You are on page 1of 74

CURS I.D.

SEMESTRUL AL II-LEA

Titlul III

Infracţiuni privind autoritatea și frontiera de stat
Prin intermediul acestui titlu sunt protejate puterea de stat (și mai
exact unul din atributele sale, autoritatea) și frontiera de stat.Titlul
este structurat pe două capitole:
- Infracțiuni contra autorității(Capitolul I).
- Infracțiuni privind frontiera de stat (Capitolul II)

Capitolul I : Infracțiuni contra autorității
Caracterizare generală a capitolului
I. Obiectul ocrotirii penale
1. Obiectul juridic. Infracţiunile din acest capitol au ca obiect
juridic generic relaţiile sociale privind autoritatea, iar unele din ele
au şi un obiect juridic secundar, deoarece prin intermediul lor sunt
ocrotite şi alte valori: libertatea, integritatea fizică, sănătatea și
viața persoanei (de exemplu, în cazul infracţiunii de ultraj).

1

2. Obiectul material există doar în cazul infracţiunilor prin
intermediul cărora este ocrotit un bun ce reprezintă autoritatea (de
exemplu, în cazul infracţiunii prevăzute de art. 259 C.pen., obiectul
material constă într-un înscris) sau este ocrotită o persoană care
este reprezentanta autorităţii (de exemplu, în cazul infracţiunii de
ultraj săvârşit prin exercitarea de violenţe, obiectul material constă
în corpul persoanei).

II. Subiecţii infracţiunii
Subiectul activ nu este, de regulă, circumstanţiat. Pot exista şi
excepţii: în cazul infracţiunii prevăzute de art. 260 alin. (2) şi
art. 261 alin. (2), subiectul activ este custodele, iar în cazul de la
art. 259 alin. (3), este funcţionarul public.
Subiectul pasiv principal este instituţia a cărei autoritate a fost
prejudiciată. La infracţiunea de ultraj, subiectul pasiv secundar este
funcţionarul public ce îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul
autorităţii de stat, în cazul variantei de la alin.3 subiectul pasiv este
un membru de familie al funcționarului public, iar în cazul
agravantei de la alin. (4) subiectul pasiv poate fi doar un poliţist
sau jandarm.

III. Locul şi timpul săvârşirii infracţiunii
Nu prezintă relevanță.

IV. Situaţia premisă
Unele infracţiuni pot prezenta situaţie premisă. De exemplu, în
cazul infracţiunii prevăzute de art. 257, situaţia premisă constă în
deținerea de către funcționar a unei funcții ce implică exercițiul
autorității de stat, în cazul infracțiunii prevăzute de art.260 trebuie
să existe un sigiliu legal aplicat, iar în cazul celei prevăzute de
art.261 să existe un bun legal sechestrat.

V. Latura obiectivă
Elementul material se realizează, de regulă, printr-o acţiune,
fiind vorba de infracţiuni comisive; ameninţarea, lovirea sau alte
acte de violenţă, vătămarea corporală ori lovirile sau vătămările

2

cauzatoare de moarte la ultraj; sustragerea sau distrugerea în cazul
art.259, etc.
Urmarea imediată este reprezentată de starea de pericol pentru
prestigiul şi respectul de care trebuie să se bucure autoritatea. La
unele infracţiuni există şi o urmare imediată secundară: de
exemplu, la infracţiunea de ultraj aceasta constă într-o vătămare
adusă integrităţii fizice şi sănătăţii sau moartea persoanei.
Legătura de cauzalitate rezultă, de regulă, ex re.

VI. Latura subiectivă
Vinovăţia. Infracţiunile din acest titlu se săvârşesc cu intenţie,
directă sau indirectă.
Mobilul şi scopul nu au relevanţă în privinţa încadrării juridice,
cu excepția variantelor prevăzute de alin.2 și 3 ale art.257 unde
săvărșirea unor infracțiuni împotriva funcționarului sau unui
membru de familie al acestuia trebuie comisă în scop de intimidare
sau răzbunare.

VII. Formele infracţiunilor
Tentativa este posibilă la majoritatea infracţiunilor, dar este
sancţionată doar în cazul infracţiunii prevăzute în art. 259 C.pen.
În cazul comiterii unei tentative la infracțiunea de omor comisă
împotriva unui funcționar public ce îndeplinește o funcție ce
implică exercițiul autorității de stat se va reține forma consumată a
infracțiunii de ultraj raportată la tentativă la omor și nu tentativă la
ultraj. Infracţiunea prevăzută de art. 258 C.pen. poate avea un
caracter continuu, celelalte infracţiuni pot îmbrăca forma
continuată.

VIII. Variante
Toate infracțiunile din titlu prezintă pe lângă varianta tip și
variante agravate.

VIII. Sancţiuni

3

dar la unele infracţiuni [art. Care este elementul material al infracţiunii de ultraj? 3. Aceasta şi-a declinat calitatea de poliţist şi i-a solicitat inculpatului să-l urmeze la secţia de poliţie. cu menţiunea că poliţistul se afla în afara orelor de program într-un loc ce nu avea legătură cu sarcinile sale de serviciu. încercând să scape. Ce se poate reţine în sarcina inculpatului care a lovit un poliţist ce a intervenit în aplanarea conflictului dintre acesta şi prietena sa. Întrebări 1. Care este situaţia premisă a infracţiunii de rupere de sigilii? 6. 258 alin. (1). Ce se va reţine în sarcina inculpatului? 4 . Care este subiectul pasiv al infracţiunii de ultraj? 2. Care este cerinţa esenţială în cazul infracţiunii de sustragere de sub sechestru? Speţe 1. (2). În ce constă latura obiectivă a infracţiunii de uzurpare de calităţi oficiale? 4. însă această hotărâre nu a fost pusă în executare? 3. art. dar că a intervenit după ce şi-a declinat calitatea de poliţist? 2.De regulă este prevăzută pedeapsa închisorii. Poate fi reţinută în sarcina inculpatului infracţiunea de sustragere de sub sechestru dacă a vândut un apartament pentru care exista o sentinţă civilă prin care s-a dispus înfiinţarea sechestrului. Care este obiectul material al infracţiunii de sustragere sau distrugere de înscrisuri? 5. 261] pedeapsa închisorii e alternativă cu cea a amenzii. 260. Inculpatul i-a aplicat o lovitură în zona feţei. Inculpatul a sustras într-un mijloc de transport în comun un telefon mobil de la partea vătămată. art.

Este corectă încadrarea juridică? 7. Partea vătămată Z. peste mână. care erau vecini. în legătură cu comiterea căruia persoana respectivă nu a avut nicio legătură. soacra părţii vătămate. îl deţinea pe nedrept. pe care cealaltă parte. lucrătorul de poliţie a restituit dulapul familiei inculpatului. dacă a avut o atitudine ofensatoare şi l-a ameninţat pe agentul de poliţie? 6. a avut loc un conflict particular şi o altercaţie în cadrul căreia s-au proferat insulte şi s-au produs violenţe reciproce. cei doi inculpaţi au proferat insulte şi ameninţări. Ce infracţiune se poate reţine în sarcina inculpatei S? 5 . acuzându-l că a lovit-o pe fiica sa cu o zi în urmă. după care l-a lovit cu o sacoşă în cap. Ce se va reţine în sarcina acestuia. Întâlnind pe partea vătămată. Ulterior incidentului. Între părţi. Ce va decide instanţa superioară în grad? 8. a fost calificată ca fiind infracţiune de ultraj. Inculpaţii au fost condamnaţi pentru infracţiunea de ameninţare. Un agent de poliţie şi un gardian public au încercat să silească o persoană să-i însoţească până la locul unui accident. l-a insultat pe Z. inculpatul stăruind să-l restituie. pe motiv că acesta semnalase poliţiei faptul că un fiu al inculpatei sustrăsese material lemnos din pădure. Este corectă încadrarea juridică? 5. patrulând împreună cu un coleg al său. pentru că ar fi trebuit să se reţină infracţiunea de ultraj şi nu cea de ameninţare. Instanţa a reţinut că inculpaţii A şi B au intrat în sediul primăriei comunei pentru a discuta cu primarul. cu motivarea că încadrarea juridică este greşită. În sarcina inculpatului s-a reţinut infracţiunea de ultraj. în legătură cu un dulap aparţinând familiei inculpatului. cu un baston confecţionat din textolit. agent de poliţie de poliţie. Inculpata S. pe care o considerau nejustificat de mică. în legătură cu indemnizaţia lor de consilieri. faptă ce a cauzat victimei leziuni care au necesitat pentru vindecare 45 de zile de îngrijiri medicale. partea vătămată în cauză. se afla în timpul serviciului. poliţist comunitar.4. Fapta inculpatei de a lovi un pădurar. Împotriva acestei hotărâri s-a formulat apel de către Parchet.

259)? 13. Ce va decide instanţa? 11. cărora le-a spus că este funcţionar la primărie.. ce întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de uzurpare de calităţi oficiale. reprezintă infracţiune de: a) ultraj. c) lovire sau alte violenţe.9. între altele. a sustras din instituție hărți geologice cu zăcămintele de aur din România și le-a înmânat unui reprezentant al unei companii străine. Lovirea unui poliţist aflat în exerciţiul funcţiunii. F. a rupt cele două înscrisuri și le-a aruncat la coș. interesată de concesionarea unor mine aurifere. Ce se va reține în sarcina lui X? 14. F. b) ultraj în concurs cu infracţiunea de lovire sau alte violenţe. pentru săvârşirea infracţiunii de uzurpare de calităţi oficiale pentru că oficia slujbe religioase. Cum poate fi calificată fapta inculpatului de a sustrage mărfuri dintr-un vagon. în timp ce făcea curat în biroul unui parlamentar a vărsat din greșeală o cană cu cafea peste factura de electricitate aparținând parlamentarului și peste un înscris ce reprezenta ordinea de zi a Comisiei parlamentare din care acesta făcea parte. Este corectă soluţia? 10. după distrugerea în prealabil a sigiliului aplicat pe uşa acestuia? Teste grilă 1. Parchetul a sesizat instanţa cu fapta inculpatului de a-şi atribui fără drept calitatea de detectiv particular. X.infracșiunea de sustragere sau distrugere de înscrisuri (art. angajată ca femeie de serviciu la Parlamentul României. angajat la Ministerul Economiei. Ce încadrare juridică va primi fapta inculpatului de a solicita spre control certificatele de producător ale mai multor persoane. Se poate reșine în sarcina lui F. obţinând astfel mai multe sume de bani drept taxe? 12. deşi nu era preot. Inculpatul a fost condamnat. dar care şi-a depăşit atribuţiile de serviciu. 6 . De teamă ca parlamentarul să nu îi facă observație că a fost neglijentă.

de o instanţă de judecată sau de un alt organ de jurisdicţie. șederea persoanelor străine în România. după ce a sustras un bun. de drept public sau privat. 3. c) sustragerea oricărui înscris aflat în păstrarea sau deţinerea unei persoane juridice. ori împiedicarea în orice mod ca un înscris destinat unuia dintre organele menţionate să ajungă la acesta. dacă acest înscris avea o valoare sentimentală deosebită pentru subiectul pasiv. c) furt în concurs cu infracţiunea de sustragere de sub sechestru în variantă agravată Capitolul II. c) ultraj în concurs cu infracţiunea de furt. b) sustragerea ori distrugerea unui înscris care se află în păstrarea ori în deţinerea unei persoane dintre cele prevăzute de art.2 C. reprezintă infracţiune de: a) ultraj. Obiectul juridic. iar unele din ele au şi un obiect juridic secundar. Infracțiuni privind frontiera de stat Caracterizare generală a capitolului I. Sustragerea şi însuşirea de către custode a unui bun legal sechestrat reprezintă infracţiunea de: a) sustragere de sub sechestru. b) furt. traficul de migranți.176 sau 175 alin.pen. 4. Infracţiunea de sustragere sau distrugere de înscrisuri are ca element material în varianta tip: a) reţinerea sau distrugerea unui înscris emis de un organ de urmărire penală. b) ultraj în concurs cu infracţiunea de tâlhărie.2. Infracţiunile din acest capitol au ca obiect juridic generic relaţiile sociale privind regimul juridic al frontierei de stat. Fapta subiectului activ de a lovi un poliţist pentru a-şi asigura scăparea. 7 . Obiectul ocrotirii penale 1.

263 și 264 au și un subiect pasiv secundar.264 este necesară calitatea de funcționar public. obiect material. sănătatea și viața persoanei (de exemplu. Infracțiunile din acest capitol nu au. 8 . Pentru săvârșirea infracțiunii de la art. Situaţia premisă În cazul infracțiunii prev. sănătatea sau integritatea corporală îi sunt puse în pericol II.deoarece prin intermediul lor sunt ocrotite şi alte valori:demnitatea. Infracțiunile prevăzute de art.262 alin. de art.2 lit. în cazul infracţiunii de trafic de migranți). Deși aparent infracțiunea de trecere frauduloasă a frontierei de stat se poate săvârși doar prin trecerea prin alte locuri decât cele stabilite ca puncte de frontieră (ca atare ar fi necesară îndeplinirea unei condiții de loc). Obiectul material . circumstanţiat. Locul şi timpul săvârşirii infracţiunii Nu prezintă relevanță. migrantul (persoană care nu are cetățenie română și nu domiciliază pe teritoriul României) III. în geneal. iar în cazul variantei agravate din alin.2 lit. 2.integritatea fizică.263 unde. iar în cazul art. Subiectul pasiv principal este statul român ca titular al valorii protejate – frontiera de stat.265 trebuie să existe un subiect activ circumstanțiat . dacă migrantul este supus la tratamente inumane. în cazul alin. elementul material poate fi reprezentat de corpul persoanei.b) și art. Excepție face art. IV. dacă viața.265 trebuie să existe o situație premisă constând în măsura îndepărtării de pe teritoriul României ori în interzicerea dreptului de ședere dispuse față de un străin. de regulă. în realitate fapta penală se poate comite și prin trecerea frontierei în alte condiții decât cele stabilite de lege (de exemplu trecerea prin punctele de frontieră dar cu folosirea unor documente false). Subiecţii infracţiunii Subiectul activ nu este.b) a art.2.264 trebuie să preexiste șederea ilegală a unui străin în România la momentul comiterii elementului material.cetățeanul străin.

