunt adăugaţi ca impurităţi în:  Sticle.  Cristalul de YAG este utilizat pentru pulsuri cu frecvenţă de repetiţie ridicată (mai mult decât un puls pe secundă). Aşa dimensiuni sunt posibile deoarece sticla este material izotrop. cu putere mare a fiecărui puls. Cristalul de YAG pe lângă calitatea ridicată necesară pentru laseri poate fi construit cu diametre de 2-:-15 mm şi lungimi de 2-:-30 cm. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 247 . transparent. Preţul barelor laser cu YAG este ridicat. Mediul activ al laserului cu sticlă dopată cu neodim poate fi confecţionat în formă de disc sau bară.  Cristal de YAG (Granat de Ytriu şi Aluminiu). şi rata de repetiţie a pulsurilor este scăzută.5 metri (!) şi lungimi mai mari de câţiva metri (!). Procentul ridicat (mai mare de 6%) al ionilor de Nd pot fi adăugaţi în sticlă ca impurităţi. cu diametre peste 0.

15 poate fi văzută diagrama nivelelor de energie a laserului cu YAG:Nd.15: Diagrama nivelelor de energie pentru un laser cu YAG:Nd.Laserii cu corp solid Laserul cu Neodim (Nd) Diagrama nivelelor de energie a laserului cu YAG:Nd În figura 6. Fig. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 248 . 6.

Laserii cu corp solid Laserul cu Neodim (Nd) Cum se vede în diagrama nivelelor de energie. laserii cu Nd sunt laseri cu patru nivele.01-:-100 J. Emisia stimulată este de pe nivelul laser superior pe nivelul laser inferior.  Funcţionează în impulsuri şi undă continuă. De pe nivelul laser inferior.  Emit în domeniul spectral Infra Roşu Apropiat (NIR). sau cu lampă în arc pentru laserii în undă continuă. se trece pe nivelul fundamental printr-o tranziţie neradiativă. Energia medie a laserului cu Nd în impulsuri poate fi ridicată. Rezumatul caracteristicilor laserilor cu Nd:  Laser cu corp solid. şi este în domeniul: 0. şi rata de repetiţie a pulsurilor este mai mare de 300 Hz. Laserii cu Nd în impulsuri Laserii cu sticlă dopată cu Nd pot emite o cantitate mare de energie într-un singur puls. ori cu lampă flash pentru laserii în impulsuri.  Pompaj optic. În general energia per puls a laserilor cu Nd în impulsuri este în domeniul 0.104 W.1-:-2%. 12/10/2015 Facultatea de Fizica 249 . Ca un exemplu: pulsuri de 0.5 milisecunde cu energia de 10 J au puterea de 2. Eficienţa totală a laserilor cu Nd este scăzută. şi aceştia fac posibilă aplicaţia pentru fuziunea laser. şi excitarea este făcută prin pompaj optic. De pe aceste nivele excitate de energie.  Laser cu patru nivele. şi lungimile de undă a fotonilor emişi este în jur de 1. ionii de Nd sunt transferaţi pe nivelul laser superior printr-o tranziţie neradiativă. Ionul de Nd are două benzi de absorbţie.06 μm.