Infracţiunea prevăzută de art. Variante Toate infracțiunile din capitol.262. Latura subiectivă Vinovăţia. Urmarea imediată este reprezentată de starea de pericol pentru securitatea frontierei de stat. dar infracțiunile prevăzute de art. fiind vorba de infracţiuni comisive.2 lit. mai puțin cea prevăzută în art.V. În cazul infracțiunilor prevăzute de art. ci laturii obiective. Mobilul şi scopul . directă sau indirectă. 9 . 264 și 265 se pot comite și printr-o inacțiune. Sancţiuni Infracțiunile din acest capitol se sancționează cu pedeapsa închisorii sau cu pedeapsa închisorii alternativ cu amenda. VI. Latura obiectivă Elementul material se realizează. ex re.a) pentru reținerea variantei agravate. La unele infracţiuni există şi o urmare imediată secundară: de exemplu. prezintă pe lângă varianta tip și variante agravate.În cazul alin. iar celelalte infracțiuni din capitol pot îmbrăca forma continuată VIII. Consumarea are loc la producerea elementului material. Legătura de cauzalitate rezultă. la varianta agravată a infracţiunii de trafic de migranți (alin. VII.2 lit.262 și 263 C.265. 265 are caracter continuu.1 al art.c) aceasta constă într-o vătămare adusă sănătății sau demnității persoanei. 263 și 264 trebuie dovedită existența scopului prevăzut la alin. Formele infracţiunilor Tentativa este posibilă și se sancționează în cazul art.263 scopul la care face referire textul nu este atașat laturii subiective. VIII. printr-o acţiune. de regulă. de regulă.pen. Infracţiunile din acest titlu se săvârşesc cu intenţie.

După 6 luni a fost descoperit în trafic. X și Y s-au prezentat la secția de poliție împreună cu Z și au solicitat eliberarea unui pașaport pentru fiul lor. După rămânerea definitivă a hotărârii. Ce se va reține în sarcina lui X și Y ? 4. A și B au ascuns la trecerea frontierei copilul în portbagaj. afirmând că Z e fiul lor.Soții X și Y. în pașaportul eliberat figura numele fiului lui X și Y.X a primit suma de trei mii de euro pentru a ascunde în tirul cu care transporta mobilă în Germania 4 cetățeni sirieni care doreau să ajungă în Franța. pentru a-l duce părinților la Madrid. cetățeni italieni. fiind oprit pentru 10 . Ce se va reține în sarcina celor doi soți? 3. cetățean libanez. dar apărea fotografia lui Z. dar au fost descoperiți de poliția de frontieră. din care doi erau copii. Cei patru sirieni . fără a anunța organele judiciare despre noul domiciliu. au pătruns nelegal pe teritoriul României. identică celor în care era ambalată mobila. l-au luat pe fiul acestora Z.Ce se va reține în sarcina lui X? Cetățenii sirieni răspund penal? 2. condamnatul a dispărut de la domiciliul său din București. dintr-o localitate din apropierea Brașovului. ascunși într-o cutie de carton. Soții A și B. au venit în concediu în România. La trecerea frontierei.66 alin. au fost preluați din București de către X. La rugămintea prietenilor lor. iar la trecerea graniței către Ungaria au fost descoperiți de poliția română de frontieră.S. Profitând de faptul că aveau un băiețel de aceeași vârstă. deoarece acesta a început să plângă.1 lit. au venit în vacanță în România și au cumpărat un copil în vârstă de 9 luni de la mama sa. polițiștii unguri au descoperit că identitatea copilului este alta decât cea atestată de pașaport. cetățeni români domiciliați în Spania.c) (dreptul de a se afla pe teritoriul României) pe o perioadă de 3 ani. a fost condamnat pentru infracțiunea de trecere frauduloasă a frontierei la amendă penală și la interzicerea drepturilor prevăzute de art.Spețe 1. Astfel.

conducerea cu viteză a unui vehicul. Ce se poate reține în sarcina lui S? 11 .

12 .

Subiecţii infracţiunii 1.282.pen. are totdeauna obiect material. expertul sau interpretul pentru art. Când sunt apărate şi alte valori. circumstanţiat. avocatul sau reprezentantul unei persoane în cazul art. investigator sub acoperire. funcţionarul public pentru art. vieții (art.268. art. subiectul activ trebuie să fie calificat: martor. infracțiunea de tortură. 275 C. un procuror sau judecător pentru art.277 alin. Obiectul ocrotirii penale 1. obiectul material poate consta în corpul persoanei (de exemplu. Subiectul activ nu este. 267 C.280. interpret. Infracţiunile din acest capitol au ca obiect juridic generic relaţiile sociale privind înfăptuirea justiţiei. precum viaţa sau integritatea fizică a persoanei. În general. buna funcţionare a acesteia..pen.persoană aflată în 13 . magistrat sau alt funcționar public pentru art.1 și 2 și martorul. de regulă. există şi un obiect juridic secundar. art. art. Obiectul material. 273 C. constând în relaţiile sociale privind ocrotirea integrităţii fizice. aceste infracţiuni nu au obiect material. reprezentat de un înscris sau un mijloc material de probă. 281 C. sănătăţii. II. expert. Întrucât prin intermediul unor infracţiuni sunt ocrotite şi alte valori. 272.).pen. funcționar public care îndeplinește o funcție ce implică exercițiul autorității de stat pentru art. Obiectul juridic. art.3.279.282) sau libertăţii persoanei (art. cea de supunere la rele tratamente sau cea de ultraj judiciar). La unele infracţiuni.280. Infracţiunea prevăzută de art. 2.martor cu identitatea protejată pentru infracţiunea prevăzută de art. organ de cercetare penală..pen.284.277 alin.Titlul IV Infracţiuni contra înfăptuirii justiţiei Caracterizare generală a capitolului I.

pen. 286 C.281. 274.).). Urmarea imediată principală constă în punerea în primejdie a bunei funcţionări a justiţiei. 273. directă sau indirectă. IV. alături de urmarea imediată principală. într-o acţiune.288 alin. Situaţia premisă Unele infracţiuni din acest capitol presupun o situaţie premisă. 2. dar poate consta şi în inacţiuni (art.284. 282C.283.3). ca de exemplu: existenţa unei cauze civile. De regulă. art. de regulă.stare de reținere sau deținere în cazul art. Latura subiectivă Vinovăţia.285 C. forma de vinovăţie pentru aceste infracţiuni este intenţia. judecătorul.pen. Latura obiectivă Elementul material constă. existenţa stării de reţinere sau deţinere pentru art. procurorul sau o rudă a acestora. Legătura de cauzalitate. III. Poate exista şi un subiect pasiv secundar (adiacent): persoana fizică ce suportă consecinţele tulburărilor ce apar în înfăptuirea justiţiei (art. 279 C. La unele infracţiuni. în cazul infracţiunii prevăzute de art. 266. art.282. art.pen. Locul şi timpul săvârşirii infracţiunii nu prezintă relevanţă. Cele mai multe incriminări din capitol reprezintă infracţiuni de pericol şi.pen. raportul dintre elementul material şi urmarea imediată (decesul victimei în exemplul anterior) trebuie stabilit. avocatul . În cazul în care existenţa faptei este condiţionată de producerea unui rezultat (spre exemplu. 281. legătura de cauzalitate rezultă implicit. art.280. Participaţia este posibilă la majoritatea infracţiunilor. VI. V. se poate produce şi o urmare adiacentă constând într-o vătămare adusă subiectului pasiv secundar (art. penale sau orice altă procedură în care se ascultă martori în cazul art. Există şi infracţiuni unde 14 . 267. Subiectul pasiv principal este statul prin organul judiciar a cărui activitate a fost pusă în pericol. în consecinţă. 285. tortura care a avut ca urmare moartea victimei).

art. 281 este continuă. art.(3). art. 275. art. 273alin. relevanţă. altele au câte o variantă asimilată (art. 270 alin. este prevăzută pedeapsa închisorii. Care sunt modalităţile legale de săvârşire a infracţiunii de inducere în eroare a organelor judiciare? 15 .271. fapta are ca resort „un motiv bazat pe o formă de discriminare oricare ar fi ea”.art. Sancţiuni De regulă. art.a. Infracţiunea prevăzută de art.b.286) sau atenuate (art.2. cât şi în culpă (art.(3)]. art. art. art.285.269. La unele infracţiuni.(3). în unele cazuri există variante agravate (art. 267.266. art.2) VI. art.276.283. Mobilul şi scopul nu prezintă. Întrebări 1.1lit. În cazul unor infracţiuni sunt prevăzute cauze de nepedepsire [art. 268 alin.267 alin.284). Cele mai multe din infracţiunile acestui capitol se pot săvârşi în formă continuată.vinovăţia poate consta atât în intenţie.c . Variante Unele infracţiuni au doar variantă tip (art. art. art.2 ) legea cere existența unui scop.273.ultrajul judiciar –în varianta de la alin. 286). (2) și alin.(3). Infracţiunile unde forma de vinovăţie este culpa nu sunt susceptibile de a îmbrăca forma tentativei.278). art. Formele infracţiunilor Tentativa este pedepsită în cazul infracţiunilor prevăzute de art. un mobil.285. tortura –alin.280.272. VII.268. art. art.(3). 266 alin. în general. VIII. 269 alin. La unele infracțiuni (presiuni asupra justiției.281.286. În cazul uneia dintre modalităţile torturii (alin. asistența și reprezentarea neloială – alin.282.1 lit.d).ar. pedeapsa închisorii este alternativă cu cea a amenzii. art.282. Ce se înţelege prin noţiunea de „probe nereale”? 2.270.

Care este diferenţa între infracţiunea de supunere la rele tratamente (art. Care este elementul material al infracţiunii de favorizarea făptuitorului? 10. Care este forma de vinovăție la infracțiunea de nedenunțare? 8.În ce constă elementul material al infracţiunii de compromiterea intereselor justiției? 13. În ce constă elementul material al infracţiunii de represiune nedreaptă? 17. Care este situaţia premisă la infracţiunea de evadare? 16 . Care este diferența între infracțiunea de nedenunțare și cea de omisiunea sesizării? 7.pen. Care este diferenţa între infracţiunea de favorizarea infractorului şi cea de tăinuire? 11. Cine poate fi subiect pasiv al infracţiunii de mărturie mincinoasă? 4. Cine poate fi subiect pasiv al infracţiunii de supunere la rele tratamente? 14. Care este forma de vinovăţie în cazul infracţiunii de omisiunea sesizării organelor judiciare? 9. Cine poate fi subiect activ al infracţiunii de tortură? 15.pen. Care este diferența între infracțiunea de tortură și cea de represiune nedreaptă? 16. În ce constă cauza de impunitate în cazul infracţiunii de mărturie mincinoasă? 5.3.) şi cea de represiune nedreaptă (art. 281 C.)? 18. Care este diferenţa între infracţiunea de influențarea declarațiilor şi tentativa la mărturia mincinoasă? 6. 283 C.În ce constă elementul material al infracțiunii de influențarea declarațiilor? 12.

şi pe cea de sustragere sau distrugere de probe ori de înscrisuri. În cadrul audierilor. În ce constă elementul material al infracţiunii de nerespectarea hotărârilor judecătoreşti? Speţe 1. Prima instanţă a achitat-o pe inculpată cu motivarea că. a condus un autoturism fără a poseda permis de conducere. în această calitate. prevăzută de art. inculpatul a mototolit-o şi a rupt-o. Este corectă încadrarea juridică? 2.C. Cine poate fi subiect activ la infracţiunea de înlesnirea evadării? 20. iar pe executorul judecătoresc l-a împiedicat să pună în executare această hotărâre. a dat declaraţii necorespunzătoare adevărului.F. neexistând violenţe sau ameninţări.19. În sarcina inculpatului s-a reţinut infracţiunea de mărturie mincinoasă alături de alte infracţiuni. S. arătând că în realitate el a condus autoturismul la acea dată. S-a reţinut. Este corectă încadrarea juridică? 17 .F. în momentul în care i s-a prezentat declaraţia spre a fi semnată. a făcut declaraţii necorespunzătoare adevărului.C. spunând că nu corespunde adevărului. 275 C. S-a reţinut în fapt că. pe lângă infracţiunea de tâlhărie. martorul B.. fapta nu reprezintă infracţiune. că inculpata a împiedicat-o pe partea vătămată să folosească un teren asupra căruia aceasta fusese pusă în posesie. având în vedere că s-a stabilit că a stat în dreapta lui S.pen. Parchetul a reţinut pentru această faptă în sarcina inculpatului. fără a folosi violenţe sau ameninţări. calitatea de martor şi. Ce infracţiune se va reţine în sarcina lui B. când acesta conducea autoturismul? 4. în timp ce era audiat de procuror în legătură cu săvârşirea unei infracţiuni de tâlhărie. întrucât iniţial a avut în dosar. în fapt. anterior extinderii penale. în baza unei hotărâri judecătoreşti rămase definitive. Este corectă soluţia? 3. fiind cercetat penal.

Ce se va reţine în sarcina inculpatului dacă. polițist.) învinuirea mincinoasă: a) se poate referi la o faptă care ar expune persoana la o sancţiune disciplinară. dăruindu-i unele bunuri furate? 8. Inculpatul P. împotriva minorului nefiind începută urmărirea penală.5. Ce ar trebui să decidă instanţa? 6. întrucât la momentul săvârşirii faptei nu exista un cadru procesual. iar fiul i-a spus că vecinul lor sustrăsese bicicleta din parc şi i-o oferise la acest preţ. infracţiunea de mărturie mincinoasă. s-a înţeles cu aceştia ca el să le găsească alţi cumpărători. Mama şi fiul au convenit să folosească amândoi bicicleta.A. Cu ocazia dezbaterii la notariat a unei succesiuni. Se poate reţine vreo infracţiune în sarcina mamei? Dar în sarcina fiului? Teste grilă 1. a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de cercetare abuzivă.. iar în sarcina celei de a doua.pen. iar apoi. Mama l-a întrebat cum a reuşit să obţină un preţ atât de bun. în baza acestei promisiuni. autorii l-au solicitat să le transporte şi valorifice mărfuri sustrase ulterior de ei. arătând că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracţiuni. Sunt corecte încadrările juridice? 7. iar cealaltă a declarat că a fost vecină cu defuncta şi ştie că aceasta nu mai are rude. după ce a cumpărat unele bunuri sustrase de la autorii furtului. pentru a-l determina să recunoască săvârşirea unui furt. 268 C. una dintre inculpate s-a declarat unică moştenitoare. deşi ştia că decedata mai avusese o nepoată aflată în străinătate. reţinându-se că a aplicat mai multe lovituri cu bastonul de cauciuc peste palme şi braţe unui minor. Fiul i-a spus mamei sale că a cumpărat o bicicletă cu 100 lei. Inculpatul s-a apărat. În sarcina primei inculpate s-a reţinut infracţiunea de fals în declaraţii. În cazul „inducerii în eroare a organelor judiciare ” (art. deoarece nu s-a acţionat cu intenţia de a obţine declaraţii. 18 .

b) autorat la infracţiunea de influențarea declarațiilor c) instigare infracțiunea de influențarea declarațiilor.pen. c) atât cu intenţie. a judecăţii sau a executării pedepsei. c) martorul. să dea declaraţii false într-o cauză în care are calitatea de martor reprezintă: a) instigare la mărturie mincinoasă. 6. arestarea sau de punerea în mișcare a acțiunii penale în cauzele penale reprezintă o cauză de: a) impunitate. b) reducere a pedepsei. c) complicitate la acea infracţiune. Omisiunea sesizării (art. b) numai din culpă. 19 . c) o cauză de înlăturare a răspunderii penale. 2. pentru zădărnicirea urmăririi penale. b) tăinuire. Retragerea mărturiei mincinoase înainte de reținerea. reprezintă infracţiunea de: a) favorizarea infractorului. 3. c) se poate referi doar la săvârşirea unei infracţiuni. cât şi din culpă. expertul sau interpretul. c) se poate săvârşi prin corupere sau constrângere. b) doar martorul și investigatorul sub acoperire . 267 C.) se poate comite din punct de vedere al vinovăţiei: a) numai cu intenţie. în urma unei înţelegeri avute cu acesta anterior săvârşirii faptei.b) se poate referi la săvârşirea unei contravenţii. b) se poate săvârşi şi rugând martorul să dea declaraţii mincinoase. Infracţiunea de influențarea declarațiilor: a) se poate săvârşi şi printr-o inacţiune. 7. Încercarea de a determina o persoană. Subiect activ al infracţiunii de „mărturie mincinoasă” este: a) doar martorul. 4. 5. Ajutorul dat făptuitorului. prin corupere.

20 . Obiectul material. Subiecţii infracţiunii 1. la infracţiunile de dare de mită. calificat: funcţionarul. ci poate fi orice persoană. coautorul trebuie să aibă şi el calitatea cerută de lege subiectului activ. de cele mai multe ori. II.294 lit.Infracțiuni de serviciu (Capitolul II) Capitolul I Infracţiuni de corupție Caracterizare generală a capitolului I. Infracțiuni de corupție și de serviciu Acest titlu este format din două capitole : -Infracțiuni de corupție( Capitolul I) .a-g). onestitatea și probitatea funcționarilor sau funcționarilor publici care își desfășoară activitatea în aceste instituții . Obiectul ocrotirii penale 1. Infracţiunile din acest capitol au ca obiect juridic general relaţiile sociale privind prestigiul unor instituții. Infracţiunile sunt susceptibile de participaţie sub toate formele. cu precizarea că. Aceste infracţiuni nu au obiect material. Obiectul juridic. membrii adunărilor parlamentare ale organizațiilor internaționale sau ale unui stat străin. 2. persoanele care soluționează un litigiu în calitate de arbitri. Subiectul activ este. etc (art.Titlul V. Prin excepţie. funcţionarul public. trafic de influenţă și cumpărare de influență subiectul activ nu este circumstanţiat. în cazul celor cu subiect activ calificat.

V. Formele infracţiunilor Tentativa nu se sancționează. VII.292) III. unității în care îsi desfăsoară activitatea funcționarul public. Sancţiuni Sancțiunea prevăzută de lege în cazul acestor infracțiuni este pedeapsa închisorii. Variante Infracţiunile din acest capitol prezintă doar variantă tip. VI. Multe dintre aceste infracţiuni pot fi comise în formă continuată. VIII. directă sau indirectă. IV. Latura subiectivă Vinovăţia este cerută în forma intenţiei. Consumarea are loc în momentul realizării elementului material. organizația publică internațională în care funcționarul își desfășoară activitatea. Situaţia premisă constă în preexistenţa unor atribuţii de serviciu de care este legată săvârşirea faptei. Mobilul şi scopul nu prezintă relevanță.291. Urmarea imediată. Legătura de cauzalitate trebuie stabilită doar în cazul infracţiunilor de rezultat (ea rezultă ex re în cazul infracţiunilor de pericol).etc. 21 . Subiectul pasiv principal este instituţia pe care o reprezintă subiectul activ calificat sau din care face parte funcționarul public în cazul celor trei infracțiuni ce nu au un subiect activ calificat (art. Locul şi timpul săvârşirii infracţiunii nu prezintă relevanţă.290.2. art. prin care se aduce atingere prestigiului instituției. IX. Infracţiunile din acest capitol au ca efect producerea unei stări de pericol. art. Latura obiectivă Elementul material constă într-o acţiune sau inacţiune.

Cum poate fi încadrată fapta unui profesor. respectiv cumpărătorul de influență dacă denunță fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta.La infracţiunile prevăzute de art. Care este elementul material al infracţiunii de dare de mită? 4. Cine poate fi subiect activ al infracţiunii de luare de mită? 2. 290 și 292 sunt prevăzute cauze de nepedepsire pentru mituitorul. Întrebări 1. Este corectă reţinerea formei continuate a infracțiunii în sarcina inculpatului. Cine poate fi subiect activ al infracţiunii de trafic de influenţă? 6. cu motivaţia că foloasele promise de mituitor au fost luate în rate? 22 . membru al comisiei de bacalaureat şi examinator în cadrul acelei comisii. condamnat pentru infracţiunea de luare de mită. În ce constă elementul material al infracţiunii de luare de mită? 3. Care este diferenţa între infracţiunea de trafic de influenţă şi cea de înşelăciune? Speţe 1. în scopul de a le asigura reuşita la acel examen? 2. de a fi primit de la două din persoanele ce s-au prezentat la examenul de bacalaureat diverse sume de bani. Care este sancţiunea prevăzută pentru cel care oferă foloase necuvenite? 5.

În cazul infracţiunii de luare de mită folosul injust: a) trebuie în mod obligatoriu să fie determinat în cazul acceptării promisiunii. în scopul acordării unui credit. deoarece l-a mituit pe paznic. reţinându-se faptul că a pretins şi primit de la un client sume de bani în plus faţă de cele stabilite prin contract drept onorariu? Ce va decide instanţa? 4. pentru care respectivul client îndeplinea condiţiile necesare. acesta a recunoscut fapta şi a declarat că a putut sustrage gresia. organele judiciare au ajuns la concluzia că autorul faptei este A. pentru a nu interveni. Inculpatul a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de abuz în serviciu? Ce va trebui să dispună instanţa? Teste grilă 1. Inculpatul a invocat că pentru infracţiunea de dare de mită beneficiază de cauza specială de înlăturare a răspunderii penale. În urma cercetărilor efectuate. Inculpatul. În cursul cercetărilor.3.D. Poate fi reţinută această apărare? 7. c) nu poate consta darea unei sume de bani de către mituitor celui mituit. a pretins sume de bani unui client. Inculpatul a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de furt calificat în concurs cu cea de dare de mită. director de bancă. Ce se va reţine în sarcina celui care a oferit unei secretare o cutie cu bomboane. Inculpatul. a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de luare de mită. b) poate consta într-un împrumut. lăsând să se înţeleagă că prin influenţa sa va asigura intrarea la liceu a unui tânăr? 6. La data de 30 septembrie 2004 s-a sustras din depozitul unei unităţi o cantitate mare de gresie. întrucât a denunţat fapta. 2. pentru a-i elibera o adeverinţă? 5. Elementul material al infracţiunii de luare de mită poate consta în: 23 . Cum poate fi încadrată juridic fapta unei persoane care a pretins şi primit o sumă de bani. avocat.

305 C. (documentul ce conține informații secrete de stat) sau în cazul art. b) o cauză care înlătură caracterul penal al faptei. când purtarea abuzivă constă 24 . c) acceptarea promisiunii unor foloase. 296 C. fie din relaţiile privind ocrotirea demnităţii. art.pen. La infracţiunea de dare de mită elementul material al faptei: a) se săvârşeşte doar anterior efectuării sau neefectuării actului de serviciu. b) promisiunea sau oferirea de bani.298. b) se săvârşeşte doar ulterior efectuării sau neefectuării actului de serviciu. Capitolul II Infracţiuni de serviciu Caracterizare generală a capitolului I. 2.. 296 C.).pen. Obiectul juridic. la infracţiunea prevăzută de art.pen.300 C. 3. Obiectul material. fie ulterior efectuării sau neefectuării actului de serviciu. c) se poate săvârşi fie anterior. aceste infracţiuni nu au obiect material.pen. libertăţii. Infracţiunile din acest capitol au ca obiect juridic general relaţiile sociale privind buna desfăşurare a atribuţiilor de serviciu.297. c) o cauză de reducere a pedepsei. Există şi excepţii. art. Obiectul ocrotirii penale 1. 4. de exemplu în cazul infracţiunii prevăzute de art.). În general. Constrângerea mituitorului de către cel care a luat mită de a săvârşi această faptă este: a) o cauză de nepedepsire.a) darea de bani ori alte foloase. se poate vorbi şi de un obiect juridic secundar format fie din relaţiile sociale privind ocrotirea patrimoniului (spre exemplu. integrităţii fizice şi sănătăţii persoanei (art. Întrucât prin intermediul unor infracţiuni sunt protejate şi alte valori.

306 nu au subiect activ calificat. cu precizarea că.pen. respectiv persoana fizică lezată prin săvârşirea infracţiunii (în cazul infracţiunilor prevăzute de art. Latura obiectivă Elementul material constă într-o acţiune sau inacţiune. 301) și a uzurpării funcției (art.302 atunci când corespondența îmbracă o forma materială (de exemplu un înscris). prin care se aduce atingere bunului mers al unităţii sau intereselor legitime ale unei persoane. Subiecţii infracţiunii 1.1 și 2).298. Situaţia premisă constă în cazul infracțiunilor cu un subiect activ calificat în preexistenţa unor atribuţii de serviciu de care este legată săvârşirea faptei. 25 . Subiectul pasiv principal este instituţia pe care o reprezintă funcţionarul. între funcţionar şi persoana care realizează un folos material de pe urma activităţii acestuia. Poate exista şi un subiect pasiv secundar (adiacent). art. pentru una dintre modalităţi. în cazul art. 2. V. art.302( variantele de la alin. existenţa faptei este condiţionată de o perioadă de timp de cinci ani.299. III. în cazul celor cu subiect activ circumstanţiat. art. II. Infracțiunile prevăzute de art. în interiorul căreia să fi existat raporturi comerciale ori de muncă. În cazul uzurpării de funcție fapta trebuie săvârșită în „timpul serviciului”.).300).în exercitarea de violenţe (corpul persoanei). coautorul trebuie să aibă şi el calitatea cerută de lege subiectului activ. Locul şi timpul săvârşirii infracţiunii nu prezintă relevanţă. 296. cu excepţia conflictului de interese (art. Subiectul activ este. art. IV. calificat: funcţionarul sau funcţionarul public. de cele mai multe ori. Infracţiunile sunt susceptibile de participaţie sub toate formele.302 C. În cazul acestei infracţiuni.297. art.

Formele infracţiunilor Tentativa este posibilă în cazul majorităţii infracţiunilor din capitol. forma de vinovăţie este culpa. 297-301 și 304 există. 298 şi art. Tentativa nu este posibilă la infracţiunile ce au ca formă de vinovăţie culpa. Latura subiectivă Vinovăţia este cerută.304) sau o pagubă patrimoniului acesteia (art. este condiţionată de un mobil special. Variante .303 C. art. deturnare de fonduri.pen. 305 C. religie.permanent ori temporar. VIII. consumarea are loc în momentul realizării elementului material. consumarea are loc. 297alin.Urmarea imediată.2 C. Legătura de cauzalitate trebuie stabilită doar în cazul infracţiunilor de rezultat (ea rezultă ex re în cazul infracţiunilor de pericol). VI. naţionalitate. o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice sau 26 . Cele mai multe infracţiuni din acest capitol au ca efect producerea unei stări de pericol. în baza căruia acţionează făptuitorul. Existenţa infracţiunii prevăzute de art. pentru cele de rezultat. Multe dintre aceste infracțiuni pot fi comise în formă continuată.. în general. dar nu se sancţionează decât în cazul infracțiunilor de delapidare. atunci când subiectul activ este o persoană care exercită.176 (art. La infracţiunile prevăzute de art.pen). dar sunt şi infracţiuni la care rezultatul trebuie să constea în afectarea intereselor unei persoane juridice din cele prevăzute la art. directă sau indirectă. după caz. în momentul producerii tulburării activităţii sau în momentul producerii pagubei. 298 C. în forma intenţiei.pen.pen). La infracţiunile de pericol. Mobilul şi scopul. În cazul infracţiunilor prevăzute de art. afectarea intereselor sau activității unei persoane (art. etc. ura sau desconsiderarea pe motiv de sex. VII. şi o variantă atenuată. obținere ilegală de fonduri. 297. cu sau fără o remunerație. pe lângă o variantă tip.

Sancţiuni De regulă. art. Care este elementul material al infracţiunii de purtare abuzivă? 6. Ce infracţiune se poate reţine în sarcina poliţistului însărcinat cu evidenţa proceselor-verbale de contravenţie şi valorificarea lor prin dare în plată. art. art.305. Care este subiectul activ în cazul infracțiunii de delapidare? Speţe 1.302.pen) IX. Care este diferenţa între infracţiunea de divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice (art. Care este subiectul activ al infracţiunii de abuz în serviciu ? 2.309 C. Celelalte infracţiuni prezintă şi variante agravate (a se vedea și art. Care este subiectul activ în cazul infracțiunii de obținere ilegală de fonduri? 9. Care este elementul material în cazul infracțiunii de abuz în serviciu? 4.175 alin. de a nu-şi îndeplini timp de peste un an această 27 . Care este urmarea imediată a infracţiunii de neglijenţă în serviciu? 5. 298. art.304) şi cea de compromitere a intereselor justiției (art.277) ? 8. În ce constă diferenţa între infracţiunea de lovire sau alte violenţe şi cea de purtare abuzivă? 7. pedeapsa închisorii este alternativă cu cea a amenzii.pen). La infracţiunile prevăzute de art.2 ori în cadrul oricărei persoane juridice (art. Care este subiectul pasiv al infracţiunii de abuz de serviciu ? 3.304. Întrebări 1.300. este prevăzută pedeapsa închisorii.308 C.dintre cele prevăzute la art.

S-a constatat în sarcina polițiștilor săvârșirea infracțiunii de folosire abuzivă a funcției în scop sexual (art.000 lei și i-a dat cu împrumut unui prieten. pentru a fi cercetată într-o cauză aflată în curs de urmărire penală? 3.000 lei. Cu această ocazie nu au fost descoperite substanțe stupefiante.pen). a constuit un depozit la termen cu o durată de 3 luni. B a făcut o plângere penală privind săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu împotriva conducerii spitalului X care a refuzat să îl angajeze pe postul de asistent medical cu motivarea că suferă de tuberculoză (T.B.Contabilul unei universități publice a scos din casieria instituției suma de 15. Ce ar trebui să decidă Parchetul? 4.000 lei s-au prescris? 2. Neglijenţa în serviciu se săvârşeşte: a) numai din culpă.C. ci doar indicii că e un local unde se practica prostituția. Se poate reține vreo infracțiune în sarcina contabilului? Dar daca același contabil a scos suma de 15. Cel care deținea respectivul local le-a sugerat polițiștilor că pot obține favoruri sexuale de la angajatele salonului dacă renunță la investigație.299 C.). Cum poate fi calificată juridic fapta polițistului de a săvârşi acte de violenţă contra unei persoane. b) numai cu intenţie. urmând ca împrumutul să fie restituit peste 3 luni de zile. Organele de cercetare penală au făcut o descindere la un salon de masaj pentru că exista o plângere că în acel loc se practică prostituția și se consumă droguri. cu urmarea că amenzi contravenţionale de peste 500. întrucât nu s-a prezentat la chemările anterioare.obligaţie. 28 . a încasat dobânda și a readus suma inițială în contabilitate? Teste grilă 1. Este corectă încadrarea juridică realizată de Parchet? 5. Polițiștii au întreținut relații sexuale cu angajatele salonului și nu au deschis un dosar penal.

În principiu. cât şi din culpă. 2.1. Infracţiunea de purtare abuzivă: a) absoarbe în mod natural infracţiunea de lovire sau alte violenţe în varianta de la alin. Obiectul material.) care au fie o semnificaţie oficială determinată. În cazul falsificării prin alte- 29 . Delapidarea : a) poate fi săvârșită de orice funcționar public b) este o infracține contra patrimoniului c) este o infracțiune de serviciu Titlul VI Infracţiuni de fals Caracterizare generală a titlului Acest titlu cuprinde trei capitole: Capitolul I – Falsificarea de monede. înscrisuri etc. Obiectul ocrotirii penale 1. Capitolul III – Falsuri în înscrisuri. 2. timbre.c) atât cu intenţie. instrumente de autentificare. obiectul material al infracţiunilor din acest titlu este reprezentat de bunurile şi valorile ocrotite de lege împotriva falsificării. I. b) intră în concurs cu infracţiunea de lovire sau alte violenţe c) absoarbe infracțiunea de vătămare corporală 3. Obiectul juridic este reprezentat de relaţiile sociale privind încrederea publică în autenticitatea unor bunuri sau valori materiale (monede. fie aptitudinea de a certifica (proba) o stare de fapt. timbre sau alte valori. Capitolul II – Falsificarea instrumentelor de autentificare sau de marcare.

Există şi excepţii: spre exemplu. într-o acţiune de falsificare. nu şi obiectul material al acesteia. Latura obiectivă Elementul material constă. de regulă.rare entitatea falsificată (înscris. III. înregistrare tehnică) reprezintă doar produsul infracţiunii de falsificare.) constituie nu numai obiect material al infracţiunii. spre exemplu: preexistenţa unei stări de fapt sau de drept care să justifice întocmirea unui înscris fals (în cazul falsului în înscrisuri) sau existenţa unei valori autentice. a titlului de valoare falsificat. elementul material poate consta într-o inacţiune (la falsul intelectual. care să servească drept model (în cazul falsului de monedă sau a falsificării instrumentelor de autentificare). a înscrisului etc. înscrisul etc. deci poate fi orice persoană. II. Subiect pasiv secundar poate fi persoana fizică împotriva căreia înscrisul produce efecte juridice sau care a fost indusă în eroare prin intermediul monedei. în modalitatea omisiunii de a consemna unele date sau împrejurări). circumstanţiat. titlul de valoare. Situaţia premisă Există mai multe infracţiuni în acest titlu care presupun o situaţie premisă. IV. 2. În cazul falsurilor prin plăsmuire (contrafacere) entitatea falsificată (monedă. de regulă. 30 . Prin excepţie. titlu de valoare. Participaţia este posibilă la toate infracţiunile. cum ar fi. în cazul infracţiunii de fals intelectual. înscris. Subiectul activ nu este. ci şi produsul acesteia. Locul şi timpul săvârşirii infracţiunii nu prezintă relevanţă. Subiecţii infracţiunii 1. subiectul activ este funcţionarul public aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu. monedă etc. V. Subiectul pasiv principal este instituţia sau organizaţia care a emis moneda. Există două forme de falsificare prin acţiune: contrafacerea (plăsmuirea) şi alterarea (modificarea).

art. de regulă. deţinerea ori transmiterea de instrumente sau materiale cu scopul de a servi la falsificarea valorilor sau titlurilor).323) sau a înregistrării tehnice falsificate (art. Toate infracţiunile din acest titlu se săvârşesc cu intenţie. de regulă. fiind vorba despre infracţiuni de pericol. VI. art.311 .314 C.). Variante Majoritatea infracţiunilor prezintă doar varianta tip.pen) VIII. Consumarea are loc. Legătura de cauzalitate rezultă. art.311. de cele mai multe ori. art.314. în momentul producerii elementului material. 31 . 314 C. art. 313. latura subiectivă conţine o cerinţă esenţială. art.pen). directă sau indirectă.322) nu este posibilă sau nu este incriminată în cazul altora (art.pen.321. art. art.324) să se facă în vederea producerii de consecințe juridice. Mobilul şi scopul nu prezintă relevanţă. în autenticitatea unor bunuri sau valori materiale. Urmarea imediată constă..317 C. Deţinerea de instrumente. art. 320. 310. din materialitatea faptei. într-o stare de pericol pentru încrederea publică. dată de existenţa unui scop special (fabricarea. art.314 .La unele infracțiuni textul de lege prevede și o cerință esențială atașată elementului material și anume ca folosirea înscrisului fals(art. sau variante atenuate(art. art. dar sunt şi infracţiuni care au variante agravate (art.337 C. primirea. Majoritatea infracţiunilor din acest titlu pot căpăta caracterul de infracţiune continuată. Tentativa este posibilă şi este incriminată în cazul unor infracţiuni (art. materiale sau echipamente ce ce servesc la falsificarea valorilor sau titlurilor constituie o infracţiune continuă (art. în cazul art.322.323-327).pen. de regulă. art. 312. Latura subiectivă Vinovăţia. 317. VII. Prin excepţie.318. Formele infracţiunilor Actele preparatorii nu sunt incriminate. art.315.

falsificate. Care este cerinţa esenţială în cazul infracţiunii de fals privind identitatea? Speţe 1. În faţa cui trebuie făcută declaraţia falsă. Sancţiuni Infracţiunile din acest titlu se sancţionează cu pedeapsa închisorii ori cu pedeapsa închisorii alternativ cu amenda. contra unei sume în lei.pen. În ce constă elementul material al infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale? 3. X a cumpărat o cantitate de mărfuri de la Y şi i-a lăsat acestuia o filă cec. le-a pus în circulaţie? 3. după ce a cumpărat de la un cetăţean străin 10 bancnote a câte 20 de dolari. Întrebări 1. Cine poate fi subiect activ al infracţiunii de fals intelectual? 4.IX.)? 2. Care este cerinţa esenţială în cazul infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată? 5. Ce se poate reţine în sarcina lui X? 2. În momentul în care Y a introdus fila cec la plată. Cum poate fi încadrată fapta aceluia care. a constatat că X nu avea cont deschis la acea bancă şi fila cec era contrafăcută. remite celeilalte persoane. în cadrul unui schimb de valută. o sumă în dolari formată din mai multe bancnote falsificate? 32 .325 C. Ce încadrare juridică se va reţine în sarcina celui care. dându-şi seama că sunt false. pentru a fi în prezenţa infracţiunii de fals în declarații? 6. Ce se sancționează prin intermediul infracțiunii de fals informatic (art.

a întocmit greşit raportul din punct de vedere tehnic. a declarat cu ocazia identificării sale altă dată de naştere şi alte nume ale părinţilor. pe lângă cea de furt calificat. pentru a justifica destinaţia unui împrumut. şi-a atribuit cu ocazia perfectării actului de achiziţie o identitate falsă? 10. Inculpatul a determinat o altă persoană care a acţionat fără vinovăţie să falsifice mai multe borderouri de achiziţii animale. pe care le-a prezentat băncii. Se poate reţine vreo infracţiune. însă a indicat în mod corect numele său? 9. Ce se va reţine în sarcina inculpatului? 11. pentru a valorifica un cablu electric de aluminiu ce provenea din furt. Fapta inculpatului de a fi întocmit pentru o altă persoană o cerere de eliberare a unui certificat de urbanism şi de a fi semnat cererea în numele acelei persoane constituie infracţiune? 5. deşi ştia care este adevărul? 7. Care este încadrarea juridică a faptei inculpatului care s-a legitimat în faţa organului de poliţie cu un paşaport emis pe numele altei persoane. Ce infracţiune se poate reţine în sarcina inculpatului care. în mod nereal. fiind surprins de poliţie sustrăgând bunuri. că o anumită persoană este salariat al băncii. în sarcina inculpatului care. desemnat să întocmească un raport de expertiză într-o cauză civilă. Ce infracţiune săvârşeşte directorul unei bănci care a semnat o adeverinţă prin care se atesta. în mod intenţionat. Expertul tehnic. Care este încadrarea juridică a faptei angajatului unei societăţi comerciale care a întocmit facturi nereale de livrare a unor 33 .4. Ce se poate reţine în sarcina inculpatului care a falsificat actele contabile ale unei societăţi comerciale cu răspundere limitată. prin ştersături şi adăugiri. mergând la centrul de achiziţii al unei societăţi comerciale. Inculpatul a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de fals intelectual. confirmând astfel conţinutul fals al acesteia. pe care lipise propria fotografie? 6. acte ce au fost folosite la întocmirea evidenţelor contabile? 12. Ce ar trebui să decidă instanţa? 8.

mărfuri, pentru a acoperi lipsuri din gestiune, lipsuri pricinuite de
însușirea bunurilor respective?
13.Parchetul a reținut infracțiunea de fals în declarații în sarcina
inculpatei M., care a formulat o cerere de chemare în judecată
având ca obiect stabilirea dreptului de proprietate, cerere în care
afirma că terenul ce a fost retrocedat lui S. a aparținut părinților
săi, deși în final s-a stabilit că terenul aparținuse părinților fostului
său soț de care divorțase în urmă cu 10 ani și care se recăsătorise
cu S.? Ce trebuie să decidă instanța?
14. Ce faptă penală comite un student care copiază la examenul
de drept penal?

Teste grilă
1. Subiect activ al infracţiunii de „fals material în înscrisuri
oficiale” poate fi:
a) orice funcţionar;
b) doar funcţionarul public;
c) orice persoană.
2. Pentru existenţa infracţiunii de fals material în înscrisuri
oficiale:
a) este necesar ca subiectul activ să fie un funcţionar;
b) este necesar ca înscrisul falsificat să fi produs consecinţe
juridice;
c) nu este necesar ca înscrisul să fie folosit.
3. În cazul infracţiunii de „fals intelectual”:
a) alterarea priveşte materialitatea înscrisului;
b) alterarea priveşte conţinutul actului;
c) alterarea este întotdeauna ulterioară întocmirii actului.
4. Obiect material al infracţiunii de uz de fals poate fi:
a) doar un înscris oficial;
b) doar un înscris sub semnătură privată;
c) un înscris oficial sau un înscris sub semnătură privată.

34

5. Subiectul activ al infracţiunii de „fals în declaraţii” este:
a) martorul, expertul sau interpretul;
b) persoana care face în public declaraţii calomnioase;
c) orice persoană, capabilă să facă declaraţii producătoare de
consecinţe juridice.

Exerciţiu

La 20.07.2012, T., folosind un contract de vânzare-cumpărare
fals al unei case şi un act de identitate fals, a încercat să vândă
imobilul aparținând lui C. Notarul a redactat actul de
vânzare-cumpărare, dar mai înainte de a-l oferi părţilor pentru a-l
semna, având suspiciuni cu privire la veridicitatea actelor lui T., a
chemat poliţia. T. a fost reţinut şi pe numele său s-a emis un
mandat de arestare pe data de 21.07.2012. Inculpatul a fost pus în
libertate la 15.12.2012.
Întocmiţi dispozitivul hotărârii pronunţate la 20 septembrie
2014.

35

Subiecte de examen
Subiectul nr. 1

I. Răspundeţi pe scurt la următoarele întrebări – 2 puncte
1. Explicaţi în ce constă premeditarea ca element circumstanţial
agravant al infracţiunii de omor calificat.

2. Indicaţi subiectul activ şi obiectul material la infracţiunea de
violarea de domiciliu în varianta tip.

II. Încercuiţi răspunsul corect - 2,5 puncte

1) 1.Lovirea intenţionată de către făptuitor, cu aceeaşi ocazie, a
două persoane constituie:
a) o infracţiune de lovire sau alte violenţe;
b) două infracţiuni de lovire aflate în concurs;
c) o infracţiune de lovire sau alte violenţe în formă continuată.
2. Deschiderea unei scrisori adresate altuia poate reprezenta
infracţiunea de:
a) lipsire de libertate în mod ilegal;
b) violarea secretului corespondenţei;

36

b) fapta reprezintă doar tentativă la infracţiunea de viol. vrând să violeze victima. dacă în certificatul medico-legal s-a reţinut ruptura organelor interne reprezintă: a) infracţiunea de lipsire de libertate în concurs cu infracţiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte b) infracţiunea de lipsire de libertate urmată de moartea victimei c) infracţiunea de omor 4. În această situaţie: a) fapta nu reprezintă infracţiune. de a o duce într-un garaj. Inculpatul. Fapta inculpatului de a întreţine cu fiul său de 14 ani un act sexual consimţit reprezintă: a) infracţiunea de act sexual cu un minor b) infracţiunea de act sexual cu un minor în concurs cu cea de incest c) viol săvârşit asupra unei victime ce nu a împlinit 15 ani 6. 3. inculpatul s-a speriat şi a fugit înainte de a începe actul sexual. c) ucidere din culpă. faptă ce a determinat decesul victimei. Aruncarea victimei de către făptuitori într-un bazin cu intenţia de a face o glumă. a atras-o într-o scară de bloc din apropiere şi a lovit-o cu palmele pentru a o dezbrăca. de a o lega de un calorifer şi de a-i aplica timp de jumătate de oră lovituri cu picioarele în zona abdominală.c) divulgarea secretului profesional. 5. 37 . poate fi calificată drept: a) infracţiunea de loviri cauzatoare de moarte. Întrucât victima ţipa şi locuitorii blocului începuseră să coboare către locul unde se aflau. care au determinat moartea victimei. care nu a putut fi salvată. Fapta inculpatului de a răpi victima pe care a întâlnit-o întâmplător pe stradă şi pe care o credea vinovată de violarea fiicei sale. b) omor cu intenţie indirectă.

b) au aceeaşi urmare imediată. imediat după aceea atacând-o cu un topor. Fapta inculpatului de a încuia victima timp de trei zile într-o încăpere pentru a o împiedica să se prezinte la un examen. 38 .c) fapta reprezintă tentativă la infracţiunea de viol în varianta tip în concurs cu cu infracţiunea de loviri sau alte violenţe. că îl va da în judecată dacă nu ridică materialele: a) reprezintă infracţiunea de ameninţare. moartea survenind ca urmare a acestei din urmă lovituri. Infracţiunea de vătămare corporală şi infracţiunea de omor: a) au acelaşi obiect material. b) nu poate fi reţinută dacă un minor de 6 ani consimte la un raport sexual cu un major. b) reprezintă infracţiunea de şantaj. când a auzit că victima vrea să depună o plângere la poliţie. urmată la două zile după eliberare. c) se reţine întotdeauna în concurs cu infracţiunea de incest. Ameninţarea lansată de proprietarul unui teren celui care îşi depozitase pe terenul său nişte materiale de construcţii. 10. 8. 7. c) nu reprezintă infracţiune. Infracţiunea de act sexual cu un minor: a) are ca element material doar raportul sexual. c) pot fi reţinute în concurs atunci când făptuitorul loveşte victima de mai multe ori cu pumnii şi picioarele pentru a o imobiliza. de ameninţarea că dacă se va întâmpla aceasta fiica victimei va fi răpită reprezintă: a) infracţiunea de lipsire de libertate în concurs cu tentativă la infracţiunea de lipsire de libertate b) infracţiunea de lipsire de libertate în concurs cu cea de ameninţare c) infracţiunea de lipsire de libertate în concurs cu infracţiunea de şantaj 9.

autoritatea) și frontiera de stat. Conducând neatent şi trecând pe culoarea roşie a unui semafor. dintre care două şi-au pierdut viaţa.Infracțiuni privind frontiera de stat (Capitolul II) Capitolul I : Infracțiuni contra autorității Caracterizare generală a capitolului I. . Infracţiunile din acest capitol au ca obiect juridic generic relaţiile sociale privind autoritatea. a urmărit-o pe aceasta cu maşina când ieşea de la serviciu. Titlul III Infracţiuni privind autoritatea și frontiera de stat Prin intermediul acestui titlu sunt protejate puterea de stat (și mai exact unul din atributele sale. iar unele din ele au şi un obiect juridic secundar.Infracțiuni contra autorității(Capitolul I). deoarece prin intermediul lor sunt 39 . vrând să o ucidă pe fosta sa soţie Y. cea de-a treia şi-a pierdut un picior şi a avut nevoie de 30 de zile de îngrijiri medicale.Titlul este structurat pe două capitole: . Inculpatul X.III. Obiectul ocrotirii penale 1. X a accidentat patru persoane necunoscute. Obiectul juridic. iar cea de-a patra (minor în vârstă de 10 ani) a suferit vătămări pentru care au fost necesare 5 zile de îngrijiri medicale.

II. în cazul infracţiunii prevăzute de art. V. în cazul infracţiunii prevăzute de art. Obiectul material există doar în cazul infracţiunilor prin intermediul cărora este ocrotit un bun ce reprezintă autoritatea (de exemplu. subiectul activ este custodele.ocrotite şi alte valori: libertatea.pen. în cazul infracţiunii de ultraj). în cazul infracţiunii de ultraj săvârşit prin exercitarea de violenţe. (3). iar în cazul celei prevăzute de art. iar în cazul agravantei de la alin. (2).3 subiectul pasiv este un membru de familie al funcționarului public. Situaţia premisă Unele infracţiuni pot prezenta situaţie premisă. 257. sănătatea și viața persoanei (de exemplu. Subiectul pasiv principal este instituţia a cărei autoritate a fost prejudiciată. subiectul pasiv secundar este funcţionarul public ce îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat. situaţia premisă constă în deținerea de către funcționar a unei funcții ce implică exercițiul autorității de stat. La infracţiunea de ultraj. 260 alin. Subiecţii infracţiunii Subiectul activ nu este. Pot exista şi excepţii: în cazul infracţiunii prevăzute de art. obiectul material constă într-un înscris) sau este ocrotită o persoană care este reprezentanta autorităţii (de exemplu. III. Locul şi timpul săvârşirii infracţiunii Nu prezintă relevanță. (4) subiectul pasiv poate fi doar un poliţist sau jandarm. De exemplu. în cazul variantei de la alin. 2.260 trebuie să existe un sigiliu legal aplicat. (2) şi art. de regulă. 259 alin. obiectul material constă în corpul persoanei).. 261 alin. 259 C. iar în cazul de la art. integritatea fizică. este funcţionarul public. IV. Latura obiectivă 40 . în cazul infracțiunii prevăzute de art. circumstanţiat.261 să existe un bun legal sechestrat.

de regulă. celelalte infracţiuni pot îmbrăca forma continuată. de regulă. ameninţarea. Infracţiunile din acest titlu se săvârşesc cu intenţie. Urmarea imediată este reprezentată de starea de pericol pentru prestigiul şi respectul de care trebuie să se bucure autoritatea. În cazul comiterii unei tentative la infracțiunea de omor comisă împotriva unui funcționar public ce îndeplinește o funcție ce implică exercițiul autorității de stat se va reține forma consumată a infracțiunii de ultraj raportată la tentativă la omor și nu tentativă la ultraj. Latura subiectivă Vinovăţia. sustragerea sau distrugerea în cazul art.Elementul material se realizează. lovirea sau alte acte de violenţă.259. fiind vorba de infracţiuni comisive. dar este sancţionată doar în cazul infracţiunii prevăzute în art.pen.257 unde săvărșirea unor infracțiuni împotriva funcționarului sau unui membru de familie al acestuia trebuie comisă în scop de intimidare sau răzbunare. Formele infracţiunilor Tentativa este posibilă la majoritatea infracţiunilor. Sancţiuni 41 . VIII. Variante Toate infracțiunile din titlu prezintă pe lângă varianta tip și variante agravate. vătămarea corporală ori lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte la ultraj.2 și 3 ale art. 259 C. Mobilul şi scopul nu au relevanţă în privinţa încadrării juridice. etc.pen. Infracţiunea prevăzută de art. cu excepția variantelor prevăzute de alin. printr-o acţiune. VIII. directă sau indirectă. 258 C. ex re. La unele infracţiuni există şi o urmare imediată secundară: de exemplu. la infracţiunea de ultraj aceasta constă într-o vătămare adusă integrităţii fizice şi sănătăţii sau moartea persoanei. VI. VII. poate avea un caracter continuu. Legătura de cauzalitate rezultă.

(2). Care este subiectul pasiv al infracţiunii de ultraj? 2. Poate fi reţinută în sarcina inculpatului infracţiunea de sustragere de sub sechestru dacă a vândut un apartament pentru care exista o sentinţă civilă prin care s-a dispus înfiinţarea sechestrului. În ce constă latura obiectivă a infracţiunii de uzurpare de calităţi oficiale? 4. 261] pedeapsa închisorii e alternativă cu cea a amenzii. dar la unele infracţiuni [art. art. Inculpatul a sustras într-un mijloc de transport în comun un telefon mobil de la partea vătămată. Inculpatul i-a aplicat o lovitură în zona feţei. încercând să scape. Care este situaţia premisă a infracţiunii de rupere de sigilii? 6. însă această hotărâre nu a fost pusă în executare? 3. (1). dar că a intervenit după ce şi-a declinat calitatea de poliţist? 2. Ce se va reţine în sarcina inculpatului? 42 . Care este cerinţa esenţială în cazul infracţiunii de sustragere de sub sechestru? Speţe 1. Ce se poate reţine în sarcina inculpatului care a lovit un poliţist ce a intervenit în aplanarea conflictului dintre acesta şi prietena sa. 258 alin. Întrebări 1. cu menţiunea că poliţistul se afla în afara orelor de program într-un loc ce nu avea legătură cu sarcinile sale de serviciu. Aceasta şi-a declinat calitatea de poliţist şi i-a solicitat inculpatului să-l urmeze la secţia de poliţie. Care este elementul material al infracţiunii de ultraj? 3. art. 260. Care este obiectul material al infracţiunii de sustragere sau distrugere de înscrisuri? 5.De regulă este prevăzută pedeapsa închisorii.

Inculpaţii au fost condamnaţi pentru infracţiunea de ameninţare. patrulând împreună cu un coleg al său. Ulterior incidentului. Ce va decide instanţa superioară în grad? 8. Ce infracţiune se poate reţine în sarcina inculpatei S? 43 . în legătură cu indemnizaţia lor de consilieri. Între părţi. poliţist comunitar. Un agent de poliţie şi un gardian public au încercat să silească o persoană să-i însoţească până la locul unui accident. Instanţa a reţinut că inculpaţii A şi B au intrat în sediul primăriei comunei pentru a discuta cu primarul. după care l-a lovit cu o sacoşă în cap.4. lucrătorul de poliţie a restituit dulapul familiei inculpatului. în legătură cu un dulap aparţinând familiei inculpatului. În sarcina inculpatului s-a reţinut infracţiunea de ultraj. partea vătămată în cauză. Împotriva acestei hotărâri s-a formulat apel de către Parchet. Partea vătămată Z. pe motiv că acesta semnalase poliţiei faptul că un fiu al inculpatei sustrăsese material lemnos din pădure. faptă ce a cauzat victimei leziuni care au necesitat pentru vindecare 45 de zile de îngrijiri medicale. îl deţinea pe nedrept. acuzându-l că a lovit-o pe fiica sa cu o zi în urmă. cu un baston confecţionat din textolit. l-a insultat pe Z. în legătură cu comiterea căruia persoana respectivă nu a avut nicio legătură. Este corectă încadrarea juridică? 5. Este corectă încadrarea juridică? 7. inculpatul stăruind să-l restituie. dacă a avut o atitudine ofensatoare şi l-a ameninţat pe agentul de poliţie? 6. pentru că ar fi trebuit să se reţină infracţiunea de ultraj şi nu cea de ameninţare. Inculpata S. Întâlnind pe partea vătămată. cei doi inculpaţi au proferat insulte şi ameninţări. Ce se va reţine în sarcina acestuia. pe care cealaltă parte. pe care o considerau nejustificat de mică. Fapta inculpatei de a lovi un pădurar. a fost calificată ca fiind infracţiune de ultraj. cu motivarea că încadrarea juridică este greşită. care erau vecini. agent de poliţie de poliţie. a avut loc un conflict particular şi o altercaţie în cadrul căreia s-au proferat insulte şi s-au produs violenţe reciproce. peste mână. soacra părţii vătămate. se afla în timpul serviciului.

în timp ce făcea curat în biroul unui parlamentar a vărsat din greșeală o cană cu cafea peste factura de electricitate aparținând parlamentarului și peste un înscris ce reprezenta ordinea de zi a Comisiei parlamentare din care acesta făcea parte. între altele.259)? 13. Ce va decide instanţa? 11. interesată de concesionarea unor mine aurifere. Parchetul a sesizat instanţa cu fapta inculpatului de a-şi atribui fără drept calitatea de detectiv particular. F. Ce se va reține în sarcina lui X? 14. dar care şi-a depăşit atribuţiile de serviciu.9. angajat la Ministerul Economiei. Este corectă soluţia? 10. c) lovire sau alte violenţe.infracșiunea de sustragere sau distrugere de înscrisuri (art. obţinând astfel mai multe sume de bani drept taxe? 12. ce întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de uzurpare de calităţi oficiale. 44 . b) ultraj în concurs cu infracţiunea de lovire sau alte violenţe. Cum poate fi calificată fapta inculpatului de a sustrage mărfuri dintr-un vagon. De teamă ca parlamentarul să nu îi facă observație că a fost neglijentă. a rupt cele două înscrisuri și le-a aruncat la coș. a sustras din instituție hărți geologice cu zăcămintele de aur din România și le-a înmânat unui reprezentant al unei companii străine. cărora le-a spus că este funcţionar la primărie. F. Ce încadrare juridică va primi fapta inculpatului de a solicita spre control certificatele de producător ale mai multor persoane. deşi nu era preot. după distrugerea în prealabil a sigiliului aplicat pe uşa acestuia? Teste grilă 1. angajată ca femeie de serviciu la Parlamentul României. Lovirea unui poliţist aflat în exerciţiul funcţiunii. Inculpatul a fost condamnat. reprezintă infracţiune de: a) ultraj. X. Se poate reșine în sarcina lui F. pentru săvârşirea infracţiunii de uzurpare de calităţi oficiale pentru că oficia slujbe religioase..

b) furt. dacă acest înscris avea o valoare sentimentală deosebită pentru subiectul pasiv. c) ultraj în concurs cu infracţiunea de furt. Fapta subiectului activ de a lovi un poliţist pentru a-şi asigura scăparea. Infracţiunile din acest capitol au ca obiect juridic generic relaţiile sociale privind regimul juridic al frontierei de stat. de o instanţă de judecată sau de un alt organ de jurisdicţie. c) sustragerea oricărui înscris aflat în păstrarea sau deţinerea unei persoane juridice. Obiectul ocrotirii penale 1.2 C. șederea persoanelor străine în România.2. 4. de drept public sau privat.176 sau 175 alin. 45 . reprezintă infracţiune de: a) ultraj. traficul de migranți. ori împiedicarea în orice mod ca un înscris destinat unuia dintre organele menţionate să ajungă la acesta. Sustragerea şi însuşirea de către custode a unui bun legal sechestrat reprezintă infracţiunea de: a) sustragere de sub sechestru. Infracțiuni privind frontiera de stat Caracterizare generală a capitolului I. c) furt în concurs cu infracţiunea de sustragere de sub sechestru în variantă agravată Capitolul II. b) sustragerea ori distrugerea unui înscris care se află în păstrarea ori în deţinerea unei persoane dintre cele prevăzute de art. b) ultraj în concurs cu infracţiunea de tâlhărie. 3. Infracţiunea de sustragere sau distrugere de înscrisuri are ca element material în varianta tip: a) reţinerea sau distrugerea unui înscris emis de un organ de urmărire penală. Obiectul juridic.pen. iar unele din ele au şi un obiect juridic secundar. după ce a sustras un bun.

în cazul infracţiunii de trafic de migranți).b) a art. elementul material poate fi reprezentat de corpul persoanei. Locul şi timpul săvârşirii infracţiunii Nu prezintă relevanță. dacă viața. în realitate fapta penală se poate comite și prin trecerea frontierei în alte condiții decât cele stabilite de lege (de exemplu trecerea prin punctele de frontieră dar cu folosirea unor documente false).264 este necesară calitatea de funcționar public.265 trebuie să existe un subiect activ circumstanțiat .265 trebuie să existe o situație premisă constând în măsura îndepărtării de pe teritoriul României ori în interzicerea dreptului de ședere dispuse față de un străin.deoarece prin intermediul lor sunt ocrotite şi alte valori:demnitatea. Subiectul pasiv principal este statul român ca titular al valorii protejate – frontiera de stat. IV. Obiectul material .2. în geneal. migrantul (persoană care nu are cetățenie română și nu domiciliază pe teritoriul României) III. iar în cazul variantei agravate din alin. iar în cazul art. sănătatea și viața persoanei (de exemplu. dacă migrantul este supus la tratamente inumane. de regulă.cetățeanul străin. 46 . Subiecţii infracţiunii Subiectul activ nu este.262 alin. în cazul alin.integritatea fizică.b) și art.263 unde. Pentru săvârșirea infracțiunii de la art. Situaţia premisă În cazul infracțiunii prev.2 lit.263 și 264 au și un subiect pasiv secundar. circumstanţiat. Infracțiunile prevăzute de art.264 trebuie să preexiste șederea ilegală a unui străin în România la momentul comiterii elementului material. Infracțiunile din acest capitol nu au. de art. 2. obiect material. sănătatea sau integritatea corporală îi sunt puse în pericol II. Excepție face art.2 lit. Deși aparent infracțiunea de trecere frauduloasă a frontierei de stat se poate săvârși doar prin trecerea prin alte locuri decât cele stabilite ca puncte de frontieră (ca atare ar fi necesară îndeplinirea unei condiții de loc).

Mobilul şi scopul .1 al art. La unele infracţiuni există şi o urmare imediată secundară: de exemplu. Urmarea imediată este reprezentată de starea de pericol pentru securitatea frontierei de stat.c) aceasta constă într-o vătămare adusă sănătății sau demnității persoanei. VII.În cazul alin. Infracţiunea prevăzută de art. 47 . de regulă. fiind vorba de infracţiuni comisive. ex re. 264 și 265 se pot comite și printr-o inacțiune.2 lit. VIII.pen. prezintă pe lângă varianta tip și variante agravate. Latura obiectivă Elementul material se realizează. ci laturii obiective. Consumarea are loc la producerea elementului material. Legătura de cauzalitate rezultă.2 lit. Latura subiectivă Vinovăţia. Formele infracţiunilor Tentativa este posibilă și se sancționează în cazul art. Variante Toate infracțiunile din capitol.a) pentru reținerea variantei agravate. directă sau indirectă. În cazul infracțiunilor prevăzute de art.265. Infracţiunile din acest titlu se săvârşesc cu intenţie. iar celelalte infracțiuni din capitol pot îmbrăca forma continuată VIII. 263 și 264 trebuie dovedită existența scopului prevăzut la alin. Sancţiuni Infracțiunile din acest capitol se sancționează cu pedeapsa închisorii sau cu pedeapsa închisorii alternativ cu amenda. dar infracțiunile prevăzute de art.262. la varianta agravată a infracţiunii de trafic de migranți (alin. 265 are caracter continuu. de regulă.V. mai puțin cea prevăzută în art. VI.262 și 263 C.263 scopul la care face referire textul nu este atașat laturii subiective. printr-o acţiune.

deoarece acesta a început să plângă. X și Y s-au prezentat la secția de poliție împreună cu Z și au solicitat eliberarea unui pașaport pentru fiul lor. iar la trecerea graniței către Ungaria au fost descoperiți de poliția română de frontieră. ascunși într-o cutie de carton. cetățeni italieni. Astfel. identică celor în care era ambalată mobila.66 alin. dar apărea fotografia lui Z. afirmând că Z e fiul lor. a fost condamnat pentru infracțiunea de trecere frauduloasă a frontierei la amendă penală și la interzicerea drepturilor prevăzute de art.Spețe 1. A și B au ascuns la trecerea frontierei copilul în portbagaj. La trecerea frontierei. au pătruns nelegal pe teritoriul României. Ce se va reține în sarcina lui X și Y ? 4. din care doi erau copii.S. au venit în vacanță în România și au cumpărat un copil în vârstă de 9 luni de la mama sa. polițiștii unguri au descoperit că identitatea copilului este alta decât cea atestată de pașaport. cetățeni români domiciliați în Spania. La rugămintea prietenilor lor. După rămânerea definitivă a hotărârii.X a primit suma de trei mii de euro pentru a ascunde în tirul cu care transporta mobilă în Germania 4 cetățeni sirieni care doreau să ajungă în Franța. au venit în concediu în România. fiind oprit pentru 48 . în pașaportul eliberat figura numele fiului lui X și Y. Ce se va reține în sarcina celor doi soți? 3.Ce se va reține în sarcina lui X? Cetățenii sirieni răspund penal? 2.Soții X și Y. dintr-o localitate din apropierea Brașovului. Profitând de faptul că aveau un băiețel de aceeași vârstă. condamnatul a dispărut de la domiciliul său din București. cetățean libanez. au fost preluați din București de către X.c) (dreptul de a se afla pe teritoriul României) pe o perioadă de 3 ani. fără a anunța organele judiciare despre noul domiciliu.1 lit. Soții A și B. După 6 luni a fost descoperit în trafic. l-au luat pe fiul acestora Z. Cei patru sirieni . pentru a-l duce părinților la Madrid. dar au fost descoperiți de poliția de frontieră.

conducerea cu viteză a unui vehicul. Ce se poate reține în sarcina lui S? 49 .

50 .

pen.3. funcționar public care îndeplinește o funcție ce implică exercițiul autorității de stat pentru art.279. 273 C. magistrat sau alt funcționar public pentru art. II. 275 C. Subiectul activ nu este. de regulă. precum viaţa sau integritatea fizică a persoanei. Obiectul juridic. funcţionarul public pentru art.268. circumstanţiat.Titlul IV Infracţiuni contra înfăptuirii justiţiei Caracterizare generală a capitolului I.martor cu identitatea protejată pentru infracţiunea prevăzută de art. are totdeauna obiect material. sănătăţii. 281 C. expertul sau interpretul pentru art.280. interpret. art.280. Obiectul material.. obiectul material poate consta în corpul persoanei (de exemplu. Subiecţii infracţiunii 1.. La unele infracţiuni. constând în relaţiile sociale privind ocrotirea integrităţii fizice. Infracţiunea prevăzută de art.pen. aceste infracţiuni nu au obiect material. expert. 2. În general. art. Infracţiunile din acest capitol au ca obiect juridic generic relaţiile sociale privind înfăptuirea justiţiei.282. reprezentat de un înscris sau un mijloc material de probă. 272.). investigator sub acoperire. există şi un obiect juridic secundar. infracțiunea de tortură. un procuror sau judecător pentru art. buna funcţionare a acesteia. avocatul sau reprezentantul unei persoane în cazul art.282) sau libertăţii persoanei (art. Întrucât prin intermediul unor infracţiuni sunt ocrotite şi alte valori.284. Când sunt apărate şi alte valori.persoană aflată în 51 . art. vieții (art.277 alin.277 alin. 267 C.pen.pen. cea de supunere la rele tratamente sau cea de ultraj judiciar). organ de cercetare penală. art. subiectul activ trebuie să fie calificat: martor. Obiectul ocrotirii penale 1.1 și 2 și martorul.

IV. judecătorul.283. 281. Latura obiectivă Elementul material constă. 286 C.pen. 266.3). existenţa stării de reţinere sau deţinere pentru art. art. 282C.pen. tortura care a avut ca urmare moartea victimei). Situaţia premisă Unele infracţiuni din acest capitol presupun o situaţie premisă. În cazul în care existenţa faptei este condiţionată de producerea unui rezultat (spre exemplu. în cazul infracţiunii prevăzute de art. în consecinţă. Cele mai multe incriminări din capitol reprezintă infracţiuni de pericol şi. penale sau orice altă procedură în care se ascultă martori în cazul art. art. Locul şi timpul săvârşirii infracţiunii nu prezintă relevanţă. legătura de cauzalitate rezultă implicit. ca de exemplu: existenţa unei cauze civile.288 alin. Urmarea imediată principală constă în punerea în primejdie a bunei funcţionări a justiţiei. alături de urmarea imediată principală. Există şi infracţiuni unde 52 . 279 C. Latura subiectivă Vinovăţia.281. Subiectul pasiv principal este statul prin organul judiciar a cărui activitate a fost pusă în pericol. procurorul sau o rudă a acestora.280. se poate produce şi o urmare adiacentă constând într-o vătămare adusă subiectului pasiv secundar (art. 267.284. 2. Participaţia este posibilă la majoritatea infracţiunilor.pen.). art. dar poate consta şi în inacţiuni (art. directă sau indirectă. Legătura de cauzalitate. forma de vinovăţie pentru aceste infracţiuni este intenţia. 273. De regulă. VI.285 C.282. Poate exista şi un subiect pasiv secundar (adiacent): persoana fizică ce suportă consecinţele tulburărilor ce apar în înfăptuirea justiţiei (art.). 285. într-o acţiune. V.pen. 274. art. raportul dintre elementul material şi urmarea imediată (decesul victimei în exemplul anterior) trebuie stabilit. III. avocatul .stare de reținere sau deținere în cazul art. de regulă. La unele infracţiuni.

280. un mobil. art.272. art.270.269.d). art.268.b.282. VIII.ar.1lit. 286). este prevăzută pedeapsa închisorii.ultrajul judiciar –în varianta de la alin.281.282.283.286) sau atenuate (art.(3)]. La unele infracțiuni (presiuni asupra justiției. Cele mai multe din infracţiunile acestui capitol se pot săvârşi în formă continuată.276.(3).2 ) legea cere existența unui scop. 275. (2) și alin. art.art. art.vinovăţia poate consta atât în intenţie. Infracţiunea prevăzută de art. asistența și reprezentarea neloială – alin.(3).2) VI. Mobilul şi scopul nu prezintă. Formele infracţiunilor Tentativa este pedepsită în cazul infracţiunilor prevăzute de art.284). Variante Unele infracţiuni au doar variantă tip (art. relevanţă. 268 alin. pedeapsa închisorii este alternativă cu cea a amenzii.285. 266 alin.(3). În cazul uneia dintre modalităţile torturii (alin. art. În cazul unor infracţiuni sunt prevăzute cauze de nepedepsire [art. La unele infracţiuni.2. cât şi în culpă (art.1 lit.c . 281 este continuă.266.286. tortura –alin. 270 alin.285. 267. altele au câte o variantă asimilată (art. în unele cazuri există variante agravate (art. art. art. art.267 alin. art. Infracţiunile unde forma de vinovăţie este culpa nu sunt susceptibile de a îmbrăca forma tentativei. în general. VII.271.(3). art. art. art. Care sunt modalităţile legale de săvârşire a infracţiunii de inducere în eroare a organelor judiciare? 53 .273. 269 alin. Sancţiuni De regulă. 273alin. art. Ce se înţelege prin noţiunea de „probe nereale”? 2.278). art. fapta are ca resort „un motiv bazat pe o formă de discriminare oricare ar fi ea”.a. Întrebări 1. art.

283 C. Care este diferența între infracțiunea de nedenunțare și cea de omisiunea sesizării? 7. Care este diferenţa între infracţiunea de supunere la rele tratamente (art.În ce constă elementul material al infracțiunii de influențarea declarațiilor? 12. Care este diferenţa între infracţiunea de favorizarea infractorului şi cea de tăinuire? 11. Cine poate fi subiect pasiv al infracţiunii de supunere la rele tratamente? 14. În ce constă elementul material al infracţiunii de represiune nedreaptă? 17. Care este diferenţa între infracţiunea de influențarea declarațiilor şi tentativa la mărturia mincinoasă? 6.pen. În ce constă cauza de impunitate în cazul infracţiunii de mărturie mincinoasă? 5. Care este situaţia premisă la infracţiunea de evadare? 54 .pen. Care este elementul material al infracţiunii de favorizarea făptuitorului? 10. 281 C. Care este diferența între infracțiunea de tortură și cea de represiune nedreaptă? 16.) şi cea de represiune nedreaptă (art.)? 18. Cine poate fi subiect pasiv al infracţiunii de mărturie mincinoasă? 4.3.În ce constă elementul material al infracţiunii de compromiterea intereselor justiției? 13. Cine poate fi subiect activ al infracţiunii de tortură? 15. Care este forma de vinovăţie în cazul infracţiunii de omisiunea sesizării organelor judiciare? 9. Care este forma de vinovăție la infracțiunea de nedenunțare? 8.

iar pe executorul judecătoresc l-a împiedicat să pună în executare această hotărâre. Prima instanţă a achitat-o pe inculpată cu motivarea că. fapta nu reprezintă infracţiune. în această calitate. pe lângă infracţiunea de tâlhărie. arătând că în realitate el a condus autoturismul la acea dată. inculpatul a mototolit-o şi a rupt-o. în baza unei hotărâri judecătoreşti rămase definitive. S-a reţinut în fapt că.C. În cadrul audierilor. când acesta conducea autoturismul? 4. Este corectă încadrarea juridică? 55 . în timp ce era audiat de procuror în legătură cu săvârşirea unei infracţiuni de tâlhărie. 275 C. a condus un autoturism fără a poseda permis de conducere.. spunând că nu corespunde adevărului. În ce constă elementul material al infracţiunii de nerespectarea hotărârilor judecătoreşti? Speţe 1. În sarcina inculpatului s-a reţinut infracţiunea de mărturie mincinoasă alături de alte infracţiuni. fără a folosi violenţe sau ameninţări. S. Cine poate fi subiect activ la infracţiunea de înlesnirea evadării? 20. S-a reţinut. a făcut declaraţii necorespunzătoare adevărului. în momentul în care i s-a prezentat declaraţia spre a fi semnată. martorul B. Este corectă încadrarea juridică? 2. anterior extinderii penale. a dat declaraţii necorespunzătoare adevărului.F.pen.19.C. calitatea de martor şi. în fapt. Parchetul a reţinut pentru această faptă în sarcina inculpatului. şi pe cea de sustragere sau distrugere de probe ori de înscrisuri. întrucât iniţial a avut în dosar. fiind cercetat penal. Ce infracţiune se va reţine în sarcina lui B.F. prevăzută de art. Este corectă soluţia? 3. că inculpata a împiedicat-o pe partea vătămată să folosească un teren asupra căruia aceasta fusese pusă în posesie. având în vedere că s-a stabilit că a stat în dreapta lui S. neexistând violenţe sau ameninţări.

reţinându-se că a aplicat mai multe lovituri cu bastonul de cauciuc peste palme şi braţe unui minor.. deşi ştia că decedata mai avusese o nepoată aflată în străinătate. Ce ar trebui să decidă instanţa? 6. iar cealaltă a declarat că a fost vecină cu defuncta şi ştie că aceasta nu mai are rude. 268 C. Sunt corecte încadrările juridice? 7. În sarcina primei inculpate s-a reţinut infracţiunea de fals în declaraţii. Ce se va reţine în sarcina inculpatului dacă. iar apoi. Mama l-a întrebat cum a reuşit să obţină un preţ atât de bun. În cazul „inducerii în eroare a organelor judiciare ” (art. întrucât la momentul săvârşirii faptei nu exista un cadru procesual. iar în sarcina celei de a doua. Inculpatul P. polițist. iar fiul i-a spus că vecinul lor sustrăsese bicicleta din parc şi i-o oferise la acest preţ. s-a înţeles cu aceştia ca el să le găsească alţi cumpărători. Mama şi fiul au convenit să folosească amândoi bicicleta. 56 .5. a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de cercetare abuzivă. una dintre inculpate s-a declarat unică moştenitoare.) învinuirea mincinoasă: a) se poate referi la o faptă care ar expune persoana la o sancţiune disciplinară. Se poate reţine vreo infracţiune în sarcina mamei? Dar în sarcina fiului? Teste grilă 1. în baza acestei promisiuni.pen. deoarece nu s-a acţionat cu intenţia de a obţine declaraţii. arătând că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracţiuni. autorii l-au solicitat să le transporte şi valorifice mărfuri sustrase ulterior de ei. dăruindu-i unele bunuri furate? 8. pentru a-l determina să recunoască săvârşirea unui furt. după ce a cumpărat unele bunuri sustrase de la autorii furtului. Cu ocazia dezbaterii la notariat a unei succesiuni. Inculpatul s-a apărat. infracţiunea de mărturie mincinoasă. împotriva minorului nefiind începută urmărirea penală.A. Fiul i-a spus mamei sale că a cumpărat o bicicletă cu 100 lei.

b) numai din culpă.b) se poate referi la săvârşirea unei contravenţii. Subiect activ al infracţiunii de „mărturie mincinoasă” este: a) doar martorul. c) atât cu intenţie. cât şi din culpă. 5. expertul sau interpretul. 4. c) se poate referi doar la săvârşirea unei infracţiuni. Infracţiunea de influențarea declarațiilor: a) se poate săvârşi şi printr-o inacţiune. c) o cauză de înlăturare a răspunderii penale. pentru zădărnicirea urmăririi penale. 3. b) se poate săvârşi şi rugând martorul să dea declaraţii mincinoase. 267 C.) se poate comite din punct de vedere al vinovăţiei: a) numai cu intenţie. b) reducere a pedepsei. să dea declaraţii false într-o cauză în care are calitatea de martor reprezintă: a) instigare la mărturie mincinoasă. 7. Retragerea mărturiei mincinoase înainte de reținerea. Omisiunea sesizării (art.pen. c) complicitate la acea infracţiune. reprezintă infracţiunea de: a) favorizarea infractorului. 6. 2. c) martorul. arestarea sau de punerea în mișcare a acțiunii penale în cauzele penale reprezintă o cauză de: a) impunitate. în urma unei înţelegeri avute cu acesta anterior săvârşirii faptei. 57 . a judecăţii sau a executării pedepsei. b) doar martorul și investigatorul sub acoperire . c) se poate săvârşi prin corupere sau constrângere. prin corupere. Ajutorul dat făptuitorului. b) autorat la infracţiunea de influențarea declarațiilor c) instigare infracțiunea de influențarea declarațiilor. b) tăinuire. Încercarea de a determina o persoană.

funcţionarul public. Infracțiuni de corupție și de serviciu Acest titlu este format din două capitole : -Infracțiuni de corupție( Capitolul I) . II. persoanele care soluționează un litigiu în calitate de arbitri. onestitatea și probitatea funcționarilor sau funcționarilor publici care își desfășoară activitatea în aceste instituții . Subiecţii infracţiunii 1. Prin excepţie. cu precizarea că. în cazul celor cu subiect activ calificat. Obiectul ocrotirii penale 1. etc (art. Aceste infracţiuni nu au obiect material. Infracţiunile sunt susceptibile de participaţie sub toate formele.a-g). de cele mai multe ori.Titlul V. trafic de influenţă și cumpărare de influență subiectul activ nu este circumstanţiat. 2. Obiectul juridic. calificat: funcţionarul. Subiectul activ este. membrii adunărilor parlamentare ale organizațiilor internaționale sau ale unui stat străin.294 lit. Obiectul material. ci poate fi orice persoană. 58 . la infracţiunile de dare de mită. coautorul trebuie să aibă şi el calitatea cerută de lege subiectului activ.Infracțiuni de serviciu (Capitolul II) Capitolul I Infracţiuni de corupție Caracterizare generală a capitolului I. Infracţiunile din acest capitol au ca obiect juridic general relaţiile sociale privind prestigiul unor instituții.

VII. Formele infracţiunilor Tentativa nu se sancționează. organizația publică internațională în care funcționarul își desfășoară activitatea. directă sau indirectă. Multe dintre aceste infracţiuni pot fi comise în formă continuată. Latura subiectivă Vinovăţia este cerută în forma intenţiei. IX. Subiectul pasiv principal este instituţia pe care o reprezintă subiectul activ calificat sau din care face parte funcționarul public în cazul celor trei infracțiuni ce nu au un subiect activ calificat (art.291.etc. V.290. VI. Situaţia premisă constă în preexistenţa unor atribuţii de serviciu de care este legată săvârşirea faptei. Variante Infracţiunile din acest capitol prezintă doar variantă tip. Locul şi timpul săvârşirii infracţiunii nu prezintă relevanţă. Infracţiunile din acest capitol au ca efect producerea unei stări de pericol. Sancţiuni Sancțiunea prevăzută de lege în cazul acestor infracțiuni este pedeapsa închisorii. Consumarea are loc în momentul realizării elementului material. art. IV. VIII. Latura obiectivă Elementul material constă într-o acţiune sau inacţiune. art. Legătura de cauzalitate trebuie stabilită doar în cazul infracţiunilor de rezultat (ea rezultă ex re în cazul infracţiunilor de pericol). Urmarea imediată. Mobilul şi scopul nu prezintă relevanță. unității în care îsi desfăsoară activitatea funcționarul public. prin care se aduce atingere prestigiului instituției.2. 59 .292) III.

cu motivaţia că foloasele promise de mituitor au fost luate în rate? 60 . Care este elementul material al infracţiunii de dare de mită? 4. în scopul de a le asigura reuşita la acel examen? 2. respectiv cumpărătorul de influență dacă denunță fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta. Care este diferenţa între infracţiunea de trafic de influenţă şi cea de înşelăciune? Speţe 1. 290 și 292 sunt prevăzute cauze de nepedepsire pentru mituitorul.Cum poate fi încadrată fapta unui profesor. Cine poate fi subiect activ al infracţiunii de luare de mită? 2. Este corectă reţinerea formei continuate a infracțiunii în sarcina inculpatului. Care este sancţiunea prevăzută pentru cel care oferă foloase necuvenite? 5. Cine poate fi subiect activ al infracţiunii de trafic de influenţă? 6. condamnat pentru infracţiunea de luare de mită. de a fi primit de la două din persoanele ce s-au prezentat la examenul de bacalaureat diverse sume de bani. membru al comisiei de bacalaureat şi examinator în cadrul acelei comisii.La infracţiunile prevăzute de art. În ce constă elementul material al infracţiunii de luare de mită? 3. Întrebări 1.

deoarece l-a mituit pe paznic. pentru care respectivul client îndeplinea condiţiile necesare. organele judiciare au ajuns la concluzia că autorul faptei este A. a pretins sume de bani unui client. Elementul material al infracţiunii de luare de mită poate consta în: 61 . întrucât a denunţat fapta. reţinându-se faptul că a pretins şi primit de la un client sume de bani în plus faţă de cele stabilite prin contract drept onorariu? Ce va decide instanţa? 4. acesta a recunoscut fapta şi a declarat că a putut sustrage gresia. În cursul cercetărilor. Cum poate fi încadrată juridic fapta unei persoane care a pretins şi primit o sumă de bani. lăsând să se înţeleagă că prin influenţa sa va asigura intrarea la liceu a unui tânăr? 6. director de bancă. a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de luare de mită. pentru a nu interveni.D. Inculpatul. pentru a-i elibera o adeverinţă? 5. Inculpatul a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de abuz în serviciu? Ce va trebui să dispună instanţa? Teste grilă 1. Inculpatul a invocat că pentru infracţiunea de dare de mită beneficiază de cauza specială de înlăturare a răspunderii penale. La data de 30 septembrie 2004 s-a sustras din depozitul unei unităţi o cantitate mare de gresie. în scopul acordării unui credit. În urma cercetărilor efectuate. avocat. Ce se va reţine în sarcina celui care a oferit unei secretare o cutie cu bomboane. Inculpatul a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de furt calificat în concurs cu cea de dare de mită. Inculpatul. c) nu poate consta darea unei sume de bani de către mituitor celui mituit. Poate fi reţinută această apărare? 7. În cazul infracţiunii de luare de mită folosul injust: a) trebuie în mod obligatoriu să fie determinat în cazul acceptării promisiunii. b) poate consta într-un împrumut. 2.3.

). la infracţiunea prevăzută de art.). 296 C. aceste infracţiuni nu au obiect material. integrităţii fizice şi sănătăţii persoanei (art. c) o cauză de reducere a pedepsei.a) darea de bani ori alte foloase. b) se săvârşeşte doar ulterior efectuării sau neefectuării actului de serviciu. fie ulterior efectuării sau neefectuării actului de serviciu. Obiectul material. Obiectul ocrotirii penale 1.pen. Capitolul II Infracţiuni de serviciu Caracterizare generală a capitolului I.. (documentul ce conține informații secrete de stat) sau în cazul art. 296 C. 4.297.pen. când purtarea abuzivă constă 62 . art. c) acceptarea promisiunii unor foloase. Obiectul juridic. se poate vorbi şi de un obiect juridic secundar format fie din relaţiile sociale privind ocrotirea patrimoniului (spre exemplu.298.pen.300 C. Infracţiunile din acest capitol au ca obiect juridic general relaţiile sociale privind buna desfăşurare a atribuţiilor de serviciu. de exemplu în cazul infracţiunii prevăzute de art. b) o cauză care înlătură caracterul penal al faptei. La infracţiunea de dare de mită elementul material al faptei: a) se săvârşeşte doar anterior efectuării sau neefectuării actului de serviciu. libertăţii. 2. Întrucât prin intermediul unor infracţiuni sunt protejate şi alte valori. 305 C. b) promisiunea sau oferirea de bani. art. Există şi excepţii. c) se poate săvârşi fie anterior. În general.pen. Constrângerea mituitorului de către cel care a luat mită de a săvârşi această faptă este: a) o cauză de nepedepsire. 3. fie din relaţiile privind ocrotirea demnităţii.

art.302 atunci când corespondența îmbracă o forma materială (de exemplu un înscris). pentru una dintre modalităţi.298.306 nu au subiect activ calificat. 301) și a uzurpării funcției (art.302 C.297.). În cazul uzurpării de funcție fapta trebuie săvârșită în „timpul serviciului”. existenţa faptei este condiţionată de o perioadă de timp de cinci ani. 2.1 și 2).302( variantele de la alin. art. V. Infracţiunile sunt susceptibile de participaţie sub toate formele. cu precizarea că.pen. în cazul celor cu subiect activ circumstanţiat. II.299. cu excepţia conflictului de interese (art. 296. IV. calificat: funcţionarul sau funcţionarul public.300). art. prin care se aduce atingere bunului mers al unităţii sau intereselor legitime ale unei persoane. Poate exista şi un subiect pasiv secundar (adiacent). de cele mai multe ori. Subiectul pasiv principal este instituţia pe care o reprezintă funcţionarul. între funcţionar şi persoana care realizează un folos material de pe urma activităţii acestuia. Situaţia premisă constă în cazul infracțiunilor cu un subiect activ calificat în preexistenţa unor atribuţii de serviciu de care este legată săvârşirea faptei. În cazul acestei infracţiuni. coautorul trebuie să aibă şi el calitatea cerută de lege subiectului activ. în cazul art.în exercitarea de violenţe (corpul persoanei). 63 . art. Subiectul activ este. Latura obiectivă Elementul material constă într-o acţiune sau inacţiune. Subiecţii infracţiunii 1. respectiv persoana fizică lezată prin săvârşirea infracţiunii (în cazul infracţiunilor prevăzute de art. Infracțiunile prevăzute de art. III. Locul şi timpul săvârşirii infracţiunii nu prezintă relevanţă. art. în interiorul căreia să fi existat raporturi comerciale ori de muncă.

atunci când subiectul activ este o persoană care exercită.pen). etc. este condiţionată de un mobil special. VII. Mobilul şi scopul. în baza căruia acţionează făptuitorul. în forma intenţiei. consumarea are loc în momentul realizării elementului material. VI. în general. Latura subiectivă Vinovăţia este cerută. ura sau desconsiderarea pe motiv de sex. dar sunt şi infracţiuni la care rezultatul trebuie să constea în afectarea intereselor unei persoane juridice din cele prevăzute la art. La infracţiunile prevăzute de art.176 (art.permanent ori temporar. după caz. directă sau indirectă. Variante . 305 C. În cazul infracţiunilor prevăzute de art. Tentativa nu este posibilă la infracţiunile ce au ca formă de vinovăţie culpa. obținere ilegală de fonduri. Legătura de cauzalitate trebuie stabilită doar în cazul infracţiunilor de rezultat (ea rezultă ex re în cazul infracţiunilor de pericol). consumarea are loc. art.pen. afectarea intereselor sau activității unei persoane (art. dar nu se sancţionează decât în cazul infracțiunilor de delapidare. pentru cele de rezultat. 298 C.pen. Cele mai multe infracţiuni din acest capitol au ca efect producerea unei stări de pericol.pen).Urmarea imediată. în momentul producerii tulburării activităţii sau în momentul producerii pagubei. pe lângă o variantă tip. La infracţiunile de pericol. VIII.2 C. deturnare de fonduri. Multe dintre aceste infracțiuni pot fi comise în formă continuată.304) sau o pagubă patrimoniului acesteia (art.. 298 şi art. cu sau fără o remunerație. Formele infracţiunilor Tentativa este posibilă în cazul majorităţii infracţiunilor din capitol. forma de vinovăţie este culpa. 297. şi o variantă atenuată. religie. naţionalitate. 297alin. o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice sau 64 .303 C. 297-301 și 304 există. Existenţa infracţiunii prevăzute de art.

277) ? 8. Celelalte infracţiuni prezintă şi variante agravate (a se vedea și art. Sancţiuni De regulă.2 ori în cadrul oricărei persoane juridice (art. de a nu-şi îndeplini timp de peste un an această 65 . Care este subiectul activ în cazul infracțiunii de delapidare? Speţe 1.309 C.300.304) şi cea de compromitere a intereselor justiției (art. art. În ce constă diferenţa între infracţiunea de lovire sau alte violenţe şi cea de purtare abuzivă? 7.302. Care este subiectul pasiv al infracţiunii de abuz de serviciu ? 3. Care este diferenţa între infracţiunea de divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice (art. Ce infracţiune se poate reţine în sarcina poliţistului însărcinat cu evidenţa proceselor-verbale de contravenţie şi valorificarea lor prin dare în plată.304. Care este subiectul activ al infracţiunii de abuz în serviciu ? 2. art. este prevăzută pedeapsa închisorii. Care este urmarea imediată a infracţiunii de neglijenţă în serviciu? 5.305. 298. art.pen) IX.dintre cele prevăzute la art.pen). La infracţiunile prevăzute de art. Care este subiectul activ în cazul infracțiunii de obținere ilegală de fonduri? 9.308 C. Care este elementul material în cazul infracțiunii de abuz în serviciu? 4.175 alin. Întrebări 1. pedeapsa închisorii este alternativă cu cea a amenzii. Care este elementul material al infracţiunii de purtare abuzivă? 6. art.

C. b) numai cu intenţie.000 lei și i-a dat cu împrumut unui prieten. Neglijenţa în serviciu se săvârşeşte: a) numai din culpă.obligaţie. S-a constatat în sarcina polițiștilor săvârșirea infracțiunii de folosire abuzivă a funcției în scop sexual (art. Cum poate fi calificată juridic fapta polițistului de a săvârşi acte de violenţă contra unei persoane. Este corectă încadrarea juridică realizată de Parchet? 5. Cel care deținea respectivul local le-a sugerat polițiștilor că pot obține favoruri sexuale de la angajatele salonului dacă renunță la investigație. a constuit un depozit la termen cu o durată de 3 luni.000 lei. urmând ca împrumutul să fie restituit peste 3 luni de zile. a încasat dobânda și a readus suma inițială în contabilitate? Teste grilă 1. Organele de cercetare penală au făcut o descindere la un salon de masaj pentru că exista o plângere că în acel loc se practică prostituția și se consumă droguri. 66 . Ce ar trebui să decidă Parchetul? 4. B a făcut o plângere penală privind săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu împotriva conducerii spitalului X care a refuzat să îl angajeze pe postul de asistent medical cu motivarea că suferă de tuberculoză (T.pen).Contabilul unei universități publice a scos din casieria instituției suma de 15. întrucât nu s-a prezentat la chemările anterioare. ci doar indicii că e un local unde se practica prostituția.B. pentru a fi cercetată într-o cauză aflată în curs de urmărire penală? 3. cu urmarea că amenzi contravenţionale de peste 500. Se poate reține vreo infracțiune în sarcina contabilului? Dar daca același contabil a scos suma de 15. Polițiștii au întreținut relații sexuale cu angajatele salonului și nu au deschis un dosar penal.000 lei s-au prescris? 2.).299 C. Cu această ocazie nu au fost descoperite substanțe stupefiante.

înscrisuri etc. I. 2. Delapidarea : a) poate fi săvârșită de orice funcționar public b) este o infracține contra patrimoniului c) este o infracțiune de serviciu Titlul VI Infracţiuni de fals Caracterizare generală a titlului Acest titlu cuprinde trei capitole: Capitolul I – Falsificarea de monede. fie aptitudinea de a certifica (proba) o stare de fapt. 2.1.) care au fie o semnificaţie oficială determinată. În principiu. Obiectul ocrotirii penale 1. cât şi din culpă. În cazul falsificării prin alte- 67 . obiectul material al infracţiunilor din acest titlu este reprezentat de bunurile şi valorile ocrotite de lege împotriva falsificării. Obiectul juridic este reprezentat de relaţiile sociale privind încrederea publică în autenticitatea unor bunuri sau valori materiale (monede. b) intră în concurs cu infracţiunea de lovire sau alte violenţe c) absoarbe infracțiunea de vătămare corporală 3. instrumente de autentificare. timbre. timbre sau alte valori. Capitolul III – Falsuri în înscrisuri. Obiectul material. Infracţiunea de purtare abuzivă: a) absoarbe în mod natural infracţiunea de lovire sau alte violenţe în varianta de la alin. Capitolul II – Falsificarea instrumentelor de autentificare sau de marcare.c) atât cu intenţie.

II. Subiecţii infracţiunii 1. subiectul activ este funcţionarul public aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu. în cazul infracţiunii de fals intelectual. înscrisul etc. Situaţia premisă Există mai multe infracţiuni în acest titlu care presupun o situaţie premisă. monedă etc. Latura obiectivă Elementul material constă. Subiect pasiv secundar poate fi persoana fizică împotriva căreia înscrisul produce efecte juridice sau care a fost indusă în eroare prin intermediul monedei. deci poate fi orice persoană. titlul de valoare. IV. care să servească drept model (în cazul falsului de monedă sau a falsificării instrumentelor de autentificare). înregistrare tehnică) reprezintă doar produsul infracţiunii de falsificare. cum ar fi. elementul material poate consta într-o inacţiune (la falsul intelectual. III. circumstanţiat. 68 . Subiectul activ nu este. Prin excepţie. Subiectul pasiv principal este instituţia sau organizaţia care a emis moneda. Există şi excepţii: spre exemplu. titlu de valoare. V. a înscrisului etc. ci şi produsul acesteia.) constituie nu numai obiect material al infracţiunii. în modalitatea omisiunii de a consemna unele date sau împrejurări). În cazul falsurilor prin plăsmuire (contrafacere) entitatea falsificată (monedă. Există două forme de falsificare prin acţiune: contrafacerea (plăsmuirea) şi alterarea (modificarea). de regulă. înscris. 2. a titlului de valoare falsificat.rare entitatea falsificată (înscris. spre exemplu: preexistenţa unei stări de fapt sau de drept care să justifice întocmirea unui înscris fals (în cazul falsului în înscrisuri) sau existenţa unei valori autentice. nu şi obiectul material al acesteia. Locul şi timpul săvârşirii infracţiunii nu prezintă relevanţă. de regulă. într-o acţiune de falsificare. Participaţia este posibilă la toate infracţiunile.

Tentativa este posibilă şi este incriminată în cazul unor infracţiuni (art.318. art. primirea. 317.311. art. art.pen. de regulă.pen) VIII.321.322) nu este posibilă sau nu este incriminată în cazul altora (art. Consumarea are loc. art. Deţinerea de instrumente. Mobilul şi scopul nu prezintă relevanţă. 313. VI. art.La unele infracțiuni textul de lege prevede și o cerință esențială atașată elementului material și anume ca folosirea înscrisului fals(art. din materialitatea faptei. art. art.pen.337 C. de cele mai multe ori. 69 . Majoritatea infracţiunilor din acest titlu pot căpăta caracterul de infracţiune continuată. directă sau indirectă. dată de existenţa unui scop special (fabricarea. 320. Urmarea imediată constă.). deţinerea ori transmiterea de instrumente sau materiale cu scopul de a servi la falsificarea valorilor sau titlurilor).323) sau a înregistrării tehnice falsificate (art. Prin excepţie.324) să se facă în vederea producerii de consecințe juridice. VII. art. de regulă. în cazul art. art.314 C. Formele infracţiunilor Actele preparatorii nu sunt incriminate. art. materiale sau echipamente ce ce servesc la falsificarea valorilor sau titlurilor constituie o infracţiune continuă (art. de regulă. într-o stare de pericol pentru încrederea publică. art.317 C. 314 C. Variante Majoritatea infracţiunilor prezintă doar varianta tip. 312. fiind vorba despre infracţiuni de pericol. art. în autenticitatea unor bunuri sau valori materiale.322. 310.323-327). Latura subiectivă Vinovăţia. latura subiectivă conţine o cerinţă esenţială. art. dar sunt şi infracţiuni care au variante agravate (art. în momentul producerii elementului material.311 .315. Legătura de cauzalitate rezultă..pen).314 . Toate infracţiunile din acest titlu se săvârşesc cu intenţie. sau variante atenuate(art.314.

contra unei sume în lei. în cadrul unui schimb de valută. a constatat că X nu avea cont deschis la acea bancă şi fila cec era contrafăcută. după ce a cumpărat de la un cetăţean străin 10 bancnote a câte 20 de dolari. Care este cerinţa esenţială în cazul infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată? 5. Ce se poate reţine în sarcina lui X? 2.IX. Ce încadrare juridică se va reţine în sarcina celui care. le-a pus în circulaţie? 3. dându-şi seama că sunt false.pen. În faţa cui trebuie făcută declaraţia falsă.325 C. X a cumpărat o cantitate de mărfuri de la Y şi i-a lăsat acestuia o filă cec. o sumă în dolari formată din mai multe bancnote falsificate? 70 . Cine poate fi subiect activ al infracţiunii de fals intelectual? 4. În momentul în care Y a introdus fila cec la plată. Cum poate fi încadrată fapta aceluia care. remite celeilalte persoane. falsificate. În ce constă elementul material al infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale? 3. Ce se sancționează prin intermediul infracțiunii de fals informatic (art. Care este cerinţa esenţială în cazul infracţiunii de fals privind identitatea? Speţe 1. Sancţiuni Infracţiunile din acest titlu se sancţionează cu pedeapsa închisorii ori cu pedeapsa închisorii alternativ cu amenda.)? 2. pentru a fi în prezenţa infracţiunii de fals în declarații? 6. Întrebări 1.

Ce se va reţine în sarcina inculpatului? 11. Ce infracţiune se poate reţine în sarcina inculpatului care. Care este încadrarea juridică a faptei angajatului unei societăţi comerciale care a întocmit facturi nereale de livrare a unor 71 . Ce se poate reţine în sarcina inculpatului care a falsificat actele contabile ale unei societăţi comerciale cu răspundere limitată. Expertul tehnic. a întocmit greşit raportul din punct de vedere tehnic. pe lângă cea de furt calificat. acte ce au fost folosite la întocmirea evidenţelor contabile? 12. mergând la centrul de achiziţii al unei societăţi comerciale. şi-a atribuit cu ocazia perfectării actului de achiziţie o identitate falsă? 10. pentru a justifica destinaţia unui împrumut. pe care le-a prezentat băncii. a declarat cu ocazia identificării sale altă dată de naştere şi alte nume ale părinţilor. Care este încadrarea juridică a faptei inculpatului care s-a legitimat în faţa organului de poliţie cu un paşaport emis pe numele altei persoane. Se poate reţine vreo infracţiune. în mod nereal. Inculpatul a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de fals intelectual. Ce ar trebui să decidă instanţa? 8. în sarcina inculpatului care. Inculpatul a determinat o altă persoană care a acţionat fără vinovăţie să falsifice mai multe borderouri de achiziţii animale. desemnat să întocmească un raport de expertiză într-o cauză civilă. însă a indicat în mod corect numele său? 9. fiind surprins de poliţie sustrăgând bunuri. Ce infracţiune săvârşeşte directorul unei bănci care a semnat o adeverinţă prin care se atesta.4. pentru a valorifica un cablu electric de aluminiu ce provenea din furt. prin ştersături şi adăugiri. Fapta inculpatului de a fi întocmit pentru o altă persoană o cerere de eliberare a unui certificat de urbanism şi de a fi semnat cererea în numele acelei persoane constituie infracţiune? 5. că o anumită persoană este salariat al băncii. pe care lipise propria fotografie? 6. deşi ştia care este adevărul? 7. în mod intenţionat. confirmând astfel conţinutul fals al acesteia.

b) alterarea priveşte conţinutul actului. b) doar un înscris sub semnătură privată.mărfuri. Obiect material al infracţiunii de uz de fals poate fi: a) doar un înscris oficial. pentru a acoperi lipsuri din gestiune. Ce faptă penală comite un student care copiază la examenul de drept penal? Teste grilă 1. În cazul infracţiunii de „fals intelectual”: a) alterarea priveşte materialitatea înscrisului. c) un înscris oficial sau un înscris sub semnătură privată.Parchetul a reținut infracțiunea de fals în declarații în sarcina inculpatei M. a aparținut părinților săi. Subiect activ al infracţiunii de „fals material în înscrisuri oficiale” poate fi: a) orice funcţionar. deși în final s-a stabilit că terenul aparținuse părinților fostului său soț de care divorțase în urmă cu 10 ani și care se recăsătorise cu S. 3. 2. b) este necesar ca înscrisul falsificat să fi produs consecinţe juridice. b) doar funcţionarul public. 4. cerere în care afirma că terenul ce a fost retrocedat lui S.? Ce trebuie să decidă instanța? 14. Pentru existenţa infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale: a) este necesar ca subiectul activ să fie un funcţionar. c) nu este necesar ca înscrisul să fie folosit. lipsuri pricinuite de însușirea bunurilor respective? 13. c) alterarea este întotdeauna ulterioară întocmirii actului. c) orice persoană.. 72 . care a formulat o cerere de chemare în judecată având ca obiect stabilirea dreptului de proprietate.

c) orice persoană. 73 . capabilă să facă declaraţii producătoare de consecinţe juridice. expertul sau interpretul.5. Subiectul activ al infracţiunii de „fals în declaraţii” este: a) martorul. b) persoana care face în public declaraţii calomnioase.

74 .